Proiect Dr. Financiar

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti

PROIECT LA DREPT FINANCIAR PUBLIC

STUDENT: NICOLAE IULIA-MARIA GRUPA 206, SERIA A 2-A

PROFESOR COORDONATOR: IACOB BOGDAN

1


CUPRINS

1. Notiunea de cheltuieli publice2. Rolul cheltuielilor publice3. Clasificarea cheltuielilor publice4. Structura cheltuielilor publice

a) Cheltuieli publice pentru scopuri socialea).1. Cheltuieli publice pentru invatamanta).2. Cheltuieli publice pentru sanatatea).3. Sistemul asigurarilor sociale

b) Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare c) Cheltuieli militare d) Cheltuieli bugetare pentru functionarea aparatului de stat e) Cheltuieli publice pentru actiuni economice 5. Achizitii publice

a) Principiile generale care stau la baza atribuirii contractului de achizitie

b) Definitia contractului de achiztie c) Tipuri de contracte de achizitie d) Caractele juridice ale contractului de achizitie publica e) Autoritatile contractante f) Reguli de participare la procedura de atribuire g) Reguli de publicitate in procedura de atribuire g).1. Anuntul de intentie g).2. Anuntul de participare g).3. Anuntul de atribuire h) Reguli de evitare a conflictului de interese i) Modalitati de atribuire a contractului de achizitionare publica j) Criteriile de atribuire a contractului de achizitie publica

k) Anularea aplicarii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica

l) Rezolvarea contestatiilor

Sistemul cheltuielilor publice2


1. Notiunea de cheltuieli publice Cheltuielile publice reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii. Volumul cheltuielilor publice difera de la un stat la altul si de la o perioada la alta, in functie de politica economico-financiara adoptata, de puterea economica de care dispun statele, de gradul lor de dezvoltare, precum si de alte prioritati si optiuni pe care le au in vedere. In sens juridic, notiunea de cheltuiala publica semnifica o plata legata de functionarea institutiilor publicesi, in general, de infaptuirea activitatilor cu caracter public, inclusiv a intreprinderilor cu capital de stat. In aceasta prima acceptiune, apare in prim plan faptul ca cheltuielile publice se realizeaza printr-un complex de organe si entitati publice (institutii, intreprinderi etc.), cu competente in avizarea si efectuarea operatiunilor de plati pe seama resurselor financiare publice, respectiv in cheltuirea banului public, potrivit normelor legale. Cheltuielile bugetare si reglementarile specifice legate de acestea sunt prevazute si autorizate prin legea bugetara anuala. Cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala sunt de doua tipuri in functie de intinderea in timp a autorizarii bugetare: -cheltuieli anuale -cheltuieli multianuale.

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public”, Editia 5 www.stiucum.com

www.scritub.com www.qreferat.com

3

http://www.scritub.com/


2. Rolul cheltuielilor publice Cheltuielile publice sunt instrumente, parghii financiare importante ale trecerii la economia de piata, de infaptuire a actiunilor social-culturale, ale dezvoltarii economiei nationale, de aparare nationala si a ordinii de drept, de realizare a politicii de colaborare si cooperare cu toate tarile, de promovare a politicii de pace si colaborare internationala. Cheltuielile publice cresc, de la o perioada la alta, atat ca expresiea valorica baneasca, cat si ca marime reala, absoluta. Modificarea puterii de cumparare a monedei nationale influenteaza evolutia cheltuielilor publice care sunt exprimate in preturi curente. Ca urmare a proceselor inflationiste deprecierea monetara determina majorarea preturilor, respectiv cresterea nominala a cheltuielilor pe care le efectueaza statul cu procurarea unei cantitati determinate de bunuri si servicii. Ca urmare a unor factori conjuncturali, in sititia reducerii preturilor, statul va plati o mica suma de bani pentru aceeasi cantitate de bunuri. Pentru prevenirea eventualelor dezechilibre ce ar putea surveni in economie ca urmare a influentei unor factori neprevazuti, o parte din cheltuielile statului sunt alocate pentru constituirea diferitelor rezerve materiale si bugetare. Cheltuieli bugetare reprezinta sumele aprobate în bugetele prevăzute in bugetul statului,in bugetul asigurarilor sociale de stat,in bugetul fondurilor special,in bugetul trezoreriei statului, in bugetul institutiilor publice autonome, etc., în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective. Cheltuielile bugetare ordinare nu trebuie acoperite cu bani proveniti din privatizare.Banii proveniti din vanzarea avutiei nationale trebuie sa se intoarca inapoi in economie, pentru sustinerea sectorului real, singurul care produce locuri de munca, bunastare si venituri bugetare.



4



3. Clasificarea cheltuielilor publice Clasificarea cheltuielilor publice dupa diferite criterii face posibila cunoasterea continutului economic si rolului diferitelor categorii de cheltuieli, precum si structura lor în cadrul unor clasificatii bugetare adecvate. Principalele criterii generale de clasificare a cheltuielilor publice sunt de douatipuri, si anume: administrative si economice. Clasificarea administraiva a cheltuielilor publice:

Dupa rolul in procesul reproductiei sociale, chletuielile publice se impart in :



5

Organica Functionala

Cand grupeaza cheltuielile in functie de institutiile la care se refera: ministere si alte organe central, unitati administrative-teritoriale , alte institutii publice

Cand grupeaza cheltuielile in functie de profilul activitatii institutiilor publice, puterea publica si administratia generala, justitie si politie, armata, cultura, invatamant etc

Reale(negative) Economice(positive)

Neutre



Cheltuielile reale reprezinta un consum de produs national, si nu au ca efect crearea de venit national. Cheltuielile economice au drept consecinta crearea de produs national, având efecte favorabile asupra procesului de ansamblu al reproductiei sociale. Cheltuielile neutre nu au nicio influenta asupra venitului national. O astfel de grupare poate fi folosita in munca de analiza economica a cheltuielilor publice. O alta clasificare a cheltuielilor publice este urmatoarea:

Cheltuielile publice se mai impart in cinci categorii:



6

Cheltuieli de functionare

Cheltuieli de transfer Cheltuieli de investitii

c. care se autolichideaza

c. reproductive

c. care creeaza comoditati curente vietii

c. neproductive c. care se efectueaza in prezent pentru a economisi cheltuielile publice mult mai mari in viitor



Mai exista cheltuieli:

Dupa caracterul lor, permanent sau incidental, cheltuielile publice se subdivid:



In practica bugetara, cheltuielile sunt sintetizate in structura lor economica astfel:

7

De personal care cuprind salariile, pensiile, ajutoarele si alte indemnizatii asemanatoare acordate de stat persoanelor fizice

De materiale care cuprind combustibil, obiecte de inventar, utilaje, tehnica militara, prestari de servicii, etc.

OrdinareExtarordinare sau exceptionale

c. de personal



a)

b)

c)

d)

Bibliografie: Dan Drosu Saguna ,,Drept financiar public”, Editia 5 www.stiucum.com,www.scritub.com,www.qreferat.com

4. Structura cheltuielilor publice Pentru indeplinirea functiilor sale, statulefectueaza urmatoarele cheltuieli:

8

Chletuieli curentec. material si servicii

subventii

prime

transferuri

rezerve

Dobanzi aferente datoriei publice si alte chetuieli

Cheltuieli de capital

Imprumuturi acordate

Rambursari de credite externe si plati de dobanzi si comisioane de credite



-cheltuieli publice pentru scopuri sociale; -cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare; -cheltuieli militare; -cheltuieli pentru functionarea aparatului de stat; -cheltuieli publice cu character economic; -alte chetuieli.

a) Chltuieli publice pentru scopuri sociale În aceasta categorie intra cele pentru finantarea învatamântului public si subventionarea celui privat, pentru apararea sanatatii prin înfiintarea retelei de spitale de stat si organizarea altor actiuni sanitare, pentru organizarea sistemului securitatii si asistentei sociale etc. Cheltuielile pentru asigurarile sociale oscileaza ca pondere in totall cheltuielilor publice intre 33% in Italia sau S.U.A. si aproape 50% in Germania, avand ca surse de acoperire contributiile si cotizatiile pentru asigurari sociale, cat si o parte din impozitele prelevate asupra impozitului net.

a).1. Cheltuieli publice pentru invatamant. Investitia in ,,capital uman”

- Finantarea cheltuielilor pentru învatamânt se asigura pe seama resurselor bugetare, a împrumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si a resurselor provenind din taxe scolare, donatii, venituri din exploatarea proprietatilor apartinând scolilor sau din activitatile desfasurate de acestea catre terti.



- Proportia în care fondurile publice si cele private participa la acoperirea cheltuielilor de învatamânt depinde de locul pe care-l ocupa scolile publice în ansamblul institutiilor scolare private, de care depinde acordarea de subventii din fondurile publice scolilor particulare.

9



- Cheltuielile publice pentru învatamânt se finanteaza fie din fondurile bugetului general al statului, fie din cele ale unitatilor administrativ-teritoriale, în functie de sistemul centralizat sau descentralizat al învatamântului si de subordonarea institutiilor de învatamânt. Adesea din fondurile publice se acopera - integral sau partial - cheltuielile curente ale institutiilor scolare, iar din împrumuturi se finanteaza cheltuielile de investitii, achizitiile de terenuri, lucrarile de constructii si echipamentele necesare.

a).2. Cheltuieli publice pentru sanatate-Statul ia anumite masuri de protectie a muncii si asistenta

medicala, care sa faca posibila desfasurarea neîntrerupta a procesului de productie. -Cheltuielile publice pentru sanatate sunt asigurate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate reglementat de O.U.G. nr.150/2002. -Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei care asigura acordarea unui pachet de servicii de baza. -Comparativ cu cheltuielile pentru scopuri militare, cheltuielile cu caracter sanitar au înregistrat valori de 6-9 ori mai mici. -De asemenea, pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice s-a cheltuit cu 40 - 45% mai mult decât pentru spitale si actiuni sanitare.



a).3. Sistemul asigurarilor sociale

- Fondul asigurarilor sociale de stat serveste ajutorarii celor care si-au pierdut capacitatea de munca, temporar

10



sau definitiv, si a familiilor lor, în scopul recuperarii capacitatii de munca, precum si altor nevoi sociale.

- Asigurarile sociale de stat se realizeaza prin acordarea de pensii si ajutoare banesti, bilete de odihna si tratament, asistenta medicala, medicamente, materiale sanitare si asistenta sociala pensionarilor si membrilor lor de familie.

- În totalul cheltuielilor finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat pensiile ocupa locul principal. Se disting urmatoarele categorii de pensii: pentru limita de vârsta, de invaliditate si de urmasi.

b) Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare

O parte din fondurile publice este dirijata spre finantarea cheltuielilor pentru cercetare - dezvoltare. În aceasta categorie se includ cheltuielile pentru:

A. cercetarea fundamentala, care are ca obiectiv dezvoltarea cunostintelor într-un anumit domeniu al stiintei;

B. cercetarea aplicativa, care are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice;



C. dezvoltarea, care urmareste verificarea prealabila a posibilitatii realizarii unui produs pe scara industriala, prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc. Ca urmare, rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza în elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau în

11



rezolvarea unor probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei nationale.

c) Cheltuieli militare

-Cheltuielile militare reprezintã unul din capitolele cele mai importante ale cheltuielilor publice, având o pondere ridicatã în bugetele statelor

- Cheltuielile militare sunt clasificate în literatura de specialitate în doua categorii:

A. Directe. Din aceasta categorie fac parte cheltuielile cu întretinerea în tarã si pe teritorii strãine a armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de armament, echipament militar, mijloace de subzistenþã etc.

B. Indirecte.Din aceasta categorie fac parte cheltuielile legate de lichidarea urmarilor razboiului, cum ar fi: platile în contul datoriei publice contractate în timpul razboiului, reparatiile (despagubirile) de razboi; pensiile datorate invalizilor, vaduvelor si orfanilor de razboi; cheltuieli legate de aplicarea unor acorduri

internationale cu caracter militar (de exemplu, acordarea de "ajutoare militare"), cheltuielile cu pregatirea de razboaie (pentru cercetari stiintifice în scopuri militare, dezvoltarea industriei de razboi etc.).


www.scritub.com www.qreferat.comd) Cheltuielile bugetare pentru functionarea aparatului de stat O categorie importanta de cheltuieli publice o constituie cele pentru întretinerea si functionarea organelor de administratie.Situate pe toate treptele structurii organizatorice a statului, acestea actioneaza ca

12



organe ale puterii sau administratiei de stat, alese sau numite, si se preocupa de cele mai variate probleme, începând cu elaborarea si adoptarea legilor, întretinerea de relatii diplomatice cu alte state, stabilirea si încasarea impozitelor si taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul public, îngrijirea parcurilor, înregistrarea actelor de stare civila, si pâna la sistematizarea teritoriala, construirea de drumuri si poduri, întretinerea si repararea strazilor, protectia mediului înconjurator, apararea contra inundatiilor, paza contra incendiilor etc.

- La acestea se adauga cheltuielile privind organele însarcinate cu mentinerea ordinii publice, si anume: politia si jandarmeria, siguranta statului, justitia si procuratura, deci întreg aparatul cu atributii coercitive. - Marimea cheltuielilor pentru functionarea aparatului de stat sporeste odata cu cresterea complexitatii vietii economico-sociale ajungând astazi în tarile dezvoltate la peste o treime din venitul national si detinând ponderea cea mai importanta în totalul cheltuielilor publice.

e) Cheltuieli publice pentru actiuni economice

-Functia economico-organizatorica a statului se manifesta, între altele, în dezvoltarea sistematica în ramurile economiei nationale, potrivit cerintelor legilor economice.

- În acest scop, an de an, statul a alocat si aloca o buna parte din resursele sale banesti în scopul dezvoltarii neîntrerupte a economiei nationale.



-Cheltuielile publice cu caracter economic au cunoscut o crestere deosebita în perioada postbelica, concretizând continutul politicilor interventioniste.

13



5. Achizitiile publice

a) Principiile generale care stau la baza atribuirii contractului de achizitie-Nediscriminarea;-Tratamentul egal;-Recunoasterea reciproca;-Transparenta;-Proportionalitatea;-Eficienta utilizarii fondurilor;-Asumarea raspunderii.

O.U.G. nr.34/2006 reglementeaza atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Din perspectiva obiectivelor lucrarii de fata, din cele trei categorii de contracte, prezinta importanta doar aspectele referitoare la contractele de achizitie si, mai exact, acelea privind contractele de furnizare de bunuri, care reprezinta instrumente juridice folosite pentru constituirea si sporirea domeniului public prin achizitionarea de bunuri.



14



b) Definitia contractului de achizitie publica -Reprezinta acel contract cu titlu oneros, incheiat in scrs intre una sau mai multe autoritati contractante si unul sau mai multi operatori economici avand ca obiect executia de lucrari, furnizare de produse sau prestarea de servicii.

c) Tipuri de contracte de achizitie publica



d) Caracterele juridice ale contractului de achizitie publica

15

Contracte de lucrari-are ca obiect executia de lucrari legate de constructii sau executia unei constructii, fie proiectarea si executia de lucrari legate de cosntructii sau proiectarea unei constructii si executia acesteia.

Contracte de furnizare-are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumparare, inclusiv in rate, inchiriere sau leasing, cu sau fara optiune de cumparare.

Contracte de servicii-are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum sunt acestea cuprinse in clasificarea central a produselor



Contractul de achizitie publica de furnizare de produse (bunuri) are caracterele juridice ale oricarui contract de achizitie publica, in general.

Contractul de furnizare este un contract sinalagmatic, in sensul ca da nastere la drepturi si obligatii pentru ambele parti, adica atat pentru autoritatea contractanta, cat si pentru operatorul economic, pe care partile le cunosc din momentul incheierii sale.

Caracterul determinat al drepturilor si obligatiilor rezulta din caracterul reglementat al contractului de achizitie publica, in general, operatorul economic si autoritatea contractanta avand drepturile si obligatiile prevazute in mod limitativ de lege.

Caracterul administrativ al contractului de achizitie publica de furnizare rezulta in mod explicit din prevederile art.2 alin.(l) lit.c) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, care asimileaza acest gen de contracte cu actul administrativ.

Contractul de achizitie publica de furnizare este un contract cu titlu oneros, in sensul ca autoritatea contractanta, in schimbul sumelor de bani pe care le achita operatorului economic, va primi un folos material: livrarea bunurilor achizitionate.

Contractul de achizitie publica de furnizare este un contract numit, in sensul ca este reglementat in mod expres de lege, ca specie a contractului de achizitie publica.



Contractul de achizitie publica de furnizare are un obiect determinat, in sensul ca poate avea ca obiect exclusiv sau, cel putin ca

16



obiect principal, furnizarea unuia sau mai multor produse de catre operatorul economic, in beneficiul autoritatii contractante.

Contractul de achizitie publica de furnizare este un contract solemn, in sensul ca acesta, ca orice alt contract de achizitie publica, se incheie in forma scrisa, care este ceruta ad validitatem.

e) Autoritati contractante

In cadrul oricarui contract de achizitie publica, calitatea de autoritatae contractanta o are:

-oricare organism al statului - autoritate publica sau institutie publica - care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local;

-oricare organism de drept public, in afara celor aratate mai sus, care are personalitate juridica, a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii: o este finantat, in majoritate, de catre o autoritate contractanta, sau de catre un alt organism de drept public; o se afla in subordinea sau este supus controlului unei autoritati contractante, sau unui alt organism de drept public; o in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contractanta, sau de catre un alt organism de drept public; oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele de mai sus;



17



-oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe dintre activitatile de utilitate publica prevazute de ordonanta de urgenta, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati; oricare subiect de drept, altul decat cele prevazute mai sus, care desfasoara una sau mai multe dintre activitatile de utilitate publica prevazute de ordonanta de urgenta, in baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competenta, atunci cand acesta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

f) Reguli de participare Ia procedura de atribuire

Regulile prevazute de O.U.G. nr.34/2006, in ceea ce priveste participarea la procedura de atribuire sunt, in esenta, urmatoarele:

-orice operator economic are dreptul de a participa, individual sau intr-un grup de operatori, la procedura de atribuire; mai multi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comuna, fara a fi obligati sa isi legalizeze din punct de vedere formal asocierea. In aceasta situatie, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea sa fie legalizata numai in cazul in care oferta comuna este declarata castigatoare si numai daca o astfel de masura reprezinta o conditie necesara pentru buna indeplinire a contractului;

-intreprinderile afiliate au dreptul de a participa in cadrul aceleiasi proceduri de atribuire, dar numai in cazul in care participarea acestora nu este de natura sa distorsioneze concurenta. Prin intreprindere afiliata se intelege orice subiect de drept: asupra caruia un alt subiect de drept poate exercita, direct sau indirect, o influenta dominanta; sau care poate exercita o influenta dominanta asupra altui subiect de drept; sau care, ca urmare a asocierii cu un subiect de drept, se afla sub influenta dominanta a unui alt subiect de drept.


www.scritub.com

18



www.qreferat.com

g)Reguli de publicitate in procedura de atribuire

Regulile de publicitate reglementate de O.U.G. nr.34/2006 au ca scop asigurarea transparentei intregii proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica.

In acest sens, autoritatea contractanta are obligatia de a asigura publicarea anunturilor de intentie, de participare si de atribuire. Astfel, autoritate contractanta are obligatia de a transmite anunturile respective catre operatorul SEAP (Sistemul electronic de achizitii publice), utilizand exclusiv mijloace electronice. Operatorul SEAP, la randul sau, are obligatia sa asigure Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice accesul nerestrictionat la anunturile transmise de catre autoritatile contractante, inainte de publicarea acestora.

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice verifica fiecare anunt transmis de catre autoritatea contractanta pentru publicare in SEAP, in masura in care anuntul respectiv este in legatura cu aplicarea procedurii de atribuire a unui contract cu o valoare estimata mai mare decat pragurile valorice de 750.000 euro in cazul contractului de furnizare de produse.

In termen de doua zile lucratoare de la data primirii anuntului in SEAP, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice are obligatia: fie sa emita catre operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anuntul respectiv, in cazul in care in urma verificarii nu se constata erori/omisiuni de completare; fie sa respinga publicarea anuntului in SEAP, in cazul in care se constata erori/omisiuni de completare, informand totodata autoritatea contractanta asupra acestei decizii, precum si asupra modului in care erorile/omisiunile pot fi remediate.



19



Dupa publicarea anuntului, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite anuntul si catre Regia Autonoma „Monitorul Oficial', spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a Vl-a, Achizitii publice. In cazul in care O.U.G. nr.34/2006 stabileste obligatia publicarii anuntului in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci anuntul respectiv nu poate fi publicat la nivel national inainte de data transmiterii acestuia catre Comisia Europeana.

g).1. Anuntul de intentie

Se publica in Jurnalul oficial al Uniunii Europene atunci cand: -contractul este de furnizare sau e servicii, iar valoarea sa estimata este mai mare de 750.000 euro; -contractul este de lucrari, iar valoarea sa estimata este mai mare de 4.850.00 euro.

g).2. Anuntul de participare Se publica atunci cand se initiaza o procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitive sau negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, pentru atribuirea unui contract sau pentru incheierea unui acord-cadru.

g).3. Anuntul de atribuire

Se publica in cel mult 8 de zile dupa finalizarea unei procedure de atribuire-licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitive, negociere cu/fara piblicarea prealabila a unui anunt de participare, cerere de oferte- prin atribuirea contractului de achizitie publica sau incheierea acordului-cadru.


www.scritub.com

20



www.qreferat.com

h) Reguli de evitare a conflictului de interese

In vederea evitarii conflictului de interese, autoritatea contractanta are obligatia, pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire, sa ia masurile necesare pentru a preveni situatiile de natura sa determine aparitia unui conflict de interese si/sau manifestarea concurentei neloiale.

i)Modalitati special de atribuire a contractului de achizitie publica

Potrivit O.U.G. nr. 34/2006 referitor la procedurile special de atribuire a contractului de achiztie publica, modalitatile special sunt:

j) Criteriile de atribuire a contractului de achizitie publica

Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in anuntul de participare criteriul de atribuire a contractului de achizitie publica, care, odata stabilit, nu poate fi schimbat pe toata durata de aplicare a procedurii de atribuire.

Potrivit art.198 alin.(l) din O.U.G. nr.34/2006, criteriile de atribuire a contractului de achizitie publica poate fi numai: fie oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic; fie, in mod exclusiv, pretul cel mai scazut.


www.scritub.com

21

Acordul-cadruSistemul de achizitie

dinamicLicitatia electronica



www.qreferat.com

Insa, in cazul in care atribuirea contractului de achizitie publica se realizeaza prin aplicarea procedurii de dialog competitiv, criteriul de atribuire utilizat trebuie sa fie numai oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

k ) Anularea aplicarii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica

Potrivit prevederilor generale ale O.U.G. nr.34/2006, atat oferta, cat si acceptarea ofertei sunt acte juridice irevocabile, in sensul ca nu pot fi retrase de operatorul economic si, respectiv, de autoritatea contractanta.

Totusi, prin exceptie, autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica numai in urmatoarele cazuri:

-nu a fost posibila asigurarea unui nivel satisfacator al concurentei, respectiv numarul de operatori economici este mai mic decat cel minim prevazut;

- au fost depuse numai oferte inacceptabile si/sau neconforme; nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse oferte care, desi pot fi luate in considerare, nu pot fi comparate datorita modului neuniform de abordare a solutiilor tehnice si/sau financiare; abateri grave de la prevederile legislative afecteaza procedura de atribuire sau este imposibila incheierea contractului. Procedura de atribuire se considera a fi afectata in cazul in care se indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:



22



in cadrul documentatiei de atribuire si/sau in modul de aplicare a procedurii se constata erori sau omisiuni care au ca efect incalcarea principiilor aplicabile procedurilor de atribuire a contractului de achizitie publica; autoritatea contractanta se afla in imposibilitate de a adopta masuri corective fara ca acestea sa conduca, la randul lor, la incalcarea principiilor de atribuire a contractului de achizitie publica.

Recurgand la aceasta masura, autoritatea contractanta are obligatia de a comunica in scris tuturor participantilor la procedura de atribuire, in cel mult 3 zile lucratoare de la data anularii, atat incetarea obligatiilor pe care acestia si le-au creat prin depunerea de oferte, cat si motivul concret care a determinat decizia de anulare.

l) Rezolvarea contestatiilor Contestatiile vor fi solutionate de o institutie publica- Consiliul National de Solutionare a Contesatiilor. CNSC este un organism independent, cu activitate adiministrativ-jurisdictionala, format din 21 de consilieri de solutionare a contesatiilor, a carui responsabilitate principal este sa raspunda contesatiilor inaintate de candidate in termen de maximum 20 de zile de la data primirii dosarului achizitiei publice de la autoritatea contractanta. In cazuri justificate, termenul de solutionare a contesatiei poate fi prelunjit cu inca 10 zile.



23


Proiect Dr. Financiar

Documents

Transcript of Proiect Dr. Financiar