PROIECT DE DIPLOM Ă - · PDF fileMonitorizarea calitatii aerului pag.1 PROIECT DE DIPLOM Ă...

Monitorizarea calitatii aerului pag.1

PROIECT DE DIPLOM Ă

Coordonator ştiinţific: ABSOLVENT : Prof.dr.ing. Daniela ROŞCA Constantin ŞULEA A.P.M.: Ing. Ionel BALA

CRAIOVA - 2007 -

Agenţia pentru Protecţia Mediului

Dolj

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ELECTROMECANIC Ă

SPECIALIZAREA

INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

C r a 2 ( P r im a r ie )

C r a 1 ( C a le a B u c u r e s t i-P ia ta )

C r a 5 ( B r e a s ta -R e g io n a la - R e f)

C r a 3 ( M a r ia T a n a s e )

C r a 4 ( Is a ln i ta - In d u s tr ia l)

v .M a n a s t i r iv .L u n c i i

V is in a M a r e

v .S a r p e lu i

v . lu i A n g h e l

J iu

L a c u l H a n u l D o c to r u lu i

C E T Is a ln i ta

P a l i lu la

O b e d in

F a c a i

M o f le n i

B u c o v a t

L e a m n a d e J o s

B r a n is te

P o p o v e n i

P r e a jb a

S im n ic u d e S u s

C e r n e le

R o v in e

Iz v o r u l R e c e

C r a io v aC h im ic

Is a ln i ta

C o m b in a tu l

F lo r e s t i

A lb e s t i

S im n ic u d e J o s

M is c h i i

3 9 6 0 0 0 ,3 0 8 0 0 0 S t7 0

4 1 0 0 0 0 ,3 2 4 0 0 0

4 0 0 0 0 0 m S t7 0 4 0 5 0 0 0

3 1 0 0 0 0 m S t7 0

3 1 5 0 0 0

3 2 0 0 0 0

E 2 3 ,7 0 g r d W G S 8 4 E 2 3 ,7 5 E 2 3 ,8 0 g r d W G S 8 4 E 2 3 ,8 5

E 2 3 ,7 0 g r d W G S 8 4 E 2 3 ,7 5 E 2 3 ,8 0 E 2 3 ,8 5 g r d

4 0 0 0 0 0 m S t7 0 4 0 5 0 0 0 4 0 8 0 0 0 4 0 9 0 0 0

N44

,27

grd

WG

S84

N44

,30

grd

WG

S84

N4

4,35

N44

,40

grd

WG

S84

3 9 9 0 0 0 m S t7 0

N44

,27

grd

WG

S84

N44

,30

grd

WG

S84

N44

,35

grd

WG

S84

N44

,40

grd

WG

S84

3 9 7 0 0 0 m S t7 0

J iu

N

3 9 7 0 0 0 3 9 8 0 0 0 3 9 9 0 0 0 4 0 6 0 0 0 4 0 7 0 0 0 4 0 9 0 0 0

3 1 0 0 0 0

3 1 2 0 0 0

3 1 6 0 0 0

3 2 0 0 0 0

3 2 2 0 0 0

4 0 6 0 0 04 0 2 0 0 0

3 2 2 0 0 0

3 1 8 0 0 0

3 1 7 0 0 0

3 1 3 0 0

P a n o u e x te r io r

CET Simnic

Doljchim

CET Isalnita

Jiu

Statia Isalnita (Cra4) industrial

Statia Breasta (Cra5) regional

Jiu

Statia Billa (Cra3) trafic industrial

Ele

ctro

pute

re

IUG

Aeroportul

DAEWOO

MA

Statia Primarie (Cra2) fond

Statia Calea Bucuresti (Cra1) trafic Lab. mobile


Monitorizarea factorilor de mediu in Craiova – pulberi

CRAIOVA – 2007

Agenţia pentru Protecţia

Mediului Dolj

FACULTATEA DE ELECTROMECANIC Ă

SPECIALIZAREA

INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE


CUPRINS

Pagina

1. Introducere .................................................................................... 1 1.1. Originile si volumul suspensiilor 1.2. Efectele particulelor 1.3. Proprietati specifice 2. Legislatie ..................................................................................... 4 2.1. In Uniunea Europeana 2.2. In Romania 3. Reteaua de monitorizare ................................................................ 11 3.1. Realizarea unei imagini asupra punctelor de masura pentru monitoring 3.2. Cum trebuie sa arate infrastructura de monitorizare a aerului 3.3. Organizarea reţelei de supraveghere 3.4. Principii ce stau la baza proiectării reţelei de monitorizare 4. Alcătuirea atmosferei. Metode generale de determinare si recoltare .......................... 15 4.1. Atmosfera si pulberile 4.2. Metode generale de determinare si recoltare 4.2.1. Recoltarea particulelor solide 4.2.2. Determinarea conţinutului de funingine 4.2.3. Determinarea pulberilor în suspensie 4.2.4. Metode de masura a PM10 Metoda gravimetrica Metoda absorbtiei radiatiei β (atenuarea radiatiei β) Metoda microbalantei oscilante cu element conic TEOM 5.2.5. Modelarea dispersiei poluantilor 5. Calitatea aerului in Europa, Romania, Oltenia .......................... 31 5.1. Situatia calitatii aerului si a monitoringului in Europa 5.2. Calitatea aerului in Romania 5.3. Calitatea aerului in Oltenia 5.4. Calitatea aerului in Craiova 5.4.1. Reteaua de monitorizare 5.4.2. Structura retelei de monitorizare 5.4.3. Procesarea, managementul si validarea datelor 5.4.4. Starea mediului in 2006 5.4.5. Interpretarea datelor din 2006 6. Interpretarea datelor anului 2007 ................................................. 56 6.1. Luna ianuarie 6.2. Luna februarie 6.3. Luna martie 6.4. Luna Aprilie 6.5. Luna mai 6.6. Situatia genrala a lunilor ianuarie-mai 6.7. Situatia pe intervale orare

7. Concluzii ......................................................................................... 76


1. Introducere Calitatea atmosferei este considerata activitatea cea mai importanta in cadrul retelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor, efectele facandu-se resimtite atat de catre om cat si de catre celelalte componente ale mediului.

Poluarea atmosferica, in contextul civilizatiei bazata pe dezvoltarea industriala si urbana, face parte din viata noastra cotidiana si ramane un factor major negativ, cu toate ca in ultimii ani s-au realizat progrese importante in sensul diminuarii efectelor directe. Poluanţii din atmosferă sunt substanţe străine de compoziţia normală a aerului şi pot fi împărţiţi în două categorii (suspensii si gaze), în funcţie de starea de agregare în care se găsesc dispersaţi în stratul atmosferic din vecinătatea solului.

Aerul pe care îl respirăm conţine un anumit număr de poluanţi de diverse tipuri: gaze (SO2, NOx, CO, HCl, Cl2, HC, COV, COS etc.), pulberi (cenuşi, ciment etc.), aerosoli (ceaţă, spori, polen etc.), microorganisme (bacterii, ciuperci, mucegaiuri) şi ocazional emisii radioactive.

In multe cazuri, emisiile de particule materiale in atmosfera constituie o problema majora si evidenta, in context general (industria cimentului, siderurgie, termocentrale, traficul auto etc) si particular, asociate cu mirosuri sau continut biologic (industria alimentara, ferme zootehnice, statii de epurare etc).

Suspensiile sau aerosoli sunt particule lichide sau solide cu diametre cuprinse între 100-0,1µm. La dimensiuni mari stabilitatea în atmosferă este redusă, astfel încât sistemul dispers nu se poate constitui, iar la dimensiuni mai mici decât 0,1 µm dispersia este similară dispersiilor moleculare şi are o stabilitate deosebit de ridicată. Aerosolii după dimensiunile lor se comportă în atmosferă astfel:

aerosolii cu diametrele mai mari de 10 µm au stabilitatea scăzută în aer, sedimentează cu viteză uniform accelerată în atmosfera imobilă, iar capacitatea de difuzie este mică;

aerosolii cu diametrele cuprinse între 10 - 0,1µm sedimentează în atmosfera imobilă cu viteză uniformă conform legii lui Stokes, stabilitatea sistemului dispers precum şi capacitatea de difuzie sunt medii;

aerosolii cu diametre mai mici decât 0,1 µm nu se depun în atmosfera imobilă ci se mişcă brownian, stabilitatea sistemului dispers precum şi capacitatea de difuzie sunt foarte mari.

Primele doua categorii sunt considerate pulberi sedimentabile, iar cea de-a treia categorie se masoara ca pulberi in suspensie.

Particule în suspensie

În cadrul acestui poluant se înscriu particulele solide netoxice cu diametrul mai mic de 20 de µm. Dintre acestea, cele cu dimensiuni micronice şi submicronice pătrund prin tractul respirator în plămâni, unde se depun umed. Atunci când cantitatea inhalată într-un interval de timp depăşeşte cantitatea care poate fi eliminată natural, apar disfuncţii ale plămânului, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge.Aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardiorespiratorii. Pulberile în suspensie din atmosferă afectează ochii conducând la oboseala vizuală sau la afecţiuni de mai lungă durată. În cazul în care particulele conţin substanţe toxice ca, de exemplu, metale grele adsorbite pe particulele solide, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasmă şi în sânge a ionilor metalici conducând, în funcţie de metal şi de doză, la tulburări generale foarte serioase.Pulberile sunt considerate noxe atât pentru industrie cât şi pentru mediul înconjurător. Suspensiile de particule fine în aer reprezintă fenomene naturale. Ele devin un risc pentru sănătate atunci când sunt depăşite anumite praguri de concentraţie.


1.1. Originile şi volumul emisiilor Sursele de poluare a atmosferei cu particule sunt foarte multe, cele mai importante fiind sursele care emit pulberi. Daca nu luam in considrerare sursele naturale (vulcanismul, pulberile desertice si eroziunea solului, vegetatia care emite polen si aerosoli terpenici, incendiile de paduri, aerosolii marini si microorganismele) si ne referim doar la sursele antropice ajungem la o enumerare nesfirsita: Industria:

Siderurgia care emite cantitati importante de oxizi de fier; Indusria metalelor neferoase la nivel de elaborarea metalelor si obtinerea de aliaje; Industria materialeor de constructie reprezentata prin productia de ciment si lianti; Cocseriile si industriile adiacente; Industria chimica si petrochimica; Activitatile de constructii si santierele; Industriile de ingrasaminte; Incineratoarele de deseuri menajere; Sursele de ardere fixe (termocentrale, cazane, incalzirea casnica); Sursele de ardere mobile (autoturisme, locomotive, avione, vapoare)

Orientativ, 50% din emisiile antropice de pulberi sunt provocate de sursele industriale, 25% de catre sursele mobile si 25% de catre cele fixe. Dupa tipul de emisie, sursele de poluare cu pulberi pot fi diferentiate in:

emisii dirijate sau punctuale (cosuri cu tiraj natural ori fortat); emisii nedirijate sau fugitive (nu sunt echipate cu sisteme de colectare); emisii difuze (surse extinse sau multe surse mici care nu pot fi evaluate individual: trafic

auto, santiere, activitati domestice). Diferenta intre sursele fugitive si cele difuze este greu de realizat, evaluarea cantitativa este la fel de dificila. In mod uzual se fac evaluari ale nivelelor de emisie pentru pulberi pe grid mediu sau des, in functie de tipul de program de evaluare (EMEP, OECD, PHOXA, locale). 1.2. Efectele particulelor Efecte asupra fiinţelor umane În mediul industrial, unde se găsesc concentraţii relativ ridicate de particule de natură bine definită, efectele patologice sunt cunoscute. De exemplu, două maladii sunt recunoscute ca profesionale si indemnizabile: boala datorată prafului de azbest şi silicoza, provenind de la inhalaţia de particule de sliciu cristalizat. În atmosfera urbană aceste pulberi se găsesc la concentraţii inferioare celor din mediile industriale, prin urmare nu se observă efectele specifice. Totodată, un efect propriu al zonelor prafuite este iritaţia căilor respiratorii; efectele specifice sunt în principal datorate substanţelor adsorbite pe pulberi, de exemplu, efectul cancerigen al benzopirenului adsorbit pe cenuşile negre. Efecte asupra vegetaţiei Depozitele de praf pe frunze formează un ecran intre frunza propriu-zisă şi razele soarelui; şi modifică asimilaţia clorofiliană. Pulberile acide produc, la punctul de contact cu celulele florilor şi frunzelor, necroze locale.


1.3. Proprietăţi specifice Una dintre proprietăţile particulelor este sedimentabilitatea, care caracterizează recăderea pulberilor pe sol. Factorii care guvernează sedimentabilitatea sunt:

starea de turbulenţă a atmosferei viteza vantului altitudinea emisiei viteza ascensionala verticală a emisiilor masa şi dimensiunile particulelor

Traiectoria unei particule, intr-un curent gazos este rezultanta tuturor forţelor care se exercita asupra ei: gravitaţia, efectele electrostatice datorate prezenţei sarcinilor electrice de pe suprafaţa sa, direcţia curenţilor de aer, gradientul termic, mişcarea browniana prin impact cu alte particule etc. Particulele pot fi "precipitate" pe o suprafaţă rece în urma efecului de gradient termic şi a marii tensiuni superficiale. Pe suprafata particulelor inerte pot fi adsorbite substanţe toxice şi germeni vii prezenţi în aer. Atunci când particulele sunt inhalate, ele sunt filtrate selectiv prin sistemul respirator prin următoarea modaliate:

la nivelul foselor nazale sunt reţinute particulele superioare la 7µm; de-a lungul traheo-bronşic, cilii reţin particulele de mărime cuprinsă între 7 şi 3µm; la nivelul plămânului ajung particule mai mici de 3µm, iar numai cele inferioare la 2µm

ajung în spaţiile respiratorii; în alveole sunt reţinute cele mai mici de 1µm.

Fig. 1.1 Zonele de retinere a particulelor


2. Legislatie

2.1. In Uniunea Europeana

Legislatia europeana cu privire la calitatea aerului este construita pe principii clare. Primul dintre acestea este acela ca Statele Membre sa-si imparta teritoriul intr-un numar de zone si aglomerari. In aceste zone si aglomeratii, Statele Membre trebuie sa adopte metode de masura a nivelului de poluare a aerului folosind metode de masura si modelare si alte tehnici empirice. Unde nivelele sunt ridicate, Statele Membre trebuie sa pregateasca un plan sau program de calitate a aerului pentru a asigura conformitatea cu valorile limita specifice pentru fiecare poluant. Informatiile despre calitatea aerului trebuie prezentate publicului.

Directiva Cadru privind Calitatea Aerului

In 1996, Consiliul de Mediu a adoptat Directiva Cadru 96/62/EC privind Managementul şi Estimarea Calităţii Aerului. Această Directivă revizuie legislaţia existentă anterior şi introduce noi standarde de calitate a aerului pentru poluanţii aerului nereglementaţi anterior, stabilind programul de dezvoltare a directivelor privind o gamă largă de poluanţi ai aerului. Lista poluanţilor atmosferici de luat în considerare include dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particulele, plumbul şi ozonul - poluanţi controlaţi de obiectivele deja existente privind calitatea aerului - şi benzen, monoxid de carbon, hidiocarburi poliaromatice, cadmiu, arsen, nichel şi mercur.

Scopul general al Directivelor Cadra privind Calitatea Aerului este de a defini principiile de bază ale unei strategii comune pentru:

definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului în UE, proiectarea pentru a evita, preveni sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane şi asupra mediului ca întreg;

estimarea calităţii aerului în statele membre pe bază de criterii şi metode comune; obţinerea informaţiilor adecvate privind calitatea aerului şi asigurarea că aceste

informaţii vor fi disponibile publicului, printre altele folosind pragurile de alertă; menţinerea calităţii aerului acolo unde acesta este bun şi îmbunătăţirea acestuia în alte

cazuri. In acest scop statele membre vor desemna la nivele corespunzătoare autoritatea competentă şi organismele responsabile pentru:

implementarea acestor directive; estimarea calităţii aerului; aprobarea procedeelor de măsurare (metode, echipament, reţele, laboratoare); asigurarea acurateţii măsurării prin procedee de măsurare şi verificarea

menţinerii unei astfel de acurateţe prin aceste procedee, în particular prin controale interne de calitate, desfăşurate, printre altele, în acord cu cerinţele standardelor europene de calitate;

analiza metodelor de estimare; coordonare pe teritoriul lor a programelor comunitare de asigurare a calităţii, organizate

de Comisie.


Directivele Fiice privind Calitatea Aerului

Directiva Cadru privind Calitatea Aerului a fost urmată de aşa numitele "Directive Fiică" care stabilesc valorile limită numerice şi valorile ţintă pentru fiecare dintre poluanţii identificaţi. In ciuda stabilirii limitelor de calitate a aerului şi a pragurilor de alertă, obiectivele directivelor fiică sunt de a armoniza strategiile de monitorizare, metodele de măsurare, calibrare şi metodele de estimare a calităţii aerului pentru a ajunge la măsuri comparabile cu cele din UE şi să asigure informarea definitivă a publicului. Prima Directivă Fiică(1990/30/EC) referitoare la valorile limită pentru NOX, SO2, Pb, şi PM!0 din aer, a intrat în vigoare în anul 1999 (modificata de Decizia 2001/744/CE). A Doua Directivă Fiică (2000/69/EC), legată de valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din aer, a intrat în vigoare pe 13 decembrie 2000. Propunerea Comisiei pentru A Treia Directivă Fiică privind stratul de ozon a apărut la 9 iunie 1999 sub numele de COM şi va înlocui probabil Directiva curentă privind stratul de ozon (92/72/CE).

Directiva fiică nr. 4 privind valorile limita la Cd, As, Ni, Hg, HAP din aerul înconjurător

Poluant Concentratie Perioada de mediere

Depasiri permise intr-

un an 350 µg/m3 1 ora 24 Dioxid de

sulf(SO2) 125 µg/m3 24 ore 3 200 µg/m3 1 ora 18 Dioxid de azot

(NO2) 40 µg/m3 1 an n/a 50 µg/m3 24 ore 35 PM10 40 µg/m3 1 an n/a

Plumb (Pb) 0.5 µg/m3 1 an n/a

Monoxid de carbon (CO)

10 mg/m3 Meadia

maxima la 8 ore

n/a

Benzen 0.5 µg/m3 1 an n/a

Ozon 120 µg/m3 Meadia

maxima la 8 ore

25 days averaged over

3 years Arsenic (As) 6 ng/m3 1 an n/a Cadmiu (Cd) 5 ng/m3 1 an n/a Nichel (Ni) 20 ng/m3 1 an n/a

Hidrocarburi aromatice

1 ng/m3

(expressed as concentration of Benzo(a)pyrene)

1 an n/a

CEN standard EN 12341 - Metoda de referinţă pentru eşantionarea şi măsurarea PM10 Directiva Consiliului nr. 90/313/EEC privind accesul liber la informatia de mediu 1999/30/CE, Anexa V Determinarea depăşirilor pragurilor superior şi inferior de evaluare Depăşirile pragurilor superior şi inferior de evaluare trebuie să fie determinate pe baza concentraţiilor înregistrate în ultimii 5 ani în care există date suficiente. Un prag de evaluare va fi considerat a fi fost depăşit, dacă, în timpul acelor 5 ani, numărul total al depăşirilor concentraţiei numerice a pragului este de trei ori mai mare decât numărul de depăşiri permis pe an. 2000/69/CE, Anexa III Un prag de evaluare va fi considerat a fi fost depăşit dacă a fost depăşit în timpul a trei ani diferiţi din aceşti ultimi 5.

� 1999/30/CE, Anexa V; 2000/69/CE, Anexa III Acolo unde sunt disponibile date pe o perioadă mai mică de 5 ani, statele membre pot combina campanii de măsurare de scurtă durată în timpul perioadei din an şi în locaţii care sunt probabil tipice pentru cele mai înalte nivele de poluare cu rezultate obţinute din informaţii de la inventarele de emisii şi modelare, pentru a determina depăşirile pragurilor superior şi inferior de evaluare.

Tab. 2.1. Valorile limita pentru poluanti


2.2. In Romania

Ordin nr. 592/2002 Ordin pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator. (publicare in : M.Of. nr. 765 din 21.10.2002) data adoptare / emitent act: 25 iunie 2002 / Miniserul Apelor si Protectiei Mediului

Pentru evaluarea fiecarui poluant sunt definite prin OM 592/2002: � valori limita ale concentratiilor (VL) � marja de toleranta (MT) � pragul inferior de evaluare (PIE) � pragul superior de evaluare (PSE)

Zeit

Kon

zent

ratio

n

Grenzwert

Richtlinie tritt in Kraft

Zeitpunkt, ab dem der Grenzwert eingehalten werden muss

Toleranzmarge

Obere Beurteilungsschwelle

Untere Beurteilungsschwelle

Marja de toleran ţă

Valoare limit ă

Prag superior de determinare

Prag inferior de determinare

A intrat în vigoare directiva

Timp Momentul începând cu care trebuie p ăstrat ă valoarea limit ă

Con

cent

ratia

PPrraagguull ssuuppeerr iioorr ddee eevvaalluuaarree

Pragul inferior de evaluare (LAT)

măsur ători obligatorii în toate aglomer ările şi în alte zone: Pot fi suplimentate cu alte metode

Măsur ători obligatorii , însă cerin ţele sunt reduse, în toate aglomer ările şi în alte zone: Pot fi suplimentate cu alte metode (modele, prelevare pasivă/aleatorie..)

Estimare obiectiv ă, modele, prelevare aleatorie/pasiv ă, etc. suficiente. Excep ţie: poluanţii pentru care s-a stabilit un prag de alertă (SO2, NO2) C

once

ntraţia

max

imă în

tr-o

zonă

VVaallooaarree ll iimmii ttăă

Fig. 2.1. Explicativa la VL, MT, PIE, PSE


Ordin nr. 712/199/126/2003 Ordin pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. (publicare in : M.Of. nr. 145 din 18.02.2004) data adoptare / emitent act: 24 septembrie 2003 / Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului 09 octombrie 2003 / Ministerul Economiei si Comertului 03 februarie 2004 / Ministerul Administratiei si Internelor In prezent, in Romania, accesul liber al publicului la informatia de mediu se asigura prin Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Conventiei Aarhus, Ordinul ministrului MAPM nr.1325/22.09.2000 privind participarea publicului, prin reprezentantii sai, la pregatirea planurilor, programelor, politicilor si legislatiei privind mediul, iar pentru garantarea dreptului la informatia de mediu si accesul la justitie se aplica procedura de contencios administrativ, conform Legii nr.29/1990 privind contenciosul administrativ. Pentru transpunerea totala a prevederilor acquis-ului comunitar in acest domeniu se vor elabora urmatoarele acte normative: Hotarare de Guvern privind informatia de mediu, care va detalia aspecte procedurale de acces la acest tip de informatie, furnizarea informatiei de mediu aflata in posesia institutiilor guvernamentale cu stabilirea conditiilor de disponibilizare a informatiei de mediu Ordine de ministru pentru aprobarea normelor metodologice si reglementarilor de colectare, prelucrare, raportare si disponibilizare a informatiei de mediu Hotarare de Guvern privind tarifele pentru informatia de mediu.

Ordin nr. 883/545/859/2005 Ordin pentru aprobarea Programului national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. (publicare in : M.Of. nr. 884 din 04.10.2005) data adoptare / emitent act: 13 septembrie 2005 / Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor 26 septembrie 2005 / Ministerul Economiei si Comertului 29 septembrie 2005 / Ministerul Administratiei si Internelor

OM 592/2002

OM 592/2002 intra in vigoare

OM 592/2002

Fig. 2.2 Explicativa la VL, MT


OUG 195/2005 privind protectia mediului aprobata cu completari si modificari prin Legea 265/2006

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001.

Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea “Strategiei naţionale” privind protecţia atmosferei

Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 pentru aprobarea “Planului naţional” de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei

Hotărârea Guvernului nr. 586/2006 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului (SNEGICA)

Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului

Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România

Ordin MMGA 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului

Prin concentraţie medie lunară (sau anuală) se înţelege media aritmetică a concentraţiei medii zilnice obţinute în perioada respectivă. Pentru calcului concentraţiei medii lunare, sunt necesare minimum 15 valori medii zilnice, iar pentru calculul concentraţiei medii anuale sunt necesare minim 100 de valori medii zilnice.

Concentraţia maximă admisibilă mg/m3 Substanţa poluantă

Proba medie de scurtă durată

(30 mim)

Probă medie zilnică (24 h)

Pulberi in suspensie 0,5 0,15

Tab.2.1. Concentratia maxima admisa la pulberi in suspensie

Mo

nito

rizare

a ca

litatii ae

rulu

i

pa

g.12

Poluant

Valoarea limita VL (µµµµg/mc

Marja de toleranta MT – 2006 (µµµµg/mc)

Prag inferior de evaluare PIE (µµµµg/mc)

Prag superior de evaluare PSE (µµµµg/mc)

Timp de mediere

Nr de depasiri permise

Limita ptr. protectia

Anul intrarii in vigoare a VL UE

NO2 200 66.67 100 140 1 h 18 ori / an Populatie 2010 40 13.33 26 32 an Nu e cazul Populatie 2010

NOx 30 - 19.5 24 an Nu e cazul Ecosisteme 2007 SO2

350 37.5 1 h 24 ori/an Populatie 2007 125 50 75 24 h 3 ori/an Populatie 2007 20 8 12 an Nu e cazul Ecosisteme 2007

PM 10 50 8.33

24 h 35 ori/an Populatie 2007 40 6.67

an Nu e cazul Populatie 2007 50 * 20 30 24 h 7 ori/an Populatie 2010 20 ** 10 14 an Nu e cazul Populatie 2010

Pb 0.5 0.33 0.25 0.35 an Nu e cazul Populatie 2007

Tabel 2..2. Valori limita p entru VL, MT, PSE, PSI


VALORI LIMIT Ă ADMISIBILE PENTRU PULBERI

Tab. 2.3. Valori limita pe categorii pentru pulberi

*) fracţie inhalabilă; dacă pulberea de lemn de esenţă tare este amestecată cu pulbere de lemn de alt tip de esenţă, valoarea limită se aplică la suma cantităţilor

Nr. crt.

Denumirea substanţei Valoare limită

8 ore Observaţii

1. Cuarţ(pulbere) 0,1 mg/m3 Fracţie respirabilă 2. Cristobalit (pulbere) 0,05 mg/ m3 Fracţie respirabilă 3. Tridimit (pulbere) 0,05mg/ m3 Fracţie respirabilă

4. Azbest (amestec de fibre, inclusiv cel care conţine

crisotil) (pulbere) C 0,3 fibre/ cm3 Fracţie respirabilă

5. Fibre de sticlă cu filament

continuu (pulbere) 1 fibra/ cm3 Fracţie respirabilă

6. Lână de sticlă

(pulbere) 1 fibra/ cm3 Fracţie respirabilă

7. Lână de rocă

(pulbere) 1 fibra/ cm3 Fracţie respirabilă

8. Lânăde furnal (pulbere) 1 fibra/ cm3 Fracţie respirabilă

9. Fibre de sticlă pentru

scopuri speciale 1 fibra/cm3 Fracţie respirabilă

10. Lemn (esenţătare)

(pulberi)C*) 5 mg/m3 Fracţie totală

11. Lemn (esenţă moale) 5 mg/ m3 Fracţie totală

12. Lemn de cedru

(pulberi) 0,5 mg/ m3 Fracţie totală

13. Bumbac (pulberi) 1 mg/ m3 Fracţie totală

14. Faină de grâu

(pulberi) 0,5 mg/ m3 Fracţie totală

15. Celuloză (pulberi) 10mg/ m3 Fracţie totală 16. Cereale (pulberi) 4 mg/ m3 Fracţie totală

17. Cărbune, cocs, grafit (SiO2

sub 5%) (pulberi) 2 mg/ m3 Fracţie totală

18. Carbură de siliciu

(carborund) (pulbere) 10 mg/ m3 5 mg/ m3

Fracţie totală Fracţie respirabilă

19. Caolin(pulbere) 2 mg/m3 Fracţie totală

20. Ipsos şi gips (pulbere) 10 mg/ m3 5 mg/ m3


21. Marmură (pulbere) 10 mg/ m3

5 mg/ m3 Fracţie totală

Fracţie respirabilă 22. Mică (pulbere) 3 mg/ m3 Fracţie totală 23. Ciment Portland (pulbere) 10 mg/ m3 Fracţie totală

24. Talc fărăfibre de azbest

(pulbere) 2 mg/ m3 Fracţie totală

25. Tutun (pulbere) 10 mg/ m3 5 mg/ m3



tuturor pulberilor de lemn prezente în amestecul respectiv.

TAXELE pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, încasate de la operatorii economici Nr. Crt.

Emisii de poluanţi în atmosferă Taxa de încasat

1. Pulberi 0,02 lei (RON)/kg 2. Oxizi de azot 0,04 lei (RON)/kg 3. Oxizi de sulf 0,04 lei (RON)/kg 4. Poluanţi organici persistenţi 20 lei (RON)/kg 5. Metale grele: - plumb 12 lei (RON)/kg - cadmiu 16 lei (RON)/kg - mercur 20 lei (RON)/kg

Tab. 2.3. Taxe pulberi

3. Reteaua de monitorizare 3.1 Realizarea unei imagini asupra punctelor de masura pentru monitoring

Criterii de determinare a numărului minim de locuri de probă pentru staţiile de măsurare stabilite:

Pentru dioxidul de azot, particule (PM10, PM2,5), benzen şl monoxid de carbon, sistemul ar trebui să includă cel puţin o staţie urbană de fond şi o staţie orientată spre trafic, dacă aceasta nu creşte numărul de staţii de probă. Numărul de puncte de probă pentru măsurătorile fixate de apreciere a conformării cu valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, particule (PM,0, PM2 5), plumb, benzen şi monoxid de carbon

Populaţia unei zone sau

aglomerări (mii loc.)

Dacă concentraţiile depăşesc pragurile de sus ale estimării

Dacă concentraţiile maxime se situează între pragurile de estimare de sus şi

cele de jos

Pentru SO2 şi NO2, în aglomerările unde

concentraţiile maxime se situează sub pragul de jos

0-250 l 1 Neaplicabil 250-499 2 1 1 500-749 2 1 1 750-999 3 1 1

1000-1499 4 2 1 1500-1999 5 2 1 2000-2749 6 3 2 2750-3749 7 3 2 3750-4749 8 4 2

4750-5599 9 4 2 6000 10 5 3

Tab. 3.1. Numarul de statii la numarul de locuitori (Sursa: Date din OM 592/2002 MAPM) Surse punctuale (staţionare)

Pentru estimarea poluării în vecinătatea surselor staţionare, numărul punctelor de probă pentru măsurătorile fixate ar trebui calculat luând în considerare densităţile de emisie, curba probabilă de distribuţie a poluării aerului şi expunerea potenţială a populaţiei. Protejarea ecosistemelor sau a vegetaţiei ar trebui determinată raportat la măsurarea concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxid de azot, particule (PM10, PM2,5), şi plumb.


Numărul minim de locuri de probă pentru măsurătorile fixate de estimare a conformării la valorile limită pentru protecţia ecosistemelor şi vegetaţiei în alte zone decât aglomerările este prezentată în tabelul următor:

Concentraţiile maxime depăşesc pragul de sus al estimării

Concentraţiile maxime se situează între pragul de sus şi pragul de jos al estimării

O staţie la fiecare 20.000 km2 O staţie la fiecare 40.000 km2 Sursa: Sate din OM 592/2002 MAPM 3.2 Cum trebuie sa arate infrastructura de monitorizare a aerului

In România, reţeaua de monitorizare a poluării aerului furnizează de regulă informaţii despre nivelul următorilor poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particule suspendate şi o serie de alţi poluanţi specifici (amoniac, H2S etc). Măsurătorile sunt necesare în scopul de a stabili:

• concetraţiile maxime şi minime în 24 de ore; • frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile CM A (în 24 de ore); • concentraţia medie anuală. Reţeaua de monitorizare a calităţi i aerului a fost îmbunătăţită între anii 1997-

2007 a ajuns la un nivel ridicat, prin creşterea numărului staţiilor de monitorizare şi prin creşterea numărului de indicatori monitorizaţi de o staţie.

Tab. 3.2. Staţiile de monitorizare a calităţii aerului în România (1997-2000)

Anul Numărul total de staţii de

cercetare Numărul de indicatori monitorizaţi pe staţie

Numărul de analize efectuate

1997 395 3 395-1185 1998 469 5 469-2345 1999 704 7 704-4928 2000 1150 7 1150-8050

(Sursa: xxx Documentul de Poziţie al României Capitolul 22 Protecţia Mediului Acceptarea Acquis-ului comunitar, MAPN, Bucureşti 2001)

Cele mai multe dintre măsurători sunt efectuate utilizând probe manuale sau

semiautomate, cu probe analizate prin metode chimice sau gravimetrice originale stabilite de Ministerul Sănătăţii. Proba manuală este efectuată la un interval de 24 de ore, în vreme ce proba semiautomată necesită 30 minute/mostră la fiecare 3 ore (8 pe zi).

Sistemul de monitoring integrat are la bază sistemul naţional de supraveghere a calităţii apelor, aerului şi solului.

In domeniul supravegherii continue a calităţii aerului s-a impus de către organismele specializate organizarea a trei tipuri de staţii:

• supravegherea poluării de fond (bază);

• supravegherea poluării regionale; • supravegherea poluării locale (de impact).

Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor de poluare.

Supravegherea poluării de fond a aerului, interesează umanitatea în ansamblu pentru că încălcarea reglementărilor în vigoare aduce modificări ireversibile în compoziţia chimică a unor straturi de aer şi ca urmare, pot rezulta consecinţe grave pentru întreaga biosferă. Aceste staţii execută determinări asupra urmelor de poluanţi care au pătruns în "aerul curat", ceea ce corespunde calităţii aerului deasupra spaţiului limit ă planetar (peste 22 km). La nivelul


solului, se poate găsi o asemenea calitate a aerului, numai la distanţe foarte mari de sursele industriale. Concentraţiile poluanţilor din aer şi precipitaţii, măsurate în aceste zone constituie indicatori preţioşi pentru evaluarea poluării la nivel regional şi global.

Pentru supravegherea poluării de fond, în ţara noastră s-au organizat staţii la Fundata (Bran), la Rarău, Turia (Covasna), Parâng, Semenic, Stâna de Vale, după instrucţiunile Organizaţiei Meteorologice Mondiale.

Supravegherea poluării regionale permite urmărirea gradului de poluare a aerului

intermediar. între starea de fond şi poluarea industrială, adică la depărtări corespunzătoare de sursele industriale, pentru a reprezenta aerul curat neafectat de surse sau activităţi antropice. Supravegherea continuă a acestei stări interesează atât din punct de vedere al nivelului atins de poluarea industrială internă cât şi de posibilităţile de transport de masă în context transfrontier între ţările vecine.

Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.

Supravegherea, continuă a poluării locale prezintă în primul rând un interes naţional. Poluarea de impact afectează atât în mod direct cât şi indirect lanţul alimentar şi sănătatea umană. Supravegherea poluării locale se organizează de regulă în zone puternic poluate, pentru supravegherea acestei poluări există organizate la nivel naţional observatoare şi laboratoare care studiază starea şi evoluţia nivelului de poluare în zonele acestor oraşe, elaborându-se proiecte, progame şi strategii.

In reţeaua de supraveghere a poluării de impact se efectuează măsurători privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile în suspensie, pulberile sedimentabile şi o serie de poluanţi specifici, stabilindu-se:

- concentraţiile maxime şi minime pe 24 ore; - frecvenţa de depăşire a concentraţiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore; - concentraţiile medii anuale.

PM [µg/m³]

Mediu urban

Mediu regional

Mediu semisferic / natural

Zone u rbane Mediu rural

10

15

20

30

25

35

40 Trafic, surse local e

Loca ţii de monitori zare

Contribu ţia urban ă

Fig. 3.1 Locatii de monitorizare


De activitatea de monitorizare a aerului răspunde Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului prin INMHGA - o reţea pentru monitoringul poluării de impact funcţionează şi în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Monitoringul calităţii aerului se face în flux informaţional, rapid şi lent. Monitoringul este un sistem informaţional cu scopuri multiple, legat în mod indispensabil de managementul mediului.

Sistemul de monitoring este un sistem de observaţii şi măsurători periodice semnificative ale elementelor de mediu şi ale indicativului de calitate, în spaţiu şi în timp conform cu un program prestabilit.

3.3. Organizarea reţelei de supraveghere Proiectarea unei reţele de supraveghere monitorizare presupune stabilirea: numărul şi poziţia punctelor de recoltare a probelor şi determinarea parametrilor;

frecvenţa şi mijloacele de colectare a probelor de aer; baza instrumentală pentru analiza parametrilor de calitate ai aerului;

baza de date şi informaţii; condiţiile hidrometeorologice de climă şi relief din zona monitorizată.

Pentru amplasarea punctelor de măsurare, au prioritate:

zonele cu concentraţie mare a poluanţilor (acestea se stabilesc în general pe baza modelării dispersiei şi transportului poluanţilor sau pe baza unor măsurători preliminare);

zonele dens populate (numărul punctelor se stabileşte prin STAS - câte unul pentru cca. 20000-30000 locuitori);

locurile situate pe traseele principale de curgere a aerului la pătrunderea în zona urbană (ceea ce are rolul să pună în evidenţă contribuţia surselor exterioare zonei de interes);

zonele proiectate a fi dezvoltate ori sistematizate. 3.4 Principii ce stau la baza proiectării re ţelei de monitorizare Reţeaua trebuie să fie proiectată astfel încât cu datele obţ inute sa poată fi

reprodus cât mai fidel şi cât mai complet câmpul concentraţiilor reale din zonă, astfel încât să poată fi realizate practic următoarele:

- evaluarea tendinţei calităţii aerului; - evaluarea eficacităţii strategiilor de combatere a poluării atmosferice; - validarea sau calibrarea unor modele de dispersie.

cu datele obţinute din reţeaua de supraveghere, să poată fi estimată contribuţia unor surse individuale la câmpul global, al concentraţiilor, pentru a se putea acţiona asupra limitării emisiilor la sursele potenţial poluatoare.


4. Alcătuirea atmosferei. Metode generale de determinare si recoltare 4.1 Atmosfera si pulberile

Atmosfera, adică învelişul gazos al Pământului se împarte în: troposferă, stratosfera, mezosferă, termosferă şi exosferă. Din punct de vedere al poluării mediului ambiant ne interesează mai ales troposferă şi stratosfera, în straturile superioare având de a face deocamdată numai cu stratul de ozon (ozonosfera). 500 km Termopauza 90 km Mezopauza 35 km Stratopauza

8-15 km Tropopauza Troposfera 0 km

Fig. 4.1. Stratificarea atmosferei

Caracteristicile diferenţiale ale troposferei şi stratosferei provin în primul rând din profilul termic vertical. Spre exemplu, în troposferă, temperatura scade cu înăl ţimea, pe când în stratosfera domneşte izotermia. Separarea lor fizică se face prinaşa numita tropopauză, a cărei înălţime depinde de latitudinea locului considerat şi de anotimp: până la 16 km la ecuator şi doar 8 km la poli. E interesant de amintit că temperatura tropopauzei este mai scăzută la ecuator (-85°C) decât la poli (-50°C).

Dinamica maselor de aer din stratosfera, ne mai interesează şi din punct de vedere al răspândirii agenţilor poluanţi la acel nivel. S-au făcut experienţe foarte interesante pentru a se determina caracteristicile curenţilor stratosferici şi experienţa zborurilor stratosferice a dus la concluzia neaşteptată că acolo există aşa numiţii curenţi-fulger cu viteze de până ia 500 km/h care bat de la vest spre est. Prezenţa lor a fost o veritabilă surpriză, deoarece se credea mai înainte că, spre deosebire de troposferă care are un gradient de temperatură, nori şi vânturi, stratosfera izotermă ar trebui să fie liniştită. O explicare a acestei stări de fapt, cu vânturi atât de puternice, este dată de separarea moleculelor cu moment cinetic mare prin combinarea agitaţiei termice cu viteza de rotaţie terestră. în direcţia vest-est, vitezele se adună, deci vor da un moment cinetic mare, pe când în direcţia est-vest se face diferenţa vitezelor şi, ca atare, va rezulta un moment cinetic scăzut. Aceşti curenţi foarte rapizi explică rapida dispersare a deşeurilor radioactive ale exploziilor nucleare (şi în special hidrogenice) pe întreaga emisferă, cu un maxim tocmai în regiunile de canalizare a acestor curenţi.

+200 C

Exosfera

Termosfera 20000 C

Iono

sfer

a

-1000 C Mezosfera

Stratosfera -500 C --- 650 C

-500 C --- 850 C


Dacă temperatura scade mai repede cu înălţimea, atunci straturile superioare de aer vor fi mai dense decât cele inferioare şi vor "cădea" peste cele de mai jos: vom avea deci cazul unei instabilităţi verticale. Dacă generarea de poluanţi se face în straturile inferioare ale atmosferei, atunci această instabilitate verticală va da posibilitatea ca ei să fie împrăştiaţi mai repede în volumul atmosferei, deci concentraţiile locale ale agenţilor poluanţi vor scădea mai repede

Tab. 4.1. Timpii de staţionare în troposferă a unor agenţi poluanţi

Agentul poluant Timpul de staţionare

SO2 1-6 zile

NOS 1-3 zile

Fluor 3-7 zile

CO 0,3 ani

Hidrocarburi 1-2 zile

Praful 3-7 zile

Pentru comparaţie amintim că. unele gaze radioactive, cum ar criptonul-85, poate să stea în atmosferă zeci de ani, deoarece fiind gaz zerovalent, nu este influenţat de procesele chimice şi fizice, ci numai de dezintegrarea radioactivă.

Prafurile industriale (pulberi)

Sunt deosebit de toxice (dacă conţin compuşi de Pb, Cd, P) şi nocive provocând alterări mecanice ale ţesutului aparatului respirator.

Un îoc aparte îl ocupă poluarea datorată fabricilor de ciment. Se estimează ca în procentul uscat la faza de măcinare se elimină în atmosferă sub formă de praf 1-3% din materia primă prelucrată (calcar+argilă). Aceasta se dispersează pe distanţe mari ducând la depuneri de 500-1000 t/km2/an în zonele limitrofe reducând transparenţa atmosferei şi diminuând procesele de fotosinteză, deci reducând producţia agricolă.

In ceea ce priveşte pulberile metalurgice se estimează că se pierd în atmosferă cca. 8 kg pulberi/t de fontă, 40 kg/t oţel şi 450 kg/t aluminiu.

Aerosolii Aerosolii reprezintă o categorie de poluanţi formată din particule solide sau lichide, dispersate

într-un mediu gazos - aer. Acestea au dimensiuni cuprinse între 100-0,01 µm dispersate în mediu gazos. Stabilitatea lor în aer este determinată în special de mărimea particulelor, cele mai mari sedimentând repede, iar cele cu dimensiuni submicronice putând persista mult timp în atmosferă.

Tab. 4.2. Viteza de sedimentare a particulelor în funcţie de diametru

Diametrul particulei în µm Viteza de sedimentare

1000 4,02 m/sec 500 2,82 m/sec 100 0,30 m/sec 50 75,20 mm/sec 10 3,01 mm/sec 5 0,75 mm/sec

0,5 0,0356 mm/sec.

0,1 0,0102 mm/sec

<0,1 0,001 mm/sec


Pulberile sedimentabile şi în suspensie Pulberile sedimentabile sau praful surit reprezentate de particule cu diametrul de 20 um

şi densităţi care le favorizează depunerea conform legii gravitaţiei. După ce sunt emise în atmosferă acestea se depun pe sol, vegetaţie etc.

Pulberile în suspensie (ceaţă şi fum) sunt reprezentate de particule de dimensiuni mai mici (diametrul<20 µm) care rămân în aer timp îndelungat şi au un comportament asemănător gazelor.

Pulberile sedimentabile ş i în suspensie formează particulele aeropurtate totale. Pulberile, în funcţie de dimensiuni şi comportarea în atmosferă, se pot clasifica în:

pulberi sedimentabile constituite din particule cu diametral mai mare de l0µm rezultate din procese mecanice, construcţii de drumuri, pulverizarea solului de către autovehicule, unele industrii ca siderurgia, industria materialelor de construcţ i i sau ca urmare a acţ iunii de eroziune a vantului asupra solului. Acesta categorie se caracterizează printr-o stabilitate mică în atmosferă deoarece se sedimentează în funcţie de mărime, cu o viteză uniform accelerată.

Pulberi în suspensie, cu diametrul particulelor cuprins între 10-0,1 µm, rezultate în special din procesele industriale: industria metalurgică, fabricarea acidului sulfuric, fabricarea celulozei etc. Stabilitatea în atmosferă a acestor pulberi este determinată de mărimea particulelor, iar în absenţa curenţilor de aer se sedimentează cu o viteză uniformă, conform legii lui Stokes.

Pulberi în suspensie, cu diametrul particulelor sub 0,1 µm, provin din combustibili şi diverse reacţii chimice şi fotochimice. Acest grup de particule se caracterizează printr- o mişcare întâmplătoare, continuă - mişcare browniană - datorită ciocnirilor cu moleculele fazei disperse. In aceste condiţii particulele din acest domeniu de mărime, practic nu se sedimentează. Persistenţa lor în atmosferă depinde de posibilitatea întâlnirii cu alte particule, cu care prin coagulare formează agregate, care datorită mărimii se sedimentează.

Compoziţia chimică a pulberilor este foarte variată şi dependentă de natura surselor de poluare astfel:

− Pulberile emise de centralele termice care ard cărbune sunt formate din particule de cărbune şi o serie de oxizi ca: Fe2O3, MgO, CaO, A12O3, Na_O, K2O, precum şi hidroxid de siliciu, sulfaţi şi fosfaţi.

− Pulberile emise de oţelării pot conţine până la 90% fier sub formă de Fe2O3, iar pulberile emise de fabricile de ciment sunt un amestec de oxizi în care predomină CaO, CaCO3

Autovehiculele cu motoare diesel emit particule de funingine, iar cele cu motoare cu explozie care consumă benzină privitoare la obligativitatea cunoaşterii nivelelor de emisie şi imisie.


4.2. Metode generale de determinare si recoltare Recoltarea impurităţilor din aer se realizează de obicei prin sedimentare pentru

particule mai mari, care foloseşte principiul gravitaţiei, şi prin aspiraţie, care se execută după următoarea schemă generală:

- un dispozitiv de aspiraţie, reprezentat de un sistem de vaccum (pompă, sistem hidraulic), situat astfel faţă de celelalte dispozitive încât aerul aspirat trece prin el numai după ce a trecut prin dispozitivul de reţinere şi măsurare;

- un dispozitiv de măsurare a debitului sau volumului total de aer recoltat, care constă dintr-un debitmetru uscat, umed, rotametra, reometra, etc.

- un dispozitiv de reţinere a substanţei analizate, care constă dintr-un filtru uscat, umed, sau o suprafaţă de impact, unde se reţine substanţa urmărită. In timpul recoltării se fac determinări de temperatură şi presiune. Recoltarea impurităţilor din atmosferă se diferenţiază în ceea ce priveşte recoltarea

particulelor solide, a gazelor şi vaporilor. 4.2.1. Recoltarea particulelor solide. Aceasta se realizează prin cele două categorii de metode: sedimentare şi aspiraţie. a) Recoltarea prin sedimentare. Particulele sedimentabile se recoltează în vase de sticlă

de formă cilindrică cu dimensiuni mari şi forme variabile, sau cu ajutorul dispozitivului de recoltare în formă de pâlnie cu dimensini standardizate.

De regulă, se utilizează un vas cilindric cu diametral de circa 200 mm şi înăl ţimea de circa 300 mm. Uneori vasul se pune într-o cutie de protecţie.

Recoltarea durează 10-15 zile, după care urmeaza determinarea gravimetrică a sedimentului total, a substanţelor minerale, organice, precum şi a unor substanţe ca: plumb, cupru, fluor, sulfaţi, fier, hidrocarburi policiclice aromatice, etc.

1. Sită de protecţie din oţel inoxidabil 2. Palme 3. Dop de etanşare 4. Vas colector 5. Suporţi 6. Racord

Fig. 4.2. Dispozitiv de recoltare a particulelor sedimentabile

1. Vas cilindric de stică cu diametrul de 20 cm şl înălţimea de 30 cm

2. Cutie de protecţie

Fig. 4.3. Vas pentru recoltarea particulelor sedimentabile


Exprimarea rezultatelor se face în grame pe metru pătrat pe lună sau tone pe kilometru pătrat pe an.

In afara vaselor pentru determinarea particulelor sedimentabile se mai utilizează plăci curate sau unse cu o substanţă adezivă de pe care se pot efectua şi numărători şi dimensionări de particule (conimetrie).

b) Recoltarea prin aspiraţie - se execută după aceeaşi schemă indicată la recoltarea în general, pentru particule solide, cu unele particularităţi.

Forţa de aspiraţie se obţine în mod obişnuit prin utilizarea de pompe electrice, cu ajutorul cărora se realizează aspiraţie de 10-50 1/min, cu o depresiune de 40-70 cm Hg şi posibilitatea de funcţionare continuă pe un interval de 24 h şi chiar mai mult.

Debitmetrele clasice utilizate constau dintr-un gazometru, un tub Pitot, un rotametru, un reometru sau un micromanometru.

Reţinerea particulelor aspirate se realizează cu dispozitive care funcţionează pe baza unuia dintre fenomenele următoare: filtrare, impact, precipitare termică şi electrostatică.

Filtrarea se realizează prin filtre de hârtie, filtre membranoase, filtre fibroase şi filtre organice. Mecanismul de reţinere este de natură mecanică si electrică.

Fig. 4.3. Filtrul de hârtie şi pâlnia ZEITZ pentu recoltare de funingine din atmosferă

Rezultatele se obţin prin compararea petelor rezultate cu etaloane de concentraţie cunoscută. Debitul de aspiraţie a aerului prin aceste filtre variază în raport cu structura lor şi cu substanţele cercetate, variind de la câţiva litri pe minut şi o cantitate totală de aer de câteva sute de litri pentru o probă, până la debite de zeci de mii de metri cubi de aer pentru o probă (de exemplu, la determinarea substanţelor cancerigene sunt necesari 1000-20000 m3). In ultimul timp, se utilizează instalaţii bazate pe acelaşi principiu al filtrării, cu schimbarea automată a probelor după recoltarea unui anumit volum de aer, atingerea unui anumit grad de intensitate a petei de culoare, etc. De asemenea, citirea se poate efectua şi înregistra automat, sub formă de diagramă.

Impactul reprezintă metode de reţinere a particulelor prin interpunerea pe traiectul curentului de aer a unei suprafeţe de care se izbesc particulele, reducându-li-se viteza şi deviindu-le direcţia, fapt ce favorizează reţinerea lor, în timp ce aerul îşi continuă drumul şi iese afară din dispozitiv. Reţinerea se poate efectua pe suprafeţe solide sau în mediu lichid.

Cele mai cunoscute dispozitive din această categorie sunt impingerul, reprezentativ pentru recoltarea în mediu lichid şi impactorul în cascadă, pentru recoltarea uscată, care prezintă şi avantajul că particulele se separă după dimensiuni.

c) Termoprecipitarea este procedeul de deviere a particulelor solide dintr-un jet slab de aer, datorită diferenţei de temperatură a pereţilor unei camere mici prin care trece aerul, particulele se depărteză de un filament încălzit şi se depun pe lamele reci aflate lateral de acesta.

Electroprecipitarea este un fenomen analog, camera de recoltare fiind însă puternic încărcată electric, astfel încât particulele se încarcă, electric şi se depun pe: supafeţe de semn contrar, de pe care se examinează.

Metodele expuse anterior se utilizează atât pentru recoltarea probelor din atmosfera liberă cât şi din conducte de ventilaţie şi coşuri de evacuare a gazelor. în acest ultim caz este necesară uneori o adaptare a dispozitivelor pentru a corespunde unor condiţii speciale (presiune, temperatură, densitate a pulberilor, etc).


Stabilirea numărului minim de puncte de prelevare în funcţie de diametral coşului

Diametrul coşului Numărul minim de puncte de prelevare în secţiune

50-150 mm 1 200-300 mm 2 350-450 mm 3 500-700 mm 4

750-1200 mm 5

Peste 1200 mm 6

Apoi, prelevarea trebuie să respecte compoziţia reală a agenţilor poluanţi, atât din punct de vedere fizic (mărimea particulelor) cât şi a compoziţiei chimice. Această condiţie poate fi modificată atunci când prelevarea se face separat pe dimensiuni de particule sau când se utilizează absorbanţi chimici, care separă componenţii poluanţi după reactivitatea lor chimică.

Uneori este foarte importantă condiţia ca prelevarea să fie izocinetică, adică viteza curentului de aer ce pătrunde în sonda de prelevare sau ajunge în colector să fie egală cu viteza generală a curentului de aer din care se face prelevarea. In acest fel se asigură menţinerea compoziţiei după dimensiuni a substanţelor particulare.

Colectorii de particule pot fi integrali, adică de tipul celor care captează toate particulele din aer, spre deosebire de cei care diferenţiază particulele după granulometria lor. Din prima categorie fac parte filtre de cele mai variate construcţii. A şa, spre exemplu, se utilizează filtre de celuloză cu o eficacitate de 40-98% în reţinerea particulelor din aer. Acestea au avantajul că se descompun uşor (spre exemplu, la probele pentru analiza radiochimică) nelăsând reziduu semnificativ care să interfereze în analizele chimice sau radiochimice. In schimb, au dezavantajul că se îmbâcsesc şi din această cauză creşte rezistenţa dinamică faţă de fluxul de aer, deci nu se vor putea păstra mult timp în condiţii identice de prelevare.

Filtrele de celuloză amestecate cu fibre de azbest sunt mai rezistente la acţiunea agenţilor corozivi şi dau o eficienţa de reţinere superioară: 96-99%. Sunt foarte durabile, dar sunt mai

Tab. 4.3.

Transm

isie

Înălţime mic ă a coşului

Coş înalt

Distanţă faţă de sursă

Fig. 4.4. Dispersia fumului la un cos


puţin utilizate la prelevări pentru dozări radiochimice ulterioare deoarece nu se descompun în timpul prelucrărilor chimice.

Filtrele de fibră de sticlă au o eficacitate de reţinere de peste 99%. Sunt utilizabile şi la temperaturi ridicate şi se îmbâcsesc mai puţ in decât cele precedente. Au totuş i dezavantajul că sunt scumpe şi fragile. Rezistă la tratamente chimice analitice lăsând însă să se extragă substanţele prelevate.

Filtrele din materiale organice sintetice dau şi ele o bună eficacitate de reţinere şi se utilizează din ce în ce mai mult în scopuri analitice. Membranele filtrante sunt constituite din geluri poroase şi seci de acetat sau nitrat de celuloză. Avantajul lor specific constă în faptul că diametrul porilor, deci capacitatea de reţinere glanulometrică a particulelor poate fi reglată - prin procedee de fabricaţie - de la 10 nm la 10 µm. Membranele se pretează la prelucrări radiochimice ulterioare prelevării, deoarece se dizolvă în anumiţi solvenţi organici sau se descompun cu agenţi oxidanţi. Ele reţin foarte bine şi particulele submicronice, deşi la o dimensiune redusă a porilor rezistenţa dinamică creşte foarte mult.

Membranele metalice sunt constituite din filme foarte subţiri, fabricate din metale, cum ar fi argintul. Condiţia cerută pentru fabricaţie este ca filmul să prezinte o oarecare porozitate. Membranele din argint au avantajul ca reţin şi iodul-şi în general, halogenii-odată cu impurităţile sub formă de particule.

Filtrele se pun pe un suport etanş şi aerul se absoarbe printr-un aspirator dotat cu un dispozitiv de măsurare a volumului de aer vehiculat prin filtru.

Pentru colectarea particulelor din aer se pot utiliza şi alte fenomene fizice, cum ar fi efectul unor gradienţ i (de temperatură, electrici, etc). Spre exemplu, într-un gradient de

câmp electric se va produce electroforeza, deoarece aerosolii sunt încărcaţi din punct de vedere electric. Prin această metodă se pot colecta particule cu dimensiuni de la 1 nm la 5 µm. Un alt efect similar, utilizat pentru depunerea particulelor din aer este termoforeza - efect care se manifestă într-un câmp termic cu un gradient cât mai accentuat - şi prin care se colectează particule cu dimensiuni între 1 nanometru şi 10 micrometri. El se utilizează destul de rar, în special când se captează particule pentru a fi studiate la microscopul electronic. Practic, efectul se realizează prin trecerea curentului de aer cercetat printr-un filament metalic încălzit şi un colector mai rece.

In literatură se mai amintesc şi metodele de prelevare a aerosolilor bazate pe fotoforeză, efect care se manifestă în prezenţa unui flux puternic de lumină şi difuzoforeză, efect care apare în prezenţa unui gradient de concentraţie a vaporilor. Aceste metode fac o prelevare selectivă a particulelor şi din această cauză nu pot fi folosite în aparatele pentru prelevarea integrală.

O separare chiar mai clară după granulometrie se face cu aparate de prelevare bazate pe efectul de inerţie

Fig. 4.5. Conturarea obstacolului în impactori.Curentul de aer încărcat cu particule vine de la stânga. Particula A părăseşte -din cauza inerţiei - linia de curent şi se ciocneşte de obstacol

Dacă un curent de aer, încărcat cu aerosoli, întâlneşte un perete perpendicular pe direcţia curentului, se vor produce curenţi de conturare (de înconjurare) a obstacolului. Particulele mai mari, datorita inerţiei lor mai accentuate, nu vor putea fi antrenate rapid de aceşti curenţi şi se vor izbi de perete, care le va reţine, dacă este acoperit cu un strat de


adeziv. Particulele mai mici vor fi însă antrenate de curenţii de conturare şi vor trece de obstacol. Viteza curenţilor de conturare depinde de forma geometrică a canalului de scurgere a aerului. Deci, prin modificarea acestei forme (a ajutajului), se vor putea aranja în serie impactori cu ajutajele de dimensiuni diferite, care vor colecta particulele de aer după granulometria lor. Particulele coloidaie, care nu sunt reţinute pe impactori, se colectează în final pe filtre absolute.

4.2.2. Determinarea conţinutului de funingine 1. Principiul metodei Metoda se bazează pe dizolvarea particulelor de funingine în acetonă, obţinânduse

o soluţie de culoare neagră, a cărei absorbantă se măsoară pe lungimea de undă de 410 nm. 2. Aparatură Spectrofotometru prevăzut cu cuve cu drum optic de 1cm; Pompă de recoltare cu debit minim de 10 l/min; Cutii de material plastic, cu capac, cu diametrul de 40-60mm; Pensă de laborator; Eprubete gradate de 15 cm3 sau 25 cm3; Filtru-membrană, solubil în acetonă, cu diametrul porilor mai mic de 1 um (tip Synpor sau Millipor). Instalaţie pentru luarea probelor:

pâlnie (1); conductă de sticlă sau material plastic (2,) cu diametrul interior de circa 88 mm;

Observaţie - Conducta (2) este necesară în cazul în care instalaţia se montează în interiorul unei. clădiri. Ea trebuie să depăşească zidul clădirii (11) cu cel puţin 1m;

Fig. 4.6. Instalaţie pentru luarea probelor

suport filtru (3) cu cameră de protecţie a probei (4),

bucşă cu filet (5), filtru-membrană cu sită de susţinere (6); tuburi de cauciuc sau din material plastic inert (7); dispozitiv pentru măsurarea volumului de aer (debitmetru, contor de gaze etc.) (8); dispozitiv de reglare a debitului de aer (9); dispozitiv pentru aspirarea aerului (10).

3. Modul de recoltare Se montează instalaţia de luare a probelor conform figurii. Se numerotează filtrul pe margine şi se montează în suport. După recoltarea probei,

se ia filtrul cu o pensă şi se păstrează în cutii cu capac din material plastic, cu proba recoltată în partea superioară (vizibilă). Pentru recoltarea unei probe se trec prin filtru min.300 litri aer.

4. Reactivi - acetonă; - acid azotic d = 1,42;

- soluţii etalon de funingine.


a) Soluţie etalon de rezervă. Se aprinde, sub o nişă în funcţiune, o bucată din material

plastic (polistiren, polimetacrilat), al cărui vârf de flacără fumegând se ţine la gura unui pahar de laborator de 400 cm3, suspendat cu gura în jos. După ce pereţii interiori ai paharului s-au înnnegrit puternic cu funingine (aproape complet), se lasă proba să se răcească la temperatura camerei. Cu aproximativ 80 cm3 acetonă, se spală funinginea de pe pereţii vasului, antrenând-o cu o baghetă cu cauciuc. Soluţia obţinută, se transvazează într-un balon cotat de 100 cm unde se agită puternic minim 5 min. Se completează la semn cu acetonă, se omogenizează şi se lasă în repaus 90 min. pentru decantarea particulelor mari de funingine. Cu multă atenţie, evitând agitarea, se transvazează aproximativ 80 cm3 din soluţia de funingine într-un balon cotat de 100 cm3. Se aduce la semn cu acetonă şi se omogenizează prin agitare puternică, obţinând astfel soluţia etalon de rezervă.

In paralel, se pregăteşte o capsulă de sticlă cu capac, astfel: se demineralizează şi degresează complet capsula cu amestec sulfocromic, se spală cu apă distilată şi acetonă, se usucă în etuvă la min. 105°C timp de 30 min, se răceşte la exicator timp de 30 min. şi se cântăreşte imediat. Capsula descoperită şi capacul astfel pregătite se reintroduc în etuvă la 105°C .

Cu ajutorul unui cilindru gradat, după o omogenizare avansată a soluţiei de rezervă, se măsoară 25 cm3 care se pun cantitativ în capsula de sticla din etuvă. După 30 min., timp în care acetona s-a evaporat şi se constată vizual uscarea funinginei din capsulă, se acoperă şi se transferă în exicator unde se răceşte 30 min. şi se cântăreşte imediat.

Prin diferenţa dintre masa capsulei cu şi fără funingine, se obţine cantitatea de funingine din 25 cm3 soluţie etalon de rezervă. De exemplu, în 25 cm3 soluţie etalon de rezervă s-au determinat gravimetric 2100 µg funingine. Intr-un cm3 soluţie de rezervă sunt 84 µg funingine.

b) Soluţie etalon de lucru, preparată din soluţie etalon de rezervă prin diluare cu acetonă, astfel ca 1 cm3 să conţină 50 µg funingine.

5. Mod de lucru

5.1 Proba luată, se susţine cu pensa şi, cu foarfecele, i se îndepărtează porţiunea de filtru numerotată. Se pliază cu suprafaţa pe care s-a recoltat proba în interior şi se introduce într-o eprubeta gradată. Peste filtru se pun 4 cm3 acetonă şi 1 cm3 acid azotic şi se agită până la completa dizolvare. Dacă filtrul nu se dizolvă la temperatura camerei, eprubeta cu proba se agită şi se încălzeşte la o sursă de căldură fără flacără. După dizolvarea filtrului, proba se răceşte şi se completează cu acetonă la 5 cm3. In mod asemănător se pregăteşte o probă martor, dizolvând un filtru neutilizat. 5.2. Probele astfel pregătite se agită şi se citesc absorbantele la spectrofotometru în max. 3 min după agitare, în cuve cu drumul optic de 1 cm, faţă de acetonă. Citirea unei serii de probe se face cu spectrofotometrul deschis, corectând de câte ori este necesar absorbanta zero pentru cuva cu acetonă şi verificând în mod asemănător indicaţia zero a pectrofotometrului închis.

Se scade absorbanta probei martor din absorbanta probei de analizat. 5.3. Se citeşte pe curba de etalonare cantitatea "C" de funingine conţinută în

probă, corespunzătoare absorbantei determinate sau prin multiplicarea valorii absorbantei probei cu factorul de pantă FP

M. 6. Trasarea curbei de etalonare şi calculul factorului de panta Intr-o serie de 10 eprubete gradate, se introduc reactivii în ordinea şi cantităţile

indicate în tabelul de mai jos.


Eprubeta

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Solutia etanol de

lucru, cm3

0 0.1

Acetona, cm3

Acid azotic, cm3

Funingine, cm3

Soluţiile etalon astfel obţinute se omogenizează şi se măsoară absorbanta fiecăreia la lungimea de undă de 410 nm, conform punctului 4.2.

Se trasează curba de etalonare, înscriind pe abscisă conţinutul de funingine al soluţiilor etalon în micrograme, iar pe ordonată absorbantele corespunzătoare. Se calculează factorul de pantă (FP) pentru fiecare absorbantă obţinută, cu formula:

Fp = Cc / Ae [ug/diviziuni] in care Ce = conţinutul de funingine al soluţiei etalon, în micrograme; Ac = absorbanta corespunzătoare soluţiei etalon, în diviziuni. 7. Calculul şi exprimarea rezultatelor Conţinutul de funingine se exprimă în miligrame pe metru cub aer şi se calculează cu

una din formule. Funingine r= C / V [mg/m3] în care C = conţinutul de funingine din proba de aer citit pe curba de etalonare, în

micrograme; V = volumul de aer recoltat în litri. După 30 minute se măsoară extincţia soluţiei la spectrofotometru, la lungimea de undă

de 450 nm, în cuvă cu grosimea stratului de 1 cm, faţă de o soluţie de referinţă formată din 4 cm3 reactiv Nessler şi 46 cm3 soluţie absorbantă.

Valoarea obţinută pentru extincţie se citeşte pe curba de etalonare şi se află concentraţia corespunzătoare de amoniac din proba fotometrată, în µg.

8. Trasarea curbei de etalonare In şase baloane cotate de câte 50 cm3 se introduc reactivii în ordinea şi în

cantităţile indicate în tabelul de mai jos.

Soluţie absorbantă, cm1 30 30 30 30 30 30

Soluţie etalon B, cm3 0 2 6 8 10 Reactiv Nesslcr, cm3 4 4 < 4 4 4 Soluţie absorbantă, cmJ în completare până la 50 cm3

" Conţinut de NH3, µg 0 20 40 60 80 100

Se omogenizează conţinutul baloanelor şi după 30 minute se măsoară extincţia fiecărei soluţii etalon la lungimea de undă de 450 nm, în cuvă cu grosimea stratului de 1 cm, faţă de soluţia zero ca soluţie de referinţă.

Curba de etalonare se trasează înscriind pe ordonată extincţiile probelor etalon, iar pe abscisă concentraţiile corespunzătoare de amoniac, în ug.

9. Calculul Amoniac (NH3) = c / V (mg/m3) în care: c = conţinutul de amoniac, în proba fotometrată, în ug; V - volumul de aer recoltat, în dm3.


4.2.3. Determinarea pulberilor în suspensie 1. Principiul metodei Metoda constă în aspirarea unui volum de aer pe filtre de membrană cu dimensiunea

medie a porilor de 0.80-0.85 µm şi cântărirea pulberilor depuse pe filtru. 2. Aparatură Instalaţia de recoltare a probelor va fi constituită din următoarele piese, legate în serie

prin tuburi de material plastic inert sau de cauciuc:portfiltru cu filtru, contor de gaze, uscat, sensibil pentru măsurarea unuivolum de aer cu un debit de 0.06-6 m3/oră,dispozitiv de aspiraţie.

3. Modul de recoltare Portfiltru, cu diametrul util de 25-50 mm, va ii confecţionat dintr-un material inert

ca: oţel inoxidabil, material plastic etc. şi va fi prevăzut cu un suport filtru (placă poroasă, placă perforată, sită), care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să susţină filtrul f ără pierderi, formare de cute sau canale şi să nu permită deplasarea sau ruperea acestuia, să asigure o filtrare uniformă pe întreaga suprafaţă.

Filtrul se expune cu faţa în jos pentru a-1 feri de intemperii şi a preveni depunerea particulelor sedimentabile.

Filtrele de membrană, confecţionate din acetat sau nitrat de celuloză, vor avea diametrul mediu al porilor de 0,80-0.85 µm.

Filtrele se vor manipula cu penseta. Inaintea recoltării probelor, filtrele se vor examina cu atenţie, pentru ca acestea să nu

prezinte deteriorări sau neuniformităţi. Pentru transportul şi identificarea filtrelor se folosesc cutii cu capac, confecţionate

din material plastic, pe care se notează datele necesare. Recoltarea probelor se face prin aspirarea aerului cu un debit de 15-40 l/minut. 4. Modul de lucru Inainte de recoltarea probelor, filtrele se condiţionează timp de 24 ore, prin uscare

într-un exsicator cu perclorat de magneziu sau clorură de calciu. Se cântăresc cu precizia de 0.0001 g şi se expun pentru recoltarea probelor. După recoltare, filtrele cu probe se condiţionează ca mai sus şi apoi se cântăresc cu

aceeaşi precizie. Operaţia de cântărire se efectuează imediat după scoaterea din exicator. Observaţie - Ca armare a manipulării şi a trecerii aerului prin ele, filtrele se

electrizează, ceea ce poate conduce la măsurări eronate, ca urmare a apariţiei forţelor electrostatice de respingere între filtre şi balanţă. Pentru anihilarea acestui efect, se introduce sub talerul balanţei o sursă de radiaţii ionizante (raze α).

5. Trasarea curbei de etalonare Nu prezintă. 6. Calculul Diferenţa dintre masa filtrului după expunere şi masa filtrului înainte de expunere

reprezintă cantitatea totală de pulberi în suspensie din probă. Conţinutul de pulberi în suspensie se calculează cu ajutorul relaţiei: Pulberi în suspensie = m, - m2 / V (mg/m3)

ml ~ masa filtrului după expunere, în mg, m2 — masa filtrului înainte de expunere, în mg, V - volumul de aer aspirat, în m3

in care:


4.2.4. Metode de masura a PM10

1. Metoda gravimetrica

Fig. 4.7. Principiul dispozitiv de masura PM10 gravimetric

Intrare

Magazie filtre curate Magazie filtre folosite

Incalzire; Cantarire Senzor temperatura

Pompa

Incalzire


O pompa trage aer din ambient cu un debit constant intr-un dispozitiv special unde particulele sunt separate in functie de marime. Particulele filtrate sunt apoi colectate pe un filtru special care apoi este cantarit. Cantarirea are loc intr-un mediu controlat din punct de vedere al temperaturii si umiditatii. Volumul total de aer aspirat se cunoste de la un contor si diferenta de greutate a filtrului, dintre intrare si iesire din dispozitiv, sunt folosite la stabilirea concentratiei de particule in micrograme pe metru cub (µg/m3). Aparatul de masura trebuie sa functioneze intr-un domeniu de temperatura cuprins intre -300C si +450C.

Analizoare de referinţă (EN 12341) � Analizor de volum mic cu orificiu pentru PM10 (2.3 m³/h) � Analizor de volum mare cu orificiu pentru PM10 (68 m³/h) � WRAC (77.9 m³/h)

Condiţionarea şi căntărirea filtrului

� 48 h la 20 ± 1 °C şi r.H. 50 ± 5 % � acurateţea balanţei: 10 µg Interferente

Particulele pot fi pierdute in timpul procedurii de luare din dispozitiv si cantarire, mai ales daca filtrul este expus la caldura;

Filtrul poate contine diverse gaze care pot influenta rezultatul final;

Umiditatea si absorbtia apei pot fi dificil de controlat in timpul diverselor operatii si luarii filtrelor;

Conditiile meteo pot influenta debitul de aer.

Metode de calibrare

- calibrarea interfetei de achizitie - calibrare “zero” cu gaz zero prin cartuse de retinere a poluantilor - calibrare “span” pe tuburi de permeatie - calibrare “cap de scala” din butelie etalon - calibrare multipunct din butelie etalon si sistem de dilutie

Măsurarea PM10 (EN 12341) Funcţionare şi parametri relevanţi

� Principiul de măsurare se bazează pe colectarea pe un filtru a unei fracţiuni de PM10 din PM şi determinarea gravimetrică a masei

� Prelevatoare de referinţă (EN 12341) � Prelevator cu vol. mic cu gură de intrare pentru PM10 (2.3 m³/h) � Prelevator cu vol. mare cu gură de intrare pentru PM10 (68 m³/h) � WRAC (77.9 m³/h) � Calibrarea vitezei de curgere � Condiţionarea şi cântărirea filtrului � 48 h la 20 ± 1 °C şi r.H. 50 ± 5 % acurateţea balanţei: 10 µg 1,000,000 µg = 1 g

Fig. 4.9. Exemplu de umiditate relativă şi temperatură, pe durata a 48 de ore de condiţionare a filtrului într-o cameră de

19

19,2

19,4

19,6

19,8

20

20,2

20,4

20,6

20,8

21

11.02.2006 12.02.2006

date

tem

pera

ture

(°C

)

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

rel.

hum

idity

(%

)

temperature relative humidity

Fig. 4.8. Dispozitiv de masura PM10 gravimetric


2. Metoda absorbtiei radiatiei β (atenuarea radiatiei β)

Razele Beta sunt radiatii emise de electroni in timpul dezintegrari nucleare a elementelor radioactive. Astfel de elemente radioactive care pot fi folosite sunt Krypton-85 sau Carbon-14. Particulele Beta, electroni cu energie in domeniul 0,01-0,1 MeV (1 megaelectron volt = 1.60217646 × 10-13 joules), sunt atenuate conform unei functii exponentiale aproximate cand trec prin suspensiile depuse pe un filtru banda. Analizoarele autonate folosesc o banda filtru continua, la inceput masoara atenuarea la banda neexpusa si apoi masoara atenuarea dupa ce prin banda a trecut aerul ambiental. Atenuarea masurata se converteste intr-o masura de masa a filtrului, astfel incat filtrele nu necesita apoi masuratori de laborator pentru variatia de masa. Aparatul de masura trebuie sa functioneze intr-un domeniu de temperatura cuprins intre -300C si +450C. Unele dispozitive sunt oferite cu protectie la temperatura, care este optionala. La instrumentele noi, mai mult sau mai putin incalzite, este ceruta reducerea si pierderea componentelor volatile din masa. Interferente

Particulele pot fi pierdute in timpul procedurii de luare din dispozitiv si cantarire, mai ales daca filtrul este expus la caldura;

Filtrul poate contine diverse gaze care pot influenta rezultatul final; Umiditatea si absorbtia apei pot fi dificil de controlat in timpul diverselor operatii si

luarii filtrelor; Conditiile meteo pot influenta debitul de aer; Desi masurarea in timp real, pe pozitii, ofera imbunatatiri semnificative la mutarea

(rularea) filtrului si asupra procesului de analiza, emisiile beta si procesul de detectare prezinta, suplimentar, cerinte de mentinere pe pozitie.

Fig. 4.11. Dispozitiv de masura prin absorbtia radiatiei β

Fig. 4.10. Principiul de masura prin absorbtia radiatiei β


3. Metoda microbalantei oscilante cu element conic (TEOM- tapered element

oscillating microbalance) Aerul este adus in elementul conic de sticla cu un filtru atasat. Elementul oscileaza cu o frecventa caracteristica care creste o data cu cresterea masei acumulata pe filtru. Aparatul de masura trebuie sa functioneze intr-un domeniu de temperatura cuprins intre -300C si +450C. Unele dispozitive sunt oferite cu protectie la temperatura, car eeste optionala. Interferente

Particulele pot fi pierdute in timpul vibrarii, mai ales daca filtrul este expus la caldura;

Filtrul poate contine diverse gaze care pot influenta rezultatul final; Umiditatea si absorbtia apei pot fi dificil de controlat in timpul operatiilor; Conditiile meteo pot influenta debitul de aer; Desi masurarea in timp real ofera imbunatatiri semnificative la mutarea filtrului si

asupra procesului de analiza, echipamentele TEOM prezinta, suplimentar, cerinte de intretinere.

Placute

Sticla conica

Colectarea prafului grosier pe filru

Fig. 4.12. Principiul de masura prin TEOM


4.2.5. Modelarea dispersiei poluantilor

Module utilizate : module de gestionare a datelor de emisie module de gestionare a datelor de calitatea aerului module de gestionare a datelor meteo modulul de modelare facilitati pentru analiza si prezentarea datelor suport GIS

Datele de intrare folosite in modelare : datele legate de surse de emisie: parametri fizici ai surselor punctuale (surse

punctuale-cosuri): inaltime, diametru, viteza de evacuare, temperatura; date de emisie pentru surse punctuale, debite masice, cantitati anuale de poluant

emise datele de emisie pentru sursele de suprafata si cele de trafic distribuite in celulele

grilei de calcul timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de

surse introduse in model: punctuale sau de suprafata; date meteo orare date legate de reteaua de receptori: grila de calcul de dimensiune 232.5 x 212.5 km

cu rezolutia spatiala de 2,5 km

Exemple de modele utilizate în Germania simplu:

� AUSTAL 2000 realizat de APM germană pentru eliberarea autorizaţiei către operatori în conformitate cu TA Luft-ul german 2002

� TALBO, IMMISnet: modele Gaussiene multiplume (penaj) complex:

� CALGRID realizat de FU Berlin pentru APM germană � EURAD (Cuibul 4 cu rezoluţie 1x1 km)

� conditii necesare pentru aplicare � PC suficient pentru modele simple � Expertiză limitată în funcţie de complexitatea modelului � Date detaliate de emisie care să se potrivească cu rezoluţia modelului � Vânt 2-D, profil vertical de temperatură sau clasă de stabilitate

Din 2002 noul model Langrangian de dispersie

� AUSTAL2000, care include modulul de dispersie a mirosurilor � Dezvoltare sponsorizată de APM germană � Licenţe publice disponibile gratuit (www.austal2000.de) � Pachet comercial suplimentar cu interfaţă utilizator


5. Calitatea aerului in Europa, Romania, Oltenia 5.1. Situatia calitatii aerului si a monitoringului in Europa

Sursa: air-climate.eionet.europa.eu/docs/meetings/0101emissions .ppt

Fig. 5.1. Harta emisiilor PM10 in Europa

Fig. 5.2. PM10 antropogen simulat: omiţând sarea de mare şi praful spulberat de vânt


Fig. 5.3. Sare de mare

Fig. 5.4. PM10 in 2004 Europa Sursa: http://air-climate.eionet.europa.eu – European Topic Center on Air and Climate Change

Legend: 0.0 - 20.0 20.0 - 40.0 40.0 - 60.0 60.0 - 80.0


Statii de monitorizare automata la nivelul anilor 2004, baza de date disponibila pe site-ul Agentiei Europene de Mediu neactualizata la nivelul anului 2007. Station: 1: RO0002A, MM-BM4, , +047°40'33", +023°37'04", Industrial, urban, Nr. 4 Nod de presiune. Station: 2: RO0065A, BUC - B1, , +044°26'33", +026°03'36", Background, urban, ARPM. Station: 3: RO0072A, BUC - B8, , +044°37'00", +026°06'00", Background, rural, Balotesti. Station: 4: RO0068A, BUC - B4, , +044°23'45", +026°08'54", Industrial, urban, Berceni. Station: 5: RO0070A, BUC - B6, , +044°25'44", +026°07'15", Traffic, urban, Cercul Militar. Station: 6: RO0069A, BUC - B5, , +044°24'42", +026°03'08", Industrial, urban, Drumul Taberei. Station: 7: RO0071A, BUC - B7, , +044°20'56", +026°02'01", Background, suburban, Magurele. Station: 8: RO0067A, BUC - B3, , +044°26'26", +026°09'04", Traffic, urban, Mihai Bravu. Station: 9: RO0066A, BUC - B2, , +044°24'40", +026°11'05", Industrial, urban, Titan. Station: 10: RO0060A, CL-CL1, , +044°08'25", +027°16'30", Background, urban, Chiciu. Station: 11: RO0061A, CL-CL2, , +044°12'25", +027°20'02", Background, urban, DSV. Station: 12: RO0039A, SB-CM3, , +046°08'15", +024°24'30", Industrial, urban, Observator. Station: 13: RO0001A, SB-SB1, , +045°46'20", +024°10'20", Background, urban, Sediu APM Sibiu. Station: 14: RO0042A, MS-MS2, , +046°33'11", +024°33'01", Background, urban, Sediul APM Targu Mures.

Station: 15: RO0011A, TM-TM1, , +045°46'00", +021°15'00", Background, urban, B-dul M. Viteazul.


Sursa: http://air-climate.eionet.europa.eu – European Topic Center on Air and Climate Change


Fig. 5.5. PM2.5 in 2004 Europa

Fig. 5.6. PM10 in 2004 Europa-cu depasiri pe numar de zile


5.2. Calitatea aerului in Romania

Agentii pentru Protectia Mediului in Romania

• Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

• Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova - Regiunea 4-SV Oltenia o Agentia pentru Protectia Mediului Dolj o Agentia pentru Protectia Mediului Gorj o Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti o Agentia pentru Protectia Mediului Olt o Agentia pentru Protectia Mediului Valcea

• Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti o Agentia pentru Protectia Mediului Arges o Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi o Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita o Agentia pentru Protectia Mediului Giurgiu o Agentia pentru Protectia Mediului Prahova o Agentia pentru Protectia Mediului Teleorman

• Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti o Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti o Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov

• Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati o Agentia pentru Protectia Mediului Galati o Agentia pentru Protectia Mediului Braila o Agentia pentru Protectia Mediului Buzau o Agentia pentru Protectia Mediului Constanta o Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea o Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea

• Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau o Agentia pentru Protectia Mediului Bacau o Agentia pentru Protectia Mediului Botosani o Agentia pentru Protectia Mediului Iasi o Agentia pentru Protectia Mediului Neamt o Agentia pentru Protectia Mediului Suceava o Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui

• Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu o Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu o Agentia pentru Protectia Mediului Alba o Agentia pentru Protectia Mediului Brasov o Agentia pentru Protectia Mediului Covasna o Agentia pentru Protectia Mediului Harghita o Agentia pentru Protectia Mediului Mures

• Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca o Agentia pentru Protectia Mediului Cluj o Agentia pentru Protectia Mediului Bihor o Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita Nasaud o Agentia pentru Protectia Mediului Maramures o Agentia pentru Protectia Mediului Satu Mare o Agentia pentru Protectia Mediului Salaj

• Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoara o Agentia pentru Protectia Mediului Timis o Agentia pentru Protectia Mediului Caras-Severin o Agentia pentru Protectia Mediului Hunedoara o Agentia pentru Protectia Mediului Arad


Situatia in Romania


Fig. 5.7. Distributia spatiala a pulberilor in Romania

5.3. Calitatea aerului in Oltenia

Surse de emisie de pe teritoriul zonei: Surse punctuale (surse industriale, productie de energie electrica si termica ) Surse de suprafata stationare (incalzirea rezidentiala) Surse liniare (trafic rutier)

Judet Tip sursa de poluare NOx (t/an) SO 2 (t/an) PM10 (t/an) Pb (t/an)Surse Punctuale 11019 57133 775 7.996Surse liniare- trafic 8761 749 417 11.999Surse de suprafata stationare 1470 1709 7893 0.292Total 21250 59590 9085 20.287Surse Punctuale 29402 196449 8133 85.858Surse liniare- trafic 8481 724 403 11.761Surse de suprafata stationare 672 1009 4368 0.171Total 38555 198181 12905 97.789Surse Punctuale 5373 85620 2613 0.695Surse liniare- trafic 8697 741 414 12.267Surse de suprafata stationare 528 765 3340 0.129Total 14598 87127 6367 13.091Surse Punctuale 282 936 0 0Surse liniare- trafic 5292 461 255 6.523Surse de suprafata stationare 1006 1308 5863 0.222Total 6580 2705 6118 6.746Surse Punctuale 4402 29569 1154 0Surse liniare- trafic 9372 812 450 11.845Surse de suprafata stationare 1150 1785 7671 0.301Total 14924 32166 9275 12.147Surse Punctuale 50477 369707 12676 94.548Surse liniare- trafic 40603 3487 1939 54.397Surse de suprafata stationare 4826 6575 29134 1.116Total 95907 379769 43749 150.061

Valcea

Regiunea 4

Dolj

Gorj

Mehedinti

Olt

Tab. 5.1. Situatia pe judete

a surselor si cantitatilor


Distributia spatiala a surselor punctuale din Regiunea IV - SV Fig. 5.8. Sursele punctuale in Oltenia

• 158 de unitati industriale

• 415 cosuri de evacuare

• grila de calcul 232.5 x 212.5 km

Calafat

Craiova

Motru

Turceni

Filiasi

Rovinar

Tg. Jiu

Ticleni

Tg. Carb.

Caracal

Slatina

Drobeta Tr. Sev.

Rm. Valcea

Dragasani


Distributia spatiala a concentratiei medii zilnice de PM10 in Regiunea IV (VL2007)

Distributia spatiala a concentratiei medii anuale de PM10 in Regiunea IV (VL2007)

Sursa: ICIM

Sursa: ICIM

Fig. 5.9. Distributia concentratiilor medii zilnice de PM10 in

Oltenia

Fig. 5.10. Distributia concentratiilor medii anuale de PM10 in

Oltenia


GORJ - 2005 Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile Pulberile care impurifica atmosfera în judetul Gorj au o naturã diversã în functie de sursele ce le genereazã, respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, exploatãri de cariere, depozite de zgura si cenusã, halde de steril, trafic rutier, producatori de materiale de constructii. Compozitia pulberilor este functie de tipul sursei. În judetul Gorj, sursele cele mai importante de poluare cu pulberi sunt:

pentru zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatãrile miniere de carierã, traficul rutier;

pentru zona Bârsesti: SC SIMCOR VAR SA Oradea . punct de lucru Tg. Jiu, SC LAFARGE-ROMCIM SA . Uzina Tg. Jiu, SC Macofil SA, traficul rutier; pentru zona Turceni: Complexul Energetic Turceni, traficul rutier; pentru zonele Motru, Mãtãsari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatãrile miniere de

carierã, traficul rutier; pentru zona Meri: Cariera Meri; pentru zona Telesti: Statia de asfalt Telesti.

În anul 2005, APM Gorj a efectuat determinãri de pulberi în suspensie fractiunea PM 10 pe perioadã de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, în mai multe puncte din municipiul Tg. Jiu (Statia Meteo, Paralela 45, Victoria-centru, SC Fibrocim SA), Rovinari (Primarie) si Motru (Rosiuta). S-a constatat cã 80% din concentratiile medii zilnice înregistrate depãsesc valoarea limitã (50 µg/mc) iar 56% depãsesc valoarea limitã + marja de toleranþã (66.67 µg/mc). Valoarea maximã înregistratã este 188.76 µg/mc în zona Motru punctul Rosiuta . Brebinaru. Indicatorul pulberi sedimentabile s-a determinat în 52 puncte de prelevare de pe raza judetului Gorj, amplasate în zonele: Târgu Jiu, Rovinari, Turceni, Bârsesti, Motru, Mãtãsari, Meri, Tg. Cãrbunesti, Plesa, Timiseni, Jilt si Telesti. Rezultatele obtinute pentru indicatorul pulberi sedimentabile au condus la urmãtoarele concluzii : Cantitatile maxime lunare au depãsit CMA lunarã (17 g/m2 lunã) în zonele: Rovinari (max = 118,22 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 62,3% Turceni (max = 19,98 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 2,8% Rosiuta - Motru (max = 235,88 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 67,8% Matasari (max = 27,03 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 60% Jilt (max = 35,61 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 23,5 % Telesti (max = 19,79 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 5,6 % Timiseni (max = 75,83 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 70,2 % Plesa (max = 35,75 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 41,7 % Tg. Carbunesti (max = 39.01 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 50 %


În fig. se prezintã evolutia cantitãtilor medii lunare pentru pulberi sedimentabile.

Cele mai importante contributii au grupele de activitãti : arderi în energeticã (55,32%) si industrii de transformare si instalatii de ardere neindustriale (39,87%).

Evolutia emisiilor de pulberi rezultate din industria energeticã existentã în judetul Gorj, redatã în fig. indicã o tendintã descendentã ca urmare a lucrãrilor de retehnologizare efectuate precum si a limitãrii functionãrii instalatiilor mari de ardere nemodernizate.

Fig. 5.11.

Fig. 5.12.

Fig. 5.12.


Poluarea de fond Poluarea de fond reprezintã poluarea existentã în zonele în care nu se manifestã direct influenta surselor de poluare. Reteaua de monitorizare a calitãtii aerului în judetul Gorj nu include statii de supraveghere a poluãrii de fond (statii amplasate în zone conventional curate, la altitudini de 1000 - 1500 m si la distante de minimum 20 km de centre populate, drumuri, cãi ferate, obiective industriale, etc.). Poluarea de impact Poluarea de impact este poluarea produsã în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. Sistemul de monitorizare a calitãtii aerului Sistemul de monitorizare a calitãtii aerului în judetul Gorj include echipamente tehnice necesare colectãrii, prelucrãrii si transmiterii datelor privind calitatea aerului. APM Gorj a efectuat monitorizarea poluantilor gazosi SO2, NO2 si NH3 în zonele: - Tg. Jiu - 3 puncte de prelevare (probe medii 24 h), - Rovinari - 1 punct de prelevare (probe medii 24 h), - Turceni - 1 punct de prelevare (probe 30.), - Motru - 1 punct de prelevare (probe 30.). În ceea ce priveste pulberile, reteaua de monitorizare cuprinde: - 52 puncte de prelevare pentru pulberi sedimentabile - puncte alternative de prelevare pentru pulberi în suspensie fractiunea PM10. În scopul monitorizarii calitãtii aerului pe teritoriul judetului Gorj, în anul 2005 s-au efectuat 388 analize (însumând 3880 indicatori) privind poluantii mentionati mai sus. Prin prelucrarea statisticã a valorilor medii zilnice ale concentratiilor poluantilor s-au determinat urmãtorii indicatori:

- Concentratii maxime si minime pe 24 h - Frecventa de depãsire a CMA - Concentratii medii lunare

Pentru zona Tg. Jiu, pe lângã medierea în timp s-a efectuat si o mediere spatiala pentru cele 3 puncte de prelevare (APM, STATIA METEO, SNLO).

Zone critice sub aspectul poluãrii atmosferei În judetul Gorj pot fi nominalizate ca zone critice, zonele de influentã ale marilor poluatori, respectiv: - Rovinari . poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Rovinari SA si exploatãrile miniere (frecventa depãsirilor la indicatorul pulberi sedimentabile în punctele de prelevare situate în aceastã zonã variazã în intervalul 0 - 100%) - Zonele limitrofe exploatãrilor miniere de carierã, respectiv: Rosiuta (depãsiri la indicatorul pulberi sedimentabile - frecventa depãsirilor variazã în intervalul 0 - 100%), Timiseni, Mãtãsari, Pinoasa, Jilt. - Turceni - poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Turceni SA (frecventa depãsirii la indicatorul pulberi sedimentabile variazã în intervalul 0 - 8.3%).


MEHEDINTI Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile In judetul Mehedinti nu exista surse de pulberi care sa prezinte interes. Starea pulberilor in suspensie in ultimi ani este prezentata in tabelul urmator:

Emisii anuale de PM 10(t/an)

Judetul Mehedinti 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii anuale 97.222,6 98.233,7 99824,8 100.113,7 106204,2 108.224,7 140.084,2 111.546,30

Tab. 5.2. Retreaua de monitorizare in Mehedinti

Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei Ca surse tipice cu posibil potential de poluare se pot considera ROMAG PROD, prin emisiile de H2S si ROMAG TERMO, care prin cantitatile de CO2, SO2, NOx, pulberi in suspensie eliberate in atmosfera au o contributie esentiala in totalul noxelor din judet.

RAAN –Suc. ROMAG TERMO RAAN – SUC ROMAG PROD Pe aria judeţului nu s-au consemnat zone cu situaţii critice permanente în poluarea atmosferică.


Valcea Emisiile de pulberi în suspensie (PM

10 şi PM

2,5)

In judeţul Valcea emisiile de pulberi în suspensie de tip PM10 şi

PM2,5

nu s-au măsurat din lipsa aparaturii adecvate. Incepând din

anul 2007 urmează a se face astfel de măsurători, odată cu punerea în funcţiune a staţiilor automate de monitorizare calitate aer, ce vor intra in compunerea reţelei naţionale de monitorizare.

La nivelul judeţului Vâlcea măsurătorile sistematice privind concentraţiile de poluanţi in atmosferă se efectuează cu ajutorul unei reţele de monitorizare constituită din şapte puncte de prelevare (cinci puncte la nivelul platformei Chimice Rămnicu Vălcea, unde este concentrată peste jumătate din activitatea judeţului si două puncte la nivelul municipiului). Configuraţia reţelei de monitorizare imisii, tipurile de poluanţi, numărul de determinări, concentraţia medie anuală pe fiecare punct de prelevare şi poluant în parte, frecvenţa depaşirii CMA conform STAS 12574/1987 sunt redate în tabelul de mai jos.

Tab. 5.3. Reteaua de supraveghere si monitorizare a calitatii aerului

Nr.

crt. Punct monitorizare Tip statie Poluanti monitorizati Metoda

1. APM Valcea

(zona Rm. Valcea) Statie urbana

NH 3 , NO 2 , SO 2 , PM 10 manuala

2. Grup Scolar Forestier

(zona Rm. Valcea Nord)

Statie trafic HCl, NO 2 , SO 2 manuala

3. S.C. B.M. Company

(zona Cazanesti) Statie industriala

HCl, NH 3 , SO 2 manuala

4. S.C. Comat S.A. (zona

Raureni) Statie industriala

HCl, NH 3 , NO 2 manuala

5. S.C. Vilmar S.A.

(zona Stolniceni) Statie industriala

HCl, NH 3 , Cl 2 manuala

6. I.C.S.I

(zona Govora sat) Statie industriala

HCl, NH 3 , TSP manuala

7. S.C. Favil S.A. (zona

Rm. Valcea Sud) Statie urbana

HCl, NH 3 , TPS manuala

La statia APM Valcea s-au determinat urmatoarele valori pentru PM10

Staţia

Tip poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

µg/mc

Frecvenţa depăşirii VL sau CMA (STAS 12574/1987)

APM Vălcea PM10 237 66.48 54.9

Zone critice sub aspectul poluării atmosferei. - Platforma Chimică Rm. Vălcea Oltchim, USG, CET, Vilmar - Depozitul de zgură şi cenuşă al CET Govora - Centrele urbane şi naţionale al CET Govora - Zona industrială a SC Elvila Sucursala Carpatina din Rm. Valcea - Exploatările de cărbune de suprafaţă de la Berbeşti Alunu - Exploatarea de calcar de la Bistriţa


OLT Calitatea factorului de mediu aer este controlată şi supravegheată de APM Olt şi se realizează prin existenţa a 3 puncte de control de prelevare pentru poluanţii gazoşi monitorizaţi, pe probe medii zilnice (24 ore).

În municipiul Slatina reţeaua de monitorizare privind calitatea aerului cuprinde atât puncte de prelevare pentru poluanţii gazoşi cât si puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile. Ca arie de răspândire a punctelor de prelevare a poluanţilor gazoşi aceasta se prezintă astfel:

APM Slatina - indicatorii monitorizaţi sunt: SO2, NO2,

NH3, pulberi în suspensie şi F;

SC OLTINA SA - indicatorii monitorizaţi sunt: SO2, NO2, NH3 şi F;

A.C.R. Slatina - indicatorii monitorizaţi sunt: SO2 , NO2 şi F;

Din determinările efectuate se constată că valorile concentraţiilor poluanţilor gazoşi se încadrează în limitele maxim admise conform Ordin MAPM 592/2002 şi STAS 12574/87.

În perioada de analiză s-au prelevat şi s-au analizat gravimetric un număr de 34 probe de pulberi sedimentabile în punctele fixe de prelevare din oraşele: Slatina, Balş, Caracal, Corabia, iar valorile concentraţiilor au fost comparate cu limitele stabilite prin STAS 12574 /87 privind condiţiile de calitate a aerului din zonele protejate, respectiv 17 g / m3 / lună. Astfel a rezultat faptul că au depăşit valoarea maximă admisă specificată 3 probe astfel: Corabia – Celeiu( 21,55), Slatina – str. Nucilor(20,27) şi Buiceşti – Andreoiu( 22,86).

Poluarea cu PM10 Concentratia medie anuala - depaseste VL2007 (40 µg/m3) in zonele oraselor Caracal, Corabia, Slatina, Bals, Dragasani, Rm. Valcea, Craiova, Segarcea, Bailesti, Filiasi, Calafat, Strehaia, Turceni, Rovinari, Motru, Tg. Jiu si Drobeta-Turnu Severin. - depaseste VL2010 (20 µg/m3), PIE si PSE in intreaga zona Concentratia medie zilnica - depaseste VL in zona oraselor Craiova, Bailesti, Drobeta-Turnu Severin, Tg. Jiu, Caracal si Corabia - sub VL in restul Regiunii


5.4. Calitatea aerului in Craiova

5.4.1. Reteaua de monitorizare

Supravegherea calitatii aerului se realizeaza prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calitatii aerului, fiind formata din 5 statii automate, obtinute prin Programul PHARE RO 2002/000-586.04.12.03, care au fost amplasate conform criteriilor prevazute in Ord.592/2002:

- statia Calea Bucuresti (Cra1) - statie de trafic, locatia respectiva fiind cea mai aglomerata din punct de vedere al traficului;

- statia Primarie (Cra2) - statie de fond urban, situata intr-o zona neexpusa direct traficului si industriei; - statia Billa (Cra3) - statie mixta - industriala si de trafic, aflata sub influenta ambelor termocentrale, a Combinatului Chimic Doljchim si a retelei de trafic greu din vestul orasului; - statia Isalnita (Cra4) - statie industriala, situata in mediu suburban, aflata sub influenta

Combinatului Chimic Doljchim si a termocentralei CET I; - statia Breasta (Cra5) - statie de fond regional, situata la distanta de toate sursele de poluare majore din aglomerare;

- 2 laboratoare mobile cu care se pot face masuratori in diverse puncte ale regiunei.

Indicatorii monitorizati prin intermediul echipamentelor care functioneazã continuu au fost stabiliti conform Ord. 592/2002, care transpune în legislatia românã prevederile Directivelor Europene referitoare la calitatea atmosferei: dioxidul de sulf, oxizii de azot, ozonul, oxidul de carbon, pulberi materiale PM10, substante organice volatile - benzen, toluen, etilbenzen si xileni, fiecare statie fiind prevãzutã cu analizoarele corespunzãtoare tipului în care a fost încadratã. Douã dintre statii sunt prevãzute cu senzori meteo (Primãria si Isalnita).

Statie automata de monitorizare a calitatii aerului, Breasta

Statie automata de monitorizare a calitatii aerului, Billa

Statie automata de monitorizare a calitatii aerului, Primarie

Tab.5.4 Statiile din Craiova si parametrii masuratii



C r a 1 ( C a le a B u c u r e s t i - P ia t a )

C r a 5 ( B r e a s ta -R e g io n a la - R e f )


C r a 4 ( I s a ln i t a - I n d u s t r ia l )


V i s in a M a r e

v .S a r p e lu i

v . l u i A n g h e l

J iu


C E T I s a ln i ta

P a l i lu la

O b e d in

F a c a i

M o f le n i

B u c o v a t


B r a n is t e

P o p o v e n i

P r e a jb a


C e r n e le

R o v in e



I s a ln i ta

C o m b in a tu l

F lo r e s t i

A lb e s t i


M is c h i i

3 9 6 0 0 0 , 3 0 8 0 0 0 S t7 0

4 1 0 0 0 0 ,3 2 4 0 0 0

4 0 0 0 0 0 m S t7 0 4 0 5 0 0 0

3 1 0 0 0 0 m S t7 0

3 1 5 0 0 0

3 2 0 0 0 0


E 2 3 ,7 0 g r d W G S 8 4 E 2 3 , 7 5 E 2 3 ,8 0 E 2 3 , 8 5 g r d

4 0 0 0 0 0 m S t7 0 4 0 5 0 0 0 4 0 8 0 0 0 4 0 9 0 0 0

N44

,27

grd

WG

S84

N44

,30

grd

WG

S84

N44

,35

N44

,40

grd

WG

S84

3 9 9 0 0 0 m S t7 0

N44

,27

grd

WG

S84

N44

,30

grd

WG

S84

N44

,35

grd

WG

S84

N44

,40

grd

WG

S84

3 9 7 0 0 0 m S t7 0

J iu

N

3 9 7 0 0 0 3 9 8 0 0 0 3 9 9 0 0 0 4 0 6 0 0 0 4 0 7 0 0 0 4 0 9 0 0 0

3 1 0 0 0 0

3 1 2 0 0 0

3 1 6 0 0 0

3 2 0 0 0 0

3 2 2 0 0 0

4 0 6 0 0 04 0 2 0 0 0

3 2 2 0 0 0

3 1 8 0 0 0

3 1 7 0 0 0

3 1 3 0 0

P a n o u e x t e r io r

CET Simnic

Doljchim

CET Isalnita

Jiul



Jiul


Ele

ctro

pute

re

IUG

Aeroportul

DAEWOO

MA

T


Statia Calea Bucuresti

(Cra1) trafic Lab. mobile

RETEAUA AUTOMATA DE MONITORIZARE A CALITATII AERULUI DIN CRAIOVA

Fig. 5.13.


5.4.2. Structura retelei de monitorizare

Fluxul de colectare a datelor - statiile sunt interogate de server la intervale presetate (1h), - transmisia se face prin GSM, - datele sunt stocate pe server si in fiecare statie, - se pot solicita rapoarte pe intervale de 30 min, 1h, 24 h, lunare sau anuale, - din server se transmit date la panoul intern (Universitate) si la panoul extern (English Park), - serverul APMDj trimite datele la serverul de la ANPM, - pe baza datelor colectate se intocmesc rapoartre lunare catre ANPM, Prefectura Craiova si alte documente privitoare la calitatea aerului.

Server local APM

Panou hol Universitate

Panou Universitate

Panou Primarie

ANPM

Cra1 Cra3 Cra4 Cra2 Cra5

Server local APM

GSM- connection

GSM- connection

GSM- connection

Fig. 5.14. Structura retelei de monitorizare


Transmisia datelor:

• Datele validate se transmit zilnic, la panoul extern (English Parc) ca medii zilnice, • Ultima medie zilnica de date validate este constituita din datele din ziua anterioara, • Transmisia de medii din ziua anterioara a creat fenomene de confuzie in randul cetatenilor,

deoarece se asteptau la date “on line”. • Conform Ordinului 592/2003 obligatia de transmisie date se refera la “o data la interval de

24 ore” • Datele afisate se rotesc continuu, trecand de la o statie la alta, • La fiecare statie sunt afisati toti indicatorii si valorile limita. • Datele validate se transmit zilnic, la panoul intern (Universitate), ca medii orare din ziua

anterioara. Panoul intern este de tip “Touch-Screen” si permite vizualizarea datelor de la fiecare statie in mod tabelar sau diagrama. Se pot citi informatii referitoare la efectele fiecarui poluant asupra sanatatii umane.

5.4.3. Procesarea, managementul si validarea datelor Serverul care se ocupa cu interogarea statiilor si stocarea datelor, care se afla la laboratorul agentiei de mediu, are intalat programul EdaC 2000 (Environmental Data Gathering and Presentation Center) care este un program specializat pentru achizitii date. Acest program permite realizarea:

Transferului de date de la statiile automate catre server ;

Interpretarea datelor pe zile, saptamani, luni, ani ;

Selectarea statiei si selectarea datelor; pentru fiecare statie pe fiecare poluant;

Validarea sau nevalidarea datelor; Crearea unei baze de date; Adaugarea de noi statii; Crearea de rapoarte Diverse functii de prelucrare a datelor disponibile

Procesarea datelor I:

Semnalul de masura din analizor (in mA) este convertit in unitati de masura ppm si apoi transmis transmis sistemului de achizitie continuu si transformat de acesta in unitatile de masura corespunzatoare (micrograme/mc sau mg/mc, in afara de analizorul continuu de PM unde raspunsul este in micrograme/mc)

Sistemul de achizitie (data logger+PC) calculeaza mediile orare pentru fiecare indicator si le valideaza in cazul in care are 75 % din datele necesare calcularii acestei medii (pe raportul provenit din statii datele sunt insotite de simbolul K); in


cazul in care analizorul nu a realizat suficiente masuratori pentru a putea fi validata media orara, sistemul calculeaza media insa o prezinta insotita de simbolul N; daca nu avem date pe o ora, in locul acestora apare simbolul C

Toate datele (masura, calibrari, alarme, istoric evenimente) se pastreaza nedefinit in PC statie, in arhive separate.

Procesarea datelor II:

Datele din statii se downloadeaza automat la intervale de 6 ore (intervalul de timp poate fi modificat dupa nevoi, tinand cont si de aspectele economice),

Daca transmisia automata esueaza, datele se pot chema din statii prin single download manual

Daca sunt alarme, fiecare statie transmite alarma in server in timp real, Toate datele (date brute masuratori, alarme, calibrari, istoric evenimente) sunt stocate

separat in server. Validarea datelor:

Datele preluate de la statii reprezinta pentru server “date brute”

In fiecare dimineata un operator uman verifica datele brute in functie de:

o Starea de functionare a analizorului (zero, span, parametri de functionare)

o Domeniul de variatie a valorilor,

o Conditiile meteo, o Prezenta alarmelor

Datele verificate devin date “valide” si sunt stocate separat.

Transmisia datelor:

Datele validate se transmit la: – Zilnic, la panoul extern (English Parc) ca medii zilnice, – Zilnic, la panoul intern (Universitate), ca medii orare, – La 1-2 zile la serverul de la LNRCA-ANPM Bucuresti, toate datele (validate,

alarme, calibrari), – La nivel de LNRCA-ANPM Bucuresti datele se certifica si sunt transmise spre

institutiile europene.

5.4.4. Starea mediului in 2006 Pulberi în suspensie (PM10 si PM2.5) În cazul pulberilor materiale PM10, monitorizate continuu la statiile de trafic, de fond urban si respectiv de fond regional, se observã depãsirea maximei anuale admise prevãzutã în Ord.595/2002 la statiile din oras. Limita maximã admisã pentru media zilnicã în 2006 (57 µg/mc) a fost depãsitã în dese cazuri la statia de trafic si la Maria Tãnase (Billa). Sursele majore ale pulberilor în aglomerarea Craiova sunt procesele de ardere din termocentrale si cele provenite din activitãtile domestice (încãlzire), haldele de cenusã ale termocentralelor, traficul, dar si santierele de constructii, cum a fost cel din zona Billa.


Prin asezarea geograficã în zona de Câmpie a Dunãrii, cât si datoritã unor factori geoclimatici si hidrometeorologici specifici, judetul Dolj prezintã o serie de particularitãti privind poluarea cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile. Solul friabil nisipos din zonã de sud si cea centralã a judetului permite antrenarea de cãtre curentii de aer predominanti din directia E-V si S-V N-E a particulelor materiale. Ca urmare a acestui fapt, datorat si distrugerii perdelelor forestiere de protectie, în perioadele secetoase vânturile sezoniere antreneazã mari cantitãti de pulberi în suspensie care adeseori produc un disconfort pentru locuitorii din zonã. În imediata vecinãtate a haldelor de zgurã si cenusã, a centralelor termoelectrice, Isalnita si Simnic, datoritã insuficientelor mãsuri de fixare a cenusii se produc antrenãrii eoliene care afecteazã localitãtile limitrofe.

Fig. 5.15.

Tab. 5.5. Valori medii lunare 2006


Tab. 5.6. Calitatea aerului ambiental in 2006 la statiile de masura


Zone critice sub aspectul poluãrii atmosferice În judetul Dolj existã mai multe astfel de zone critice si anume: Platforma industrialã Isalniþa (Doljchim si CET I Isalnita) emite o serie de poluanti în atmosferã (oxizi ai sulfului si azotului, monoxid si dioxid de carbon, compusi organici volatili, pulberi), genereazã volume mari de ape uzate industriale si produce cantitãti mari de deseuri (cenusa si sterilul provenite de la termocentralã). La cele douã halde de cenusa: cea de la Isalnita si cea de la Valea Mãnãstirii se produc spulberãri de praf în conditii de vânt uscat. Platforma industrialã de la Podari are un impact mai scãzut asupra mediului. Platforma de sud-est (Electroputere, M.A.T., Reloc, I.U.G.) genereazã în atmosferã emisii de poluanti si zgomot. Traficul auto si feroviar produce emisii de poluanti chimici, pulberi si zgomot, cele mai afectate artere fiind: N. Titulescu, Calea Bucuresti si B-dul Decebal În zona Calafat si Bãilesti nu avem zone critice. Centrala nuclearã de la Kozlodui reprezintã un potential pericol de poluare radioactivã în caz de accident. Pânã în prezent nu au fost mãsurate depãsiri. În zona limitrofã fluviului Dunãrea, vara au loc antrenãri de pulberi de pe solurile nisipoase, instabilizate.


5.4.5 Interpretarea datelor din 2006 Distribu ţia provizorie a surselor pentru PM10 pe baza datelor disponibile privind emisiile şi calitatea aerului in Craiova

PM10 din trafic = PM10 total – PM10 non-trafic PM10 din trafic = 66 µg/m³ – 49 µg/m³ = 17 µg/m³ PM10 din trafic = 26% din total

Calea Bucurestidata Jan-May 2006

PM = 0,46 NOx + 43,3

0

50

100

150

200

250

300

0 50 100 150 200 250 300

NOx [µg/m³]

PM

10 [µ

g/m

³]

traffic Calea Bucuresti

Linear (traffic Calea Bucuresti)

background NOx 9-20 ug/m³

47 µg/m³

52 µg/m³background

PM10 = 44,8 CO + 39,7

0

50

100

150

200

250

300

0 1 2 3

CO [mg/m³]

PM

10 [µ

g/m

³]

~49 ug/m3background

background CO ~0.2 mg/m³

Calea Bucurestidata Jan-May 2006


PM 10 Craiovadata from 19.2 - 29.3.2006

0

50

100

150

200

250

300

PM

10 [u

g/m

³]

Calea Bucuresti

Breasta

24 Per. Gleitender Durchschnitt (Calea Bucuresti)

24 Per. Gleitender Durchschnitt (Breasta)

PM10 din trafic = PM10 total (Cal Buc) – PM10 non-trafic PM10 din trafic = 66 µg/m³ – 49 µg/m³ = 17 µg/m³ PM10 din trafic = 26% din total la Cal Buc PM10 urban = PM10 total (Cal Buc) – fond regional (Breasta) PM10 urban = 66 µg/m³ – 43 µg/m³ = 23 µg/m³ Alte surse urbane = PM10 urban – PM trafic Alte surse urbane = 23 µg/m³ – 17 µg/m³ = 6 µg/m³

�� Calitatea datelor privind PM10 încă foarte incertă !!

PM [µg/m³]

PM abordarea analizei/distribu ţiei surselor

Fond la scar ă mare Fond regional

suburban

Fond urban

Puncte fierbin ţi de trafic/locale Calea Buc. PM10 = 66 µg/m³

Breasta PM10 = 43

Contribu ţia urban ă: trafic & alte surse


Distribu ţia simplă a surselor in Craiova

Atribuirea mai detaliat ă a surselor PMscar ă mare = PMrural

PMRegional = PMPeriferiaora şului – PMrural

PMurban = PMfondurban – PMPeriferiaora şului

PMlocal = PMpunctfierbinte – PMfondurban

simple source apportionment for PM10 for Craiova

regional background

65%

other urban sources

9%

urban traffic26%

altele2%

Industrie & centrale22%

agricultură4%

încălzire domestică & solvenţi

3%

Industrie &centrale3%

încălzire domestică & solvenţi

9%

altele3%

non-noxe din trafic rutier7%

noxe din trafic 10%

non-noxe din trafic 15%

road traffic exhaust11%

noxe din trafic9%

non-noxe din trafic rutier1%

trafic local

fond regional #fond urban


1 ianuarie luni

0

100

200

300

400

500

600

1 4 7 10 13 16 19 22

ora

pm10

Calea Bucurest i

Billa

Breasta

2 ianuarie marti

0

50

100

150

200

250

300

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

ora

pm10 Billa

Breasta

12 ianuarie vineri

0

20

40

60

80

100

120

1 4 7 10 13 16 19 22

ora

pm10

Calea Bucuresti

Billa

Breasta

6. Interpretarea datelor anului 2007 Datele masuratorilor pe fiecare zi din perioada 1 ianuarie 2007 si 14 mai 2007 se gasesc in Anexa. 6.1.LUNA IANUARIE 1 ianuarie 2007

In aceasta zi avem o depasire totala a limitelor prevazute pentru pulberi, valoarea maxima fiind de 550 µg/m3 pe Calea Bucuresti. Cauza produceri acestor varfuri sunt artificiile de la miezul noptii. Ziua de 2 ianuarie prezinta si ea un interes deosebit. Putem obsera valori sub 50 µg/m3 pana la ora 11, datorita lipsei de activitati, urmatoarele ore au o crestere continua ajungandu-se la ora 18 la un maxim al zilei de 250 µg/m3. Zilele urmatoare au un aspect normal, cu valori de varf in jurul orelor 7-9, 11-14, 18-22.

ora Calea Bucuresti Billa Breasta

1 471 423 177 2 549 457 209 3 470 434 221 4 276 487 260 5 232 431 249 6 306 450 207 7 209 312 174 8 186 198 144 9 166 154 139

10 200 198 148 11 215 173 112 12 188 151 150 13 154 160 186 14 141 193 221 15 127 198 184 16 57 118 27 17 35 39 26 18 51 84 36 19 68 84 38 20 72 95 32 21 47 66 37 22 40 53 31 23 45 28 24 47 25

minimum 35 39 25 maximum 549 487 260

media 194 210 128 0-8 337 399 205 8-16 156 168 146 16-24 52 64 32


14 ianuarie duminica

0

50

100

150200

250

300

350

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

ora

pm10

CaleaBucurestiBilla

Breasta

15 ianuarie luni

0

20

40

60

80

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

ora

pm10

CaleaBucurestiBilla

Breasta

17 ianuarie miercuri

0

50

100

150

200

250

1 4 7 10 13 16 19 22ora

pm10

CaleaBucurestiBilla

Breasta

23 ianuarie marti

0

50

100

150

200

250

300

350

1 4 7 10 13 16 19 22 25ora

pm10

CaleaBucurestiBilla

Breasta

24 ianuarie miercuri

0

50

100

150

200

250

1 4 7 10 13 16 19 22 25ora

pm10

CaleaBucurestiBilla

Breasta

La Billa se pot observa valori mai mari, in special dupa ora 18, fata de celelalte zone, datorita traficului mai intens, starea proasta a strazilor si existenta celor doua supermarketuri: Billa si Real, care atrag un numar mare de autovehicule. Aceste autovehicule au cel putin o pornire, in acest perimetru, sursa importanta de poluare; se stie ca la pornire autotuirsmele au ardere proasta, la o turatie mica (cea de relantiu) arderea nu este suficient de buna ca cea de la peste 1.800 rot/min. Aceste maxime, de dupa ora 18, au valori diferite in functie de ziua din saptamana. In zilele de vineri pana duminica acestea ating calori de ordinul sutelor de µg/m3. Nu se poate spune acelasi lucru in zilele din cursul saptamanii unde media se situeaza in jurul valorii de 60-80 µg/m3. Valori importante se pot observa in ziua de 17 ianuarie, unde avem doua varfuri de 230 µg/m3. Statia Breasta si Billa ating la ora 12 valori apropiate; o posibila cauza a acetor depasirii fiind zona industriala de la vestul orasului: Termocentrale Isalnita si Combinatul chimic. Valori importante sunt inregistrate in ziua de 23 spre 24 ianuarie, unde s-au inregistrat valori in jurul a 200 µg/m3.


15 februarie joi

0

10

20

30

40

50

60

70

1 4 7 10 13 16 19 22

ora

pm10

Calea Bucuresti

Billa

Breasta

22 februarie joi

0

50

100

150

200

250

1 4 7 10 13 16 19 22

ora

pm10

Calea Bucuresti

Billa

Breasta

3 martie d

0

20

40

60

80

100

120

140

160

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

Calea Bucuresti

Billa

Breasta

5 martie marti

0

20

40

60

80

100

120

140

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

Calea Bucuresti

Billa

Breasta

6 martie mierc

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

1 4 7 10 13 16 19 22

o

pm

Calea Bucuresti

Billa

Breasta

6.2. LUNA FEBRUARIE Luna februarie incepe cu valori normale ale PM10 sub limita de 50 µg/m3 avand mici depasiri in perioada orelor de varf. Valor mari, in jurul a 100 µg/m3, incep sa se inregistreze de pe 9 februarie pe Calea Bucuresti, celelalte statii nefunctionand. Valori mari se inregistreaza in noptile de 11, 12 si 13 februarie cand si statia Breasta, statie de fond regional, inregistreaza valori apropiate de celelalte statii, intre 100-150 µg/m3, in aceasta

situatie problema traficului fiind eliminata. Zilele urmatoare 14-18 se incadreaza in domeniul normalului. 20 februarie prezinta un varf dupa ora 19, varf inregistrat si de statia Breasta. Acest valori mari se inregistreaza pana pe 21 febr. la ora 12. 22 februarie inregistreaza la statiile Cal. Buc. si Billa, la ora 20, o valoare in jurul lui 230 µg/m3, o influenta posibila fiind partea de este sau nord a orasului. Zilele urmatoare au un aspect normal pana pe 27 cand in a doua jumatate a zilei valorile cresc peste 50 µg/m3. Ultima noapte a lui februarie are valori apropiate de 150 µg/m3 la Billa si Breasta. 6.3. LUNA MARTIE Primele zile ale lui martie au valori in jurul valorii de 120 µg/m3 la Cal. Bucuresti si Billa. Pe 3 martie dupa ora 20, statiile Billa si Breasta au valori de peste 120 µg/m3, sursa posibila de poluare fiind platforma industriala Isalnita. 5 si 6 martie prezinta valoari de peste 120 µg/m3 seara dupa ora 20 la statia Breasta si pe 6 la celelalte doua statii.


9 martie sam

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1 4 7 10 13 16 19 22 25

o

pm

Calea Bucuresti

Billa

Breasta

12 martie marti

020406080

100120140160180200

1 4 7 10 13 16 19 22 25

o

pm

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

16 martie sam

020406080

100120140160

1 4 7 10 13 16 19 22 25

o

pm

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

17 martie dum

0

2040

60

80

100120

140

1 4 7 10 13 16 19 22

o

pm

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

18 martie luni

0

50

100

150

200

1 4 7 10 13 16 19 22 25

o

pm

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

19 martie marti

0

50

100

150

1 4 7 10 13 16 19 22 25

o

pm

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

O alta depasire mare este in noaptea 9-10 martie unde se poate observa ca la ora 21 toate statiile masoara aproximativ aceea valoare. Zilele urmatoare prezinta tot felul de variatii mai mult sau mai putin obisnuite. 16 martie prezinta evolutia cresterilor concentratiei de PM10 incepand cu Cal.Buc., Billa si apoi Breasta. Zilele 20-31 martie statiile au probleme tehnice; la unele lipsind valorile iar la altele valorile sunt eronate.


2 aprilie

0

20

40

60

80

100

1 4 7 10 13 16 19 22

ora

pm10 Billa

Breasta

4 aprilie

0

20

40

60

80

100

120

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

ora

pm10 Billa

Breasta

25 martie 31 martie

ora Calea Bucuresti

Billa Breasta hour Calea Bucuresti

Billa Breasta

1 5 15 9 1 22 17 2 3 11 9 2 19 16 3 2 13 3 17 14 4 3 12 11 4 18 14 5 5 14 10 5 19 14 6 3 11 12 6 21 16 7 2 15 25 7 19 15 8 3 23 31 8 20 15 9 3 30 17 9 22 14

10 3 35 21 10 22 19 11 41 22 11 25 18 12 3 35 24 12 23 17 13 5 32 24 13 27 18 14 3 29 23 14 24 17 15 3 29 17 15 22 18 16 4 27 16 16 19 15 17 2 22 14 17 20 15 18 5 19 14 18 23 16 19 3 20 15 19 26 17 20 2 34 27 20 27 19 21 2 73 28 21 28 24 22 2 127 49 22 36 28 23 3 146 40 23 39 36 24 3 203 32 24 46 31

minimum 2 11 9 minimum 17 14 maximum 5 203 49 maximum 46 36

media 3 44 21 media 24 18 0-8 3 14 15 0-8 19 15 8-16 3 32 21 8-16 23 17 16-24 3 81 28 16-24 31 23

6.4. LUNA APRILIE Inceputul lui aprilie debuteaza cu probleme la statiile automate, nefiind disponibile date. In zilele 2-9 aprilie avem date disponibile de la statiile Breasta si Billa. Aceste zile au variatii mai mult sau mai putin obisnuite.


5 aprilie

0

20

40

60

80

100

120

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

ora

pm10 Billa

Breasta

6 aprilie

0

10

20

30

40

50

60

70

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

ora

pm10 Billa

Breasta

11 aprilie

0

10

20

30

40

50

60

1 4 7 10 13 16 19 22

ora

pm10

CaleaBucurestiBilla

Breasta

13 aprilie

0

20

40

60

80

100

120

140

1 4 7 10 13 16 19 22ora

pm10

CaleaBucurestiBilla

Breasta

17 aprilie

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1 5 9 13 17 21

ora

pm10

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

18 aprilie

0

20

40

60

80

100

120

1 4 7 10 13 16 19 22

ora

Calea Bucuresti

Billa

Breasta

20 aprilie

0

20

40

60

80

100

120

140

1 5 9 13 17 21

ora

pm10

CaleaBucuresti

Breastab

Dupa 10 aprilie avem disponibile date la toate statiile, date care se incadreaza in normalitate. 12, 13 si 14 aprilie prezinta varfuri dupa ora 19 intre 100-120 µg/m3. Pana pe 20 aprilie valorile se incadreaza in limite normale, avand cateva varfuri dimineata si seara.

Pe 20 aprilie avem un varf de peste 120 µg/m3 pe Cal. Bucuresti, varf resimtit si de statia Breasta cateva ore mai tarziu. Din aceasta diagrama putem trage concluzia ca “norul de poluare” are

directia este-vest, o sursa posibila de poaluare venind din aceasta directie. Intre 20-26 aprilie statia Billa nu functioneaza, aceasta perioada se incadreaza in normalitate la celelalte statii. Noaptea de 27 spre 28 aprilie este marcata de un varf la Billa si Breasta in jurul valorii de 110 µg/m3 seara dupa ora 21.


30 aprilie

0

20

40

60

80

100

120

1 5 9 13 17 21

ora

pm10

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

3 mai joi

0

20

40

60

80

100

1 5 9 13 17 21

ora

pm10

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

4 mai vineri

0

20

40

60

80

100

1 5 9 13 17 21

ora

pm10

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

5 mai sambata

0

20

40

60

80

1 5 9 13 17 21

ora

pm10

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

6 mai duminica

0

10

20

30

40

50

60

1 5 9 13 17 21

ora

pm10

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

9 mai miercuri

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1 5 9 13 17 21

ora

Calea Bucuresti

Billa

Breasta

12 mai sambata

0

20

40

60

80

100

120

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23ora

PM

10

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

Noptile zilelor de 29 si 30 aprilie ne arata ca poluarile maxime sunt in perioada de noapte. 6.5. LUNA MAI Inceputul lui mai de buteaza cu valori normale cu varfuri dupa ora 22. Valorile maxime ale zilelor 4 si 5 mai sunt inregistrate noaptea.

Pana pe 9 mai lucrurile sunt normale, la aceasta data apare o coincidenta perfecta intre statiile Billa si Breasta. 12 mai prezinta foarte bine inf luienta traficului in week-end.


13 mai duminica

0

50

100

150

200

1 4 7 10 13 16 19 22ora

PM

10

CaleaBucurestiBilla

Breasta

14 mai luni

0

20

40

60

80

100

1 4 7 10 13 16 19 22ora

PM

10

CaleaBucuresti

Billa

Breasta

Zilele de 13 si 14 mai prezinta influenta traficului, in perioada de seara, la cele doua supermarketuri Billa si Real.


Breasta

0

20

40

60

80

100

120

140

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Situatia generala a lunilor Ianuarie-Mai

Statia Breasta

Luna Ziua Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

1 128 22 30 16 2 58 13 44 37 15 3 18 44 25 45 23 4 31 52 16 58 23 5 55 28 33 47 31 6 49 37 53 25 20 7 42 58 35 10 8 49 94 29 9 9 88 47 20 35 10 99 75 52 25 11 59 86 25 16 14 12 24 53 71 17 23 13 15 58 33 30 13 14 57 28 38 18 15 15 21 29 55 15 16 46 42 37 13 17 80 28 55 19 18 57 37 31 29 19 14 43 54 10 20 10 62 50 21 21 46 68 25 22 24 52 25 18 23 109 67 32 17 24 92 23 20 28 25 13 28 21 22 26 28 35 38 13 27 29 30 43 24 28 11 40 38 23 29 19 20 58 30 23 17 17 31 34 18

Media 46.0645 45.15384615 37.1724138 26.0344828 19


Billa

0

50

100

150

200

250

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Statia Billa


1 210 51 11 46 2 73 84 62 30 3 38 31 63 45 4 78 21 66 47 5 114 32 60 55 6 80 85 33 38 7 100 72 42 23 8 93 36 38 26 9 151 59 37 35 10 192 54 40 19 11 101 60 23 30 12 53 68 98 31 48 13 40 63 58 45 47 14 122 52 62 25 33 15 46 39 87 18 16 133 49 53 17 17 124 36 70 28 18 95 45 52 42 19 20 61 77 20 22 110 59 21 103 79 22 61 79 54 23 146 78 33 24 130 29 30 25 42 35 44 45 26 46 43 46 29 27 48 41 48 52 28 23 58 52 51 29 19 27 58 30 23 24 41 31 34 24

Media 82.5806 56.764706 52.7666667 39.875 37.2857143


Cal. Buc

0

50

100

150

200

250

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai



1 194 40 45 37 2 30 74 28 3 57 28 39 4 69 24 49 5 55 35 50 6 72 63 37 7 75 24 8 93 40 9 125 57 10 78 55 34 20 11 89 101 69 31 38 12 45 69 98 33 44 13 33 66 46 42 31 14 88 52 57 31 27 15 39 42 90 26 16 109 55 56 25 17 112 41 77 37 18 78 49 48 49 19 22 68 70 26 20 21 122 51 21 85 82 46 22 52 83 32 23 109 94 38 24 95 32 62 25 37 39 44 26 46 47 27 27 46 47 36 28 23 59 48 29 19 35 30 23 37 31 34

Media 63.5909091 65.37825 58.2632 37.6190476 35.3333333


Cal BUC. 0-8

-10

10

30

50

70

90

110

130

150

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ora

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Situatia pe intervale orare Orele 0-8 statia Calea Bucuresti


1 337 58 58 41 2 23 70 28 3 27 18 36 4 111 34 44 5 62 26 62 6 57 44 43 7 94 23 8 40 9 112 48 10 93 62 17 11 111 90 39 32 12 54 88 90 26 52 13 33 69 42 49 33 14 53 60 66 28 32 15 38 38 70 27 16 64 48 46 26 17 146 42 92 31 18 68 45 58 52 19 30 45 72 29 20 15 78 57 21 45 99 45 22 52 62 3 35 23 81 103 3 30 24 101 33 3 69 25 20 37 3 52 26 41 49 3 26 27 54 32 3 34 28 27 72 52 29 15 53 30 17 38 31 27

Media 64.95 62.8 57.2 39.9 36.9


Billa 0-8

0

50

100

150

200

250

300

350

400

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Orele 0-8 statia Billa


1 399 63 57 2 33 96 66 29 3 34 13 73 42 4 35 33 69 50 5 123 22 80 69 6 99 80 32 45 7 69 87 49 22 8 54 34 47 25 9 115 42 31 57 10 133 69 46 15 11 135 29 29 12 60 77 107 21 62 13 42 39 50 34 14 80 54 67 21 51 15 44 34 70 18 16 63 41 42 17 17 145 35 86 23 18 66 39 51 46 19 29 40 77 18 20 13 74 89 21 61 105 19 22 64 53 29 23 98 94 18 24 156 30 21 25 21 32 14 53 26 39 44 54 25 27 54 30 54 48 28 25 53 72 52 29 13 30 61 30 23 36 31 19

Media 79.37 52.18 50.6 42.1 41.9


Breasta 0-8

-30

20

70

120

170

220

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Orele 0-8 statia Breasta


1 205 36 34 22 2 21 8 38 34 15 3 28 30 8 44 24 4 17 80 33 63 23 5 56 33 15 68 43 6 74 37 50 25 25 7 31 69 50 10 8 26 29 11 9 79 37 23 57 10 77 87 65 36 11 91 73 5 21 8 12 36 87 69 18 33 13 12 63 32 29 13 14 59 36 54 18 24 15 21 26 38 15 16 31 37 38 13 17 88 29 70 20 18 57 33 43 24 19 17 36 50 14 20 6 35 72 17 21 26 87 18 30 22 32 46 21 22 23 80 80 20 19 24 125 23 11 13 25 7 28 15 25 26 27 37 43 11 27 35 22 49 24 28 16 31 46 24 29 7 24 61 30 6 18 19 31 16 15

Media 45.45 44.8 36.5 28 23.7


Cal. BUC. 8-16

0

20

40

60

80

100

120

140

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Orele 8-16 statia Calea Bucuresti


1 156 32 35 38 2 32 97 27 3 53 54 39 4 52 48 38 5 60 67 47 6 99 47 33 7 71 65 25 8 71 36 9 127 47 10 74 55 19 11 99 102 27 31 12 49 52 110 32 44 13 31 53 29 37 30 14 88 42 52 27 28 15 33 47 103 26 16 88 59 43 24 17 128 39 74 36 18 86 50 34 56 19 23 95 69 25 20 20 104 60 21 94 78 54 22 60 28 23 119 4 27 24 130 27 3 68 25 41 36 3 47 26 45 46 4 28 27 53 49 3 33 28 21 52 51 29 25 57 30 28 24 31 32

Media 66.14 61.55 59.16 38.35 33.25


Billa 8-16

-10

10

30

50

70

90

110

130

150

170

190

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai



1 168 25 40 2 73 92 63 28 3 24 14 63 45 4 71 12 66 40 5 138 27 48 51 6 80 24 61 33 33 7 181 68 44 8 72 34 37 30 9 138 44 25 31 10 138 49 44 13 11 110 21 21 12 58 56 97 27 49 13 31 47 29 31 35 14 105 34 45 19 27 15 42 90 19 16 53 37 17 110 36 63 25 18 156 46 29 49 19 101 87 71 20 20 103 55 21 18 68 18 22 93 55 13 23 28 24 115 24 39 25 150 34 32 49 26 55 44 43 31 27 42 42 45 42 28 58 47 55 54 29 22 26 56 30 23 26 27 31 23

Media 80 49.5 42.3 39.68 35.16


Breasta 8-16

-15

5

25

45

65

85

105

125

145

165

185

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai



1 146 16 27 13 2 73 9 49 40 11 3 24 36 7 45 26 4 71 41 4 56 19 5 138 23 19 41 28 6 80 43 47 26 18 7 181 54 34 8 72 25 9 9 138 76 37 20 31 10 138 83 40 25 11 110 31 20 13 18 12 58 40 72 16 19 13 31 16 16 24 12 14 105 25 28 14 11 15 44 67 19 16 110 26 28 12 17 156 39 49 17 18 101 54 20 36 19 20 42 53 8 20 18 58 46 34 21 93 44 9 26 22 54 9 14 23 115 18 12 24 150 25 24 33 25 55 34 21 26 26 42 32 35 12 27 58 30 38 19 28 22 45 25 29 23 19 56 30 17 10 31 17

Media 85.27 41.89 31.1 25.52 16.85


Cal. Buc. 16-24

0

50

100

150

200

250

300

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Orele 16-24 statia Calea Bucuresti


1 52 29 44 31 2 34 55 30 3 90 44 42 4 46 24 63 5 43 46 41 6 58 98 34 7 66 8 109 44 9 138 75 10 288 68 49 34 24 11 57 112 78 25 52 12 32 68 94 40 35 13 35 76 68 41 24 14 124 54 54 39 22 15 46 42 98 25 16 174 58 78 26 17 62 42 64 43 18 59 53 53 41 19 13 63 25 20 29 185 38 21 117 70 35 22 129 33 23 126 57 24 54 35 49 25 49 43 32 26 53 46 28 27 30 60 39 28 22 54 42 29 17 56 30 23 49 31 45

Media 69.28 39.42 62.88 37.95 36.18


Billa 16-24

0

50

100

150

200

250

300

350

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai



1 64 65 2 40 2 112 65 57 32 3 55 67 53 48 4 128 19 64 52 5 82 45 51 45 6 60 113 34 35 7 51 59 32 8 153 39 29 22 9 202 91 56 16 10 305 44 29 29 11 59 106 20 12 41 71 90 45 35 13 17 75 10 54 72 14 181 68 575 33 19 15 55 40 103 17 16 227 51 60 19 17 70 38 76 36 18 119 49 83 32 19 11 55 33 20 35 153 21 156 65 20 22 129 18 23 225 30 24 84 32 81 25 50 38 41 33 26 57 40 44 29 27 31 50 29 68 28 23 74 24 47 29 22 58 30 31 59 31

Media 98.25 64.25 54.58 39.87 37


Billa 16-24

0

20

40

60

80

100

120

140

160

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31

ziua

PM

10

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai



1 32 15 29 14 2 115 21 43 36 18 3 19 66 61 46 17 4 44 36 11 54 28 5 44 28 66 32 23 6 23 30 63 25 18 7 19 52 21 8 76 100 34 7 9 105 67 18 16 10 134 63 49 17 11 36 103 47 14 16 12 13 39 71 17 16 13 19 67 50 38 12 14 56 32 30 23 10 15 27 36 58 11 16 67 29 45 16 17 41 39 44 20 18 51 39 31 26 19 104 57 9 20 12 58 31 12 21 61 66 15 22 15 19 23 150 9 21 24 32 31 27 20 25 21 35 28 16 26 30 36 36 17 27 16 58 41 27 28 11 23 22 29 4 19 58 30 11 16 22 31 21 23

Media 44.48 49.17 39.55 24.17 16.25


7. Concluzii Calitatea aerului este intr-o continua imbunatatire datorita reducerii activitatiilor industriale,

a retehnologizarilor efectuate in ultimii ani si a constrangerilor din partea agentiilor de mediu pentru conformarea la normele de poluare.

Ar fi de preferat ca reteaua de monitorizare din Craiova sa aiba, in plus, o statie automata

pentru masurarea poluantilor din zona de est a orasului, zona statiei meteo (Banu-Maracine) Fig.7.1. Aceasta ar permite realizarea unei imagini, cat mai concrete, asupra influentei calitatii aerului a urmatorilor factori:

pulberilor antrenate de vant, care vin din zona nisipoasa de sud a judetului Dolj si Olt; aeroportului; complexului energetic Simnic; zona industriala: Electroputere, IUG, MAT, RELOC, DAEWOO; o posibila sursa de poluare care poate provenii din zona de est a regiunii.

Metoda de masura a PM10 (scatteringul), folosita in statiile automate, prezinta anumite anomalii in privinta masurarii. Aceasta anomalie consta in capacitatea slaba de filtrare a particulelor de apa, care pot influenta rezultatul masuratorii. O metoda, posibil mai buna, ar fi folosirea unor celule laser care sa numere particulele, asemanatoare aparatelor foto. Realizarea unei colaborari intre Agentia de Protectia Mediului Dolj si Agentia Nationala de Meteorologie, pentru obtinerea de date meteo cu privire la: directia, viteza, durata vantului; temperatura aerului, precipitatiile. Aceste date fiind necesare la modelarea, interpretarea si verificarea datelor obtinute de la statiile automate. Din datele prezentate in capitolul 6, avem depasiri importante ale PM10. Aceste depasiri ajung pana la 200 µg/m3 in perioada de noapte. Sursele posibile ale acestor poluarii fiind zonele industriale si complexele energetice. Exista varianta ca pe timp de noapte acestea sa foloseasca un carbune mai prost din punct de vedere ar arderilor, rezultand mai multa cenuse, funingine. De asemenea dispozitivele de retinere a pulberilor, electrofiltrele, sa nu fie utilizate la capacitatea corespunzatoare. Din evolutia prezentata nu se poatre ajunge la o situatie simetrica, generala. Nu putem spune ca avem repetari de date in functie de zile, ore de varf, sfarsit de saptamana. Nu se poate ajunge la o situatie generala datorita probabilitatii reduse de a avea aceleasi conditii meteo in aceleasi perioade. Valorile lunare sunt in descrestere din ianuarie spre mai, cauza acestei descresterii fiind reducerea cantitatilor de combustibili fosili folositi pentru incalzire. Concluzia acestor interpretari de date este: perioada de noapte, cuprinsa intre 1 ianuarie 2007-14 mai 2007, este mai puluata decat perioada de zi, din punct de vedere al PM10.


BIBLIOGRAFIE 1. Bolile provocate de pulberi şi prevenirea lor / Bernar Barhad

Bucureşti : Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1980 2. Protecţia mediului înconjurător : Manual universitar / Nicolae Ciobanu

Craiova : Sitech, 2002 3. Protecţia şi depoluarea aerului : îndrumător proiectare / Cristinel Racoceanu, Roxana-

Gabriela Popa Craiova : Sitech, 2004 4. Studiul de audit al centralelor termoelectrice / Cristinel Racoceanu

Craiova : Sitech, 2006 5. Utilaje şi instalaţii tehnologice pentru protecţia mediului / Mihnea Glodeanu

Craiova : Universitaria, 2003 6. Calitatea mediului / Elena Gavrilescu, Ion Olteanu vol.3 - Metode de analiză şi

monitorizare a aerului Craiova : Universitaria

7. Strategii de mediu / Maria Călinoiu Craiova : Sitech, 2003

8. Protecţia mediului înconjurător / Barbu Cristina Mihaela Craiova : Sitech, 2004

9. Calitatea aerului / Sergiu Tumanov Editura Tehnică, 1989

10. Protecţia şi ingineria mediului / prof.univ. Vladimir Rojanschi, conf.dr. Florina Bran, ing. Gheorghiţă Diaconu Bucureşti : Editura Economică, 1997

11. Protecţia mediului / Valer Teuşdea Bucureşti : Fundaţia România de Mâine, 2000

12. Poluarea mediului ambiant / Liciniu Ioan, Ciplea şi Alexandru Ciplea vol I, II Bucureşti : Editura Tehnică, 1978

13. Poluarea mediului şi sănătatea / Prof. Dr. Sergiu Mănescu Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978

14. Termoenergetica şi mediul : măsuri pentru reducerea poluării mediului datorită arderii combustibililor clasici / Ioana Ionel Bucureşti : Editura Tehnică, 1996

15. Protecţia mediului în regiunea Oltenia Craiova : "Oltenia Environmental Euro-Info Center", 2004 16. http://www.emep.int/publ/reports/2005/Country_Reports/report_RO.pdf 17. http://local.ro.eea.europa.eu/ - agentia europeana de mediu 18. http://www.eionet.europa.eu/ - European Environment Information and Observation Network 19. http://air-climate.eionet.europa.eu/docs/meetings/0101emissions.ppt 20. http://lori.academicdirect.org/free/Cursuri_Laboratoare/MMFP_Curs.pdf 21. http://www.apmbc.ro/apmbc-25-20.htm 22. http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legislatie.htm 23. http://www.apmdambovita.ro/legislatie/Sector%20Atmosfera.pdf 24. http://www.defra.gov.uk/environment/airquality/publications/particulate%2Dmatter/pdf/pm-

summary.pdf 25. http://webdab.emep.int/Unified_Model_Results/ 26. http://www.emep.int/index_data.html 27. http://www.mediucraiova.ro/StareM/starem.ht 28. http://www.tehnoinstrument.ro/monitorizare_1.htm# 29. http://pubs.usgs.gov/wri/wri024045/



C r a 1 ( C a le a B u c u r e s t i - P ia t a )

C r a 5 ( B r e a s ta -R e g io n a la - R e f )


C r a 4 ( I s a ln i t a - I n d u s t r ia l )


V i s in a M a r e

v .S a r p e lu i

v . l u i A n g h e l

J iu


C E T I s a ln i ta

P a l i lu la

O b e d in

F a c a i

M o f le n i

B u c o v a t


B r a n is t e

P o p o v e n i

P r e a jb a


C e r n e le

R o v in e



I s a ln i ta

C o m b in a tu l

F lo r e s t i

A lb e s t i


M is c h i i

3 9 6 0 0 0 , 3 0 8 0 0 0 S t7 0

4 1 0 0 0 0 ,3 2 4 0 0 0

4 0 0 0 0 0 m S t7 0 4 0 5 0 0 0

3 1 0 0 0 0 m S t7 0

3 1 5 0 0 0

3 2 0 0 0 0


E 2 3 ,7 0 g r d W G S 8 4 E 2 3 , 7 5 E 2 3 ,8 0 E 2 3 , 8 5 g r d

4 0 0 0 0 0 m S t7 0 4 0 5 0 0 0 4 0 8 0 0 0 4 0 9 0 0 0

N44

,27

grd

WG

S84

N44

,30

grd

WG

S84

N44

,35

N44

,40

grd

WG

S84

3 9 9 0 0 0 m S t7 0

N44

,27

grd

WG

S84

N44

,30

grd

WG

S84

N44

,35

grd

WG

S84

N44

,40

grd

WG

S84

3 9 7 0 0 0 m S t7 0

J iu

N

3 9 7 0 0 0 3 9 8 0 0 0 3 9 9 0 0 0 4 0 6 0 0 0 4 0 7 0 0 0 4 0 9 0 0 0

3 1 0 0 0 0

3 1 2 0 0 0

3 1 6 0 0 0

3 2 0 0 0 0

3 2 2 0 0 0

4 0 6 0 0 04 0 2 0 0 0

3 2 2 0 0 0

3 1 8 0 0 0

3 1 7 0 0 0

3 1 3 0 0

P a n o u e x t e r io r

CET Simnic

Doljchim

CET Isalnita

Jiul



Jiul


Ele

ctro

pute

re

IUG

Aeroportul

DAEWOO

MA

T



(Cra1) trafic Lab. mobile

RETEAUA AUTOMATA DE MONITORIZARE A CALITATII AERULUI DIN CRAIOVA

INBUNATATITA

Statia Banu Maracine

Fig.7.1. Reteaua de

monitorizare imbunatatita

PROIECT DE DIPLOM Ă - · PDF fileMonitorizarea calitatii aerului pag.1 PROIECT DE DIPLOM Ă...

Documents

Transcript of PROIECT DE DIPLOM Ă - · PDF fileMonitorizarea calitatii aerului pag.1 PROIECT DE DIPLOM Ă...