proiect dr comparat

8/3/2019 proiect dr comparat

1/8

CUPRINS:

1. Introducere.12. Institutia sefului statului. Consideratii generale.23. Comparatie: Institutia sefului statului in Romania si in Italia. .44. Concluzie .65. Bibliografie. .7


2/8

1. INTRODUCERE

In ceea ce priveste conceptul, o definitie unica, general recunoscuta a dreptului comparat, poate intalni nici in legislatiile nationale si nici la nivel european. Definirea Dreptului compaconfund cu propria sa istorie, cu trecerea de la o mare epoc doctrinar la alta, cu conce juritilor despre drept n general, drept comparat, n special, precum i cu scopurile ce se datinge prin acesta din urm. Ani de-a rndul, aceast problematic a absorbit aproape toate enecomparatitilor. Opiniile diverselor coli de drept comparat s-au acumulat fr s se cearn poziie teoretic universal acceptat.Singura certitudine a dreptului comparat esteaceea c el are mai multe incertitudini dect certitudini, mai multe ipotezedect axiome, zeci de probleme i sute de rspunsuri foarte diferite unele decelelalte.

Dreptul comparat este, inainte de toate, o metoda de a dobandi cunostinte. El este capabofere o varietate de solutii la probleme mai multe si mai diverse decat cele oferite de o st juridica cu preocupare nationala. Dreptul comparat imbogateste si extinde gama de solutii si persoanei posibilitatea de a gasi o solutie mai buna la o problema concreta.

Studiile comparative sunt des folositoare pentru actiunile de pregatire a procesului legislaaceasta metoda de drept comparat faciliteaza att crearea unui drept nou, ct si sarcina unei unsupranationale.Legat de aspectul unificarii i armonizrii regionale a dreptului,trebuie reliefat importana pe care ar trebui s-o aib studierea dreptuluicomparat.

n dreptul organizatiilor internationale, folosirea dreptului comparat este, n temeiul politicilor legale, o preconditie necesara pentru orice tip de creatie de drept; astfel, este folosit, pe de o pacrearea organizatiei nsesi (formularea tratatului de fondare) si, pe de alta parte, pentru regautonome din sfera interna (crearea unui drept secundar).

Dreptul comparat nu face altceva dect s aeze sistemul nostru de drept acolo unde i este alturi de toate celelalte sisteme de drept naionale. El ne ajut astfel s trecem de la o percabsolutizant a sa la una relativizant. Este cea mai direct i sigur cale pentru a nelege c mn care dreptul nostru naional soluioneaz anumite aspecte nu este unic i nici singura alter posibil1. Att timp ct juristul naional, ne spune Constantinesco, rmne prizonierul singurelumi juridice, el are nclinaia fireasc de a considera soluiile ordinii sale juridice ca pe sing posibile singurele logice sau singurele valabile. Fr s vrea, el risc s dea multor soluiinstituii juridice o valoare absolut pe care ele nu o pot avea n realitate. Aici, metoda compale d juritilor naionali lecii de msur i mdestie.

Studierea unor sisteme de drept strine permite juristului s se distaneze de propriul su sde drept naional, avnd astfel posibilitatea s-l priveasc din afar, ntr-un mod cu totul nou ct posibil, obiectiv. Dreptul comparat ne ofer ansa s descoperim i s nelegem mai particularitile sistemului de drept naional, s contientizm aspectele pozitive i negativacestuia, regulile care pot i trebuie a fi meninute, mbuntie sau eliminate. El ne descoper lioriginalitii i identitii, revelnd adesea faptul c norme pe care le consideram a fi creaie pnu sunt altceva dect mprumuturi ori rezultatul unor accidente sau ntmplri.1

1 Gutan Manuel, Sisteme de drept comparate teoria generala a dreptului comparat , Note de curs, Universitar 2008-2009

2


3/8

2. INSTITUTIA SEFULUI STATULUI. CONSIDERATII GENERALE.

Institutia sefului statului constituie una dintre cele mai vechi autoritati politice, ea aparand cu statul, cunoscand o evolutie continua, atat in ceea ce priveste forma, structura, cat si preorgasi atributiile. Orice colectivitate, indiferent de marimea ei, de nivelul sau de organizare si dezvoa avut in fruntea sa un sef, fie ales, fie impus. Astazi aceasta institutie, sub diferite forme, struatribute si prerogative este prezenta in societate.

Analiza institutiei sefului statului impune precizarea categoriei de putere careia ii aparIncluderea acestei institutii in cadrul puterii executive sau legislative tine in mare masur principiul pe care aceasta se fundamenteaza, al separatiei ei sau al unicitatii. Daca puterfundamenteaza pe principiul separatiei, institutia sefului statului apartine sferei executivuluaceea ea apare sub numele de seful puterii executive sau seful executivului. Acolo undestatul este intemeiat pe principiul unicitatii, aceeasi institutie este apartinatoare categoriei de psimilara cu cea a parlamentului, adica a legislativului.

Desemnarea sau alegerea sefului statului, atributiile si prerogativele acestei institutii tinserie de factori: natura sistemului politic, sistemul constitutional si forma de guvernamant, antraditii istorice si nationale.

Nu in toate cazurile si in mod automat modul de desemnare al sefului statului determina lorolul acestuia in stat. Cuantumul si extensiunea acestei functii este in raport cu celelalte pute principiu cu executivul si legislativul, dar si de categoria puterii in care este incadrata.

Practica social-istorica de pana astazi a relevat patru mari cai de desemnare a sefului statulua) Pe caleereditara :

Este prima si cea mai veche modalitate de desemnare a sefului statului. Ea a fost si caracteristica regimurilor monarhice, constitutionale. Dupa anumite reguli constitutionale, monaccede la functia de sef al statului pe cale ereditara ca in Anglia, Olanda, Suedia sau el insu

poate desemna un succesor din cadrul casei regale, ca in Spania, Belgia, Maroc, Iordaniaaceasta modalitate de desemnare a sefului statului, Parlamentul sau alta institutie au rolul cel ma veghea la respectarea regulilor constitutionale de desemnare a acestuia, sau in caz de stingdinastiei, la numirea unui succcesor la tron sau participa la alegerea acestuia.

b) Alegerea de catre Parlament:Aceasta modalitate de desemnare a sefului statului este o consecinta, un rezultat al revo

burgheze, al luptei acesteia impotriva absolutismului, fiind in acelasi timp si un mod eficiecontrol al parlamentului asupra acestei institutii.

c) Desemnarea sefului de stat de catre un colegiu electorald) Alegerea sefului statului prin vot universal

Aceasta modalitate de alegere a sefului statului este o consecinta a adancirii democratism

vietii politice, dar si o masura de asigurare a echilibrului intre executiv si legislativ. Alegerea sstatului prin vot universal ii confera acestuia o sporita autoritate si respect, care se pot mater prin atributii si prerogative. O asemenea situatie intalnim in Romania, Rusia; Franta, Indonezia

Problemele rolului si ale atributiilor sefului statului au fost si sunt si astazi viu disputatecuprinzand o plaja larga si variata de opinii si pareri, acestea mergand de la conferirea sestatului unui rol pur decorativ, reprezentativ, pana la acordarea unor importante prerogexecutive si legislative. Aceasta mare diversitate de roluri ce sunt atribuite sefului statului

3


4/8

determinate de o serie de factori: modul de desemnare a sefului statului; raportul dintre institfundamentale ale statului, in principiu dintre executiv si legislativ; unele traditii nationale.

Raspunderea si responsabilitatea sefului statului este specifica fiecarui sistem constitution parte. Ea tine de o serie de factori a caror pondere si valoare poate fi diferita in acest proces: de desemnare a sefului statului, atributiile si prerogativele de care acesta dispune in stat, grad

de implicare in politica si conducere in societate.Pe marginea acestei probleme in stiinta juridica s-au constituit doua mari orientari:a) seful statului nu trebuie sa raspunda pentru faptele si actele sale. Este o orientare mai v

traditionala, ea bazandu-se pe imunitatea de care dispune seful statului si pe faptul ca orice actde acesta este contrasemnat fie de primul-ministru, fie de ministrul de resort.

b) Porneste de la principiul ca, in fata legii, toti oamenii sunt egali indiferent de statutul si fulor in societate, ca nimeni nu e mai presus de lege. Este o orientare moderna care-l pune pestatului in situatia de cetatean si, ca orice cetatean, el trebuie sa raspunda pentru actele si faptel

Raspunderea sefului statului nu este aceeasi in toate sistemele constitutionale, ea este in fude rolul si functia exercitata de acesta in viata politica a tarii. Acolo unde seful statului are ureprezentativ, decorativ, el nefiind implicat in nici un fel in actul de guvernare, desigur

raspunderea acestuia in acest plan este minora sau chiar deloc. Cel mai tipic exemplu este simonarhilor constitutionali din Anglia, Belgia, Suedia, Japonia sau a unor presedinti din GermItalia, Israel, etc.

Alta este insa situatia atunci cand seful statului in roluri si intensitati diferite este angajat inde guvernare, act ce genereaza raspunderea si responsabilitatea politica, civila iar pentru fapte chiar penale. De regula, institutia care-l desemneaza pe seful statului este si aceea in fata cacesta raspunde (Parlament, Curtea Constitutionala, Curtea Suprema, etc), ea fiind si singumasura sa judece faptele si actele acestuia.

In situatia in care seful statului este numit de Parlament, acesta raspunde pentru faptele safata acestuia, iar parlamentul este cel care decide masurile ce trebuiesc luate impotriva sestatului: atentionare, suspendare, revocare sau demitere.

Situatia se complica in cazul cand seful statului este desemnat prin vot universal. In acsituatie Parlamentul nu este in masura sa ia singur o decizie, intrucat nu el l-a desemnat. In cemulte cazuri, Parlamentul propune suspendarea sefului statului pentru o perioada limitata de urmand a se organiza un referendum national, iar in functie de rezultatul acestuia, institutia cavalidat trebuie sa ia hotararea definitiva.

Durata mandatului sefului statului este specifica fiecarui sistem constitutional in parte, ea tin mare masura de forma de guvernare.

In situatia monarhilor constitutionali, durata mandatului sefului statului este pe viata. In republicilor prezidentiale sau parlamentare, durata mandatului institutiei sefului statului esregula corelata cu cea a executivului si legislativului: 4,5 ani sau chiar mai mult 6,7 ani.

4


5/8

3. COMPARATIE: INSTITUTIA SEFULUI STATULUI IN ROMANIA SIIN ITALIA

Analizand comparativ cele doua institutii, am putut evidentia atat asemanarile, cat si deosecare penduleaza in jurul sefilor acestor doua state: Romania si Italia. A fost necesara stabilireacriterii pe baza carora trasaturile acestor doua institutii au putut fi scoase la lumina, si anconditiile necesare desemnarii sefului statului, procedura de desemnare, durata mandaincompatibilitatile, rolul sefului statului, punerea sub acuzare a acestuia, depunerea juramanatributiile, interimatul, actele precum si alte criterii care vor putea fi observate pe parcursul alucrari.

In ambele state procedura de desemnare a sefului este supusa unor conditii pentru asigurareamai bune functionari a institutiei. Varsta necesara accederii in functia de presedinte este difastfel, in Romania varsta minima la care un cetatean poate sa fie ales, este de 35 de ani, pe caItalia, aceasta este mai inaintata, si anume 50 de ani (art.84 din Constitutie). Consider ca sItalian a pus la baza acestei varste, experienta acumulata, tocmai pentru asigurarea unei maifunctionari si organizari a statului. De asemenea, in art. 84, ulterior stabilirii varstei minime neisi ocupa un loc bine conturat si conditia detinerii drepturilor civile si politice de catre persoancandideaza. In Romania, spre deosebire de Italia, nu este textul Constitutiei cel care precizeazaaspect.

Putem remarca unele deosebiri considerabile si in materia alegerii sefului statului, acdatorita formei de guvernamant diferite. In Romania intalnim ca forma de guvernamant repusemiprezidentiala, pe cand Italia este o republica parlamentara.

Asadar, textul art. 81 din Constitutia Romaniei, intitulat Alegerea Presedintelui stabileste in primele 3 aliniate modalitatea de desemnare a acestuia. Presedintele Romaniei este ales priuniversal, egal, direct, secret si liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a intrunit, in ptur de scrutiny, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. In cazul in carunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, primii doi candidate stability in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declaracandidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi2. Spre deosebire de Constitutia Romaniei,Constitutia Republicii Italiene stabileste in art. 83 modul de alegere al presedintelui statului ItPresedintele Republicii este ales de catre Parlamentul reunit in sedinta comuna a membrilor saceasta alegere participa cate trei delegati pentru fiecare regiune, alesi de Consiliul Regional fel incat reprezentarea minoritatilor sa fie asigurata. Regiunea Valea Acosta nu are decat un sdelegat. Alegerea Presedintelui se desfasoara prin scrutin secret si cu obtinerea unei majoritdoua treimi a membrilor Parlamentului. Dupa trei tururi de scrutin, majoritatea suficientaabsoluta.O alta deosebire pe care o intalnim prin studiul comparat al celor doua institutii este dumandatului. Art. 83 al Constitutiei Romaniei statueaza ca Presedintele este ales pe un mandaani si se exercita de la data depunerii juramantului, pe cand art. 85 din Constitutia Republicii Itstatueaza ca Presedintele este ales pe o perioada de 7 ani.

Depunerea juramantului se face in ambele state in fata Camerei Deputatilor si a Senatulusedinta comuna, conform art. 82 alin (2) din Constitutia Romaniei, si art. 91 din Constitutia I

2 Bianca Selejan-Gutan, Drept constitutional si institutii politice, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008

5


6/8

Presedintele depune juramant de fidelitate fata de Republica si jura sa respecte Constitutia si tarii.

Functia de reprezentare este prezenta, de asemenea, in cadrul ambelor institutii, atat in Rocat si in Italia, seful statului reprezentad unitatea nationala. Aceasta functie este considerata un

comun intre cele doua institutii.3

In materia atributiilor si prerogativelor sefilor celor doua state, intalnim atat asemanari, cdeosebiri. Atat Presedintele Romaniei, cat si Presedintele Italiei adreseaza mesaje Parlamentul privire la problemele principale ale natiunii; promulga legile; dispun organizarea referendum pentru ca poporul sa isi exprime vointa cu privire la problemele de interes national; nufunctionarii de stat in cazurile prevazute de lege; comanda fortele armate si prezideaza ConSuprem de Aparare al Tarii; acorda gratierea individuala; confera decoratiile Republicii.

Deosebiri intalnim inexercitarea atributiilor in domeniul politicii externe : ratificareatratatelor internationale, in Romania se face de catre Parlament (art. 91), pe cand in Italia destatului (art. 87); si in cazulmasurilor exceptionale : in Romania, starea de razboi este instituita dePresedinte, care solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la l

acesteia (art. 93), iar in Italia este declarata de Presedinte, insa in urma hotararii ei de catre Ca(art. 87).In Romania, precum si in Italia, seful statului poate sa dizolve Parlamentul. Consti

Romaniei, spre deosebire de Constitutia Italiei, stabileste in art. 89 ca Presedintele poate sa diParlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termende zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investParlamentul nu poate fi dizolvat nici in Romania si nici in Italia in ultimele 6 luni ale mandaPresedintelui, insa pe langa aceasta limitare, textul constitutional al Romaniei mai impune incsi anume: interdictia dizolvarii Parlamentului pe timpul starii de mobilizare, de razboi, de asedde urgenta.

In cazul punerii sub acuzare, intalnim o asemanare la nivelul celor doua institutii. At

Romania, precum si in Italia, Presedintele este pus sub acuzare de catre Parlament, pentru tradare si pentru incalcarea grava a prevederilor constitutionale.O alta asemanare care reiese din analiza comparativa a institutiilor este aceea a incompatibi

functiei de Presedinte cu o alta functie publica sau privata. Constitutia Romaniei stabileste aspect in art. 84 alin. (1), iar Constitutia Republicii Italiene in art. 84 alin. (2).

Interimatul functiei este asigurat in Romania, in ordine, de catre presedintele Senatului s presedintele Camerei Deputatilor, daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedeste suspendat sau se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, conform art. 9Constitutiei; pe cand in Italia, interimatul functiei este asigurat de presedintele Senatului, in cincapacitate, coform art. 86.

Actualul Presedinte al Romaniei este Traian Basescu, iar al Italiei este Giorgio Napolitano.

3 Bianca Selejan-Gutan, Drept constitutional si institutii politice, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008

6


7/8

4. CONCLUZIE

Intrucat institutia sefului de stat ocupa un loc fundamental in ordinea constitutionala, inccele mai vechi timpuri, avandu-si obarsia in chiar istoria lumii si a sistemelor statale am consca o analiza comparativa a acestei institutii este izvorul unei mai bune intelegeri a sistemeldrept. In urma unei prealabile documentari am ajuns la concluzia ca putem sa evidentiem defeoricarei institutii, nu doar a sefului de stat, doar printr-o analiza comparativa a acesteia. Stcomparativ presupune nenumarate beneficii, atat in formarea unor noi sisteme de drept, precummodificarea anumitor aspecte a sistemelor de drept existente.

Sunt de parere ca in formarea unui jurist trebuie sa existe o initiere profunda in dreptul comintrucat doar prin compararea institutiilor putem sa observam ceea ce este bun la o anumita inssi ceea ce este alterat. Este esential ca anterior nasterii unei institutii sa se parcurga o un scomparativ al planului initial al acesteia cu planul institutiilor deja existente in diferitele sistemdrept, pentru a se putea completa lacunele si pentru a se putea exclude defectele pe care ac

institutie le-ar putea avea. Doar in felul acesta ne putem cladi un sistem de drept neviciat, un sde drept transparent.

7


8/8

5. BIBLIOGRAFIE

1. Duculescu Victor, Drept constitutional comparat, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 202. Gutan Manuel, Sisteme de drept comparate teoria generala a dreptului compara Note de curs, Anul Universitar 2008-20093. Selejan-Gutan Bianca, Drept constitutional si institutii politice, Editura HamanBucuresti, 20084. Constitutia Romaniei5. Constitutia Italiei

8

proiect dr comparat

Documents

Transcript of proiect dr comparat