Proiect Final Manage Ma Net Financiar

download Proiect Final Manage Ma Net Financiar

of 40

Transcript of Proiect Final Manage Ma Net Financiar

UNIVERSITATEA TANSILVANIA BRASOV Facultatea de Inginerie Tehnologica Master : Managementul Afacerilor Industriale

Proiect: MANAGEMENT FINANCIAR Studiu de caz S.C. MUM EXPORT S.R.L.

Student : Dinu Alexandru Anul I Grupa 2903 Indrumator : Ec. dr. ing. Gheorghe Catalin

1

1. Prezentare societateScurt istoric Fabricaia de utilaje, instalaii tehnologice i maini unelte a nceput nc din perioada fabricaiei de avioane n cadrul I.A.R , cu peste 70 de ani n urm. Dup cel de al II-lea rzboi mondial, odat cu reluarea activitii industriale i in acelai timp cu nceperea fabricaiei de tractoare a aprut din nou necesitatea construirii cu fore proprii a unor utilaje necesare fabricaiei. Din lipsa de oferte avantajoase s-a iniiat proiectarea i execuia lor n ntreprindere bazat pe faptul ca att corpul tehnic ct i cel de execuie era de un nalt profesionalism i acesta a reuit n scurt timp s asigure o bun parte din mijloacele necesare. La nceput activitatea aa zis de autoutilare s-a realizat ca proiectare in cadrul serviciului tehnologic, iar apoi , n acelai an a luat fiin biroul de proiectare utilaje cu cureni de nalt frecven, constituind la vremea respectiv o realizare de prestigiu naional. In urmtorii ani programul accelerat de dezvoltare a produciei de tractoare a impus dezvoltarea accelerat a capacitii de realizare de utilaje tehnologice, instalaii i n mod deosebit maini unelte specializate. Acest lucru a condus la reorganizarea structurilor existente, crendu-se n anul 1972 secia de Autoutilri iar n 1981 secia de agregate. Apogeul activitii a fost atins n perioada anilor 1968-1983 cnd peste 40% din parcul de maini unelte i de utilaje aferente standardului de dezvoltare a fabricaiei de tractoare, au fost realizate de serviciile i seciile fabricii. Prin performanele obinute, mainile unelte i utilaje realizate n cadrul fabricii s-au afirmat n ntreaga ar, multe dintre ele au fost comandate de multe ntreprinderi din ar. S.C. MAINI UNELTE I MECANIZRI EXPORT S.R.L..,numita in continuare S.C. MUM EXPORT S.R.L., s-a constituit atipic prin preluarea atat a activitatii principale a S.C. MUM UTB S.A., cat si a tehnologiei de fabricatie. Societatea este amplasat n zona de sud-est a S.C. TRACTORUL UTB SA., ntr-un perimetru limitat de Turntoria de Font, ntreprinderea de Automotoare, calea ferat a Grii Braov, hala de producie a Universitii Transilvania i Laboratorul Central al SC. TRACTORUL UTB SA. De remarcat SC. MUM EXPORT S.R.L. nu are uniti i activiti rspndite n alte zone fiind din acest punct de vedere o entitate integr. Important de subliniat este faptul c societatea are ci de acces directe cu exteriorul fr s intersecteze sau s traverseze zona industrial a SC. TRACTORUL UTB SA i are ramp proprie de cale ferat.

2

Date de identificare a societii Denumirea complet: S.C. MAINI UNELTE I MECANIZRI EXPORT S.R.L Adresa : Localitate (jude): BRAOV Strada: TURNULUI NR. 5 Forma juridic: SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA Numrul de nmatriculare la Registrul Comerului: J08/859/1995 Codul unic de nregistrare: 7654983 Atribut fiscal: R ; Codul CAEN: 2562 - Operaiuni de mecanic general. Obiect de activitate: Operaiuni de mecanic general Tipul activitii curente S.C. MUM EXPORT S.R.L. are urmtoarele capaciti de producie: baze de confecii metalice atelier de prelucrri prin achiere atelier de sudare n diferite medii atelier de reparaii utilaje birouri de proiectare. Conducerea ntreprinderii Administrator EMIL NI Conducerea executiva: - Director de producie - BLNESCU CONSTANTIN n societate lucreaz in prezent 43 salariai ntr-o structur profesional i de calificare corespunztoare nivelului activitii de proiectare i execuie, precum i cea a nivelului produselor realizate pn n prezent. Oferte de produs Societatea S.C. MUM EXPORT S.R.L. execut o larga paleta de activitati in domeniul productiei , si anume : Prelucrri metalice la piese din materiale metalice sau nemetalice, Fabricaie i montaj de subansamble pentru maini unelte ,

3

Construcii metalice diverse Prelucrri n lemn (modelrie), Strunguri, maini de frezat,filetat sau broat Prese hidraulice Utilaje pentru turntorii: usctoare, elevatoare, amestectoare Instalaii pentru tratamente termice(clire i cementare).

Principalii furnizori Principalii furnizori de materii prime, materiale, energie, ap, utiliti specifice activitii, etc.: Furnizorul Pe piaa intern SC METAL DEP SRL S.C. KRONMAT SRL S.C. REMAT S.A. FORJA NEPTUN ALTI FURNIZORI Total Descrierea sumara a pocesului tehnologic actual n societatea comercial SC MUM EXPORT S.R.L. Braov, procesul de producie cuprinde totalitatea activitilor desfurate n scopul transformrii materiei prime i a materialelor n produse finite. Organizarea procesului de producie este influenat de : materialul prelucrat, procedeul tehnologic ales i caracterul produsului finit. Dup modul de participare la realizarea produsului finit exist o clasificare a procesului de producie n : Procese de baz - n care materialele sufer modificri ale formei, dimensiunilor, proprietilor, ale aspectului transformndu-se n produse finite. Aceste procese cuprind procedeele tehnologice de : prelucrare mecanic,ajustare, asamblare, ncercare, sudare, gurire, finisare, vopsire. Procese auxiliare i de deservire - care cuprind procesele de producere a energiei electrice, aerului comprimat, n ntreinerea mainilor unelte i utilaje, a sculelor, aprovizionarea cu materiale i desfacerea produselor finite. % in total Cheltuieli materiale 19 6 4 1 70 100

4

Societatea execut o producie individual (de unicate) n baz unor comenzi primite de la beneficiari din ara i din strintate, realizndu-se una sau mai multe buci de produs, care nu se repet sau se repet la intervale nedeterminate. Acest tip de producie necesit o varietate mare de operaii, executate de personal specializat. Elaborare procesului tehnologic are drept scop principal asigurarea executrii produselor corespunztor documentaiei tehnice i la un pre optim negociat cu beneficiarul. n urma elaborrii tehnologiei se emit fiele pentru materialul necesar executrii comanzii i se aprovizioneaz materialul. n baza desenelor de execuie secia de prelucrare execut efectiv reperele. Se disting dou tipuri de prelucrri: Prelucrarea primar : trasare si debitare material, strunjire, frezare Prelucrare final : rectificare, alezare, ajustare, controlul calitii, grunduire, vopsire, ambalare pe palei sau n lzi Piesele ambalate se depoziteaz n baz unor Note de Predare la magazia societii. De aici ele se livreaz la beneficiar nsoite de Factur fiscal. Pre, distribuie, promovare produs Preul de vnzare- cumprare conine : valoarea materialului, manoper nglobat n realizarea produsului i cheltuielile care rezult din utilizarea energiei electrice, a gazului metan, regia seciei : cot de C.A.S., omaj,sntate, cot de cheltuieli servire, cot cheltuielilor de desfacere, profitul. Preul poate conine n afar de contravaloare pe unitatea de produs i alte elemente valorice n funcie de prevederile specifice ale contractelor sau comenzilor i anume cheltuielile de transport intern sau extern, manipulare n depozit, gar, port, aeroport etc, comisioane i diverse alte speze. n final dup calcularea preului produselor, acesta se comunic beneficiarului i n urma unor negocieri directe se lanseaz comand n execuie. Pentru promavarea produselor se impune n primul rnd cunoaterea permanent i aprofundat a evoluiei preurilor de pia intern i internaional, att la materiile prime ct i la produsul finit. Acest lucru este necesar pentru a putea contracta fr a suferii pagube, prin acceptarea n necunostiinta de cauza, de preuri contractuale ce dezavantajeaz fa de preurile normale ale pieei. Promovarea produselor se face prin:

5

Participarea la trguri i expoziii interne i internaionale Contactarea institutelor specializate n cercetarea publicitar : Camera de Comer, Participarea la simpozioane i mese rotunde Contacte directe (reprezentani i ageni) Contacte indirecte (pres, radio a TV, afiaj, internet) Publicitate direct (scrisori, pliante, brouri, cataloage, cadouri publicitare)

Uniunea Trgurilor Internaionale

Piaa actual Principalii concureni pe piaa intern: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Principalii clienti : Nr Crt CLIENTUL % in Cifra de afaceri 18 6 6 5 16 7 6 Produsul sau grupa de produse (servicii) Concurentul SC ROMAN SA BV SC IUG SA CRAIOVA SC FRIMUT UTB SA SC INDUSTRIE REM BACAU SC IBS INDUSTRIE S.R.L. BRASOV SC GRIMEX SA TG. JIU SC HIDROMECANICA SA

2562 - Operaiuni de mecanic general

Pe piaa intern INOTECH CONSULTING ISIS DEVELOPMENT TES S.R.L. CORNU DPR Pe piaa extern BOBBIO ITALIA AIRBUS FRANTA COMEB ITALIA Situaia economico financiar a ntreprinderii Indicatori de 2005 2006 2007 2008

2009

6

bilan Total active imobilizate Total active circulante Stocuri Casa si conturi Creane Capitaluri total Capital social Datorii totale

441195 524264 155607

851246 480364 130195 22137 328032 607088 240 724522

3053330 821 182947 197360 441405 621536 20000 3253506

5003283 967157 108553 47759 810845 615049 20000 5355791

4697251 863575 103758 41466 702519 664334 20000 768357

341462 33673 240 931786

7

8

2. Starea financiara a ntreprinderii2.1 Indicatori de echilibru financiar Analiza echilibrului financiar Echilibrul financiar constiutie o parte semnificativa in analiza pozitiei financiare a intreprinderii .Poztia financiara a intreprinderii se reflecta din bilantul contabil al intreprinderii .Pozitia financiara a intreprinderii evidentiaza relatiile cu tertele persoane , in persoana investitorilor , a creditorilor , salariatilor , statului etc. Impreuna cu analiza contului de profit si pierderi ( analiza permfomantei intreprinderii ) , analiza pozitiei financiare a intreprinderii subliniaza modalitatile de asigurare a echilibrului financiar pe termen lung si scurt , si stabileste rentabilitatea activitatii intreprinderii . Structura financiara a intreprinderii vizeaza asigurarea optima a echilibrului financiar pe termen lung , prin relationarea capitalurilor proprii cu marimea capitalurilor imprumutate , prin gestionarea eficienta a ratei de indatorare si fructificarea efecetlor benefice aferente politicii de finantare acordate de cadrul legislativ in materie de fiscalitate . O analiza izolata a echilibrului pe termen lung , fara a tine cont si de repercusiunile generate de deciziile de investitii si finantare in planul stabilitatii financiare pe termen scurt , ar reprezenta o grava eroare . Aceste doua directii de actiune se interconditioneaza .

9

Analiza echilibrului financiar al intreprinderii presupune delimitarea catorva aspecte conceptuale , printre care si definirea activului , a conceptelor de datorie si capitaluri proprii etc. La baza analizei echilibrului financiar stau o serie de documente contabile de sinteza , printre care se numara forma retratata a bilantului , tabloul de utilizari resurse , tabloul de trezorerie etc. Bilantul retratat clasifica elementele de active functie de gradul de lichiditate , in timp ce componentele de pasiv sunt ordontate descrescator functie de exigibilitatea lor . Retratarea este necesara pentru a elimina non-valorile inscrise in bilantului intial , reclasificarea corespunzatoare a posturilor bilantieire , ori apelarea la reevaluari .

Activ

La sfritul exerciiului financiar 2008 2009 4697251 0 103758 702519 15832

Imobilizri corporale Imobilizri financiare Stocuri Creane Investiii financiare termen scurt Casa si conturi la bnci

5003283 400 108553 810845 pe 0

47759

41466

Pasiv

La sfritul exerciiului financiar 2008 2009 20000 20755 53494

Capital social Rezerve din reevaluare Alte rezerve

20000 9201 53494

10

Provizioane pentru riscuri 0 si cheltuieli Datorii pe termen lung 0

0 3527479

Datorii pe termen scurt

5355791

768357

Determinarea situaiei nete: SN = Activ Datorii totale SN2008= 6092614-5355791=736823 1ei SN2009= 5560826-4295836=1264990 lei Determinarea fondului de rulment: FR=Capitaluri permanente Nevoi permanente FR2008 = 82695-5003683= - 4920988 lei FR2009 = 3621728-4697251= -1075523 lei Determinarea fondului de rulment financiar: FRF = Activ circulant net Datori mai mici de un an FR2008 =967157 - 535579 = - 4388634 lei FR2009 =863575 - 768357 = 95218 lei Determinarea nevoii de fond de rulment: NFR = (Nevoi temporare Active de trezorerie) (Resurse temporare Pasive de trezorerie) NFR2008 = 919398 5355791 = - 4436393 lei NFR2009 =806277 768357 = 37920 lei Determinarea trezoreriei nete: TN = FR NFR TN2008 = - 4388634 (- 4436393) = 47759 lei TN2009 = 95218 - 37920 = 57298 lei Determinarea Cash-flowului: CF=TN2009-TN2008 CF = 57298 47759 = 9539 LEI

11

Figura 1 Activul patrimonial 2009

Figura 2 Activul patrimonial 2008

Figura 3 Pasivul patrimonial 2009

Figura4 Pasivul patrimonial 2008

2.2 Solduri intermediare de gesiune Sunt indicatori sub form de solduri, numite si marje, care pun in eviden etapele formrii rezultatului exerciiului, in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitaii unei ntreprinderi. Sunt necesare pentru: - analiza economico-financiar a ntreprinderii, plecnd de la datele contabile; - ntocmirea conturilor naionale. Soldurile intermediare de gestiune sunt: a. Marja comercial; b. Producia exerciiului; c. Valoarea adaugat; d. Excedentul brut de exploatare;

12

e. Rezultatul exploatrii; f. Rezultatul curent al exerciiului; g. Rezultatul excepional; h. Rezultatul net al exerciiului;

Nr. Indicatori crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15Vnzri de mrfuri (ct. 707) Costul mrfurilor vndute (ct. 607) Marja comercial (1 - 2) Producia vndut (ct. 701 la 708) Variaia produciei stocate (ct. 711) Venituri din producia de imobilizri (ct. 721, 722) Producia exerciiului (4 + 5 + 6)

Exerciiul financiar 2008 2009 73983 72846 1137 5735422 -143505 0 5591917 32037 31729 308 2780227 10778 0 2791005 696134 2095179 0 98636 1037078 959465 210776 463468

Consumuri provenind de la teri (gr. 60 mai puin ct. 607, gr. 2309006 61 i gr. 62) Valoarea adugat (3 + 7 - 8) Subvenii de exploatare Cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminte asimilate (gr. 63) Cheltuieli cu personalul (gr. 64) Excedentul brut al exploatrii (9 + 10 - 11 - 12) Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane Alte cheltuieli din exploatare

3284048 0 83285 1765271 1435492 35183 828074

13

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Cheltuieli de exploatare privind amortizrile i provizioanele Rezultatul exploatrii (13 + 14 - 15 - 16) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul curent al exerciiului (17 + 18 - 19) Venituri excepionale Cheltuieli excepionale Rezultatul excepional al exerciiului (21 - 22) Rezultatul brut al exerciiului (20 23) Impozit pe profit Rezultatul exerciiului (profit net sau pierdere) (24 - 25)

110643 531958 130405 621715 40648 0 0 0 40648 32664 7984

0 606773 240777 480823 366727 0 0 0 366727 7852 358875

Marja comercial:(adaosul comercial) caracterizeaza intreprinderile cu activitate de comer, valoarea obinut fiind influenat de politica de vnzare promovat de firma n cauz. Marja comercial = Venituri din vnzarea mrfurilor- Cheltuieli privind mrfurile vndute Mc2008=1137 lei Mc2009=308 lei

Interpretare: Rezult faptul c : (Mc>0) exist un excedent privind vnzarea de mrfuri n raport cu costul acestora, adic firma obine profit din activitatea comercial desfurat. Marja comercial are o valoare pozitiv, ceea ce inseamna o situaie bun - cifra de afaceri realizat din vnzarea mrfurilor permite acoperirea costului marfurilor cumparate si, in principiu, remunerarea terilor, altii dect furnizorii mrfurilor: personal, organisme sociale, statul, asociai sau acionari. Variaia Mc: Mc2009- Mc2008= - 829 lei Interpretare: Se remarc o scadere foarte mare la sfaritul anului, scznd foarte mult atat veniturile din vnzarea mrfurilor cat si costurile de cumparare.

14

Producia exerciiului: include valoarea bunurilor i serviciilor fabricate de ntreprindere pentru a fi vndute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Producia exerciiului caracterizeaz activitatea de producie a unitii: ceea ce ntreprinderea a fabricat i a vndut, ceea ce ea a fabricat i a rmas n stoc (producia stocat),precum i ceea ce ea a fabricat pentru ea nsi (producia imobilizat). Qe = Producia vndut + Producia stocat + Producia imobilizat Qe2008=5735422+0+0=5735422 lei Qe2009=2780277+0+0=2780277 lei Interpretare: Rezult faptul c:Qe>0 are o valoare pozitiv. Variaia: Qe2009- Qe2008= - 2955145 lei Interpretare: Calculele efectuate arat c Qe a sczut in anul 2008 , dar interpretarea acestui indicator se poate face numai n comparaie cu rata inflaiei din aceeai perioad. Valoarea adaugat: exprima cresterea de valoare care rezulta din utilizarea factorilor de productie,indeosebi a factorilor munca si capital,peste valoarea materialelor siserviciilor cumparate de intreprindere de la terti.Valoarea adaugata asigura remunerareaparticipantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii. Valoarea adugat = Producia exerciiului + Marja comercial - Consumuri de la teri VA2008=5735422 + 1137 2309006 = 3427553 lei VA2009=2780277 + 308 696134 = 2084451 lei Interpretare: Rezult faptul c:VA>0 are o valoare pozitiv.Conform calculelor fcute VA a nregistrat valori pozitive la sfritul ambelor exerciii, lucru care poate insemna creterea vnzrilor sau aprovizionri mai puin importante (sau mai puin scumpe). Variaia: VA2009- VAe2008= - 1343102 lei Interpretare: Se remarc o scadere a productiei exerciiului din 2008 in anul 2009 cu 84097 lei.Scaderea este determinata de scderea producie i a marjei comerciale. Excedentul brut din exploatare (EBE). reprezinta sursa rezultata din exploatarea folosita pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productive al intreprinderii pierderii si remunerarea capitalului economic.Este considerat un indicator essential in analizele de gestiune si efectuarea de comparatii intre diferite intreprinderi. EBE = Venituri din exploatare ncasabile - Cheltuieli pentru exploatare pltibile

15

EBE2008= 1435492 lei EBE2009= 959465 lei Interpretare: Rezulta faptul ca : EBE >0,avem un rezultat favorabil pentru intreprindere,reprezentand capacitatea potentiala de autofinantare a intreprinderii ,a investitiilor din amortizare, provizioane si profit.Masoara corect performantele economice ale firmei. Valorile pozitive ale lui EBE arata ca firma SC MUM EXPORT SRL dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia. Variaia: EBE2009-EBE2008= -476027lei Se observa scderea EBE2009 ,fata de EBE2009 datorita cresterii semnificative a VA si scaderii altor cheltuieli cu taxe,impozite,varsaminte assimilate.Este un rezultat nefavorabil intrucat existent EBE demonstreaza performanta economica a unitatii , independent,politicii financiare,a politicii de investitii si a celei de dividend. Rezultatul exploatrii: privete activitatea de exploatare normal i curent a ntreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizrile (doar amortizrile economice justificate, normale, ale imobilizrilor, surplusul fiind transferat, la cheltuielile excepionale) i provizioanele din excedentul brut al exploatrii acesta devine un rezultat net al exploatrii: RE = EBE + (Venituri din provizioane pentru exploatare + Alte venituri din exploatare) - (Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele pentru exploatare + Alte cheltuieli pentru exploatare) RE2008= 531958 lei RE2009= 606773lei Interpretare: Se observa cresterea semnificativa a rezultatului din exploatare la sfarsitul anului, crestere bazata in principiu pe cresterea lui EBE. Cresterea lui RE, si valoarea lui pozitiva indica profitul firmei. RE exprima, atat la inceputul execitiului, cat si la sfarsitul exercitiului, profit degajat in urma realizarii activitatii de productie sau distributie. Rezultatul curent al exerciiului. (RC) (profit sau pierdere) este determinat att de rezultatul exploatrii normale i curente, ct i de cel al activitii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaiilor curente ale ntreprinderii. RC = Rezultatul exploatrii + Venituri financiare - Cheltuieli financiare RC2008= 40648 lei RC2009= 366727 lei

16

Variaia: RC2009-RC2008= 326079 lei

Rezultatul net al exerciiului: exprim mrimea absolut a rentabilitii financiare cu care vor fi remunerai acionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie s fie susinut de existena unor disponibiliti monetare reale, altfel el va rmne doar un potenial de finanare. Profitul net urmeaz s se distribuie sub forma dividendelor sau/i s se reinvesteasc n ntreprindere. Profitul net nerepartizat, constituie surs de finanare proprie sau element de autofinanare generat de nsi activitatea ntreprinderii. RN2008= 7984 lei RN2009= 358875 lei Interpretare: Rezultatul net al exerciiului in 2008 este 7984 lei, iar in 2009 358875 lei, astfel se remarca o scadere a profitului de exemplu datorita scaderii vanzarilor de produse. Variaia: PN2009-PN2008= 350891 lei Interpretare: Scaderea valorii PN de la un exerciiu la altul demonstrez faptul c unitatea trbuie s-a se redreseze din punct de vedere economic.

2.3 Capacitatea de autofinantare Capacitatea de autofinantare reflecta ptentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar,destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividende datorate) si sa se finanteze investitiile de expansiune (partea din profit repartizata pentru construirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si de mentinere sau reinnoire (prin amortizari ca veritabila rezerva care permite reinnoirea imobilizariloe) din exercitiile viitoare. Modalitatea de calcul este urmatoarea: CAF = EBE + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare Imp pe profit CAF2008 = 1435492 +130405 621715 + 35183 828074 32664 = 118627 lei CAF2009 = 959465 + 240777 480823 + 210776 464468 7852 = 457875 lei CAF2009 CAF2008 = 457875 118627 = 339230 lei Interpretare:

17

Aspectul pozitiv al capacitatii de finantare constituie o situatie favorabila pentru intreprindere si anume o independenta de gestionare fata de organismele financiare si de credit, o sursa independenta si stabila de finantare, si permite un grad mare de libertate privind alegerea investitiilor.

2.4 Diagnostic financiar prin sistem de rate Sistemul de rate cuprinde :-

Rate de rentabilitate : rata de rentabilitate comerciala, economica si financiara Rate de structura a capitalurilor : rate de echilibru financiar, de indatorare si rate privind structura activului si pasivului Rate privind rotatia capitalurilor

-

2.4.1 Rate de rentabilitate Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Specificatie Simbol Venituri din Ve exploatare Cheltuieli exploatare Profit exploatare Profit net Execedent de Che din Pe=Ve-Che Pn brut EBE 2008 5701083 4922797 778286 7984 1435492 615049 47759 615049 - 4436393 2009 3033818 2654439 379379 358875 959465 664334 41466 4776637 37920 Variatia

din exploatare Capitalul propriu Cpr Disponibilitati Db banesti Capital investit Necesarul fondului de rulment Active fixe nete Rata rentabilitatii economice brute Ci=Afn+NFR+Db NFR

10 11

Afn 5003683 Rebn=EBE/Ci*100 2,33

4697251 0,20

18

12

nominale Rata rentabilitatii costurilor Rata rentabilitatii financiare Rata rentabilitatii economice nete Rata rentabilitatii economice nete nominale

Rc=Pe/Che

0,16

0,14

13

Rf=Pn/Cpr*100

0,01

0,54

14

Renn=Pe/Ci*100

1,27

0,08

15

Rv=Pe/Ve

0,14

0,13

2.5. Determinarea riscului de faliment Odat cu trecerea la economia de pia s-a impus ca o necesitate obiectiv cunoaterea unor informaii ct mai precise privind riscul de faliment la un moment viitor. Functia specifica determinarii riscului de faliment este functia Scor. Ratele selectate in cadrul functiei Scor trebuie sa fie independente intre ele, in caz contrar un anumit grad de corelatie intre rate ar conduce la inregistrarea in cadrul functiei Scor a unor influente reflectate de acelasi fenomen economico-financiar. Froma dupa care se calculeaza functia scor este urmatoarea: Z = 0,24 R1 + 0,22 R2 + 0,16 R3 0,87 R4 0,10 R5 R1 = EBE/Datorii totale R2 = Capitaluri permanente/Total Activ R3 = Activ circulant Stocuri/Total Activ R4 = Chelt. Financiare/Cifra de afaceri R5 = Cheltuieli cu personalul/ Valoarea adaugata

R1 = 959465/4295836 = 0,22

19

R2 = 3621728/5560826 = 0,65 R3 = (863575 103758)/ 5560826 = 0,14 R4 = 480823/2812264 = 0,17 R5 = 1037078/2084451 = 0,5 Z = 0,05 + 0,14 + 0,02 0,15 0,05 = 0,41 Riscul de faliment depinde de valoarea scorului prezentata in tabelul urmator: Valoare scor Z > 0,16 0,1 < Z < 0,16 0,04 < Z < 0,1 -0,05 < Z