AMENAJAMENTUL PASTORAL - primaria-silistea.ro · 3 INTRODUCERE AMENAJAMENTUL PASTORAL COMUNA...
of 112
/112
Embed Size (px)
Transcript of AMENAJAMENTUL PASTORAL - primaria-silistea.ro · 3 INTRODUCERE AMENAJAMENTUL PASTORAL COMUNA...
1
str.Căpitan Petre Romulus, nr. 7 bis, Constanta , 900725 România
Tel/ fax +40-241-481445
e-mail; [email protected]
Nr.....................data..........................
Studiul este efectuat pentru Aplicarea Normelor metodologice, prevederilor Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea
pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991 si cuprinde Amenajamentul pastoral
SUPRAFAȚĂ: 628 ha pajiște
INTOCMIT: ing. Bechir Șenol
AMENAJAMENTUL PASTORAL
LOCALITATEA SILIȘTEA
JUD. CONSTANŢA
2016
CAMERA AGRICOLĂ JUDEȚEANĂ CONSTANȚA
2
Cuprins Amenajamentul pastoral cuprinde:
Nr. crt Capitolul Pag.
a) actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral;
1 Introducere 3-6
2 Capitolul 1- Descrierea istoricului comunei Siliștea, clima,
situația geografică şi topografică a pajiştii
7-10
3 Capitolul 2- Actele care stau la baza dreptului de proprietate,
inclusiv schiţa pajiştei sau planul cadastral
11-14
4 Capitolul 3- Determinare a suprafeţei pajiştilor sau a
porţiunilor din care se compune pajiştea cu
prezentarea denumirii trupurilor și vecinătăților
15-19
5 Capitolul 4- Descrierea solului pajiştilor 20-28
6 Capitolul 5- Bonitarea terenului 29-33
7 Capitolul 6- Vegetația pajiștilor 34-46
8 Capitolul 7- Pajiști din zona Siliștea 47-54
9 Capitolul 8- Calitatea pajistii 55
10 Capitolul 9- Capacitatea de pășunat(încărcărcarea pășunii cu animale)
56-59
11 Capitolul 10- Perioada de pășunat 60-61
12 Capitolul 11- Metode de pășunat 62-64
13 Capitolul 12- Lucrările de îmbunătățire anuală și pe termen lung 65-72
14 Capitolul 13- Stabilirea căilor de acces 73
15 Capitolul 14 - Stabilirea surselor și a locurilor de adăpat 74-76
16 Capitolul 15- Metode de îmbunătățire a covorului ierbos prin fertilizare
77-82
17 Capitolul 16- Părti oprite de la pășunat 83
18 Capitolul 17- Construcții și dotări zoopastorale 83-85
19 Capitolul 18- Ecocondiționalitatea și măsuri PNDR 2014-2020 86-88
20 Capitolul 19 - Regulament de utilizare şi gestionare a pajiştilor 89-101
21 Capitolul 20- Legislație 102-110
24 Bibliografie 111-112
3
INTRODUCERE
AMENAJAMENTUL PASTORAL COMUNA SILIȘTEA PENTRU 628 ha
PĂŞUNE
Prezentul proiect de Amenajament Pastoral este o lucrare în conformitate cu
prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a
unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii
agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare
a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de
prevederile art. 27 alin. (13) şi ale anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei
din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Lucrarea este întocmita conform Hotararii nr. 1064 privind aprobarea Normelor
metodologice din 11.12.2013 pentru aplicarea Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea administrativa si exploatarea pajiştilor permanente si pentru
modificarea si completarea Legii Fondului Funciar nr. 18 din 1991, emis de Guvernul
Romaniei si publicat in Monitorul Oficial nr. 833/24.12.2013 precum şi Ordinului
544/21.06.2013 privind metodologia de calcul a încarcaturii optime de animale la hectarul de
pajişti.
Amenajamentul pastoral reprezintă documentaţia care cuprinde măsurile tehnice,
organizatorice si economice necesare ameliorarii si exploatarii pajiştilor, în conformitate cu
obiectivele de management al paşunilor prevazute în ,,Normele metodologice pentru
aplicarea prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului, nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea si exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea
Legii Fondului funciar nr. 18/1991” , (art. 1 lit A din HG nr.1064/11.12.2013).
Măsurile prevazute în ,,Amenajamentul pastoral” se elaboreaza astfel, încat să ţina
cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularitaţile regionale si
locale ale zonei.
Conform HG. Nr. 1064/11.12.2013 art. 9 alin. (1) amenajamentul pastoral cuprinde:
a) actele care stau la baza dreptului de proprietate , inclusiv schita pajiştii sauplanul
cadastral;
b) determinarea suprafeţei pajiştii sau a porţiunilor din care se compune
pajiştea, sau prezentarea denumirii, suprafeţei, vecinataţilor şi a hotarelor;
c) descrierea situatiei geografice şi topografice a pajiştii sau a diferitelor unitaţiîn cazul
în care pajiştea se compune din mai multe porţiuni;
d) descrierea solului pajiştilor;
e) descrierea florei pajiştilor;
f) calitatea pajiştilor;
g) determinarea partilor de pajişti oprite de la paşunat;
4
h) perioada de păşunat;
i) capacitatea de paşunat si încarcatura optimă;
j) stabilirea căilor de acces;
k) stabilirea surselor şi locul de adăpat;
l) locurile de adapost pentru oameni şi animale;
m) împarţirea pajiştei pe unitaţi de exploatare şi tarlale pentru diferite specii;
n) lucrările care se execută în fiecare an pentru întreţinerea si creşterea
fertilitaţii solului;
o) lucrări de îmbunătaţire anuală şi pe termen lung;
p) lucrări tehnice şi instalaţiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de
amplasare:
Utilizatorul pajiştii
Crescatorii de animale, persoana fizică având animale înscriese în Registrul National
al Exploatatiilor (RNE) / crescator de animale, orice tip de persoană juridică de drept public
sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului Civil, având animale proprii sau
ale membrilor înscrise în RNE, care desfaşoara activitaţi agricole specifice categoriei de
folosinţă a pajiştii conform clasificarii statistice a activitaţilor economice în Comunitatea
Europeană pentru producţia vegetală şi animală (art1 lit.c din HG nr. 1064/11.12.2013)
Regulamentul de utilizare şi gestionare a pajiştilor, este inclus în
“amenajamentul pastoral “, iar autoritatea contractantă are obligaţia de a include în cadrul
documentaţiei de concesiune sau închiriere a pajiştilor amenajamentele pastorale şi condiţii
speciale de îndeplinire a contractului cu respectarea prevederilor legale în vigoare (art.6 alin 2
HG nr. 1064/11.12.2013).
Regulamentele de gestionare şi utilizare a pajiştilor trebuie sa fie clare, concise şi să
folosească un limbaj accesibil. În elaborarea rapoartelor de monitorizare a pajiştilor se va ţine
cont de faptul că acestea vor prezenta argumentele ştiintifice pe baza cărora factorii de
decizie, vor lua deciziile adecvate privind măsurile de management necesare pentru
gestionarea pajiştilor.
Obiectul prezentei lucrări este de întocmire a unui proiect de Amenajament pastoral
pe teritoriul UAT SILIȘTEA.
În lucrarea de faţa se prezintă principalele verigi tehnologice de
îmbunataţire,menţinere a valorii pastorale durabile a paşunii U.A.T. SILIȘTEA, prin diferite
metode care pot fi aplicate de gospodarii fermieri, primarii, asociaţii pentru creşterea
animalelor şi alţii. Prin aceste măsuri stimulative se urmăreşte eliminarea abandonului
pajiştilor, care se pot degrada prin dezvoltarea unei flore nedorite , prin eroziunea solului sau
împăduriri sălbatice, dacă nu intervenim la momentul optim.
În cadrul lucrării se va stabili capacitatea de producţie a păşunilor U.A.T. SILIȘTEA
calculul încarcaturii optime a animalelor/hectar de pajişte, tehnologia de întreţinere şi
ameliorare a pajiştilor degradate, gospodarirea durabilă a pajiştilor, organizarea teritoriului,
sporirea şi valorificarea corespunzatoare a covorului ierbos, infrastructura şi dotările necesare
unei exploatari moderne civilizate şi strategia privind administrarea, organizarea activitaţii de
îmbunataţire şi exploatare a pajiştilor pe raza comunei, pe termen mediu si lung.
5
Pajiştile sunt un element esenţial al sistemelor de agricultură durabilă, care răspund
exigenţelor cererii de alimente sănătoase şi de calitate superioară.
În plus, pe lângă rolul decisiv de asigurare a furajelor pentru animale, pajiştile au o
funcţie importantă în dezvoltarea rurală şi a mediului înconjurător reflectată prin: conservarea
biodiversităţii, îmbunătăţirea fertilităţii solurilor, fixarea simbiotică a azotului, echilibru
hidrologic, prevenirea inundaţiilor şi alunecărilor de teren, sechestrarea carbonului, calitatea
peisajului şi important patrimoniu cultural.
Obiectul si scopul studiului pedologic
Studiul pedologic efectuat are ca scop invetarierea resurselor de soluri, a calităţii
acestora şi a capacităţii productive, delimitarea şi caracterizarea unităţilor de sol, stabilirea
necesarului de lucrări agropedoameliorative, încadrarea terenurilor în clase de calitate pentru
principalele categorii de folosinţe, precum şi bonitarea terenurilor (aprecierea favorabilităţii) şi
estimarea potenţialului productiv, în vederea fundamentării proiectului de amenajare,
organizare şi exploatare a pajiştilor din carul U.A.T. SILIŞTEA, jud. Constanţa.
Întreaga activitate (fază teren, laborator, fază birou) s-a desfăşurat conform
contractului nr. 78 din 25.02.2016
Pășunea La Vâlceni
6
În cadrul acestei lucrări se fac şi recomandări pentru exploatarea corectă a terenurilor
cu categoria de folosiţă păşune în vederea conservării şi ameliorării stării de fertilitate.
Prin datele pe care le furnizează, acestă lucrare constituie documentaţia de bază
pentru stabilirea măsurilor de protecţie, ameliorare si folosire raţională a solurilor în scopul
producţiei vegetale. Această lucrare alcătuieşte materialul ştiintific pentru alegerea celor mai
adecvate tehnologii, în vederea obţinerii de producţii sau rezultate optime, pentru
conservarea şi ameliorarea solurilor
Lucrarea s-a efectuat în conformitate cu metodologia elaborării studiilor pedologice ICPA.–
1987, Sistemul Român de Taxonomie a solurilor (SRTS)– ICPA–2012.
Suprafaţa cartată este de 628,00 ha cu categoria de folosinţă actuală şi propusă
păşune.
Dintr-un nr. de 20 profile principale de sol s-au recoltat un nr. de 52 probe pedologice,
pentru care s-au efectuat în laboratorul O.S.P.A. Constanţa, următoarele analize, după
următoarele metode:
- reacţia solului (pH) în apă raportul 1:2,5 şi determinarea potenţiometrică a valorii acestuia
cu pH-metrul
- conţinutul de fosfor mobil determinat prin metoda Egner – Riehm –Domingo, în extract de
acetat lactat de amoniu la pH 3,75 (P în AL). Dozarea fosforului în extract s-a executat
fotocolorimetric.
- conţinutul de potasiu mobil prin metoda fotometriei de emisie în flacără de butan. Extracţia
s-a executat în acetat lactat de amoniu (K în AL) la pH 3,75.
- determinarea conţinutului de humus prin metoda combustiei umede Walklay- Black
modificată de Gogoaşă
- determinarea conţinutului de carbonat de calciu total prin metoda Schleibler
- determinarea conţinutului de săruri totale solubile prin metoda conductometrică.
- determinarea granulometrică prin metoda Kacinski.
7
CAPITOLUL 1
DESCRIEREA ISTORICULUI COMUNEI SILIȘTEA,
ŞI CONDIȚIILE FIZICO – GEOGRAFICE ALE PAJIȘTILOR
1.1 Prezentarea comunei Siliștea
Comuna Siliştea este traversată de DJ 224 care leagă doua drumuri naţionale DN 22C
Constanța – Cernavoda (din orașul Medgidia) și DN 2A Constanța – Hârșova (in vatra satului
Crucea).
Legătura spre vest- spre Seimeni se face cu Dc 61, iar continuarea drumului spre
Țepeș Vodă și DN 2A, după ce DJ 224 virează spre nord (spre Băltăgești) se face cu Dc 63.
Din datele furnizate de Primăria Siliştea situaţia suprafeţei din teritoriul administrativ
are următoarea alcătuire:
- Supr. totală : 7.696ha
- Supr. agricolă: 7.188 – 93%
- Supr. arabil: 6.354ha – 83%
- Supr. păşuni: 641ha – 8%
- Supr. vie: 193ha – 2%
- Supr. intravilane: 298,57ha – 4%
In cadrul UAT Siliștea există un spațiul de protecție avifaunistică ROSPA0002
Alah Bair – Capidava.Avand o suprafata de 11.645 ha, identificat geografic la coordonatele -
N 44º 29' 5'' și E 28º 7', aria protejata este amplasata in totalitate in judetul Constanta, in
regiunea biogeografica stepica.
Situl se afla în bioregiunea stepica cuprinzând la est zona cea mai înalta din Dobrogea
Centrala reprezentata de Dealul Alah Bair (Baltagesti si La Cazemata) si zonele mai joase din
vest si sud vest inclusiv ostroavele Dunarii din dreptul localitatilor Topalu, Capidava si
Dunarea
Istoric
Prima atestare a satului Siliștea dateaza din anul 1852, an în care pe teritoriul
actualului sat s-au stabilit primii locuitori de origine turca. Numele inițial al satului era
“Tașpunar”, însemnand în limba turcă “fântâna de piatră”. Tot in anul 1852, în sat au sosit
primii coloniști tătari veniți din Crimeea, care aveau ca principală ocupație agricultura și
comertul cu cereale. Practicarea comerțului era facilitată de faptul că aceștia dețineau cămile
care le ușurau transportul de marfă. Ulterior, văzând avantajele materiale ale tătarilor de pe
urma comerțului în această zonă, au venit și coloniști turci. După războiul de independență
din 1877, o parte din turcii și tătarii stabiliți aici au plecat în Turcia, întorcându-se mai târziu.
Primii locuitori români au sosit în anul 1866 din Țara Bârsei și Vrancea, ocupându-se
cu creșterea oilor. Populația de origine româna s-a așezat în partea sudică a Străzii Mari, dar
datorita inundațiilor s-au retras în actuala Strada Mare – denumire dată de lungimea acestei
străzi. Lipsiți de uneltele necesare muncilor agricole și neavând animale de tracțiune, aceștia
au fost nevoiți să își vândă pământurile moșierului Rozescu care deținea mai mult de 700 ha
8
de pământ, fiind obligați apoi să muncească pentru acesta. O parte din țăranii ramași fără
pământ au început să migreze în orașele învecinate: Constanța, Cernavoda, Medgidia.
În anul 1895 se consemnează comuna Siliștea – plasa Medgidia, cu localitățile: Siliștea
(Taș Punar – Fântâna de piatră, Băltăgești, Gălbiori (Sarigea – Gălbior),Țepeș Vodă (Kior
Ceșme – cișmeaua secată)
În anul 1926 – plasa Cernavodă – comuna Țepeș Vodă, cu localitățile:Țepeș Vodă,
Siliștea
În anul 1956- raionul Medgidia – comuna Siliștea, cu localitățile:Siliștea, Țepeș Vodă
Aceiași situație se înregistrează și în anul 1966.
Prin Legea 2/1968 – de reorganizare teritorial-administrativă apare comuna Siliștea-
Seimeni cu localitățile: Siliștea, Dunărea, Seimeni, Seimenii Mici, Țepeș Vodă
Prin Decizia CJC nr. 31/1989 se revine la organizarea comunei Siliștea alcătuită
din:Siliștea,Țepeș Vodă.
1.2 Relieful
Teritoriul Com Siliştea reprezintă extremitatea sudică a Podişului Dobrogei Centrale,
unitate de platformă veche cu fundament precambrian şi cretacic, acoperit către suprafaţă de
depozite loessoide.
Teritoriul administrativ al comunei se înscrie în zona învecinată Dunării, fiind la o
distanță de cca 6km de malul Dunării, cu o formă alungită pe direcția nord-est/sud-vest,
având o lungime de cca 18,00km pe această direcție și de 7,00km pe direcția nord-vest/sud-
est.
Această formă și direcție corespunde și cu caracteristicile de relief, cu panta generală
orientată spre Dunăre, de 0,6%, cota cea mai ridicată fiind în capătul nord-estic – cota +150m
și cota cea mai scăzută – pe firul văii Banului – de +30m-la sud-vest.
Terenul are în același timp înclinare spre valea Banului, care la vest de Siliștea capătă
și denumirea de Valea Siliștii, în partea mediană – spre Valea Tepeșului, iar în partea nordică
înclinare spre Valea Băltăgești.
Energia de relief este relativ scăzută, cu câteva protuberanțe constituite de movile:
Tomescu, Băltăgești, Bibicului.
1.3. Litologia depozitelor de suprafaţă (geologia)
Suportul parental al solurilor este reprezentat de roci moi, loessoide, în mare parte
remaniate având în vedere textura mijlocie a solurilor. Loessul este o rocă neconsolidată,
mobilă, cu o porozitate ridicată şi o bună permeabilitate.
1.4. Hidrografia şi hidrogeologia
Perimetrul studiat are un regim hidrografic deficitar.Pe teritoriul comunei Siliștea nu
există luciuri de apă și nici ape curgătoare cu debit constant; pe Valea Siliștei există un fir de
apă cu debit relativ permanent, cu creșteri la ploile însemnate cantitativ, mai ales la ploile
torențiale. De asemenea firul Văii Țepeșului devine colector pluvial în zonă. Adâncimea apei
freatice variază între 1,40m pe firul văilor și 25-30m în zonele înalte.
9
1.5. Clima
Clima este temperat continentală cu caracter excesiv (veri foarte călduroase şi ierni
geroase).
Temperatura medie multianuală este de 11,1oC. Cantitatea medie anuală a
precipitaţiilor este de 400-450mm, cu maxime în perioada mai-iunie şi minime în perioada
august-septembrie. Se observă pe lângă cantitatea redusă a precipitaţiilor anuale şi o
repartiţie neuniformă în timpul anului, acestea înregistrând cantităţi minime în perioada de
vegetaţie a culturilor. Evapotranspiraţia este ridicată (peste 650mm), de aceea se crează un
deficit de umiditate accentuat în perioada iunie-septembrie, când seceta puternică afectează
culturile agricole în perioada de creştere şi dezvoltare, fapt ce duce la diminuarea producţiilor.
Prima brumă se înregistrează în decada a doua a lunii octombrie iar ultima brumă în a
doua decadă a lunii aprilie.
Masele de aer (vânturile) au cea mai mare frecvenţă din direcţia nord (21,5%) şi vest
(12,7 %).
Suma temperaturilor mai mari de 0oC este de 4100-4400oC, suma temperaturilor mai
mari de 10oC este de 3500-3600oC.
1.6. Influenţa antropică
Accelerarea eroziunii de suprafaţă şi degradarea solurilor prin executarea de
lucrări agrotehnice (arături, lucrări de pregatire a solurilor) în neconcordanţă cu panta
terenului, paşunatul intensiv duce la apariţia eroziunii. Datorită nealternării adâncimii arăturii
apare o tasare şi compactare a solului (hardpan) la adâncimea de 20- 25 cm.
1.7. Vegetaţia şi fauna solului
Vegetaţia este caracteristică zonei de podiş fiind reprezentată de specii xerofile şi
mezoxerofile.
Vegetaţia ierboasă spontană este bine reprezentată, fiind întâlnite specii precum:
peliniţa (Artemisia austriaca), colilia (Stipa pennata), coada soricelului (Achilea millefolium),
macul de câmp (Papaver rhoeas), firuţa (Poa bulbosa) mur (Rugus caesius).
Vegetaţia arborescentă este slab reprezentată. Rar se întâlnesc tufişuri de măceş
(Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa).
În culturile agricole sunt întâlnite specii precum: colţii babei (Tribulus terestris),mohorul
(Setaria sp.), volbura (Convolvulus arvensis), costreiul (Sorghum halepense), ridichea
sălbatică (Raphanus raphanistrum).
Fauna
Fauna are un rol bine definit în solificare întrucât animalele ce trăiesc în sol şi pe sol
reziduuri organice ce conţin azot şi alte elemente. Cele mai importante vieţuitoare ce aparţin
pedofaunei sunt: viermii, râmele, insectele, rozătoarele. Acestea contribuie la starea de
fertilitate a solului deoarece trec prin tubul digestiv până la 100 t sol/ha (exemplul râmelor), iar
materia organică devine mai uşor de descompus de către microorganisme.
10
Materia organică amestecată cu fracţiunea minerală formează acele aglomerate
numite coprolite. Galeriile lăsate de râme contribuie la structurarea solurilor, solul devine mai
fertil şi activ biologic.
Microfauna animalieră (popândăi şi hârciogi) are rol benefic prin săparea de galerii,
transportând astfel materia organică din stratul fertil şi amestecând-o cu orizontul carbonatic.
11
CAPITOLUL 2
ACTELE CARE STAU LA BAZA DREPTULUI DE PROPRIETATE, INCLUSIV
SCHIŢA PAJIŞTEI SAU PLANUL CADASTRAL
Amplasarea teritorială a localităţii
Perimetrul comunei Siliştea este situat în partea Central-Vestica a Judeţului
Constanţa, avînd următoarele vecinătăţi: la Nord U.A.T. Crucea, la Est U.A.T Nicolae
Bălcescu, la Sud UAT Tortomanu, la Vest UAT Seimeni.
Situaţia detaliată a pajiştilor este prezentată în tabelul de mai jos (nr. cadastral,
suprafaţa în ha, nr. parcelă, categoria de folosinţă a teritoriului administrativ):
SITUAȚIA TERENURILOR OCUPATE DE IZLAZURI
Nr.
crt.
Nr.sector
cadastral
Nr.
tarla
Nr. parcelă Suprafață
(ha)
Categoria de
folosință
Observații
1. 1 P 274/1 1,57 P
2. 1 P 671 6,95 P
3. 1 P 241 25,2885 P
4. 1 53 P 243/4 25,52 P
5. 3 P 663/2/2 0,2048 P
6. 3 P 663/2/3 0,0100 P
7. 3 P 663/2/1 12,7332 P
8. 3 47 A 216/1/10 a 7,15 P
9. 3 47 A 215/2 13,36 P
10. 3 47 A 216/1/10 b 8,65 P
11. 4 A 166 11,49 P
12. 4 P 670 25,1043 P
13. 4 P 192/1 0,0771 P
14. 4 45 P 185/1/2 4,64 P
15. 4 45 P 185/1/1 0,55 P
16. 4 45 P 185/2/2 4,3860 P
17. 4 45 P 185/2/1 0,1540 P
18. 4 45 P 185/3 4,17 P
19. 6 37 A 125/6 1,20 A
20. 19 A 23 5,41 A
21. 19 P 109/1 1,94 P
22. 19 P109 61,1997 P
23. 19 31 P 108/2/6 0,1365 P
24. 19 31 P 108/2/5 0,1365 P
25. 19 31 P 108/2/1 66,7163 P
12
Nr.crt Nr.sector
cadastral
Nr.
tarla
Nr. parcelă Suprafață
(ha)
Categoria de
folosință
Observații
26. 19 31 P 108/2/4 0,1365 P
27. 19 31 P 108/2/3 2,3805 P
28. 19 P 100/5/2 7,3795 P
29. 19 P 100/4/1 69,2792 P
30. 19 P 100/4/6 0,1365 P
31. 19 P 100/4/4 7,1340 P
32. 19 30/2 P 98/2/1 13,3705 P Titlu proprietate
6606
33. 19 30/2 P 98/2/2/6 0,1485 P
34. 19 30/2 P 98/2/2/5 0,1365 P
35. 19 30/2 P 98/2/2/4 0,1365 P
36. 19 30/2 P 98/2/2/3 0,1365 P
37. 19 30/2 P 98/2/2/1 38,0208 P
38. 19 P 100/4/5 0,1365 P
39. 19 P 100/4/3 13,831 P
40. 19 P 100/4/2 10,00 P
41. 19 30/2 P 98/2/2/2 14,71 P
42. 19 31 P 108/2/2 7,2987 P
43. 19 P 100/4/7 0,6526 P
44. 20 51 P 233/6/12 14,55 P
45. 20 53 P 243/5 30,13 P
46. 21 P 159/1 1,4323 P
47. 21 P 159/3 1,00 P
48. 21 P 159/2 1,8362 P
49. 21 P 159/4 18,9252 P
50. 21 P 148/1/3 44,4310 P
51. 21 P 144/1/2 12,3355 P
52. 21 P 144/1/1 0,1365 P
53. 21 P 143/1 42,3111 P
54. 21 P 143/6 0,1365 P
55. 21 P 143/5 0,2365 P
56. 21 P 143/4 0,1365 P
57. 21 P 143/3 0,1365 P
58. 21 P 143/2 0,1365 P
TOTAL PĂȘUNE UAT SILIȘTEA 640,8936
13
14
15
CAPITOLUL 3
DETERMINARE A SUPRAFEŢEI PAJIŞTILOR ȘI
A PORŢIUNILOR DIN CARE SE COMPUNE PAJIŞTEA CU PREZENTAREA
DENUMIRII TRUPURILOR ȘI VECINĂTĂȚILOR
Planurile care au stat la baza lucrărilor de identificare şi determinare din punct
de vedere topografic a pajiştilor sunt planurile la scara 1:2000,1:5000,1:10000 planuri şi hărţi
topografice şi cadastrale ale Primariei comunei SILIȘTEA.
Suprafaţa totală a pajiştei, aparţinatoare Primăriei comunei SILIȘTEAeste de
628 ha. Reprezentarea acestei suprafeţe, precum şi a porţiunilor din care se compune, este
redată în schiţa de ansamblu a teritoriului.
Amplasarea trupurilor de pajişte, împreună cu vecinatăţile acestora se regăsesc în
planşele anexate. Pentru fiecare porţiune s-au determinat perimetrele atât pe hartă, cât şi
efectiv pe teren, prin deplasări la faţa locului. Astfel, prezentarea vecinătaţilor şi a hotarelor se
prezintă conform tabelului 2.1
Pajiştea comunei SILIȘTEA este împărţită în 2 trupuri distincte denumite după numele
localitățiilor, materializate pe hartă, prezentate în continuare pe baza tabelului 2.2
16
VECINII PARCELELOR DE PĂȘUNE
COM. SILIȘTEA
Tabel 2.1
Nr.crt Nr.
parcelă
SUPRAFA
TA HA
Nord Est Sud Vest
1 P 274/1 1,57 DJ 224 De 272/4 De 274/2 De 274/2/49
2 P 671 6,95 Intravilan
Siliștea
De 671/2 De 671/2
P 241
P 243/4
3 P 241 25,29 P 671 SC Vinia
SA Iași
De 268/18
De269
P 243/4
4 P243/4 25,52 Canal P 671/P
241
De 269 Canal
5 P663/2 12,948 De 293 HC215/1 Intravilan Siliștea De 662
6 A
216/1/10a
7,15 De 216/1/10 HC 215/1 Intravilan Siliștea De 216/1/10
7 A 215/2 13,36 HC 215/1 DJ
102(224)
DJ 102(224 HC 215/1
8 A
216/1/10b
8,65 De 128/9 HC 215/1 HC 215/1 De 128/9
9 A 166 11,49 A 165/3/19 HC 163 HC 163 P 670
10 P 670 25,1043 De 182 A 165 Cn 163 Intravilan
Siliștea
11 P 192/1 0,0771 Dj 224 V 192/1 Intravilan Siliștea DJ 224
12 P 185/1 5,19 De 193 De 185/14 A185/2 De 193
13 P 185/2 4,54 De 193
De 185/15
A 185/5 De 185/14 De 193
14 P 185/3 4,17 De 193 De 185/16 A 185/10
A 185/7
De 185/15
De 193
15 A 125/6 1,20 HC 125/5 DJ 224 Dc 125/4 HC 125/5
16 A 23 5,41 Dj 224 HC 23/2 HC 23/2 P 109/1
17 P 109/1 1,94 A 23 HC 23/2 P 109 Dc 63
18 P 109 61,1997 Dj 224 HC 108/1 HC 108/1 Intravilan
Țepeș Vodă
19 P 108/2 76,805 Cn 108/1
Teren arabil
De-P 109
A94
A 95 P 100/4
17
Nr.crt Nr.
parcelă
SUPRAFA
TA HA
Nord Est Sud Vest
20 P 100/5/2 7,3795 Intravilan
Țepeș Vodă
Cn 100/5/1 Cn 100/5/1 DJ 224
21 P 100/4/1 69,2792 CN 100/5/1
De 96/2
De 100/4/7 De 100/5 De 100/5
22 P 100/4/2 10,00 P 98/2/2 P98/2/2 De 100/5 P100/4/3
23 P 100/4/3 13,0831 P 98/2/2 P 100/4/2 De 100/5 De 100/4/7
24 P 100/4/5 0,1365 P 100/4/3 P 100/4/3 P 100/4/3 De 100/4/7
25 P 100/4/6 0,1365 P 100/4/4 P100/4/4 P 100/4/4 De100/4/7
26 P 233/6/12 14,55 A 236/6/11 De 236/7 Hotar Seimeni De 318/2
27 P 98/2/2 53,2888 P 98/2 De 96/2
De 98
De 98
De 100/5
P 100/4
28 P 243/5 30,13 De 243/5/1 HC 243/2 HC 243/2 De 236/7
29 P 148/1/3 44,4310 De 152 P 144/1 P 143 De 152/1
30 P 143 43,0936 P 148/1/3 De 142/21 De 142/21 DJ 312
31 P 144/1 12,4720 De 152 De 137 De 142/21 P 184/1/3
32 P 159 23,1937 HC 163 De 137 De 152 Intravilan
Siliștea
18
SITUAȚIA TERENURILOR OCUPATE DE IZLAZURI -TRUPUL SILIȘTEA tabel2.2
Nr.crt Nr. sector
cadastral
Nr.
tarla
Nr. parcelă Suprafață Categoria de
folosință
Denumire
populară
1 1 P 274/1 1,57 P
2 1 P 671 6,95 P
3 1 P 241 25,2885 P
4 1 53 P 243/4 25,52 P
5 3 P 663/2/2 0,2048 P
6 3 P 663/2/3 0,0100 P
7 3 P 663/2/1 12,7332 P
8 3 47 A 216/1/10 a 7,15 P
9 3 47 A 215/2 13,36 P
10 3 47 A 216/1/10 b 8,65 P
11 4 A 166 11,49 P
12 4 P 670 25,1043 P
13 4 P 192/1 0,0771 P
14 4 45 P 185/1/2 4,64 P
15 4 45 P 185/1/1 0,55 P
16 4 45 P 185/2/2 4,3860 P
17 4 45 P 185/2/1 0,1540 P
18 4 45 P 185/3 4,17 P
19 20 51 P 233/6/12 14,55 P
20 20 53 P 243/5 30,13 P
21 21 P 159/1 1,4323 P
22 21 P 159/3 1,00 P
23 21 P 159/2 1,8362 P
24 21 P 159/4 18,9252 P
25 21 P 148/1/3 44,4310 P
26 21 P 144/1/2 12,3355 P
27 21 P 144/1/1 0,1365 P
28 21 P 143/1 42,3111 P
29 21 P 143/6 0,1365 P
30 21 P 143/5 0,2365 P
31 21 P 143/4 0,1365 P
32 21 P 143/3 0,1365 P
33 21 P 143/2 0,1365 P
TOTAL TRUP SILIȘTEA 319,8782
19
SITUAȚIA TERENURILOR OCUPATE DE IZLAZURI PE TRUPUL ȚEPEȘ VODĂtabel 2.2
Nr.
crt.
Nr. sector
cadastral
Nr.
tarla
Nr. parcelă Suprafață Categoria de
folosință
Denumire
populară
1 6 37 A 125/6 1,20 A
2 19 A 23 5,41 A
3 19 P 109/1 1,94 P
4 19 P109 61,1997 P
5 19 31 P 108/2/6 0,1365 P
6 19 31 P 108/2/5 0,1365 P
7 19 31 P 108/2/1 66,7163 P
8 19 31 P 108/2/4 0,1365 P
9 19 31 P 108/2/3 2,3805 P
10 19 P 100/5/2 7,3795 P
11 19 P 100/4/1 69,2792 P
12 19 P 100/4/6 0,1365 P
13 19 P 100/4/4 7,1340 P
14 19 30/2 P 98/2/1 13,3705 P Titlu proprietate
6606
15 19 30/2 P 98/2/2/6 0,1485 P
16 19 30/2 P 98/2/2/5 0,1365 P
17 19 30/2 P 98/2/2/4 0,1365 P
18 19 30/2 P 98/2/2/3 0,1365 P
19 19 30/2 P 98/2/2/1 38,0208 P
20 19 P 100/4/5 0,1365 P
21 19 P 100/4/3 13,0831 P
22 19 P 100/4/2 10,00 P
23 19 30/2 P 98/2/2/2 14,71 P
24 19 31 P 108/2/2 7,2987 P
25 19 P 100/4/7 0,6526 P
TOTAL TRUP ȚEPEȘ VODĂ 321,0154
CENTRALIZATOR SUPRAFEȚE TRUPURI
Nr.crt Denumire trup Suprafața (ha)
1 SILIȘTEA 319,8782
2 ȚEPEȘ VODĂ 321,0154
TOTAL UAT SILIȘTEA 640,8936
20
CAPITOLUL 4
DESCRIEREA SOLULUI PAJIŞTILOR
Solul, ca element al agroecosistemelor de pajişte, poate favoriza productivitatea
acestora, printr-o seamă de însuşiri specific precum: cantitatea, calitatea şi echilibru
elementelor nutritive pe care le pune la dispoziţia plantelor, volumul edafic util, textura,
porozitatea, permeabilitatea, regimul aerohidric şi termic, compoziţia mineralogical, reacţia şi
saturaţia în baze, etc.
Una dintre caracteristicile fizico-chimice cele mai importantre ale solului, care asigură
condiţii optime de nutriţie pentru organismele vegetale o constituie reacţia solului.
În cazul solurilor de pe paşunile UAT SILIȘTEA, în orizontul de suprafaţă, reacţia
solului este cuprinsă între 7,8-8,2.
4.1. Repartiţia teritorială a solurilor
Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de
factorii climatici şi de relief. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă a favorizat o
mineralizare accentuată a părţii organice. În teritoriul studiat varietatea învelişului de soluri
este specifică zonei de stepă şi silvostepă, fiind întâlnite următoarele tipuri: regosol şi
cernoziom.
Factorii de microrelief, clima, roca subiacentă au fost cei care au dus la separarea
unităţilor de sol (US), precum şi factorii antropici, areale cu compactare, eroziune slabă şi
moderată de suprafaţă.
Pe versanţi cu pante >12% s-au format regosoluri. Pe platouri cu pante în general mici
se întâlnesc cernoziomuri.
4.2 Lista unitătilor de soluri (US)
Este echivalentă cu legenda unităţilor de sol, care cuprinde 3 unităţi de sol repartizate
pe hectare şi procente. Din această listă se poate observa ca toate solurile s-au format sub
acţiunea dominantă a unui singur proces pedo-genetic: bioacumulare de tip stepic (humus tip
mull-calcic).
Acesta a evoluat diferit în funcţie de materialele parentale sau roca subiacentă asupra
căreia a acţionat şi nivelul pânzei freatice.
4.3Caracterizarea unităţilor de sol.
Pe teritoriul studiat diversitatea solurilor este restrânsă. Majoritatea solurilor sunt
Regosoluri, Litosoluri Şi Cernoziomuri.
Clasa Protisolurilor – întâlnim regosoluri. Ocupă o suprafaţă de 580,74 ha,
reprezentând 92,47 % din suprafaţa totală.
Regosolurile - ocupă o suprafaţă de 580,74 ha, reprezentând 92,47 % din suprafaţă,
subtipul molic şi calcaric.
Clasa Cernisolurilor reprezentată de cernoziomuri. Ocupă o suprafaţă de 47,26 ha,
reprezentând 7,53 % din suprafaţa totală cu subtipul tipic.
Din studiu reies următoarele:
21
1. Pe cea mai mare parte a suprafeţei sunt întâlnite regosoluri care ocupă o suprafaţă
de 580,74 ha, reprezentând 92,47 %, din total suprafaţă de păşune.
2.Cernoziomurile ocupă şi ele o suprafaţă de 47,26 ha reprezentând 7,53% din total
păşune.
Studiind factorii limitativi ai pretabilităţii, pentru categoria de folosinţă păşune, gruparea
terenurilor în clase de pretabilitate este următoarea :
- Clasa III-a de pretabilitate cuprinde unităţile de sol US 3 ocupând o suprafaţă de
47,26 ha (7,53 %) grupate în următoarele tipuri de sol :
- US 3 ( cernoziomuri) ocupă o suprafaţă de 47,26 ha reprezentând 7,53 % din
totalul de păşune ;
- Clasa IV-a de pretabilitate cuprinde unităţile de sol US 1 şi 2 ocupând o suprafaţă de
580,74 ha (92,47 %) grupate în următoarele tipuri de sol :
- US 1 ( regosoluri) ocupă o suprafaţă de 142,06 ha reprezentând 22,62 % din
totalul de păşune ;
- US 2(regosoluri) ocupă 438,68 ha reprezentând 69,85% din totalul de păşune;
COMPLETĂRI LA M.E.S.P.- 1987
1. Indicatori de stare
Indicatorii suplimentari introduşi în caracterizarea pedologică conform Ordinului nr. 278
al M.A.A.P.M. şi publicat în monitorul oficial nr. 598 din 28.12.2011 se referă la eroziunea de
suprafaţă (E s), eroziunea de adâncime (E ad) şi un indicator global cuprinzând eroziunile şi
alunecările. Privitor la eroziunea de suprafaţă (E s) aceasta cuprinde patru intervale de
apreciere: slabă (neapreciabilă), moderată, puternică si foarte puternică (excesivă). Criteriul
de apreciere utilizat este grosimea orizontului de humus.
În cazul indicatorului global din cele 5 situaţii specifice, pentru teritoriul cercetat
se regăsesc terenuri neafectate Es1 ce cuprind toate solurile fără probleme, terenuri moderat
afectate Es2, Es3 şi terenuri puternic afectate Es4. Eroziunea în adâncime nu se manifestă
prin forme ca să întrunească criteriile stabilite.
Categoria
terenului
Forme de eroziune la suprafata
Es 1 Es 2, Es 3 Es 4, Es 2-3
ha % ha % ha %
Neafectate sau slaba RS, CZ 628,00 100,00 - - - -
Moderat afectate, moderat erodate - - - - - -
Puternic afectate
Puternic erodate - - - - - -
22
2. Indicatori de risc
Sunt stabiliţi numai pentru eroziunea de suprafaţă, iar clasa de risc se determină după
cantitatea de humus pierdută de sol în t/ha pe an. Stabilirea indicatorului de risc sa facut pe
baza calculului rezervei de humus (Rh) pe primii 50 cm. În teritoriul studiat întâlnim eroziune
neapreciabilă sub 3 t/ha/an pe cernoziomuri în suprafaţa de 47,26 ha, eroziune slabă 3-10
t/ha pe regosoluri în suprafaţă de 580,74 ha.
Clasa de risc Soluri Cantitatea de material
erodat ( t/ha/an)
Suprafata
(ha)
Eroziune neapreciabilă CZ < 3t 47,26
Eroziune slabă RS 3-10 580,74
Moderată - - -
Puternică - - -
Foarte puternică - - -
Nr.
Crt. Parcela
Suprf.
- ha -
Categoria
de
folosinţă
US Tip de
Sol Obs.
1. P 274/1 1.57 păşune 1 Rska
2. P 671 6.95 păşune 1 Rska
3. P 241 25.29 păşune 1 Rska
4. P 243/4 25.52 păşune 1 Rska
5. P 663/2 12.95 păşune 1 Rska
6. A 216/1/10a 7.15 arabil 3 CZka
7. A 215/2 13.36 arabil 3 CZka
8. A 216/1/10b 8.65 arabil 3 CZka
9. A 166 11.49 arabil 3 CZka
10. P 670 25.10 păşune 1 Rska
11. P 192/1 0.56 păşune 2 Rsmo
12. P 185/1 5.19 păşune 2 Rsmo
13. P 185/2 4.54 păşune 2 Rsmo
14. P 185/3 4.17 păşune 2 Rsmo
15. A 125/6 1.20 arabil 3 CZka
16. P 23 5.41 păşune 3 CZka
17. P 109/1 1.94 păşune 2 Rsmo
18. P 109 61.20 păşune 2 Rsmo
19. P 108/2 76.81 păşune 2 Rsmo
20. P 100/5/2 7.38 păşune 2 Rsmo
21. P 100/4 100.42 păşune 2 Rsmo
22. P 95/2/2 53.29 păşune 2 Rsmo
23. P 233/6/12 14.55 păşune 1 Rska
24. P 243/5 30.13 păşune 1 Rska
25. P 159 23.19 păşune 2 Rsmo
26. P 148/1/3 44.43 păşune 2 Rsmo
27. P 144/1 12.47 păşune 2 Rsmo
28. P 143 43.09 păşune 2 Rsmo
TOTAL 628.00
23
BULETIN DE ANALIZĂ
SILIŞTEA
Nr.
laborat
Profil
Nr. Orizont
Adâncime
cm pH
Săruri
mg/
100gsol
CaCO
3 %
Humus
%
Pc
ppm
K
ppm
ALCĂTUIRE GRANULOMETRICĂ
NG NF P.I P.II Praf
total
Argila
>0.002
Argila
>0.01
1
1
Aţ 0-15 8,1 65,82 3,57 3,07 47 118 0,10 50,17 12,54 14,42 26,96 22,77 37,19
2 Am 15-32 8,1 74,54 5,48 2,77 32 98 0,1 51,60 12,82 14,44 26,76 21,54 35,98
3 A/C 32-45 8,1 60,45 7,28 2,05 20 72 0,20 52,85 12,01 14,52 26,53 20,42 34,99
4 Cca 45-67 8,1 61,52 10,44 0,20 45,11 11,72 14,45 26,17 18,52 32,97
5 C 67-90 8,1 60,44 14,25 0,20 53,94 11,89 15,20 27,09 18,77 33,97
6
2
Aţ 0-17 8,0 72,52 4,44 2,95 32 100 0,10 49,16 10,24 17,25 27,46 23,25 40,50
7 Am 17-34 8,0 72,10 7,28 2,24 30 98 0,10 50,73 11,45 18,27 26,72 22,45 37,72
8 A/C 34-47 8,0 72,45 10,54 1,89 22 77 0,20 49,77 14,54 15,32 29,86 20,17 35,49
9 Cca 47-70 8,1 70,54 12,05 0,10 53,68 14,55 12,45 27,00 19,22 31,67
10 C 70-95 8,2 71,21 13,58 0,20 50,88 15,27 15,20 30,47 18,45 33,65
11
3
Aţ 0-14 8,0 77,25 3,57 2,94 44 144 0,10 50,89 12,42 15,45 27,87 21,14 36,89
12 Am 14-30 8,0 75,44 5,28 2,72 30 120 0,10 48,10 12,54 15,04 30,58 21,22 36,26
13 A/C 30-45 8,1 72,10 7,77 1,54 21 90 0,20 51,66 13,44 14,25 27,69 20,45 34,70
14 Cca 45-65 8,2 68,57 10,45 0,20 53,91 11,20 15,55 26,75 19,14 34,69
15 C 65-85 8,2 678,85 12,34 0,30 58,59 12,10 15,00 27,10 19,01 34,01
16
4
Aţ 0-15 8,0 72,10 4,22 2,77 45 132 0,10 49,49 12,54 15,10 27,64 22,77 37,87
17 Am 15-31 8,1 70,10 7,54 2,25 32 112 0,20 49,98 12,45 15,22 27,67 22,15 37,37
18 A/C 31-47 8,1 73,28 9,28 1,54 15 100 0,20 51,44 12,34 14,57 26,91 21,45 35,97
19 Cca 47-68 8,2 64,54 11,45 0,10 51,78 12,15 15,77 27,92 20,20 35,97
20 C 68-85 8,2 62,45 13,07 0,30 53,28 12,10 14,22 26,32 20,10 34,32
21 5
Am 0-15 8,0 60,45 5,28 1,54 22 74 0,10 51,15 12,45 15,15 27,60 21,15 36,30
22 C 15-52 8,1 65,44 14,25 0,10 52,38 12,22 14,20 26,42 21,10 35,30
23 6
Am 0-17 8,0 67,28 7,57 1,55 15 72 0,10 50,20 12,15 15,10 27,25 22,45 37,55
24 C 17-44 8,0 60,21 12,45 0,10 56,14 10,45 12,16 22,61 21,15 33,31
25 7
Am 0-21 7,8 67,35 8,45 1,75 23 72 0,10 49,74 12,44 15,52 27,96 22,20 37,72
26 C 21-52 8,0 65,47 15,04 0,10 54,60 10,10 14,20 24,30 21,00 35,20
27 8
Am 0-22 8,1 77,25 7,77 1,24 22 54 0,10 49,50 12,25 15,70 27,95 22,45 38,15
28 C 22-50 8,1 75,40 15,28 0,10 56,45 10,05 12,30 22,35 21,10 33,40
29 9
Am 0-21 8,2 74,20 7,45 1,58 20 68 0,10 49,77 12,44 15,42 27,86 22,27 37,69
30 C 21-45 8,2 75,75 10,24 0,10 43,28 10,52 25,10 35,62 21,00 46,10
24
BULETIN DE ANALIZĂ
SILIŞTEA
Nr.
laborat
Profil
Nr. Orizont
Adâncime
cm pH
Săruri
mg/
100gsol
CaCO
3 %
Humus
%
Pc
ppm
K
ppm
ALCĂTUIRE GRANULOMETRICĂ
NG NF P.I P.II Praf
total
Argila
>0.002
Argila
>0.01
31 10
Am 0-19 8,1 72,40 5,54 1,77 25 72 0,10 47,23 15,12 15,45 30,57 22,10 46,02
32 C 19-42 8,2 70,44 12,14 0,10 50,60 12,20 15,10 27,30 22,00 42,40
33 11
Am 0-20 8,1 68,58 7,22 1,57 20 54 0,10 47,43 15,45 15,57 31,02 21,45 46,59
34 C 20-45 8,1 72,45 14,54 0,10 51,28 12,00 15,10 27,10 21,52 42,20
35 12
Am 0-22 8,1 64,58 7,77 1,49 32 72 0,10 50,29 12,45 15,01 27,46 22,14 42,47
36 C 22-47 8,2 58,72 14,58 0,10 52,23 10,57 15,00 25,57 22,10 40,57
37 13
Am 0-20 8,2 72,44 7,07 1,52 30 75 0,10 50,10 12,45 15,25 27,70 22,10 42,95
38 C 20-54 8,2 76,15 15,01 0,10 53,39 10,57 14,40 24,97 21,54 39,37
39 14
Am 0-22 8,2 72,44 7,45 1,44 24 58 0,10 48,98 14,40 15,00 29,40 21,52 44,40
40 C 22-57 8,2 77,58 10,52 0,10 51,93 12,52 14,45 26,97 21,00 41,42
41 15
Am 0-24 8,1 76,72 5,44 1,72 28 77 0,10 49,56 12,24 15,77 28,01 21,45 43,78
42 C 24-55 8,1 72,54 12,01 0,10 56,22 10,05 12,48 22,53 21,15 35,01
43 16
Am 0-27 8,2 70,15 5,87 1,35 25 55 0,10 50,13 12,52 15,00 27,52 22,25 42052
44 C 27-42 8,2 70,28 11,27 0,10 50,61 12,45 15,74 28,19 21,10 43,93
45 17
Am 0-20 8,1 74,58 7,28 1,84 21 58 0,10 49,58 12,55 15,25 27,80 22,52 43,05
46 C 20-54 8,2 70,27 14,25 0,10 53,45 10,45 10,00 25,45 21,00 40,45
47 18
Am 0-25 8,1 66,54 5,77 1,57 20 45 0,10 44,95 12,45 15,50 27,95 22,00 43,45
48 C 25-50 8,1 62,10 10,54 0,10 50,93 12,01 15,45 27,47 21,50 42,92
49 19
Am 0-27 8,2 65,20 7,22 1,78 32 75 0,10 49,93 12,45 15,27 27,72 22,25 42,99
50 C 27-54 8,2 60,14 10,55 0,10 51,40 12,10 15,00 27,10 21,40 42,10
51 20
Am 0-25 8,1 62,55 8,54 1,84 25 54 0,10 50,03 12,20 15,45 27,65 22,22 43,10
52 C 25-47 8,2 70,14 14,55 0,10 51,65 12,10 15,00 27,10 21,15 42,10
25
Caracteristicile solului din unitățile de sol aflate în UAT SILIȘTEA
Caracteristicile solului UNITATE TERITORIALA DE
SOL nr.1
UNITATE TERITORIALA DE
SOL nr.2
UNITATE TERITORIALĂ
DE SOL nr.3
Formulă RSka -k1d2 -l/l-Te-m Pş RSmo -k1d2 -l/l-Te-m Pş CZti-k1d6-l/l-Te-mPs
Denumire Regosol calcaric,
proxicalcaric, lut/lut
Regosl molic, proxicalcaric,
lut/lut
Cernoziom calcaric,
proxicalcaric, lut/lut
Unitați de sol (US) Regosoluri Regosoluri Cernoziom
Suprafața(ha) 142,06 ha. 22,62 % 438,68 ha. 69,85 % 47,26 ha. 7,53%
Profile și sondaje P 5,6,7, 8,9,10,11,12,13,14 P 15,16,17,18,19,20 P: 1,2,3,4
Condiții naturale în care
apar
podiş podiş podiş
Aspectul suprafeței terenului înclinat înclinat slab înclinat
Profil cu următoarea
succesiune de orizonturi
:Am 0-21 cm , C 21-52 cm Am 0-20 cm , C 20-54 cm, Aţ 0-15 cm, Am 15-32 cm
A/C 32-45 cm, Cca 45-67
cm, C 67-90 cm,
Textura lutoasă, pe tot profilul. lutoasă pe tot profilul lutoasă.
Fizice profilul este sleb dezvoltat datorită procesului de solficare, conductivitate mică.
profilul este sleb dezvoltat datorită procesului de solficare, conductivitate mică.
permeabilitate bună ,
porozitate bună
Chimice aprovizionarea cu azot total este mic, fosfor mobil mic, potasiu mobil mic.
aprovizionarea cu azot total
este mic, fosfor mobil mic,
potasiu mobil mic
mijlociu aprovizionat in P,K şi conţinut de azot mijlociu.
Humus aprovizionarea cu humus
este scăzută
aprovizionarea cu humus
este scăzută
mijlociu aprovizionat cu
humus
pH slab alcalin slab alalin slab alcalin
Drenaj global bun bun bun
26
UNITATEA TERITORIALA DE SOL Nr. 1
FORMULA RSka -k1d2 -l/l-Te-m Pş
DENUMIREA Regosl calacaric, proxicalcaric, lut/lut
Suprafata 142,06 ha. 22,62 % Profile si sondaje P 5,6,7,
8,9,10,11,12,13,14
Judetul Constanta Localitatea SILIŞTEA
Raspindirea : extravilanul loc. Siliştea
Conditii naturale in care apar : podiş
Aspectul suprafetei terenului : înclinat
Principalele soluri cu care se asociaza (modul de asociere, proportia)
CARACTERISTICILE SOLULUI
Morfologice : profil cu următoarea succesiune de orizonturi:Am 0-21 cm , C 21-52 cm,
textură lutoasă, pe tot profilul.
Fizice : profilul este sleb dezvoltat datorită procesului de solficare, conductivitate mică.
Chimice : pH slab alcalin, aprovizionarea cu humus este scăzută, aprovizionarea cu
azot total este mic, fosfor mobil mic, potasiu mobil mic.
Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global, etc):
Drenaj global bun
27
UNITATEA TERITORIALA DE SOL Nr. 2
FORMULA RSmo -k1d2 -l/l-Te-m Pş
DENUMIREA Regosl molic, proxicalcaric, lut/lut
Suprafaţa 438,68 ha. 69,85 % Profile si sondaje P 15,16,17,18,19,20
Judetul Constanta Localitatea SILIŞTEA
Raspindirea : extravilanul loc. Siliştea
Conditii naturale in care apar : podiş
Aspectul suprafetei terenului : înclinat
Principalele soluri cu care se asociaza (modul de asociere, proportia)
CARACTERISTICILE SOLULUI
Morfologice: profil cu următoarea succesiune de orizonturi:Am 0-20 cm , C 20-54 cm,
textură lutoasă, pe tot profilul.
Fizice: profilul este sleb dezvoltat datorită procesului de solficare, conductivitate mică.
Chimice : pH slab alcalin, aprovizionarea cu humus este scăzută, aprovizionarea cu
azot total este mic, fosfor mobil mic, potasiu mobil mic.
Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global, etc):
Drenaj global bun
28
UNITATEA TERITORIALA DE SOL Nr.3
FORMULA CZti-k1d6-l/l-Te-mPs
DENUMIREA Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut/lut
Suprafata 47,26 ha. 7,53% Profile si sondaje P: 1,2,3,4
Judetul Constanta Localitatea Siliştea
Raspindirea : extravilanul loc. Siliştea
Conditii naturale in care apar : podiş
Aspectul suprafetei terenului : slab înclinat
Principalele soluri cu care se asociaza (modul de asociere, proportia)
CARACTERISTICILE SOLULUI
Morfologice : Profilul are urmatoarea succesiune a orizonturilor: Aţ 0-15 cm, Am 15-32
cm A/C 32-45 cm, Cca 45-67 cm, C 67-90 cm, textura lutoasă.
Fizice : permeabilitate bună , porozitate bună.
Chimice : pH slab alcalin, mijlociu aprovizionat cu humus, mijlociu aprovizionat in P,K
şi conţinut de azot mijlociu.
Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global, etc):
Drenaj global bun
29
CAPITOLUL 5
BONITAREA TERENULUI
5.1 Bonitarea în regim natural.
Pentru încadrarea terenurilor în clase de favorabilitate și ulterior, clase de calitate, s-a
procedat la bonitarea terenurilor conform metodologiei.
Unitățile de teren delimitate pe hartă constituie elementele de bază pentru bonitare, care
înseamnă estimarea gradului în condiții de climă, relief, sol, etc. Satisfac cerințele unei
dezvoltări optime a speciilor de cultură. La nivel de unitate de teren s-au luat în calcul toate
speciile sau folosințele din metodologie chiar dacă unele din ele nu sunt cultivate deloc în
zonă.
Cele 24 de specii sau folosinţe sunt :
PS - pășune
FN - fânețe
MR - măr
PR - păr
PN - prun
CV - cireș - vișin
CS - cais
PC - piersic
VV - viță de vie soiuri pentru vin
VM - viță pentru vie soiuri de masă
GR - grâu
OR - orz
PB - porumb
FS - floarea soarelui
CT - cartof
SF - sfeclă de zahăr
SO - soia
MF - mazăre - fasole
IU - in ulei
IF - in fuior
CN - cânepă
LU - lucernă
TR - trifoi
LG - legume
AR - arabil
30
Elementele care sunt luate în calcul la stabilirea notelor de bonitare sunt, conform
metodologiei, următoarele:
- temperatura medie anuală, valori corectate
- precipitații medii anuale, valori corectate
- gleizarea
- salinizarea
- textura solului
- adâncimea apei freatice
- inundabilitatea terenului
- porozitatea totală
- conținutul de carbonați de calciu
- reacția solului
- volumul edafic util
- rezerva de humus
Menționăm că din totalul celor 17 indicatori din normele metodologice, numai aceștia apar
în teritoriul SILIȘTEA.
Pentru fiecare indicator s-a estimat printr-un coeficient subunitar modul în care acesta
satisface cerințele fiecărei culturi sau folosințe, 1 reprezentând optimul, apoi coeficienții s-
au înmulțit între ei, iar rezultatul obținut cu 100 rezultând o cifră situată în intervalul 1-100.
Cu cât cifra este mai mare, cu atât mai bună este favorabilitatea acestui teren pentru
folosința sau cultura respectivă.
Notele astfel obținute se grupează în intervale a câte 10 puncte, în ordine descrescătoare
și se obțin 10 clase de favorabilitate
Prin gruparea claselor de favorabilitate câte două în ordine descrescătoare se obțin
clasele de calitate în număr de cinci. Clasele de favorabilitate vor fi cele din M.E.S.P./1987
vol.II, pag. 67, de la 1 la 10.
Pentru folosinţe (arabil, păşune, fâneţe, pomi şi livezi) se va stabili şi clasa de folosinţă de
la 1 la5.
Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se va face după cum urmează:
- Clasa I - 81 – 100 de pucte de bonitare;
- Clasa II - 61 – 80 de pucte de bonitare;
- Clasa III - 41 -60 de pucte de bonitare;
- Clasa IV – 21 – 40 de pucte de bonitare;
- Clasa V - 1 – 20 de pucte de bonitare;
Clasa de teren se referă la calitatea terenului, exprimând sintetic potenţialul de
producţie al terenului, ca rezultat al interacţiunii factorilor de madiu şi activitatea omului.
Încadrarea în clase de calitate a terenurilor având folosinţa păşune este următoarea :
- Suprafaţa de 580,74 ha categoria de folosinţă păşune se încadrează în clasa V-a
de calitate cu 16 puncte de bonitare.
- Suprafaţa de 47,26 ha categoria de folosinţă păşune se încadrează în clasa IV-a
de calitate cu 40 puncte de bonitare.
Încadrarea medie a suprafeţei de păşune este în clasa V-a, cu 18 puncte de
bonitare.
31
SITUAŢIA TERENURILOR OCUPATE DE IZLAZURI COM. SILIŞTEA
Nr.
Crt. Parcela
Suprf.
- ha -
Categoria
de
folosinţă
US Tip de
Sol
Notă de
Bonitare
Clasă
de
calitate
Obs.
1. P 274/1 1.57 păşune 1 Rska 16 V
2. P 671 6.95 păşune 1 Rska 16 V
3. P 241 25.29 păşune 1 Rska 16 V
4. P 243/4 25.52 păşune 1 Rska 16 V
5. P 663/2 12.95 păşune 1 Rska 16 V
6. A 216/1/10a 7.15 arabil 3 CZka 40 IV
7. A 215/2 13.36 arabil 3 CZka 40 IV
8. A 216/1/10b 8.65 arabil 3 CZka 40 IV
9. A 166 11.49 arabil 3 CZka 40 IV
10. P 670 25.10 păşune 1 Rska 16 V
11. P 192/1 0.56 păşune 2 Rsmo 16 V
12. P 185/1 5.19 păşune 2 Rsmo 16 V
13. P 185/2 4.54 păşune 2 Rsmo 16 V
14. P 185/3 4.17 păşune 2 Rsmo 16 V
15. A 125/6 1.20 arabil 3 CZka 40 IV
16. P 23 5.41 păşune 3 CZka 40 IV
17. P 109/1 1.94 păşune 2 Rsmo 16 V
18. P 109 61.20 păşune 2 Rsmo 16 V
19. P 108/2 76.81 păşune 2 Rsmo 16 V
20. P 100/5/2 7.38 păşune 2 Rsmo 16 V
21. P 100/4 100.42 păşune 2 Rsmo 16 V
22. P 95/2/2 53.29 păşune 2 Rsmo 16 V
23. P 233/6/12 14.55 păşune 1 Rska 16 V
24. P 243/5 30.13 păşune 1 Rska 16 V
25. P 159 23.19 păşune 2 Rsmo 16 V
26. P 148/1/3 44.43 păşune 2 Rsmo 16 V
27. P 144/1 12.47 păşune 2 Rsmo 16 V
28. P 143 43.09 păşune 2 Rsmo 16 V
TOTAL 628.00
5.2 Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate pentru folosinţă pășune
Studiind factorii limitativi ai pretabilităţii, pentru categoria de folosinţă păşune,
gruparea terenurilor în clase de pretabilitate este următoarea :
- Clasa III-ade pretabilitate cuprinde unităţile de sol US 3 ocupând o suprafaţă de
47,26 ha (7,53 %) grupate în următoarele tipuri de sol :
- US 3 ( cernoziomuri) ocupă o suprafaţă de 47,26 ha reprezentând 7,53 % din
totalul de păşune ;
- Clasa IV-ade pretabilitate cuprinde unităţile de sol US 1 şi 2 ocupând o
suprafaţă de 580,74 ha (92,47 %) grupate în următoarele tipuri de sol :
- US 1 ( regosoluri) ocupă o suprafaţă de 142,06 ha reprezentând 22,62 % din
totalul de păşune ;
32
- US 2(regosoluri) ocupă 438,68 ha reprezentând 69,85% din totalul de păşune
5.3 Indicatori de caracterizare ecologică.
Temperatura medie anuală, valori corectate.
Modul în care temperatura influențează favorabilitatea a fost expus pe larg în subcapitolele
referitoare la relief și climă, motiv pentru care nu se mai repetă. Tot acolo s-a precizat și
modul în care relieful influențează regimul termic prin pantă și expoziție, motiv pentru care
apare termenul de valoare corectată.
Precipitații medii anuale corectate.
Și asupra acestui factor s-au făcut considerațiile necesare în subcapitolele referitoare la
relief și climă inclusiv modul în care panta terenului modifică regimul hidric, diminuându-l,
aceasta fiind semnificația termenului de valoare corectată.
Textura solului.
Din acest punct de vedere, teritoriul SILIȘTEA nu prezintă o varietate mare, textura fiind
mijlocie.
Panta terenului.
Este un element de mare importanță pentru favorabilitate deoarece acesta are pe lângă un
efect direct și unul indirect prin acea că modifică atât regimul termic cât și pe cel hidric
provocând o redistribuire a acestora după modul în care a fost detaliat la subcapitolul
relief.
Pe teritoriul SILIȘTEA avem pante cu valori cuprinse între 5-7% cât și 8-12%.
Adâncimea apei freatice.
Alături de precipitații, este elementul care diminuează favorabilitatea tuturor speciilor sau
folosințelor, motiv pentru care marea majoritate a terenurilor nu se încadrează, în regim
natural, în clasa I-a și II-a de calitate, deoarece acest element diminuează favorabilitatea
la 60 % așa încât, cea mai mare notă care poate fi obținută nu trece de 60 aflat la limita
superioară a clasei a III-a.
Porozitatea totală.
Nu se manifestă compactări ale terenului care să ducă la scăderea favorabilităţii,
înregistrându-se valori apropiate de optim ale porozității, densității aparente și gradului de
tasare.
Conținutul de carbonat de calciu.
În teritoriul studiat nu se realizează concentrații mai mari de 10 % în primii 50 cm care să
ducă la diminuarea favorabilității, decât la solurile puternic sau excesiv erodate.
Reacția solului.
Marea majoritate a solurilor din teritoriul SILIȘTEA au reacția slab alcalină pH-ul este
cuprins între 7,8-8,2. Reacția solului este cel mai important parametru de caracterizare
chimică a solului, dar în zonă nu realizează valori care să producă diminuări drastice ale
recoltei.
Volumul edafic util.
Pentru ca plantele să-și desfășoare în condiții optime procesele biologice de sinteză a
materiei organice, ele trebuie să-și ia din sol apa și elementele minerale de nutriție
necesare în fotosinteză.
Pentru aceasta, plantele explorează un anumit volum de sol în conformitate cu
particularitățile aparatului radicular dar și posibitățile oferite de grosimea solului.
33
Cu cât aparatul radicular este mai profund, cu atât mai mare este volumul de sol explorat.
În teritoriul SILIȘTEA, acest factor nu diminuează favorabilitatea terenurilor.
Rezerva de humus.
Așa cum s-a mai arătat, humusul constituie rezerva de substanțe nutritive pe care le pune
treptat la dispoziție plantelor prin mineralizare. Între cantitatea de humus și fertilitatea
solului este o legătură directă.
La o rezervă de humus mai mică de 160 t/ha favorabilitatea este deja afectată. Scăderea
rezervei pe terenurile puternic erodate, la mai puțin de 120 t/ha înseamnă diminuarea
favorabilităţiila 70 % pentru cartof, sfeclă, in ulei, cânepă și legume, la 90 % pentru
pășune, pomi și vie pentru vin și 80 % pentru celelalte specii.
34
CAPITOLUL 6
VEGETAȚIA PAJIȘTILOR
Vegetația pajiștilor este alcătuită în mare parte din plante perene: gramineele,
leguminoasele, rogozuri și specii din alte familii botanice(diverse).
6.1 GRAMINEELE
Gramineele au dominanța cea mai mare în pajiști, au o ocupare de 30-50% și, în
unele cazuri chiar de 80-90%. Valoarea lor furajeră este bună având conținut mare în
substanțe nutritive și grad ridicat de digestibilitate. Pierderile provocate de scuturarea
frunzelor prin uscare sunt foarte reduse. Au o mare capacitate de înfrățire și un sistem
radicular foarte bine dezvoltat în staturile superficiale ale solului. Reacționează foarte bine
la lucrările de îmbunătățire pe pajiști, în sensul că dau producții mari și de calitate.
Particularități biologice. Cunoașterea particularităților biologice respectiv a
sistemului radicular, înfrățirii, proporția dintre lăstarii scurți și alungiți, modului de grupare a
lăstarilor în procesul de înfrățire, otăvirea, acumularea substanțelor de rezervă, permite
înțelegerea în aplicarea măsurilor din prezentul amenajament pastoral.
Sistemul radicular este fasciculat și concentrat în staturile superficiale ale solului.
Adâncimea sistemului radicular la una și aceeași specie diferă în funcție de condițiile de
creștere. Pe un sol uscat și sărac în elemente nutritive, gramineele au o rădăcina mai
profundă, iar pe un sol umed și fertil un sistem radicular mai superficial. Există o corelație
și între adâncimea sistemului radicular și înălțimea plantelor.
În rădăcini, stoloni și baza lăstarilor se acumulează substanțe de rezervă pe care
plantele le utilizează când asimilația este slabă (după pășunat) sau complet oprită(iarna).
Acumularea are loc intens toamna. Cu cât în această perioadă se acumulează cantități
mai mari cu atât plantele suportă mai ușor temperaturile scăzute din iarnă și primăvara
încep să crească mai repede. Masa de rădăcini crește puternic primăvara dar mai ales
toamna.
Înfrățireaeste o însușire cu rol deosebit în viața plantelor și constă în formarea de
lăstari, numiți „frați”, din nodul de înfrățire situate la baza plantei mamă. Fiecare lăstar
formează rădăcini proprii și este capabil să trăiască singur.
Dacă prima recoltare sau pășunat se execută
deasupra apexului (vârful de creștere al tulpinii) lăstarii
generative vor continua să crească rapid, iar numărul
lăstarilor vegetativi care se vor forma din nodul de înfrățire
va fi redus. Acest fenomen, numit de M. Gillet (1973) “criza
înfrățirii”, are urmări asupra producției și calității, este
rezultatul competiției dintre cele două categorii de frați,
deoarece elementele nutritive migrează cu precădere către
frații generativi. Executarea pășunatului la o înălțime mai
mare de 5-10 cm de la suprafața solului, în timpul căruia nu
se îndepărtează apexul, nu duce la stimularea înfrățitului
deci la obținerea de producții mari și de calitate. De
asemenea, pășunatul la înălțime prea mică, de 1,5 cm sau
35
mai mica, stânjenește sau stagnează înfrățitul.
Proporția dintre lăstarii scurți și cei alungiți este folosit la aprecirerea modului de
folosire, prin cosire sau pășunat.
Gramineele de talie joasă au lăstarii scurți care se formează la etajul inferior al
covorului vegetal. Aceste plante se pretează la folosirea prin pășunat și se mai numesc
plante de pășune. Din această grupă fac parte următoarele specii: Lolium perenne, Poa
pratensis, P. bulbosa, Festuca rubra, F. valesiaca, F. pseudovina, F. ovina, Nardus stricta,
etc.
Gramineele de talie înaltă: majoritatea lăstarilor sunt alungiți, au înalțimi mari, de
1m și sunt bogați în frunze tulpinale. Dau producții mari prin cosit. De aceea se mai
numesc și plante de fâneață. Din această grupă fac parte următoarele specii:
Arrhenatherum elatius, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Phleum pretense, Typhoides
arundinacea, etc.
Gramineele de talie mijlocie ocupă etajul mijlociu al lanului ierbos și se pot folosii
atât prin pășunat cât și prin cosit. Din această grupă fac parte următoarele specii: Festuca
pratensis, Alopecurus pratensis, Agropyron pectiniforme, Agrostis stolonifera, etc.
Modul de grupare a lăstarilor în cadrul procesului de înfrățire. Din acest punct de
vedere gramineele se impart în: stolonifere, cu tufă rară, cu tufă mixtă și deasă.
Gramineele cu tufă mixtă cum sunt: Poa pratensis, Festuca rubra, Alopecurus
pratensis se dovedesc excelente plante de pășune. Ele rezistă la pășunat și se refac ușor
după ce au fost pășunate. Acestea se caracterizează prin nod de înfrățire la adâncime de
2-3 cm și prezența stolonilor scurți și subțiri, care ies din sol la o distanță mica de tulpină.
36
37
Gramineele cu tufă deasă au o valoare economică foarte scăzută. Producțiile sunt mici și
de calitate inferioară. Din această grupă fac parte următoarele specii: Festuca ovina ssp.
suedica, F.rupicola, F.valesiaca, Poa violaceea,etc.
Otăvirea este însușirea de regenerarea plantelor după cosit și pășunat. După
energia de otăvire, gramineele se împart în: graminee care otăvesc foarte repede și dau
mai mult de două coase(Lolium multiflorum, Dactilys glomerata) care otăvesc încet
(Alopecurus pratensis, Festuca pratensis) și care otăvesc foarte încet și dau o singură
coasă (Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Bromus inermis).
Acumularea substanțelor de rezervă. Substanțele de rezervă se găsesc la baza
lăstarilor, la baza frunzelor (Poa pratensis, Lolium perenne), în internodiile scurte de la
baza lăstarilor, în stoloni și rizomi. În rădăcini se află o cantitate mică de substanțe de
rezervă. Cunoașterea acestui fapt permite să se explice de ce pășunatul sau cositul la o
înălțime prea mică de la suprafața solului duce la regenerarea slabă a gramineelor.
6.2 LEGUMINOASELE
Leguminoasele sunt reprezentate în flora spontană de un număr impresionant de
specii. Valoarea lor furajeră este ridicată datorită conținutului ridicat de proteină.
Leguminoasele nu concurează cu gramineele, ci dimpotrivă, le ajută, prin îmbogățirea
solului cu azot.
38
PRINCIPALELE GRAMINEE ȘI LEGUMINOASE FURAJERE DIN VEGETAŢIA
PAJIȘTILOR PERMANENTE
Nr.
crt.
Denumire științifică
(populară)
Însușiri morfologice și
biologice
Productivitate Indice de
calitate
GRAMINEE
1. Agropyron
cristatum (pir
cristat)
Tufă rară, de 30-40 cm,
timpurie, foarte rezistentă la
secetă
Mijlocie 3
2. Agropyron repens
(pir târâtor)
Plantă cu stoloni, înaltă,
rezistentă la secetă Mare 2
3. Botriochloa
ischaemum
(bărboasă)
Talie mijlocie (40-50 cm),
foarte rezistentă la secetă Mică 0
4. Bromus erectus
(obsigă)
Tufă rară de 70-80 cm,
rezistentă la ger și secetă Mijlocie 2
5. Cynodon dactylon
(pirul gros)
Plantă cu stoloni foarte
rezistentă la secetă și ger Mică 1
6. Festuca
pseudovina
(păiuşul oilor)
Tufă deasă, 20-30 cm,
rezistentă la secetă şi
păşunat
Mică 1
7. Festuca rupicola Tufă deasă, 20-30 cm, Mică 2
39
Se poate considera ca o pajiște este valoroasă din punct de vedere al producției și
al calității când leguminoasele reprezintă 20-25% din vegetație.
Particularități biologice.
Sistemul radicular. Leguminoasele au rădăcini pivotante, rezultând că
leguminoasele nu concurează gramineele pentru hrana și apa din sol.
Pe rădăcinile leguminoaselor sunt nodozități în care trăiesc bacterii fixatoare de
azot din genul Rhizobium.
Lăstărirea. Formarea lăstarilor la leguminoase este analog, dar nu identic cu
înfrățirea la graminee. Lăstarii se formează primăvara și vara-toamna și mor după ce au
fructificat. Lăstarii leguminoaselor se formează din mugurii situați pe colet la fel ca la
graminee, lăstarii leguminoaselor sunt scurți si alungiți. Cei alungiți pot fi vegetativi și
generativi. Proporția dintre lăstarii scurți și alungiți oferă indicații despre modul de folosire,
prin cosit sau pășunat. Leguminoasele cu lăstari scurți, numite de talie joasă, sunt plante
de pășune (Trifolium repens, Lotus corniculatus, Medicago lupulina, etc.), iar cele cu
lăstari alungiți numite de talie înaltă sunt plante de fâneață (Trifolium pratense, Vicia
cracca, Onobrychis, viciifolia, etc.).
(F.sulcata)(păiuş
de silvostepă)
rezistentă la geruri, secetă şi
păşunat
8. Festuca valesiaca
(păiuş stepic)
Tufă deasă, talie 20-30 cm
foarte rezistentă la secetă și
timpurie
Mică 2
9. Poa bulbosa (firuța
cu bulbi)
Tufă rară, 10-20 cm, foarte
rezistentă la secetă Slabă 3
10. Stipa
capillata(colilie)
Tufă deasă, 50-80 cm,
rezistentă la uscăciune Mică 0
11. Stipa pennata
(colilie)
Tufă deasă 50-80 cm, foarte
rezistent la secetă Mică 0
LEGUMINOASE
12. Medicago falcata
(lucerna galbenă)
Tulpină înaltă de 40-70 cm,
foarte rezistentă la secetă şi
ger, otăveşte mai slab
Mijlocie 4
13. Medicago lupulina
(lucerna măruntă)
Plantă anuală, 15-20 cm,
rezistentă la secetă Mica 4
14. Melilotus officinalis
(sulfina galbenă)
Plantă bianuală, 1-1,2 m,
rezistentă la ger şi secetă Mare 2
15. Onobrychis
viciifolia (sparceta)
Tulpină de 40-60 cm, foarte
rezistentă la secetă, otăveşte
slab, nu produce meteorizaţii
Mare 4
16. Trifolium
fragiferum (trifoi
fragifer)
Tulpina de 10-30 sensibilă la
ger, suportă pășunatul Mică 3
17. Vicia villosa
(măzăriche
păroasă)
Plantă înaltă cu flori în
raceme Mare 3
40
Formele de creștere. Partea de la suprafața solului după poziția pe care o iau
lăstarii este reprezentata diferit.
Leguminoase cu tufa. Aceste plante capătă aspectul unei tufe laxe, lăstarii cresc
mai mult sau mai puțin vertical. Exemple: Trifolium pratense, T. hybridum, Medicago
falcata, etc.
Leguminoase cu tulpini târâtoare. Lăstarii cresc așternuți pe sol și se pretează
foarte bine la folosirea prin pășunat. Sunt singurele leguminoase care se înmultesc pe cale
vegetativă și au o vivacitate mai mare, exemplu: Trifolium repens, T. fragiferum, etc.
Otăvirea. Leguminoasele se refac mai repede decât gramineele, mai ales în
cazurile în care solul este umed și pășunat rațional. Majoritatea otăvesc de trei ori sau
chiar de patru ori în vegetație. Sunt și leguminoase care otăvesc mai slab, ele nu se refac
după ce au fost folosite sau se refac o singura data. Exemplu: Onobrychis viciifolia,
Trifolium montanum, etc.
Vivacitatea. Leguminoasele au o vivacitate mai scurtă decât gramineele.
Leguminoasele cu ritm de dezvoltare rapid și vivacitate scurtă. Sunt plante care
trăiesc unu sau doi ani. Exemplu: Medicago lupulina, Melilotus albus, etc. Acestea se
mențin pe pajiști nu datorita vivacității lor, ci capacității de a se înmulți prin
autoînsămânțare. Exemplu: Trifolium pratense trăiește 3-5 ani, Trifolium hybridum
trăiește 4-5 ani.
Leguminoase cu ritm de dezvoltare mijlociu și vivacitate mijlocie. Plante care se
dezvolta mai lent și trăiesc 5-10 ani, ca de exemplu: Trifolium repens, T. montanum,
Medicago falcata.
Legumionoase cu ritm de dezvoltare lent și vivacitate mare. Plante care trăiesc 10-
15 ani și dezvoltarea lor este lenta. Examplu: Trifolium fragiferum.
6.3 SPECII DIN ALTE FAMILII BOTANICE
În general, animalele aleg pe pășune și consumă plantele cele mai bune.
Acest lucru este posibil, deoarece majoritatea plantelor toxice au un gust amar și
miros pătrunzător, neplăcut. Animalele cu stomac simplu, animalele tinere și cele bolnave
sunt mai sensibile la consumul plantelor toxice.
Ținând seama de pericolul mare pe care îl prezintă, se impune ca plantele toxice să
fie complet înlăturate din pajiști.
Sunt cazuri frecvente de specii semiparazite (Cuscuta ssp), care își procura hrana
prin intermediul plantelor bune de nutreț, pe care le parazitează.
41
PLANTE TOXICE ŞI VĂTĂMĂTOARE DIN PAJIŞTILE PERMANENTE
Nr.
crt.
Denumire
științifică
(populară)
Substanța toxică
Specii de
animale ce pot fi
intoxicate
Acţiune toxică
1. Adonis vernalis
(ruşcuţă)
Glucozidul
adonidina
Toate speciile Diaree, sistem
cardiovascular
2. Caltha laeta
(calcea calului)
Toate speciile
3. Chelidonium
majus
(rostopasca)
Chelidonină Porci, capre Vărsături, colici, etc.
4. Colchicum
autumnale
(brânduşa de
toamnă)
Alcaloidul
colchicină
Toate speciile Aparatul digestiv şi
respirator
5. Conium
maculatum
(cucută)
Conhidrină,
coniină
Toate speciile Sistem nervos şi
digestive
6. Cicuta virosa
(cucuta de apă)
Cucuroxină şi
uleiuri eterice
Toate speciile Salivaţie, diaree,
frisoane, etc.
7. Delphinium
consolida
(nemţişorul)
Delfinina din
seminţe
Bovine şi ovine Sistemul nervos
8. Equisetum
palustre (coada
calului)
Alcaloidul
equisetină
Bovine şi cai Sistemul nervos,
ficat, rinichi, etc
42
PLANTE NECONSUMATE SAU CU UN GRAD REDUS DE CONSUMABILITATE
(PLANTE DE BALAST)
Nr.
crt. Denumire științifică Denumire populară
1. Amaranthus albus Ştir
2. Cardaria draba Urda vacii
3. Carex praecox Rogoz
4. Capsella bursa pastoris Traista ciobanului
5. Centaurea sp. Mături
6. Daucus carota Morcov sălbatic
7. Eryngium campestre Scaiul dracului
8. Linaria genistifolia Linariţă
9. Symphytum officinale Tătăneasă
10. Verbena officinalis Urzicuţe
11. Verbascum phlomoides Lumânărica
12. Hypericum maculatum Sunătoare
13. Potentila argentea Scrântitoare
14. Matricaria chamomilla Mușețel
15. Thlapsi arvense Punguliță
16. Rubus caesius Mur
17. Urtica dioica Urzica Mare
9. Euphorbia
cyparissias
(laptele cucului)
Euforbină Toate speciile Sistemul nervos,
aparatul digestiv
10. Hypericum
perforatum
(pojarniţă)
Uleiuri eterice Toate animalele Aparatul digestiv
11. Papaver rhoeas
(macul roşu)
Narcotic puternic Bovine Amorţeală şi
simptome de turbare
12. Ranunculus acer
(piciorul cocoşului)
Uleiuri eterice Cai şi bovine Irită pielea
13. Datura
stramonium
(ciumăfaie)
Toate animalele
14. Solanum nigrum
(zârnă)
Toate animalele
43
SPECII FURAJERE DIN ALTE FAMILII BOTANICE ALE VEGETAȚIEI PAJIȘTILOR
Nr.
crt. Denumire Însușiri Consumat
Indice calitate
furajeră
1. Achillea millefolium
(coada şoricelului)
Perenă cu rizomi si
stoloni, 30-80 cm
Verde și fân 2
2. Geranium pratense
(ciocul berzei)
Perenă cu rizomi 30-
60 cm
Verde și fân 1
3. Plantago lanceolata
(pătlagina)
Perenă cu rizomi,
frunze laceolate
Verde și fân 2
4. Taraxacum officinale
(păpădie)
Perenă, frunze în
rozetă, cu rizom
vertical
Verde și fân
3
44
PLANTELE CE DĂUNEAZĂ PRODUSELOR ANIMALIERE
Nr.
crt.
Denumirea ştiinţifică
(populară) Prin ce dăunează
1. Arctium lappa (brusturul) Impurifică lâna
2. Artemisia austriaca (peliniţa) Imprimă laptelui gust amar
3. Thlaspi arvense (punguliţă) Imprimă laptelui gust neplăcut
4. Xanthium sp. (cornuţi) Impurifică lâna
Cicuta virosa (cucuta )
Xanthium spinosum (dracilă, holéră, scai tătăresc)
45
Brusture (Arctium lappa)
Xanthium strumarium
(cornac, cornuţi,
scaietele popii)
46
Euphorbia cyparissias (alior, laptele câinelui)
Eryngium campestre (scaiul dracului, rostogol)
47
CAPITOLUL 7
PAJIȘTI DIN ZONA SILIȘTEA
Pajiști de păiușuri stepice, pir crestat și colilii din stepă, cu valoarea pastoral
slabă și foarte slabă. Festuca valesiaca,valoarea pastorală este slabă, cu potenţial de
producţie scăzut de numai 3-5 t/ha MV şi o încărcare medie de 0,3-0,5 unităţi vită mare
(UVM) laha.
Se întâlnesc pajiști deFestuca pseudovina, F. rupicola, Stipa sp..,Festuca
valesiaca-Stipa ucrainica – stepă loessoidă, Stipa capillata – soluri foarte uscate, Stipa
lessingiana– soluri scurte, Botriochloa ischaemum, – soluri degradate, Thymus zygioides-
Agropyron pectiniforme– stepă petrofilă.
Vegetația este constituită din specii xerofile dominante fiind gramineele. În
compoziția floristică a acestor pajiști se găsesc multe specii de leguminoase, majoritatea
cu valoare economică scăzută. Dintre speciile mai valoroase se pot menționa: Medicago
falcata, M. lupulina, Onobrychis viciifolia, etc.
Caracteristice acestor pajiști sunt, însă, speciile din alte familii botanice de mare
uscăciune, inferioare din punct de vedere furajer, ca de exemplu:scaiul dracului( Eryngium
campestre), Centaurea sp., scai (Carduus acanthoides), ciulin(Carduus nutans) etc.
48
Pajiștile din această formație se folosesc numai pentru pășunat.
În vederea îmbunătățirii lor se aplică lucrări curente de distrugerea buruienilor,
nivelarea, fertilizarea, etc.
Pajiști de pârloage din stepă (formatii de Poa bulboasa, Artemisia austriaca,
Cynodon dactylon-Botriochloa ischaemum).
Pârloagele din stepă sunt pajiști îmburuienate, degradate, aflate în diferite stadii de
înțelenire. Vegetația de țelina primară a fost distrusă prin pășunat abuziv, cât și prin
desțelenire.
Sunt pajiști care nu au fost arate niciodată, deci vegetația derivă din țelină primară.
În condiții pronunțate de secetă și lipsa lucrărilor curente de îngrijire, vegetația a suferit
modificări. Unele sunt mai bine înțelenite, cu specii perene de uscăciune, caPoa bulbosa,
Botriochloa ischaemum, Agropyron pectiniforme, Festuca valesiaca, F. pseudovina,
Eurphorbia stepposa, Stipa sp., etc.
Majoritatea speciilor dominante sunt plante anuale rezistente le secetă și lipsite de
valoare economică.
Pârloagele din stepă se remarcă prin producții foarte scăzute (3-4 t/ha m.v.),
inferioare calitativ și repartizate neuniform în timpul perioadei de vegetație. Cea mai mare
parte a producției anuale, și anume, 70-80% se realizează până la începutul verii. În timpul
verii, aceste pajiști devin terenuri, practic neproductive.
49
50
51
52
53
7.2 DESCRIEREA VEGETAȚIEI LEMNOASE
Vegetaţia lemnoasă, dăunătoare, rar întâlnită pe pajiștile sunt : porumbar, păducel,
măceş şi altele.
Măceș (Rosa canina). Arbust înalt de 2-3 m, cu ramuri ghimpoase. Frunzele au 5-7
foliole evident zimțate pe margini. Florile cu diametru de 2-3 cm, situate pe pediceli de
lungimea receptaculului sau de 2 - 3 ori mai lungi ca acesta.Invadează pășunile neîngrijite.
Păducel (Crataegus laevigata).Arbust, cu lăstari tineri păroși. Frunzele sunt
rotunde, romboidale, cu 3-5 lobi numai până la cel mult ½ laminei, obtuzi, zimțați pe
margine. Invadează pajiștile neîngrijite.
Măceș
Păducel
54
Porumbar (Prunus spinosa). Arbust înalt de 1-3 m, cu tulpină foarte ramificată,
spinoasă. Frunze eliptice de 2-5 cm, situate pe pețioli scurți, păroși. Fructele sunt
globuloase, glabre, albăstrui-negricioase, astringente. Frecventă pe pajiștile neîngrijite.
Plantă dăunătoare vegetației valoroase de pe pajiști.
Porumbar
55
CAPITOLUL 8
CALITATEA PAJIŞTII
În trupurile de pajiști ale UAT SILIȘTEA s-au determinat mai multe specii de plante
cu grade diferite de acoperire, stabilindu-se coeficienţii de folosire a păşunii în funcţie de
compoziţia floristică a covorului ierbos, după cum sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Denumire trup
Suprafaţa
ha
Gra
min
ee
%
Le
gu
min
oa
s
e %
Alt
e s
pe
cii
%
Gra
d
ac
op
eri
re
Ve
ge
tati
e%
1 SILIȘTEA 59 19 22 91
2 ȚEPEȘ VODĂ 57 21 22 91
S-a parcurs fiecare trup de pajişte pe diagonală şi s-a determinat speciile de plante
întâlnite în interiorul fiecărei suprafeţe pe grupe după criterii botanice - economice, şi
anume:
a)Graminee
b) Leguminoase
c) Cyperacee şi juncacee
d) Plante din alte familii botanice
c) Muşchi şi licheni
d) Specii lemnoase
O pajiste naturala bună, trebuie să aibă o bună densitate şi o compoziţie botanică
echilibrată. Trupurile de pajişte din comuna SILIȘTEA au o compoziţie echilibrataă între
graminee şi leguminoase.
Compoziţia floristică a suprafeţei studiate a fost determinată prin metoda
pratologica (P), care consta în aprecierea procedurală în biomasa a componentelor
botanice pe grupe economice, menţionate mai sus Valoarea lor economică rămâne însă
slabă ,factorul limitativ fiind lipsa precipitatiilor.
56
CAPITOLUL 9
CAPACITATEA DE PĂȘUNAT
(ÎNCĂRCĂRCAREA PĂȘUNII CU ANIMALE)
Capacitate de păşunat - numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul
de păşunat de pe 1 ha de pajişte la care se cunoaşte producţia de furaje disponibilă;
Încărcătură optimă - numărul de UVM/ha calculat în funcţie de producţia vegetală şi
cerinţele nutriţionale ale animalelor fără a produce daune compoziţiei floristice şi faunei
sălbatice;
Capacitatea de pășunat este o noțiune cu un caracter destul de relativ,deoarece
producția pășunilor înregistrează valori diferite în decursul perioadei de vegetație,în funcție
de mulți factori,pe când necesarul de iarbă este mai mult sau mai puțin constant.
Coeficientul de transformare a diferitelor specii şi categorii de animale în UVM
Capacitatea de păşunat se estimează pe baza producţiei medii de masă
verde obţinută în anii anteriori, ţinând cont de fertilitatea solului, condiţiile meteorologice şi
compoziţia floristică a covorului vegetal. Încărcătura optimă de animale (Î.A.) sau
capacitatea de păşunat se defineşte prin numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg
sezonul de păşunat de pe 1 ha de pajişte, la care se cunoaşte producţia de furaje
disponibilă, şi se stabileşte conform formulei:
Î.A. = P.d. ÷ (C.i. x Z.p.),
în care:
Î.A. - încărcătura cu animale/ha de pajişte, exprimată în UVM/ha;
P.d. - producţia disponibilă de masă verde - kg/ha;
Z.p. - număr de zile de păşunat într-un sezon;
C.i. - consum zilnic de iarbă - kg/UVM.
[necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg de masă verde sau ≈ 13 kg (65:5)
substanţă uscată (s.u.)]
Specificare Coeficient de transformare
in UVM
Nr.capete pentru 1
UVM
Tauri și boi de muncă 1,0-1,2 0,8-1,0
Vaci de lapte 1 1
Bovine de toate varstele (în
medie)
0,7-0,8 1,3-1,4
Tineret bovin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0
Tineret bovin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0
Oi şi capre de toate vârstele 0,14 7,1
Oi şi capre mature 0,15-0,16 6,3-6,7
Cai de toate vârstele 0,8 1,3
Cai de tracţiune 1,0-1,1 0,9-1,0
Tineret cabalin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0
Tineret cabalin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0
57
Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minimă deanimale pe
hectar de 0,3 UVM.
Orientativ se prezintă producția și calitatea principalelor categorii de pajiști permanente
Producţia și calitatea principalelor categorii de pajişti
Categoria de pajişte Producția de iarbă (t/ha)
Calitatea furajeră
I Reînsămânţate, fertilizate intensiv, amendate, după caz, din zone umede şi cu condiţii de irigare
30-50 Foarte bună
II Reînsămânţate, fertilizate la nivel mediu, amendate, după caz, din zone umede, neirigate
25-35 Foarte bună Bună
III Supraînsămânţate, amendate, după caz, fertilizate la nivel mediu din zone mai uscate, neirigate
12-25 Bună Mijlocie
IV Pajiști cu specii cu valoare medie, fertilizate sporadic cu îngrăşăminte naturale şi chimice, parţial îmbunătăţite
6-15
Mijlocie Slabă
V Pajiști cu specii cu valoare medie şi slabe furajere, neîmbunătăţite
3-10 Slabă Foarte slabă
VI Pajiști îmburuienate, invadate cu vegetaţie arbustivă, soluri erodate, exces de umiditate etc. şi alte degradări ale solului şi vegetaţiei.
1-5
Foarte slabă
Categoria V Slabă-Foarte slabă
Deciziile cu privire la numărul de animale care pasc se stabilesc în funcţie de:
- rata anuală de creştere a plantelor şi curba de variaţie din anii anteriori,
- variabilitatea de creştere a pajiştii pe bază de date istorice şi meteorologice,
- necesarul de furaje pentru fiecare categorie de animale şi stare fiziologică.
P.t. - producţia totala de masă verde - kg/ha pentru solurile din studiu: este cuprinsă între
3000-10000 kg/ha vezi tabel.
În UAT SILIȘTEA încărcătura UVM se prezintă astfel:
Categoria de animale
Coeficient
de
conversie
Capete /UVM
Efectiv
de
animale
TOTAL
UVM
Bovine de toate vârstele 0,7-0,8 1,3-1,4 527 395
Oi și capre de toate vârstele 0,14 7 4166 582
Cai de toate vârstele 0,8 1,3 30 24
TOTAL 1001
58
Cf%= 100)/(
)/()/(x
hakgPt
hakgRnhakgPt
Producţia păşunii (Pt)este calculată 6050 kg/ha şi resturile neconsumate (Rn) sunt de
720 kg /ha,
Coeficientul de folosire a ierbii(Cf) este de 88 %
Cf =6050 − 720
6050× 100 = 88%
Se va calcula încarcatura păşunii (Îp)
Z.p. - număr de zile de păşunat într-un sezon: 180 zile
C.i. - consum zilnic de iarbă - kg/UVM =65 kg /UVM
Încarcatura de animale ( Îp cap/ha)
100pasunat x de zile Nr. x iarba de zilnicNecesar
(%) Cf x (kg/ha)Pt Îp
Calcul:
Încărcătura păşunii cu animale
Îp =6050 ×88
65×180×100= 0,455 UVM/ha
Stabilirea încărcăturii totale de animale a unei păşuni (ÎAP) se face prin înmulţirea
suprafeţei (ha) cu încărcarea păşunii pentru fiecare specie exprimat în UVM (unitate vita
mare)
ÎAP= 628 x 0,455 = 286 UVM
Planificare succesiunii de păşunat a tarlalelor se face astfel încât pajiştea să rămână în
limitele productive stabilite cantitativ şi calitativ. Pentru a preveni reducerea potenţialului
productiv al pajiştii şi afectarea calităţii acesteia se planifică păşunatul tuturor tarlalelor.
In studiul prezentat păşunea de 628 ha, poate susţine o încărcătura de
animale de 286 UVM
Din calculul animalelor din registrul agricol, în baza cererilor de atribuire, din
RNE, rezulta o încarcatura de 1001 UVM, iar prin calculul rezultă că păşunea poate
susţine o încărcătură de 286 UVM.
Aceasta suprafaţă de 628 ha, va fi atribuita crescatorilor de animale cu
obligatiile contractuale pentru întretinerea păşunii şi ameliorarea suprafetei atribuite.
59
Pentru a satisfice încarcătura de animale de UVM ce a rezultat din calcul (cf. Registru şi
RNE ) se recomandă creşterea potentialului păşunilor prin lucrări ce sunt prezentate în
capitolul de lucrări tehnice pentru mărirea productiei de masa verde a păşunilor şi
îmbunătăţirea compozitiei floristice a pasunii şi mărirea suprafeţei păşunii.
Planificare succesiunii de păşunat a tarlalelor se face astfel încât pajiştea să rămână în
limitele productive stabilite cantitativ şi calitativ. Pentru a preveni reducerea potenţialului
productiv al pajiştii şi afectarea calităţii acesteia se planifică păşunatul tuturor tarlalelor.
Pentru a preveni păşunatul excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a păşunii,
scăderea producţiei de iarbă şi a cantităţii de iarbă consumată de animale în ciclurile
următoare de păşunat, trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafaţă.
Orice nerespectarea în gestionarea pajiştilor produce reduceri cantitative şi calitative de
masă verde şi creşte riscul degradării păşunii.
60
CAPITOLUL 10
PERIOADA DE PĂȘUNAT
Criteriul unanim acceptat ca momentul optim de păşunat, atȃt primavara, cȃt şi la
celelalte cicluri este producţia păşunii.
Pentru începerea pășunatului primăvara la ciclu I, mai importantă insă, decât
producția minimă realizata este faza de vegetație în care se găsesc gramineele din
pășune, determinata după înălțimea apexului(conul de creştere al spicului la graminee)
aflat la 6-10 cm fata de suprafața solului, în funcție de precocitatea și talia gramineelor.
Indicatorii momentului optim de începere a pășunatului și
corelația dintre ei
(dupa Simtea, 1978)
Clasa de precocitate
a soiurilor de
graminee
Producţia
de s.u.
(t/ha)
Înalţimea(cm)
Durata
de
păşunat
(zile)* apexului plantelor**
Precoce 1,33 10 21 4
Semiprecoce 1,46 8 21 7
Semitardive 1,29 6-8 22 10-11
Tardive 1,98 6 22 12-14
*Nr. mediu de zile până la apariția inflorescenței
**La punctul de curbură a frunzelor
Pentru a evita înspicarea la ciclu următor de pășunat, situație în care gradul de
consum scade foarte mult, este necesar ca apexul sa fie consumat în întregime de
animale în timpul pășunatului.
Momentul optim de pășunat se poate stabilii cu aproximație și după înălțimea
plantelor, la 10-15 cm pe pășunile permanente formate din plante de talie joasa, la 15-20
cm pe cele permanente din plante de talie mai înaltă. La alegerea momentului optim
pentru începerea pășunatului trebuie să se țină seama și de mersul vremii. Se recomandă
ca la declanșarea pășunatului temperatura aerului din timpul nopții să nu scadă sub 5℃
Momentul începerii păşunatului rațional se face la:
- înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară, care este un
adevărat fitotermometru;
- după 23 aprilie (Sf. Gheorghe) respectat de crescătorii de animale din ţara
noastră.
Data începerii şi încheierii păşunatului, precum şi modul de organizare a
păşunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.
Nerespectarea momentului optim de începere a pășunatului are drept rezultat
numeroase efecte negative asupra solului, plantelor și animalelor.
În acest sens, pășunatul prea timpuriu, când solul este umed, conduce la
distrugerea stratului de țelină, tasarea prea puternică și înrăutățirea condițiilor de aerație
din sol, denivelarea terenului și declanșarea fenomenelor de eroziune pe pășunile situate
în pantă.
61
Ca urmare, plantele autotrofe valoroase se răresc și, cu timpul dispar, locul lor fiind
luat luat de plante cu valoare furajeră mai scăzută, precum și de buruieni. Datorită
suprafeței foliare mai reduse refacerea plantelor se face pe baza substanțelor acumulate,
care se epuizează treptat de unde și scăderea producției.
Sănătatea si producția animalelor este influențata negativ de pășunatul prea
timpuriu. Iarba prea crudă are un efect laxativ epuizant, iar datorita tranzitului rapid se
produce eliminarea excesivă din organism a sărurilor de cupru, magneziu și sodiu. Iarba
are de asemenea un conținut scăzut în celuloză ceea ce determină apariția unor forme de
indigestie sau chiar meteorizații deoarece se pretează mai puțin la salivație și rumegare.
La depășirea momentului începerii pășunatului, plantele avansează în vegetație,
scade conținutul în proteină și crește cel în celuloză.
Dacă o parte din suprafața nu s-a putut pășuna și gramineele ajung la înspicare
este necesar ca suprafața să fie cosită, urmând a se pășuna la ciclurile următoare.
Durata sezonului de păşunat este de circa 180 zile, de la ultima decadă a lunii
aprilie, până la ultima decadă a lunii octombrie.
În acest scop pășunatul trebuie să înceteze cu aproximativ 20-30 de zile înaintea
apariției înghețurilor permanente sau după străvechea tradiție românească, de Sf.
Dumitru (26 octombrie), creând, posibilitatea refacerii masei vegetale, pe seama căreia se
sintetizează substanțele de rezervă.
Încetarea pășunatului se face astfel încât plantele să poată rezista la temperaturile
scăzute din timpul iernii și sa pornească primăvara cât mai devremeîn vegetație.
62
CAPITOLUL 11
METODE DE PĂȘUNAT
Metodele de pășunat se clasifică în două categorii: pășunatul continuu (liber),
pășunatul prin rotație. Ambele metode au variante pentru exploatarea extensivă și
intensivă.
Pășunatul continuu (liber). Reprezintă metoda prin care animalele circulă în mod
liber pe toată suprafața pășunii, de primăvara până toamna, fără o supraveghere
deosebită.
Pășunatul liber extensiv se practică din cele mai vechi timpuri și se caracterizează
prin lucrări minime de îngrijire aplicate pe pășuni sau chiar prin absența acestora și prin
lipsa de corelare între capacitatea de producție a pășunii și încărcarea acestuia cu
animale.
Din acest motiv pășunile nu pot fi valorificate complet datorită unei subîncărcări cu
animale, dar și de cele mai multe ori sunt supraîncărcate, nereușind să asigure hrană
suficientă.
Având ladispoziție toatăsuprafața pășunii, animalele consumă iarba în mod selectiv,
pășunând repetat plantele mai valoroase. Folosirea repetată și într-o fază prea timpurie,
duce la dispariția gramineelor și leguminoaselor valoroase, în special a celor de talie
înaltă, care otăvesc puternic. Acestea dispar prin epuizare pe măsura consumării
substanțelor de rezervă acumulate în organele subterane. Plantele care rămân
neconsumate, buruienile și plantele toxice, caurmare a pășunatului selectiv, ajung la
maturitate, se înmulțesc și depreciază de la un an la altul compoziția floristică a pășunii.
Pășunatul în front, reprezintă o formă îmbunătățită a pășunatului liber. În acest caz
nu se mai permite pășunatul animalelor pe toată suprafața pășunii, acesta fiind dirijat.
Denumirea îi vine de la faptul că animalele pășunează mai mult sau mai puțin în linie sub
supravegherea ciobanilor, pe măsura consumării suficiente a plantelor. Aceasta metodă
elimina o parte din neajunsurile pășunatului liber.
Pășunatul continuu (liber) intensiv, se recomandă în zonele în care precipitațiile nu
constituie factor limitativ, sau în condiții de irigare și fertilizare cu azot. Încărcarea pășunii
cu animale se stabilește în funcție de producția ei.
Prin pășunatul continuu, animalele contractează, de regulă, boli parazitare, în
special helmintoze, care le afectează uneori destul de grav sănătatea și producția.
Receptivitatea cea mai mare față de germenii parazitari o au animalele tinere.
Pășunatul prin rotație. Reprezintă metoda prin care timpul de pășunat pe același
loc este limitat, iar pășunatul se realizează ciclic. Pentru această, suprafața pășunii se
împarte în cu ajutorul gardurilor fixe sau mobile în mai multe porțiuni, care sunt pășunate
succesiv. Prin acest sistem plantele au la dispoziție timpul necesar pentru refacere până
când sunt pășunate din nou. Reluarea pășunatului pe fiecare suprafață are loc în aceeași
ordine.
Avantajele pășunatului prin rotație sunt:
-se elimină aproape în totalitate pășunatul selectiv. În acest mod se îmbunătățește
compoziția floristică și crește gradul de consumabilitate;
-crește producția pășunii, datorită faptului că plantele otăvesc mai bine în perioada
ce le este rezervată ca atare după ce au fost pășunate și impicit, crește încărcarea cu
animale;
-producție mai uniform repartizată;
63
-se previne îmbolnăvirea animalelor de parazitoze, deoarece în timpul limitat cât
rămân animalele pe aceeași suprafață, germenii parazitari nu ajung la stadiul de infestare,
iar în perioada de refacerea plantelor, până la revenirea animalelor pe suprafața
respectivă, are loc sterilizarea” pășunii sub acțiunea razelor solare.
Pășunatul prin rotație necesită garduri pentru delimitarea suprafețelor de pășunat
asigurarea apei la discreție și dirijarea animalelor de la o suprafață pășunată la alta.
Aceste lucrări obligatorii, presupun cheltuieli mai mari, decât în cazul pășunatului continuu
ceea ce reprezintă un dezavantaj. Din acest motiv, pășunatul prin rotație se justifică din
punct de vedere economic numai pe pășunile foarte productive, cu compoziție floristică
valoroasă, realizează mai multe cicluri de folosire într-o perioadă de vegetație.
Pășunatul prin rotație extensiv(sau simplificat), se apropie mai mult de pășunatul
continuu intensiv, motiv pentru care se recomandă a fi aplicate fertilizări cu doze mari
deîngrășământ cu azot și asigurarea la optim a apei din precipitații sau irigat.
În această variantă, pășunea se împarte într-un număr redus de tarlale, și anume 2-
4 în primăvară și 4-6 în perioada de vară, ca urmare durata de pășunat pe o tarla este de
7-14 zile primăvara și de 5-10 zile la șfârșitul sezonului de pășunat. Acest sistem nu va da
rezultate bune dacă se aplică pe pășuni slab productiv și calitativ și dacă nu se asigură
cerințe pentru creșterea rapidă a plantelor.
Pășunatul prin rotație intensiv prezintă trei variante:
-pășunatul pe tarlale(clasic)
-pășunatul dozat
-pășunatul cu porția
Pășunatul pe tarlale (pășunatul propriu zissau clasic). Pășunea se împarte în 8-
10(12) tarlale pășunatul pe fiecare tarla având o durată de 4-6 zile. Această durată
prezintă următoarele avantaje: suficient timp pentru refacerea plantelor, posibilitatea
pășunării tuturor tarlalelor în cadrul unui ciclu de folosire, protejează solului și stratul de
țelină de degradare, nu stresează animalele, așa cum se întâmplă la durate mici de
pășunat pe o tarla.
Pășunatul dozat, este o metodă și mai intensivă, prin care animalelor li se
delimitează suprafețele de pășunatpentru o zi sau o jumătate de zi, cu ajutorul gardului
electric. Metodă folosită pe pășuni de mare producție la care necesarul zilnic de furaj
pentru o vita mare se obține de pe aproximativ, 75-100 m2 la primele două cicluri de
pășunat și de 150-200 m2 la ciclurile următoare.
Pășunatul cu porția este cea mai intensivă metodă de pășunat, care, simulează o
iesle mobilă. Animalele pășunează aliniate frontal, având la dispoziție în față o fâșie de
0,5-1 m astfel încât să nu calce iarba și să nu murdărească iarba proaspătă.
În UAT Siliștea pășunatul se face în sistem liber extensiv ( în devălmășie).
ÎMPĂRȚIREA PĂȘUNILOR ÎN TARLALE
Aceasta este o lucrare obligatorie pentru aplicarea metodei de pășunat prin rotație,
pe tarlale.
Pentru unități cu efective mari de animale și suprafețe de pășuni, de asemenea
mari, se impune, împărțirea pășunii mai întâi in trupuri,denumite unități de exploatare
(U.Ex) a căror producție asigură necesarul de masă verde pentru o grupă de 100-120
UVM.
Suprafaţa unei unităţi de exploatare se calculează conform formulei:
64
U.Ex. = N ÷ P.d.,
în care:
N - necesarul de masă verde al grupei de animale care păşunează pe întregul
sezon;
P.d. - producţia disponibilă a pajiştii (kg/ha masă verde).
Suprafaţa unităţii de exploatare rezultată din calcul se majorează cu 10 până la 20 %
pentru a crea o rezervă de furaje în situaţia în care producţia estimată nu se realizează
datorită secetei.
Pentru stabilirea numărului de tarlale se face raportul între durata de refacere a
pajiştii şi durata păşunatului pe o tarla:
N.t.= D.r. ÷ D.p.,
în care:
N.t. - numărul de tarlale;
D.r. - durata de refacere a pajiştii (pentru regenerarea plantelor), cu variaţii cuprinse
între 24 şi 50 zile, în funcţie de numărul ciclului de păşunat, condiţiile meteorologice,
altitudine, tipuri de plante etc.;
D.p. - durata de păşunat pe o tarla cu variaţii cuprinse între 3 şi 6 zile.
Durata de refacere a pajiştii (pentru regenerarea plantelor)se stabileşte în funcţie de
specia dominantă de plante valoroase, sol, precipitaţii, temperatură, condiţii de secetă etc.
La începutul sezonului de păşunat, când creşterea vegetaţiei este rapidă, sunt necesare
cel puţin 20 zile de odihnă, iar în ciclurile următoare sau în perioada de secetă sunt
necesare cel puţin 30 zile de odihnă. În mod obișnuit, în regiunile sărace în precipitatii,
plantele se refac mai greu, deci durata ciclului de pășunat va fi mai mare, și anume de
aproximativ 30-45 zile.
În regiunile bogate în precipitații și pe soluri fertile, plantele se refac mai repede și
ciclu de pășunat durează 25-35 zile.
În legătură cu numărul de zile cât pășunează, se recomandă ca animalele să
rămână pe o tarla cel mult 6 zile. Dacă se prelungește pășunatul pe o tarla mai mult de 6
zile, este stânjenit procesul de otăvire a plantelor, deci se reduce numărul ciclurilor de
pășunat și scade producția pășunii. Pe lângă acestea, solul se bătătorește, se distruge
stratul de țelină și se mărește pericolul îmbolnăvirii animalelor cu viermi și paraziți, care
după primele 6 zile trec în stadiul de invazie.
În unele țări se recomandă ca animalele să nu rămână mai mult de 2-3 zile pe o
tarla.
Numărul de tarlale se majorează cu 1-2, reprezentând tarlalele care se scot anual
prin rotaţie de la păşunat, pentru aplicarea metodelor de îmbunătăţire. Pornindu-se de la
acest calcul, a fost elaborat și un principiu referitor la împărțirea pășunii pe tarlale, și
anume, timp scurt de pășunat pe o tarla - perioadă lungă de refacere a plantelor”.
Delimitarea tarlalelor se realizează prin forme natural ale reliefului (râuri, văi)
vegetația lemnoasă existentă (liziere, pâlcuri de arbori) drumuri, semne convenționale sau
prin garduri fixe, electrice.
La împărțirea în tarlale se are în vedere un drum principal de acces în tarlale,
nefiind admisă trecerea animalelor prin tarlale deja pășunate care se află în perioada de
refacere.
65
CAPITOLUL 12
LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE ANUALĂ ȘI PE TERMEN LUNG
Lucrările efectuate pentru îngrijirea și îmbunătățirea pășunilor sunt: lucrări de
suprafață și radicale.
Lucrările de suprafață sunt acele lucrări prin care se realizează condiții mai bune
pentru creșterea plantelor valoroase,fără a distruge covorul vegetal existent. Acestea au
avantajul dea fi simple, mai economice și la aplicarea corectă dau rezultate tot așa de
bune.
Lucrările executate în acest scop sunt: curățirea de resturi vegetale și
pietre,combaterea vegetației lemnoase,distrugerea buruienilor,a mușuroaielor precum și
nivelarea terenului.
Alte lucrări de suprafață vizează îmbunătățirea compoziției floristice prin lucrări de
combatere a buruienilor, de supraînsămânțare, îmbunătățirea regimului de apă și aer
pentru plante, fertilizarea plantelor, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului.
Lucrările radicale presupune desțelenirea pajiștilor permanente și înființarea de
pajiști temporare.
CURĂȚIREA
Lucrările de curățire au rolul de îndepărtare de pe pajiști a resturilor vegetale
depuse de ape, pietre, buturugi și cioate, mărăcinișuri.
Pietrele strânse se folosesc la pavarea drumurilor,la consolidarea terenului din jurul
adăpătorilor si la consolidarea terenurilor supuse eroziunii.
Lucrările de curățire trebuie efectuate în tot timpul anului, pentru înlăturarea
plantelor de talie mare cu ghimpi sau toxice, neconsumate deanimale. Dacă nu se elimină
după pășunat aceste plante se înmulțesc,reduc gradul de ocupare a speciilor valoroase și
devin dăunătoare pentru animale. În cazul în care după lucrările de curățire pășunea
rămâne cu goluri în vegetație și denivelată,se execută nivelarea și supraînsămânțarea cu
un amestec de leguminoase și graminee recomandate pentru zona respectivă.
NIVELAREA TERENULUI
Suprafețele de pășuni sunt denivelate ca urmare a formării de mușuroaie de origine
animală si vegetală, precum și suprafețele denivelate în urma defrișării, a dejecțiilor solide
de la animale,eroziunii solului și a alunecărilor de teren.
Mușuroaiele deorigine animală sunt formate de cârtițe, furnici, mistreți. La început
au dimensiuni mici însă cu trecerea timpului își măresc dimensiunile,denivelând pășunea
și diminuând suprafața utilă.
Mușuroaiele de origine vegetală se formează pe tufele dense ale unor graminee,pe
cioatele rămase în sol prin depunere permanentă de resturi de materie organică și
instalarea vegetației nevaloroase care determină înțelenirea lor.
Dejecțiile solide ale animalelor dacă nu se vor împrăștia după 10zile dispar plantele
leguminoase și 2/3 din graminee.
Distrugerea anuală a mușuroaielor deorigine animală se realizează relativ ușor cu
grapa obișnuite cu colț sau rindele de pajiști.
Mușuroaiele puternic înțelenite,mari și alte denivelări se pot înlătura cu grederul
semipurtat pentru pajiști.
Nivelarea trebuie urmată de fertilizări si supraînsămânțare.
66
- Tabel 4.1. - Cerinte orientative de Lucrari de Ameliorare a terenurilor (cont.)
[ ha ]
|-------------------------------------------------------------------------------------------------|
| | Terenuri cu cerinte de Lucrari Ameliorative, din care (cont.) |
|Folosinta |----------------------------------------------------------------------------------|
|actuala | Fertili- | Indeparta-| Destufi- | Distrugere| Defrisare |Combatere | Reculti- |
| | zare | re | zare | Musuroaie | Scoatere |Poluare,alte| vare |
| | Radicala | Pietre | | | Cioate |Degrd/Defic.| |
|-------------------------------------------------------------------------------------------------|
| 1 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
|=================================================================================================|
|Arabil | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
|-------------------------------------------------------------------------------------------------|
|Pasuni-Fanete | 580.74 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| | 92.47 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
|-------------------------------------------------------------------------------------------------|
|Vii | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
|-------------------------------------------------------------------------------------------------|
|Livezi | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
|=================================================================================================|
|Total Agricol | 580.74 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| | 92.47 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
|-------------------------------------------------------------------------------------------------|
|Neproductiv** | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
|=================================================================================================|
|Total | 580.74 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| | 92.47 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
|-------------------------------------------------------------------------------------------------|
67
COMBATEREA BURUIENILOR
Pe pășuni sunt considerate buruieni, plantele fără valoare nutritivă, cele toxice si
cele care depreciază calitatea produselor obținute de la animale.
Ponterea buruienilor în covorul vegetal este cu atât mai mare cu cât o pajiște este
mai degradată.
Îmburuienarea este efectul lipsei lucrărilor de întreținere(cosirea plantelor
neconsumate, împrăștiere dejecțiilor de la animale)sau folosirea nerațională prin pășunat.
De asemenea îmburuienarea se datorează fertilizării unilaterale cu azot, supraîngrășarea
organică, administrarea neuniformă a îngrășămintelor sau prin târlire și alți factori.
Metodele cele mai importante de combatere a buruienilor sunt cele de fertilizare
rațională și cosirea pășunilor înainte de formare a semințelor de către buruieni.
Prin cosirea repetată se combat, de regulă, buruienile ce rămân neconsumate pe
pășini.
Când pășunile sunt îmburuiente în grad mai mare se combat pe cele mecanică.
Pe cale mecanică dau rezultate bune cosirile repetate, care duc la epuizarea
plantelor respective.
ÎNDEPĂRTAREA VEGETAȚIEI LEMNOASE
În absenţa lucrărilor curente de îmbunătățire și îngrijire şi în urma folosirii neraţionale şi în
special abandonul sau subîncărcarea cu animale, speciile lemnoase se instalează treptat
pe pajişti, mărindu-şi gradul de acoperire de la un an la altul. Pe această cale se
68
micșorează suprafața pășunilor și se deteriorează compoziția floristică cu plante adaptate
la condițiile de creștere din pădure.
După un număr mai mare de ani de absenţă a lucrărilor de îngrijire, se instalează şi
se dezvoltă o vegetaţie lemnoasă a cărei defrişare se poate efectua pe bază de studii şi
documentaţii în care se prevăd toate detaliile privind organizarea, execuţia lucrării şi
valorificarea materialului lemnos, conform normativelor.
Îndepărtarea vegetației lemnoase se efectuează fără restricții numai pe pășuni
situate pe terenuri plane cu panta mai mică de 10°(18%).
Caracteristic pentru arbuştii din grupa foioaselor este faptul că ei lăstăresc foarte
puternic şi chiar în condiţii neprielnice, din colet şi rădăcini - porumbarul, măceşul,
murul,păducelul.
Combaterea lor se face pe cale mecanică.
Scoaterea cioatelor. După îndepărtarea vegetației lemnoase rămân
buturugi,cioate care se îndepărtează relativ ușor după uscare.
Pentru scoaterea lor se folosesc mijloace manuale prin săpare sau pentru cioate
mai mari se poate folosii tractorul prin tracțiune directă sau se folosește troliul de scos
cioate acționat de tractor.
SUPRAÎNSĂMÂNȚAREA
Constă în semănatul unei singure specii de graminee sau leguminoase,a unui
amestec sau direct în covorul ierbos al pășunii. După fertilizare, supraînsămânțarea este a
doua măsură tehnologică de bază pentru îmbunătățirea calității și sporirea producției.
Supraînsămânțarea se execută pe terenuri curățate de vegetația lemnoasă, după lucrările
de combatere a buruienilor,lucrări de nivelare și combatere a eroziunii,terenuri care
prezintă multe goluri în vegetație.
În planul de supraînsămânțare se includ pajiștile permanente cu grad redus de
acoperire cu vegetație, precum și cele cu compoziție floristică necorespunzătoare, mai
ales cele cu procent redus de leguminoase.
Supraînsămânțarea are avantajul folosirii unei cantități mici de sămânță.
Nu se recomandă supraînsămânțarea fără fertilizare, întrucât sporurile de producție
ce se obțin sunt foarte mici, iar nivelul producției realizate nu justifică intervenția cu
această măsură realizată separat.
Epoca optimă de efectuare a supraînsămânțării este primăvara devreme, înainte
de pornirea în vegetație a plantelor. Semănatul în această epocă mai are avantajul
germinației mai rapide a semințelor, beneficiind de rezerva de apă din sol, iar plantele
tinere concurează mai ușor cu vegetația existentă.
Adâncimea de semănat este de 1-2,5 cm.
Metoda de semănat. După pregătirea patului germinativ, obligatoriu se tasează
terenul cu un tăvălug inelar, apoi se seamănă cu semănătorile obişnuite, SUP -29M, de
cereale în rânduri, după care din nou se tasează cu un tăvălug de această dată neted.
Astfel, regula în reuşita semănatului este: tasare – semănat – tasare. Semănatul ierburilor
perene este o operaţiune delicată datorită seminţelor foarte mici şi a adâncimii superficiale
la care se introduce în sol, motiv pentru care există maşini speciale pentru acest scop.
La fel sunt maşini combinate care mobilizează solul pe rânduri şi fac concomitent
supraînsămânţarea ierburilor și tasarea rândurilor semănate.
69
Raportul dintre graminee și leguminoase în amestec
Durata de
exploatare Modul de exploatare
Graminee Leguminoase
Total
din care de
talie Total
din care de
talie
înaltă joasă înaltă joasă
2-3 ani fâneață 30 30 - 70 70 -
4-6 ani fâneață 60 60 - 40 40 -
pășune 60 20 40 40 20 20
7 și peste mixtă 80 40 40 20 10 10
pășune 80 20 60 20 - 20
După C.Bărbulescu și colab.-1991
Materialul de semănat. La supraînsămânțare se folosește graminee și
leguminoase recomandate pentru zona respectivă. (vezi tabelul nr. )
Numărul de specii care alcătuiesc amestecul. În funcție de numărul de specii
care alcătuiesc amestecurile,acestea pot fi simple sau complexe. În componența
amestecurilor intră graminee și leguminoase perene
Amestecuri simple formate din 2-3 specii pentru pajiști expoatate prin pășunat (la
neirigat)
1.Lolium perenne+Trifolium repens – Ladino
2.Poa pratensis +Trifolium repens – Ladino
3.Dactylis glomerata+Trifolium repens- Ladino
Amestecuri complexe formate din 4-5 specii pentru pajiști exploatate prin pășunat,
la neirigat, au la bază speciile menționate în cazul amestecurilor simple: Lolium perenne,
Poa pratensis, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Festuca rubra, dintre graminee,
respectiv, Trifolium repens și Lotus corniculatus dintre leguminoase.
După C.Bărbulescu și colab.-1991
Caracteristicile semințelor de graminee și leguminoase
Denumirea
specie MMB(g) MH(kg/hl)
Densitatea
(boabe
germinabile/𝑚2
Norma de
semănat
(kg/ha
sămânță utilă)
Adâncimea de
semănat (cm)
pe
soluri
ușoare
pe
soluri
grele
Graminee
Dacylis glomerata 0,8-1,5 18 1 500 -2 500 22-25 2-3 1,0-1,5
Festuca rubra 1,2-2,5 35 1 500 - 2 500 25-30 2-3 1,0-1,5
Lolium perenne 2,0-2,5 32 1 000 -1 500 25-30 2-3 1,0-1,5
Phleum pratense 0,3-0,5 50 2 000-3 000 10-12 1-2 0,5-1,0
Poa pratensis 0,3-0,4 25 5 000-7 000 15-20 1-2 0,5-1,0
Leguminoase
Trifolium repens 0,6-0,8 82 1 500-2 000 10-12 2-3 0,5-1,0
Medicago sativa 1,5-2,3 76 700-900 15-18 3-4 2,0-2,5
Lotus
corniculatus 1,2-1,5 75 1 000-1 500 12-15 2-3 0,5-1,0
70
Fertilizarea.În anul supraînsămânțării se administrează cantități reduse de
îngrășăminte pentru a nu stimula prea mult dezvoltarea plantelor existente, care pot
concura puternic plantele tinere rezultate în urma supraînsămânțării.
Azotul se recomandă să se administreze după răsărirea plantelor semănate.
Folosirea. În primul an pajiștea se folosește prin cosit iar prima coasă se face
înaintea înspicării gramineelor dominante.
Efectul supraînsămănțării este între 3-10 ani în funcție de speciile folosite
71
Principalele însușiri biologice și economice ale gramineelor și leguminoaselor perene care se introduc
în amestecurile pentru înființarea pajiștilor permanente
(după C.Bărbulescu și colaboratorii,1991)
Denumirea speciei Forma de
creștere Talia
Ritmul* de
dezvoltare
Longevi-
tatea**
Capacitatea
de concurență Otăvire Producția
Graminee frecvent introduse în amestecuri
Bromus inermis stoloniferă înaltă lent mare slabă slabă bună
Dactylis glomerata tufă rară înaltă mediu mijlocie foarte mare foarte bună foarte bună
Festuca arundinacea tufă rară înaltă mediu mijlocie foarte mare mijlocie foarte mare
Festuca pratensis tufă rară mijlocie mediu mijlocie slabă bună bună
Festuca rubra tufă mixtă joasă lent mare foarte slabă slabă mică spre
mijlocie
Lolium multiflorum tufă rară înaltă rapid scurtă foarte mare foarte bună foarte bună
Lolium perene tufă rară joasă către
mijlocie rapid scurtă foarte mare foarte bună mijlocie
Phleum pratense tufă rară înaltă mediu mijlocie slabă bună bună către
foarte bună
Poa pratensis tufă mixtă joasă lent mare mare bună slabă către
mijlocie
Graminee introduse mai rar în amestecuri
Agropyron pectiforme tufă rară mijlocie mediu mijlocie slabă slabă slabă către
mijlocie
Agrostis stolonifera stoloniferă mijlocie lent mare slabă bună mijlocie
Alopecurus pratensis tufă mixtă mijlocie lent mare slabă bună mijlocie
Arrhenatherum elatius tufă rară înaltă rapid scurtă foarte mare foarte bună foarte bună
* rapid = dă producții maxime din primul an
** scurtă = până la 4 ani
mediu = dă producții maxime din anul al doilea lea de la semănat
mijlocie = 4 - 6 ani
lent = dă producții maxime din anul al doilea lea sau al treilea de la semănat Mare = peste 7 ani
72
tabel (continuare)
Denumirea speciei Forma de
creștere Talia
Ritmul*
de
dezvoltare
Longevi-
tatea**
Capacitatea
de
concurență
Otăvire Producția
Leguminoase frecvent introduse în amestecuri
Lotus corniculatus tufă joasă către
mijlocie mediu mijlocie mare bună mijlocie
Medicago sativa tufă înaltă rapid mijlocie foarte mare foarte
bună foarte bună
Onobrychis viciifolia tufă înaltă mediu mijlocie mijlocie slabă mijlocie către
bună
Trifolium pratense tufă înaltă rapid scurtă foarte mare foarte
bună foarte bună
Trifolium repens tulpini
târâtoare
Leguminoase introdus mai rar în amestecuri
Medicago falcata tufă mijlocie mediu mijlocie mare bună mijlocie
Trifolium hybridum tufă înaltă rapid mijlocie mare foarte
bună bună
* rapid = dă producții maxime din primul an
mediu = dă producții maxime din anul al doilea lea de la semănat
lent = dă producții maxime din anul al doilea lea sau al treilea de la semănat
** scurtă = până la 4 ani
mijlocie = 4 - 6 ani , mare = peste 7 ani
73
CAPITOLUL 13
STABILIREA CĂILOR DE ACCES
Parcele care se afla în apropierea suprafețelor arabile au căi de acces
reprezentate prin drumuri de exploatare către pășuni.
Pe drumuri către pășuni pot trece mijloace mecanizate, transporturi necesare de
furaje se pot efectua în bune condiții de primavara până toamna, inclusiv mersul
animalelor la și de la pășune. In interiorul solelor sunt drumuri sau căi simple de acces
până la adăposturile de animale, stâne, etc.
La proiectarea drumurilor s-a ținut cont de cât mai multe utilitați:
-drumul să servească scopurilor pastorale
-să ofere posibilitatea de acces pe o suprafață cat mai mare a pașunii
-să traverseze cât mai puține văi sau zone mlăștinoase, sau zone care se pot inunda.
-sa aiba un cost scazut de amenajare
74
CAPITOLUL 14
STABILIREA SURSELOR ȘI A LOCURILOR DE ADĂPAT
Asigurarea apei de băut este o condiție indispensabilă pentru folosirea pajiștilor
pentru pășunat.
Prin apă bună de băut se înțelege o apă curată,lipsită de orice impurități,fără miros
sau gust deosebit.
Aprovizionarea cu apă se poate realiza cu adăpători mobile sau adăpători fixe.
Adăpătorile fixe se construiesc la maximum 800 m de pășune. Suprafața de trafic intens
din jurul adăpătorilor se pietruiește și i se asigură o panta de scurgere a apei,pentru a
preîntâmpina apariția focarelor de transmitere a bolilor parazitare și a altor boli.
Lungimea jgheaburilor de adăpare (𝐿)se calculează în funcție de numărul de
animale (𝑁),în așa fel încât adăparea unei grupe de animale să nu dureze mai mult de o
oră:
𝐿 =𝑁∙𝑡∙𝑆
𝑇[𝑚],
𝑡 =timpul necesar pentru adăparea unui animal(minute)
𝑆 =frontul de adăpare pentru un animal(m)
𝑇 =timpul necesar pentru adăparea întregului efectiv de animale(60 minute)
În general se socotește pentru 1 UVM în sezonul de pășunat o nevoie de 30-40 litri
apă/zi vara și de 15-20litri apă în timpul primăverii și toamnei
ȚEPEȘ VODĂ
75
Tabel ce prezintă unele elemente necesare construirii adăpătorilor
Specia și categoria de
animale
Necesar
zilnic de
apă(l/cap)
Timpul necesar
pentru adăparea
unui
animal(minute)
Frontul de adăpare (m)
când adăparea se face:
pe ambele laturi pe o latură
Bovine și cabaline adulte 40-50 7-8 0,5 1,2
Tineret taurin și cabalin 20-30 5-6 0,4 1,0
Oi și capre adulte 4-5 4-5 0,2 0,5
Tineret ovin 2-3 4-5 0,2 0,5
Porci 8-10 4-5 0,2 0,5
Unele dimensiuni orientative ale adăpătorilor
Pentru parcelele fără acces la sursa de apă, crescătorul de animale pentru perioadă
determinată în autorizația de pășunat,va asigura apa prin alimentarea jgheaburilor
cucisterna de apă, prin forarea unei fântâni în concordanța cu legea apelor si protecției
mediului sau aducțiune de apă amenajată.
Specia de animale Adâncimea (cm)
Lățimea interioară (cm) Înălțimea
de la
sol(cm)
În partea
superioară
în partea
inferioară
Bovine adulte 35 45 35 40-60
Cabaline 35 50 40 60-70
Ovine și caprine 20 35 25 25-35
SILIȘTEA
76
Jgheaburile de adăpare trebuie curățite cel puțin săptămânal sau de două ori pe
săptămâna.
Adăparea se poate executa și direct din râuri sau izvoare,când acestea se află în
apropierea pășunii,amenajând însă,locuri de adăpare pietruite,pentru a menține apa
curată.
Amplasarea jgheaburilor de adăpat se face pe un loc deschis, mai larg, pentru ca
cireada să se poată deplasa şi adăpa cu mai multă uşurinţă. De dorit este ca adăparea să
se facă pe ambele părţi ale jgheaburilor, dar dacă acest lucru nu este posibil, se poate
face şi numai pe o singură parte.
Pentru ca în jurul adăpătorii şi în mod deosebit în faţa jgheaburilor să fie terenul
curat, fără noroi, platforma se nivelează, se bătătoreşte şi se pavează cu piatră. Pavajul
are o lăţime de cel puţin 2,5-3 m şi o grosime de 15-20 cm, precum şi o înclinaţie de 5%
pentru scurgerea apei şi a urinei.
În UAT Siliștea sunt amenajate 3 puțuri cu jgheaburi din betonpentru adăpatul
animalelor (foto1 și 2) De asemenea , adăpatul se face și din dereaua Siliștea.
Pârâul (Dereaua) Siliștea
77
CAPITOLUL 15
METODE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A COVORULUI IERBOS PRIN FERTILIZARE
Plantele care cresc pe pășuni extrag din sol cantități însemnate de azot, fosfor,
potasiu, calciu și macroelemente, microelemente. Realizarea de producții mari si de
calitate necesită a fi susținute prin fertilizare și după caz,prin amendare.
Mărimea exportului de elemente nutritive crește odată cu producția pășunii. Astfel
pentru 1 tonă de s.u. echivalentul a 4-5 tone de iarbă prin recoltă (fân sau iarbă păscută),
din sol se extrag în medie 20 – 25 kg azot, 2 – 3 kg fosfor, 22 – 25 kg potasiu şi 4 – 5 kg
calciu.
De aceea,se impune suplimentarea rezervelor solului cu elemente nutritive sub
forma îngrășămintelor chimice și organice. Se vor respecta normele de ecoconditionalitate
referioare la aspectul apă :
SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole GAEC 1 - Crearea/menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în
vecinătatea apelor de suprafaţă GAEC 2 - Respectarea procedurii de autorizare, în cazul utilizării apei pentru
irigaţii în agricultură GAEC 3 - Protecţia apelor subterane împotriva poluării
Aplicarea îngrășămintelor conduce la următoarele efecte pozitive:
-crește producția, în mod deosebit ținând cont că terenurile cu pășuni au în general
o clasă de calitate coborâtă.
-îmbunătățirea compoziției floristice apajiștilor(creșterea participării gramineelor
valoroase)
-creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității
acestora.
Unele particularități ale aplicării îngrășămintelor pe pășuni. În aplicarea
îngrășămintelor se ține seama de o serie de particularități,determinate de:
- perenitatea culturii;
- complexitatea vegetației;
- numărul de cicluri de îndepărtare permanentă prin păscut într-un sezon de
vegetație;
- menţinerea unui echilibru optim între gramineele perene (50-60 %) leguminoase
(35-40 %), specii din alte familii (5-10 %) şi pe cât posibil absenţa buruienilor şi vegetaţiei
lemnoase dăunătoare ;
- aplicarea fracţionată, pe cicluri de recoltă (cosit sau păscut), a îngrăşămintelor
chimice pe bază de azot, pentru eşalonarea producţiei şi evitarea pierderilor prin levigare;
- conservarea biodiversităţii, în unele cazuri cu respectarea unor reguli stricte de
agromediu privind limitarea cantităţii de fertilizanţi, întârzierea datei optime de cosit,
încetarea timpurie a păşunatului şi altele;
-efectul remanent al îngrășământului;
-eficiența economică;
Pe pășunile permanente devine necesară folosirea pe suprafețe cât mai mari a
îngrășămintelor organice și a fertilizării prin târlire,deoarece acestea reprezintă metodele
cele mai eficiente de fertilizare.
78
Cine neglijează sau refuză să aplice îngrăşăminte chimice pe pajişti se condamnă
singur şi sigur la subdezvoltare, producţii reduse, în actualele condiţii concurenţiale
globale din domeniul agricol.
Cunoștințe minime pentru o fertilizare corectă. Având în vedere diversitatea mare a
speciilor componente din covorul ierbos al pajiştilor şi raportul variat dintre ele, în primul
rând pentru fertilizare trebuie să se cunoască:
- compoziţia floristică a covorului ierbos, cel puţin a speciilor dominante din familia
gramineelor, leguminoaselor şi altele;
- caracteristicile agrochimice principale ale solului cum este pH-ul, gradul de
saturaţie în baze (V%), conţinutul în humus, P, K, Ca, aluminiu mobil, sodiu, etc.;
Pajişti care nu se recomandă a fi fertilizate sunt:
- pajiştile invadate peste 20-30 % de vegetaţie ierboasă (buruieni) şi lemnoasă
(tufărişuri şi puieţi arbori) nevaloroase care necesită a fi înlăturate prin diferite metode,
înainte de a fi fertilizate.
- pajiştile ce urmează a se supraînsămânţa, pentru a nu stimula dezvoltarea
speciilor spontane care pot înăbuşi tinerele plante ce apar din sămânţă, fertilizarea
urmând a se face după prima coasă sau un ciclu de păşunat.
- pajiştile supratârlite, eutrofizate din toate zonele, invadate de vegetaţie nitrofilă.
Planul de fertilizare este un instrument util pentru:
- stabilirea dozelor deîngrășămintele organice și minerale;
- alegerea de momente propice pentru procurarea necesarului cantitativ și calitativ
deîngrășămintele organice și minerale ;
- stabilirea tipului de îngrășământ folosit,cantitatea,epocile și tehnicile de aplicare;
- inventarierea surselor de îngrășăminte existente și disponibile;
- aplicarea de tehnologii diferențiate de la un an la altul,în funcție de schimbările
care au loc în sol și vegetație;
- pentru a uniformiza volumul de lucrări și folosire rațională a pășunilor;
- se valorifică efectul remanent al îngrășămintelor cu fosfor și potasiu și al
îngrășămintelor organice.
Îngrășămintele minerale și rolul elementelor nutritive
Îngrășămintele minerale,se remarcă prin concentrația mare de substanță activă și
multiple posibilități de combinare. Se produc sub formă: solidă, lichide clare sau suspensii.
În general sunt manipulate cu ușurință,cu excepția azotatului deamoniu,iar
administrarea lor se face mecanizat și cu precizie.
O cerință a bunelor practici agricole este să se aplice recomandările privind modul
de utilizare a diferitelor tipuri de îngrășământ chimice și organice și să cunoască foarte
bine condițiile și perioadele de aplicare a acestora. Utilizând un bilanț al nutrienților se
realizează adaptarea administrării îngrășămintelor,atât la nevoile plantelor,cât și la
condițiile meteorologice,care au o influență decisivă asupra nitrificării amoniului și a
solubilizării nitraților.
Îngrășămintele minerale cu azot.
Azotulreprezintă elementul cu rol preponderent plastic,el intră în compoziția
protidelor în proporție medie de 16%. Pentru vegetația pășunilor azotul asigură creșterea
79
și formarea biomasei, înfrățirea gramineelor, regenerarea mai rapidă, creșterea
conținutului în substanțe proteice.
Efectul îngrășămintelor cu azot pe pășuni depinde de doza folosită și de tipul de
pășune. În același timp o importanță mare o are prezența celorlalte elemente
nutritive(fosfor,potasiu),raportul dintre azot și aceste elemente,compoziția floristică,regimul
pluviometric.
Transformarea în sol a îngrășămintelor cu azot,prin trecerea azotului dintr-o forma
chimică în alta, poate produce cel mai des pierderi de azot mineral asimilabil și
modificarea pH solului.
Nitrificarea este un proces biologic de oxidare a amoniacului sau a altor forme
reduse ale azotului rezultate în urma procesului de amonificare,la nitrați,care reprezintă
forma de compuși cu azot cel mai ușor asimilabili de plante. Este realizat de bacterii
specifice diferite.
Riscul de levigare și de poluare este legat de compușii de oxidare a azotului.
Nitrații (𝑁𝑂3−) și nitriții având sarcina negativă nu pot fi adsorbiși de complexul coloidal al
solului și rămân în soluția solului(apa din sol cu unii compuși chimici) de unde o parte sunt
absorbiți și metabolizați de plante sau în biomasa microorganismelor,iar o parte sunt
antrenați cu apa în profunzime solului prin levigare(spălare).
Îngrășămintele minerale cu fosfor
Fosforulare rol în procesul de fotosintezăfavorizează dezvoltarea rădăcinilor,
formarea florilor şi a seminţelor, măreşte rezistenţa plantelor la secetă, boli, îngheţ şi
scurtează perioada de vegetaţie. De asemenea fosforul activează microorganismele
nitrificatoare și pe cele fixatoare de azot.
Fosforul contribuie la sporirea producției și la îmbunătățirea calității
pășunilor,diminuând efectele negative ale excesului de azot.
Pentru animale fosforul alături de calciu și magneziu este elementul principal de
constituție a sistemului osos.
Pentru asigurarea nutriției normale a plantelor de pe pășuni cu fosfor este necesar
ca solul să conțină minimum 35-40 ppm 𝑃𝐴𝐿 (8-9 mg 𝑃2𝑂5/100 g sol) (D. Daniliuc ,1980)
Îngrășămintele minerale cu potasiu
Potasiul are rol deosebit în folosirea economică a apei de către plante, măreşte
rezistenţa la secetă,la boli criptogamice, la cădere, îngheţ.
Pentru asigurarea unei nutriții normale a plantelor cu potasiu și utilizarea eficientă a
îngrășămintelor cu azot trebuie ca solul să conțină minimum 120 ppm(14mg 𝐾2𝑂/100 g
sol)
Microelementele intră în alcătuirea unor enzime, pigmenți, participă la metabolismul
hidraților de carbon, asimilarea azotului amoniacal și nitric. Aportul de microelemente prin
îngrășăminte conduce la îmbunătățirea compoziției chimice a fânului și a compoziției
floristice(creșterea procentului de leguminoase sub influența molibdenului).
Dozele de îngrășământ chimic și fracționarea lor
Acestea depind de mai mulți factori care acționează diferențiat în funcție de tipul de
pășune. De aceea dozele de îngrășământ se stabilesc pentru fiecare tip de pășune
separat.
Pentru fertilizarea principalelor tipuri de pajiști permanente,pe baza rezultatelor
experimentale sunt prezentate în următorul tabel. Din aceste date rezultă că azotul se
80
administrează în doze anuale de 100-170 kg N/ha, 50-100 kg/ha 𝑃2𝑂5și până în 100 kg/ha
𝐾2𝑂.
Pentru zonele de câmpie și dealuri joase, aprovizionate bine cu potasiu raportul
recomandat este de 1 : 0,5 : 0( 𝑁: 𝑃2𝑂5: 𝐾2𝑂).
Pentru doze mai mici de 150 kg/ha N, raportul recomandat este de 1 : 0,5 :
0,5(𝑁: 𝑃2𝑂5, 𝐾2𝑂).
Pentru doze mai mari de 150kg/ha raportul este de 1 : 0,7 : 0,7 ( 𝑁: 𝑃2𝑂5, 𝐾2𝑂).
Pe pășunile bogate în leguminoase,îngrășăminte se vor folosi în raport de 1 : 1 : 1
( 𝑁: 𝑃2𝑂5: 𝐾2𝑂).
În situația în care planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiului
agrochimic,în vederea protecției apelor împotriva poluării cu nitrați,standardul maxim
privind cantitățile maxime privind cantitățile de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe
terenuri cu panta până la 12% este pentru pășuni de 100 kg/ha/an iar pentru terenuri cu
panta peste 12% pentru pășuni este de 80 kg/ha/an.
Fracționarea dozelor de azot pentru zona secetoasă se face în doua fracții,de
regulă prima de 2/3 și a doua de 1/3 iar dozele să nu depășească 50kg/ha primăvara
devreme.
Aplicare fosforului și potasiului se aplică de regulă în toamnă și numai în cazul
îngrășământului complex NPK se administrează primăvara.
.
Tipurile de îngrășăminte.
Pe solurile alcaline se folosește azotatul de amoniu și ureea, iar pe solurile salice și
alcalice, sulfatul de amoniu.Pe solurile acide se recomandă nitrocalcarul.
Concluzie
Fertilizare chimică - pentru a îmbunătaţi cu elemente nutritive solurile, se pot
administra îngraşăminte chimice cu azot, fosfor, potasiu, urmărindu-se realizarea unui
raport N ,P ,K, de 2 : 1 : 1.
O atenţie deosebita trebuie acordata aplicării cu azot, în doze variind de la 90 la
150 kg/ha s.a., în funcţie de condiţiile climatice si vegetaţia existentă.
Influența periodicității de aplicare a îngrășămintelor cu fosfor și potasiu*
asupra
producției de substanță uscată (%)(după Gh. Motcă și colab.1988)
Doza
𝑃2𝑂5 + 𝐾2𝑂
(kg/ha)
Perioada
de
aplicare
Tipuri de pajiște
Festuca
valesiaca (Jucu -
Cluj)
Agrostis
capillaris
(Davidești -
Argeș și
Preajbă-Gorj)
Festuca rubra
(Viile -SM,Văliug-
CS,
Dealul Sasului,AG)
50+50 Anual 100 100 100
100+100 La 2 ani 97 104 109
150+150 La 3 ani 100 105 117
*La media dozelor de 100, 150, 200 N
(1977- 1982)
81
Epoca de aplicare a îngrăşămintelor azotoase este primăvara devreme şi
fracţionat pe cicluri de păşunat şi a celor cu fosfor şi potasiu toamna târziu.
Fertilizarea pășunilor cu îngrășăminte organice
Acestea reprezintă cele mai echilibrate îngrășăminte folosite pe pajiști. Pe lângă
efectul fertilizant are rol în îmbunătățirea însușirilor fizice și chimice ale solului.
Fertilizarea cu îngrășăminte organice este cea mai economică metodă de fertilizare.
Pe pășuni se folosesc toate tipurile de îngrășăminte organice și îngrășarea prin
târlire.
Gunoiul de grajd. Acest îngrășământaplicat la suprafața solului are eficiența mai
scăzută pe pășunile permanente decât pe cele temporare și alte culturi agricole,datorită
pierderilor de azot în atmosferă.
Conţinutul mediu în elemente fertilizante a acestui tip de îngrăşământ este de:
0,55% N; 0,22%𝑃2𝑂5; 0,55% 𝐾2𝑂 şi 0,23% CaO.
Gunoiul de grajd este mai bine valorificat când se administrează cu doze mici și
moderate de îngrășăminte chimice, din care nu trebuie să lipsească cele cu fosfor (60-100
kg/ha N,30-50 kg/ha𝑃2𝑂5,si eventual 50 kg/ha 𝐾2𝑂.
Odată cu sporirea producției, gunoiul de grajd administrat uniform contribuie la
îmbunătățirea compoziției floristice. La doze mari,administrate neuniform și gunoiul de
grajd este mai puțin fermentat, pășunea se poate îmburuiena datorită înmulțirii speciilor
nitrofile nevaloroase.
Pentru creșterea eficienței gunoiului de grajd, prevenirea îmbolnăvirii animalelor și
îmburuienării pășunii,se recomandă ca acesta să fie aplicat după fermentarea în
platformă, timp de 3-5 luni.
Epoca optimă de administrare pentru suprafețe ce se pășunează este toamna,iar
perioada de interdicție a aplicării, pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați,
aîngrășămintelor organice solide este 1 noiembrie - 15 martie, iar aîngrășămintelor
organice lichide și minerale este 1 octombrie -15 martie. Perioada de interdicție pentru
aplicarea pe teren a îngrășămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care
temperatura medie a aerului scade sub valoarea de 5℃. Această perioadă corespunde cu
cerințele reduse ale culturilor față de nutrienți sau când pericolul de scurgere/percolare la
suprafață este mare.
Doza maximă de azot provenită din îngrășăminte care se aplică pe teren nu poate
depăși 170 kg/ha/an.
Cerinţele specifice ale M 10 Pachetului 3.2 – pajişti importante pentru păsări
sunt următoarele:
• utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă.
• utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a
maxim 40 kg. N s.a./ha (1 UVM/ha).
Recomandare de consultare a măsurii de agro-mediu și climă pentru care se aplică.
82
Târlirea pajiştilor cu animalele
Reprezintă îngrășarea unor suprafețe îngrădite,care servesc drept locuri de odihnă
pentru animale,de obicei noaptea. Este cea mai simplă și economică metodă de fertilizare.
Pentru o îngrășare corespunzătoare trebuie evitarea acumulării unor cantități mare
de dejecțiile determină îmburuienarea pășunii.De aceea animalele trebuie să rămână pe
aceeași suprafață un număr limitat de nopți,în funcție de starea de degradare și întreținere
a pășunii.
Unele elemente necesare executării îngrășării prin târlire
Specia
de
animal
Suprafața
necesară pe
animal
( 𝑚2)
Timpul de târlire Dimensiunea
suprafeței
îngrădite pentru
100 capete
Pășuni
bune
Pășuni
mediocre
Pășuni
degradate
Ovine 1-2 2-3 3-4 5-6 (10)
10 X 10 (20)
Bovine 2-3 20 X 10 (20)
Îngrădirea suprafețelor ce se fertilizează prin târlire se face cu garduri mobile (porți
de târlire)ușoare și rezistente, confecționate din lemn,metal (aluminiu), plastic sau garduri
electrice,mai înalte pentru bovine și mai scunde pentru ovine.
Este necesar ca metoda să fie extinsă și integrată în măsurile de îmbunătățire a
pășunilor. La fiecare stână ar trebui să existe şi amestecuri complexe de ierburi perene cu
îngrăşăminte chimice fosfatice, păstrate în pungi de polietilenă care să fie aplicate pe târle
cu 1 – 2 zile înainte de a fi mutate în alt loc, alături.
83
CAPITOLUL 16
PĂRȚI DE PAJIȘTE OPRITE DE LA PĂȘUNAT
Pe teritoriul UAT Siliștea nu s-au semnalat pajiști cu restricție de la pășunat.
CAPITOLUL 17
CONSTRUCȚII ȘI DOTĂRI ZOOPASTORALE
Pentru buna funcționare a amenajamentului pastoral sunt necesare mai multe
construcții și dotări pentru sporirea gradului de accesibilitate, îmbunătățirea alimentării cu apă, adăpostirea oamenilor și animalelor, prelucrarea laptelui, energie electrică, împrejmuire pentru târlire și pășunat rațional, depozitarea și aplicarea dejecțiilor cât și alte utilități în consens cu dezvoltarea tehnicii și nivelului de civilizație.
Potrivit, art. 7 din HG 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru
aplicarea prevederilor OUG 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea
pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991 , pe pajiști se pot amplasa construcții care deservesc activități agricole, cu
respectarea legilor in vigoare, respectiv:
a) adăposturi pentru animale, anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole pentru
mulsul sau tunsul animalelor, pentru mașini agricole si utilaje, pentru depozitarea furajelor,
precum si adăposturi temporare si umbrare pentru animale;
b) surse de apa potabila, puțuri, aducții de apa pentru exploatație;
c) investiții pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile, exclusiv in scopul
asigurării energiei pentru consumul propriu al exploatației, sub rezerva neafectării
exploatării pajiștilor.
Stâna -La Vâlceni
84
Păstorul de vite sau ciobanul, are un rol important în cadrul activităţii pastorale de aceea lor trebuie să li se creeze condiţii de locuit corespunzătoare. Pentru îngrijitorii de animale, încăperile de locuit se pot construi ataşate de celelalte construcţii zoopastorale, stâne, grajduri, tabere de vară, magazii sau amenaja ca adăposturi speciale. Asemenea tipuri sau modele de locuinţe sau adăposturi, pot diferii de la un etaj altitudinal la altul, după zone, după numărul oamenilor ce urmează să locuiască în ele şi după felul şi numărul animalelor ce le deservesc.
Stâna Construcţie unde se face prepararea laptelui de oaie şi a brânzeturilor şi unde au
ciobanii locuinţa de vară. În țara noastră s-au construit diferite tipuri şi feluri de stâne: din lemn, piatră sau cărămidă, de diferite modele şi mărimi, cu 2-3 sau mai multe încăperi şi în cazuri cu amenajări speciale pentru prepararea brânzeturilor. Stânele se compun din: una sau două camere de locuit, o magazie, o încăpere de foc şi prepararea laptelui care serveşte şi de bucătărie pentru ciobani şi o încăpere pentru prepararea şi păstrarea temporară a brânzeturilor, denumită celar sau căşărie. Toate aceste încăperi îşi au justificarea prin însăşi activitatea de la stână.
Pe toată lungimea faţadei stâna poate avea un cerdac sau pridvor trebuincios pentru păstrarea unor lucruri de folosinţă zilnică şi de unde se intră în camerele de locuit. Pentru că durabilitatea unei stâne construită din lemn este socotită la 40-50 ani şi a celor din piatră şi cărămidă de până la 120 ani, la amplasare se ţine seama de o serie de factori ca: altitudinea, căile de acces, apă, etc.
Factorul hotărâtor în amplasarea stânei este sursa de apă. Se amplasează construcţia lângă sursa de apă sau se are în vedere posibilitatea de a aduce apa la stână prin conductă. Amplasarea stânei este legată şi de existenţa unei căi de acces, drum sau potecă. De la stână trebuie, pe cât posibil, să fie vedere largă spre trupul de păşune. Stâna se aşează cu spatele către vântul dominant şi cu celarul orientat către nord sau nord – est, nord – vest, pentru că e necesar ca în această încăpere să fie în permanenţă răcoare, să nu fie în bătaia directă a razelor solare. La stână şi în jurul ei este necesară în permanenţă o mare curăţenie.
Strungă și porți de târlire
,,La grădină”
85
Activitatea la stânele cu oi mulgătoare este legată de aşa numita strungă, amenajare pentru muls şi pentru separarea oilor mulse de cele nemulse. Se consideră că sistemul strungilor fixe nu este bun pe pajişti, pentru că stând prea mult într-un loc, se distruge complet vegetaţia ierboasă şi nu mai cresc decât buruieni nitrofile ca: urzici (Urtica dioica), ştevii (Rumex obtusifolius, R. alpinus), ştirigoaie (Veratrum album) şi altele. După mai mulţi ani de îmburuienare abia începe să apară firuţa stânelor (Poa annua). Prin acest sistem se pierd mari cantităţi de bălegar şi urină cu care s-ar putea fertiliza pajiştile. Strunga trebuie să fie mutată şi ea la fiecare 2-4 zile în alt loc, toate porţiunile de pajişte din apropierea stânei putând fi fertilizate prin târlire, prin mutarea strungii. Pentru ca strunga să poată fi cu uşurinţă mutată, se confecţionează din 4 stâlpi aşezaţi pe o talpă de lemn, cu un acoperiş simplu de şindrilă sau carton gudronat care asigură în timpul mulsului adăpost contra ploilor şi 4-6 butuci de lemn sau scăunele simple pe care stau mulgătorii, precum şi împrejmuirea care închide oile nemulse, amenajată din porţi de târlire. Mutarea unei astfel de strungi se poate face de doi oameni în timp de cel mult o oră.
Porţi de târlire Nu pot lipsi din nici o pajişte unde păşunează oile. Denumirea de poartă este dată
de faptul că construcţia ei este asemănătoare cu o poartă simplă ţărănească dar în unele localităţi se mai numesc lese, ţarcuri, oboare, garduri de târlire, etc. O asemenea poartă de târlire are de obicei o lungime de 4 m şi o înălţime de 1,30 m şi se confecţionează din manele de diferite esenţe, preferându-se molidul care este mai uşor.
Confecţionarea de porţi de târlire din plasă de sârmă de diferite grosimi, cu ochiuri variind între 5 şi 10 cm, înrămate în manele sau scânduri sau rame de fier rotund de 14-16 mm, confecţionate în aşa fel ca să se prindă una de alta printr-un sistem simplu de agăţare, poate rezolva una din problemele legate de aplicarea fertilizării prin târlire. Porţile din plasă de sârmă cu rame metalice uşoare 21-23 kg au o durabilitate mai mare, sunt uşor de manipulat şi de fixat în pământ, costul lor amortizându-se în 2-3 ani. Cu asemenea porţi, schimbarea târlei (ocolului) se face de un singur om într-un timp relativ scurt, de cca. o oră.
Numărul de porţi de târlire necesare la o turmă de oi depinde de mărimea turmei. Dacă o oaie trebuie să aibă în ocol la dispoziţie o suprafaţă de, 1m2, atunci numărul de porţi va fi: la o turmă de oi de: 300 oi – 18 buc, 400 oi – 20 buc, 500 oi – 24 buc, 600 oi – 26 buc, 750 oi – 28 buc.
86
CAPITOLUL 18
ECOCONDIȚIONALITATEA ȘI MĂSURILE DE MEDIU ȘI CLIMĂ FINANŢATE PRIN
PNDR 2014 – 2020
Prevederile legislaţiei europene şi naţionale, precum şi ale Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, sunt obligatorii pentru toţi fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole. Astfel:
SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
Cerinţe obligatorii pentru fermieri: În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi
din surse agricole, fermierii au următoarele obligaţii
să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice. Depozitarea temporară a gunoiului de grajd se face în spaţii amenajate sau în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol în decursul unui an.
să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
Astfel, este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale în perioadele în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse sau când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare, precum şi în perioada cuprinsă între apariţia primului şi ultimului îngheţ, sau în afara fazelor de vegetaţie activă a plantelor.
Calendarul de interdicţie a aplicării îngrăşămintelor, potrivit Codului de bune practici agricole, este prezentat în tabelul de mai jos ;
Perioada de interdicţie
Îngrăşăminte organice solide Teren arabil şi păşuni 1 noiembrie - 15 martie
Îngrăşăminte organice lichide şi îngrăşăminte minerale
Teren arabil Culturi de toamnă 1 noiembrie - 1 martie
Alte culturi 1 octombrie - 15 martie
Păşuni
87
GAEC 1 - Crearea/menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea
apelor de suprafaţă
Cerinţe obligatorii pentru fermieri: Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea
zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei
în domeniu.Fâşiile de protecţie sunt suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau cultivate
cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor de suprafaţă
sau a captărilor de apă potabilă, pe care este interzisă utilizarea îngrăşămintelor chimice şi
organice şi a produselor de protecţie a plantelor
GAEC 7 - Păstrarea elementelor de peisaj, incluzând arborii izolaţi şi terasele existente pe terenul agricol, luând măsuri adecvate pentru a preveni instalarea vegetaţiei nedorite şi asigurarea unui nivel minim de întreţinere a terenului agricol
Arborii izolaţi sau grupurile de arbori existenţi pe teritoriul exploataţiei nu trebuie tăiaţi fără aprobare de la ocolul silvic pe raza căruia se află exploataţia, aceştia constituind zone de refugiu pentru animale în perioadele cu intemperii sau cu temperaturi ridicate.
Fermierii trebuie să prevină instalarea vegetaţiei nedorite pe terenul agricol, inclusiv pe terenul agricol necultivat.
Obiectivulacestui standard este menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole (indiferent de categoria de folosinţă, inclusiv terenurile care nu mai sunt exploatate pentru producţie) prin evitarea instalării vegetaţiei nedorite.
În contextul acestei condiţii, vegetaţia nedorită este reprezentată de unele specii de plante erbacee sau lemnoase, anuale sau perene, care invadează în mod spontan terenurile agricole, diminuând capacitatea de producţie a culturilor agricole. Tot în această categorie intră şi unele specii vegetale de pe pajişti, fără valoare furajeră sau toxice pentru animale.
Parcelele de pajişti permanente contractate/concesionate de la consiliul local
(cod 603, 605 şi 608) pentru care nu se asigură încărcătura de 0,3 UVM/ha vor fi excluse de la plată!
Nr. crt
Categ. de folosinţă
a terenului Cultura
GAEC care trebuie respectat
SMR care trebuie
respectat*)
1 PAJIŞTI PERMANENTE
păşuni naturale fâneţe naturale
GAEC 5.2, GAEC 7.1-3, GAEC 6.2, GAEC 2 şi GAEC 3
1, 2, 3, 4, 10, 11, 12, 13
88
MĂSURILE DE MEDIU ȘI CLIMĂ FINANŢATE PRIN PNDR 2014 – 2020
Începând cu anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe
lângă obligațiile care derivă din statutul de Stat Membru, fermierii români au putut
beneficia de unele drepturi similare cu fermierii europeni. Între acestea, un rol important l-
au avut fondurile adresate agriculturii și dezvoltării rurale, o componentă importantă a
acestor fonduri fiind constituită de alocările financiare ale măsurilor Axei 2 a Programului
Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013
Și pentru noua perioadă de programare (2014-2020), pentru a evita efectele
secundare negative ale anumitor practici agricole, UE prin politicile susținute din fonduri
europene adresate agriculturii și dezvoltării rurale, oferă Statelor Membre posibilitatea
acordării unor plăți compensatorii fermierilor care furnizează societății servicii publice prin
adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul.
Pentru UAT Siliștea se poate accesa masura 10/pachetul /sub-pachetul 3.2 pentru
pajiști permanente.
Măsura 10 – agro-mediu și climă / Pachetul 3 – pajiști importante pentru
păsări
sub-pachetul 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinus:
cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie,
păşunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar,
lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor aflate sub
angajament cu excepția celor operate cu forță animală (pentru varianta 3.2.1) sau
lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu
lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele
(pentru varianta 3.2.2).
Pentru ambele sub-pachete ale P3:
utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă,
utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a
maxim 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),
o bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele (poate
fi cosită după data de 1 septembrie).
Cerințe specifice:
pentru toate pachetele / variantele aplicabile pe pajiști:
o masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii aflate sub
angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului (P1, P2, P3
și P6, cu excepția P8),
o pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la
retragerea apelor (pentru P1, P2, P3, P6 și P8), o
nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări, putându-se face
însămânțări numai cu specii din flora locală și doar în cazurile în care unele
suprafețe sunt afectate accidental (P1, P2, P3 și P6, cu excepția P8),
pentru toate pachetele / variantele M10 (P1-8): o este interzis aratul sau discuitul
pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.
Parcelele de pajişti permanente contractate/concesionate de la consiliul local (cod 603, 605 şi 608) pentru care nu se asigură încărcătura de 0,3 UVM/ha vor fi excluse de la plată!
89
CAPITOLUL 19
REGULAMENT DE UTILIZARE ŞI GESTIONARE A PAJIŞTILOR
Regulamentul de utilizare şi gestionare a pajiştilor este prezentat ca model și
va fi supus aprobarii consiliului local, și inclus în ,,Amenajamentul pastoral”, iar
autoritatea contractanată are obligatia de a include în cadrul documentatiei de concesiune
sau închiriere a pajiştilor amenajamentele pastorale şi condiţii speciale de îndeplinire a
contractului cu respectarea prevederilor legale în vigoare(art. 6 alin. 2 din HG nr. 1064
11/12/2013)
Raportul de monitorizare al pajiştilor – ,,Ancheta pastorala” trebuie sa fie clară,
concisă şi să folosească un limbaj acceptabil. În elaborarea rapoartelor de monitorizare se
va tine cont de faptul că acestea vor prezenta argumente stiintifice pe baza caroră, factorii
de analiza vor lua deciziile adecvate, privind măsurile de management necesare pentru
gestionarea pajiştilor.
Regulamentul de utilizare şi gestionare a pajiştilor
ORGANIZAREA PĂŞUNATULUI
Art.1 Păşunatul se execută sub formă organizată. Orice altă formă de deţinere a
animalelor se consideră păşunat clandestin şi contravine prevederilor prezentului
regulament.
Art.2 (1)Păşunatul se efectuează pe păşunile aflate în proprietatea privată a
comunei, pe baza unui contract de păşunat care este întocmit conform prevederilor
prezentului regulament
(2) Pe tot timpul anului este interzis păşunatul în afara amplasamentului stabilit prin
contractul de păşunat.
(3) Modelul contractului de păşunat prin anexa nr.1 face parte integrantă din
prezentul Regulament.
Art.3 Deţinătorii de bovine, ovine şi cabaline pot solicita pentru sezonul de păscut
terenuri din păşunile existente pe raza UAT SILIȘTEA.
Art.4 Solicitarea terenurilor pentru păşunat se efectuează de către preşedintele
asociaţiei crescătorilor de bovine, preşedintele asociaţiei crescătorilor de ovine,
reprezentanţii grupurilor de gospodări sau de către şefii de stână.
Art.5 Solicitarea trebuie depusă în scris la Primaria SILIȘTEA până la data de 01
martie al anului în care se organizează păşunatul În cazul închirierii de terenuri de la
proprietari particulari şi composesorate, la solicitarea depusă la Primărie se va anexa
contractul încheiat cu proprietarii terenurilor.
Art.6 Pe baza actelor depuse şi după verificarea acestora primarul emite o
Autorizaţie de păşunat pentru terenurile solicitate. Modelul autorizaţiei prin anexa nr.2.
face parte integrantă din prezentul Regulament.
Art.7 Sezonul de păşunat începe de la 01 mai şi se desfăşoară până la 01
noiembrie în cazul bovinelor şi 24 aprilie la 25 octombrie în cazul ovinelor.
Art.8 Părăsirea locului desemnat pentru păscut este interzisă înainte de data 01
octombrie al anului în curs, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) În cazul în care datorită secetei, pe trupul de păşune stabilită în contract,
se manifestă lipsa de apă şi a hranei. În acest caz se va adresa Primăriei pentru
modificarea autorizaţiei de păşunat cu consemnarea noului amplasament. Acest demers
90
trebuie precedat de un raport întocmit de o comisie format din primarul comunei,
reprezentantul proprietarului de păşune şi reprezentantul proprietarilor de animale.
Art.9 Este interzis păşunatul pe toată durata a anului pe fâneţele şi culturile
agricole, pe tot teritoriul UAT SILIȘTEA.
Art.10 (1) Deţinătorii de păşuni în contractele de păşunat stabilesc taxele de
păşunat pentru fiecare categorie de animale. Aceste taxe se aprobă prin vizarea
contractelor de păşunat de către primarul localităţii.
(2) De asemenea deţinătorii de păşuni pot solicita de la chiriaşi depunerea unor
garanţii băneşti de bună gestiune a păşunilor.
Art.11 Nerespectarea prevederilor prezentului regulament constituie
contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor din prezentul Regulament
OBLIGAŢIILE DEŢINĂTORILOR DE ANIMALE
Art.1 Deţinătorii de animale, persone fizice şi personae juridice cu domiciliul sau
resedinţa in comuna SILIȘTEA , sunt obligaţi:
a) să înregistreze la Biroul agricol efectivele de animale;
b) să actualizeze datele declarate la Biroul agricol în cazul în care s-a schimbat
numărul efectivelor de animale;
c) să înregistreze animalele conform OUG 127/2003, OUG 49/2006, L 514/2006;
d) să efectueze păşunatul numai pe terenul stabilit în autorizaţia de păşunat;
e) să nu lase nesupravegheate animale pe păşune;
f) să achite amenda în cazul în care animalul din proprietatea sa a fost
găsit în afara terenului desemnat pentru păşunat, în interval de 48 ore.
OBLIGAŢIILE PĂSTORILOR ŞI RESPONSABILILOR DE TURME
Ar.1 Responsabilii de turme sunt obligaţi:
g) să încheie contract de păşunat cu deţinătorii păşunilor, conformprevederilor
prezentului Regulament;
h) să respecte întocmai prevederile referitoare la sezonul de păşunat
şiamplasamentul de păşunat;
i) răspunde material pentru pagubele produse de animalele lăsate la grijalui;
j) răspunde material pentru pagubele produse de animale din neglijenţaangajaţilor
săi;
k) răspunde material pentru integritatea şi sănătatea animalelor lăsate lagrija lui;
l)are obligaţia să efectueze lucrări de îmbunătăţiri pe trupurile de păşune primite în
administrare după cum urmează:
- curăţirea suprafeţelor de păşuni de buruieni
- nivelarea muşuroaielor
- strângerea pietrelor şi a resturilor vegetale de pe păşunea închiriată
- schimbarea coşarelor din trei în trei zile
OBLIGAŢIILE CONSILIUL LOCAL
Art.1 Să emite în termen de 10 zile de la înregistrare autorizaţia de păşunat în
cazul în care toate formalităţile şi demersurile corespund prevederilor prezentului
Regulament.
91
Art.2 Să acorde sprijin prin compartimentul agricol de specialitate în evaluarea
pagubelor produse de animale.
Art.3 Să aplice sancţiuni împotriva celor care nu respectă prevederile prezentului
Regulament.
CAP. VI SANCŢIUNI ŞI CONTRAVENŢII
Art.1 În spiritul prezentului Regulament coroborat cu prevederile Legii nr.72/2002,
Legea zootehniei constituie infracţiune următoarele fapte:
- distrugerea unor loturi semincere prin păşunat, cosit sau pe alta cale se
pedepsesc cu închisoare de la 2 luni la 2 ani.
Art.2 În spiritul prezentului Regulament constituie contravenţii următoarele fapte:
a.- începerea păşunatului fără contractul de păşunat aprobat de Primărie şi
autorizaţie de păşunat emis de Primărie;
b.- nerespectarea amplasamentului stabilit pentru păşunat prin contractul de
păşunat;
c.-nerespectarea perioadei de păşunat sau părăsirea amplasamentului
stabilit înainte de data stabilită prin prezentul Regulament;
d.-acceptarea în turme a animalelor străine (din afara comunei) fără
aprobarea autorităţilor locale;
e.-lăsarea nesupravegheată a animalelor pe pajiște;
f.-neprezentarea şi nedeclararea pentru identificarea, individualizarea şi
înregistrarea animalelor;
g.-efectuarea păşunatului cu un efectiv mai mare decât cel stabilit în
autorizaţia depăşunat.
Art.3 Comiterea faptelor prevăzute încap VI art. 2 literele a), b) şi c) la prezentul
Regulament constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de 1000-2500 lei,
faptele prevăzute la cap VI art.2, literele d), f) şi g) se sancţionează cu amendă de 500-
1500 lei.
Art.4 (1)Animalul nesupravegheat, depistat pe terenurile cultivate, va fi mânat de
către persoana (sau persoanele) care l-a depistat spre un loc desemnat în acest sens , iar
proprietarului se va aplica o sancţiune sub formă de taxă de gloabă după cum urmează:
- cabaline, bovine adulte 150 lei/cap
- mânji şi viţei 150 lei/cap
- ovine, caprine 20 lei/cap
- porcine 30 lei/cap
(2) Dacă proprietarul animalului reţinut nu se prezintă pentru achitarea taxei de
gloabă în timp de 24 ore, animalul va fi valorificat prin abator specializat, iar
contravaloarea va intra în bugetul local al comunei.
(3) Vânzarea animalelor se va face de către o comisie desemnată de primarul
comunei prin dispoziţie. Din comisie vor face parte două persoane din aparatul de
specialitate al primarului şi trei consilieri.
(4)Persoana care a efectuat paguba va primi 50% din amenda aplicată
proprietarului animalului. Sancţiunile se aplică de către persoana desemnată de către
primarul comunei SILIȘTEA şi de către lucrătorii postului de poliţie SILIȘTEA.
92
Art.5 Neîndeplinirea obligaţiilor de către păstori şi responsabilii de turme, prevăzute
la art.15 din prezentul Regulament se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 1000-2500
lei.
Art.6 Aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 3, 4 şi 5 din prezentul regulament se
aplică de către organele de specialitate ale Primăriei SILIȘTEA numiţi prin dispoziţia
primarului comunei precum şi organele de poliţie.
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Art.1 (1) La propunerea primarului consiliul local poate transforma cuantumul
contravenţiei constatate în zile muncă în folosul comunităţii.
(2) Valoarea unui zile muncă se calculează luându-se ca bază de referinţă salariul
minim pe economic valabil la aceea dată.
(3) Amenzile se fac venit la bugetul local.
Art.2 Prezentul Regulament poate fi modificat prin hotărâre a consiliului local.
93
Anexa 1
Contract
Privind închirierea păşunilor pentru păşunat
Nr. ______ din __ . __ . 201_ .
I. Părţile contractante
Între_____________________________________________________ cod fiscal/
CNP __________________________ sediul/domiciliul ___________________ str.
____ _______________ nr. _______ judeţul ________________ cod poştal
_______________ nr. telefon _________________ cont virament
__________________________________ deschis la ________________________
reprezentant(ă) prin ______________________ în calitate de proprietar
şi________________________________________________________ cod fiscal/
CNP __________________________ sediul/domiciliul ___________________ str.
____ _______________ nr. _______ judeţul ________________ cod poştal
_______________ nr. telefon _________________ cont virament
__________________________________ deschis la ________________________
reprezentant(ă) prin ______________________ în calitate de beneficiar
s-a încheiat următorul contract.
94
II. Obiectul Contractului
Art.1. Închirierea suprafeţei de _________ ha din păşunea _________________
_____________________________________________________________________
parcela _____________________ pentru păşunatul următoarelor animale:
a). ______________________ bovine şi a cabaline adulte;
b). ______________________ tineret bovin şi cabaline de 1-2 ani;
c). ______________________ ovin şi caprine peste 1 an;
d). ______________________ tineret bovin şi cabalin de 1 an;
e). ______________________ tineret ovin şi caprin sub 1 an;
f). ______________________ porcine peste 6 luni;
g). ______________________ tineret porcin sub 6 luni;
Art.2. Păşunatul începe la data de ___ . ___ . 201__ . şi încetează la data de ___
.___ . 201__ .
III. Obligaţiile Părţilor
Art.3. Proprietarul păşunii se obligă:
a). să delimiteze prin marcaje şi să predea, pe bază de procese verbale,
suprafaţa de păşune închiriată, împreună cu fondurile fixe aferente(dacă este cazul);
b). să stabilească şi să marcheze vizibil căile de acces către păşune închiriată
pentru animale şi vehicule;
c). să facă împreună cu beneficiarul, instruirea personalului pe pază a turmei sau
cirezii privind efectuarea păşunatului şi îngrijirea fondurile fixe, precum şi cu privire la
respectarea Regulamentului comunal de păşunat.
Art.4. Beneficiarul se obligă:
a). să se prezinte şi să participe, împreună cu proprietarul păşunii, la predarea
primirea suprafeţei de păşune închiriată, la data stabilită de comun acord;
b). să introducă la păşunat numărul şi speciile de animale prevăzută în contract
pe păşunea închiriată;
c). să îngrijească şi să păstreze în buna stare fondurile fixe puse la dispoziţie pe
păşunea închiriată de proprietarul păşunii;
d). să execute, din iniţiativă proprie sau la cererea proprietarului păşunii, lucrările
de întreţinere a păşunii; împrăştierea muşuroaielor şi distrugerea vegetaţiei nefolositoare,
strânsul pietrelor, gunoaielor şi cioatelor, greblatul păşunii.
e). să deţină la fiecare stână sau cireadă numărul maxim de câini însoţitor admişi
potrivit reglementărilor în vigoare, vaccinaţi antirabic şi cu jujeu reglementar; să predea
proprietar direct al păşunii, la sfârşitul sezonului de păşunat, pe
bază de proces-verbal, păşunea închiriată şi toate fondurile fixe încredinţate pe durata
contractului, în bună stare;
f). să păşuneze numai pe suprafaţa de păşune închiriată şi să circule cu animale
95
şi vehicule pe căile de acces stabilite de către proprietarul direct al păşunii prin proces-
verbal de predare-primire a păşunii închiriate.
g). să execute la timp şi în condiţii corespunzătoare lucrările de îmbunătăţire a
păşunilor;
h). să mute porţiile de târlire la 3 zile şi să împrăştie pe păşune gunoiul rezultate
de la locurile de odihnă ale animalelor.
MODALITĂŢI ŞI CONDIŢIILE DE PLATĂ DE PĂŞUNAT
Art.5. Beneficiarul se obligă, să achite, prin dispoziţie de plată sau în numerar, taxa
de păşunat stabilită proprietarului păşunii pentru animalele prevăzute în prezent
contract, calculată potrivit prevederilor legii.
Art.6. La închirierea contractului beneficiarul se obligă să facă dovada asigurării
mijloacelor financiare prin: achitarea taxei de păşunat înaintea învoirii animalelor la
păşunat.
RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ
Art.7. Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor
contractuale, părţile datorează penalităţi prevăzute în Codul fiscal, precum şi despăgubiri
în vederea acoperirii prejudiciilor cauzate din culpă, în măsura în care nu au fost
acoperite în întregime prin plata penalităţilor.
IV. ALTE CLAUZE
_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
V. Prezentul contract s-a încheiat în 2 exemplare, câte una pentru fiecare parte
semnatară.
PROPRIETARUL BENEFICIARUL
______________________ ___________________
96
Anexa 2
Autorizaţie de păşunat
Având în vedere solicitarea nr. ___/ _____ înaintat de
________________________________ domiciliat în __________ ___________________
având actul de identitate _____________________.
Luând în considerare contractului de păşunat încheiat la data de __________ şi vizat
de primarul comunei __________ prin prezenta se autorizează păşunatul pe trupurile de
păşune / fâneţe identificate cu nr. cadastral
_______________________________________________ , având o suprafaţă de
_____________ ha.
Păşunatul pe amplasamentul autorizat se desfăşoare conform şi în limitele stabilite
prin Hotărârea consiliului local.
Efectivul maxim de animale pe care se poate păşuna pe suprafaţă încheiată este de
_______________________________________________________.
Nerespectarea prevederilor regulamentului comunal de păşunat atrage după sine
revocarea autorizaţiei şi aplicarea sancţiunii conform celor stabilite în Hotărârea consiliului
local privind organizarea păşunatului pe anul .......
97
A N C H E T A P A S T O R A L Ă
DENUMIRE STÂNĂ:
Descriere amplasare:………………………………………………………………
- Coordonate GPS …………………………………………
Caracteristici:
- Construcţie Permanentă…………………………………………………
Sezonieră…………………………………………………
Nume şi prenume conducător (şef) stână :………………………………………..,
Vârsta ……..ani, Adresa: Localitate …………………………………, nr …………, cod poştal
..................., judeţ........................, nr. telefon..........................................
SUPRAFAŢA PĂŞUNII: ..................ha
Tipul de păşune :
- alpină (2200-2500 m alt.) :
- subalpină (1800-2200 m alt.) : nardet ___ ; festucet (airoides) ; ___, agrostet (rupestris)
___, buruieni__
- montană superior (1400 – 1800 m alt.) :
nardet ____ ; festucet (rubra) ; ____, agrostet (capillaris) ____, buruieni ___
- montană inferior (800 – 1400 m alt.) :
nardet ____ ; festucet (rubra) ; ____, agrostet (capillaris) _____, buruieni ___
- dealuri (200 – 800 m alt.)
festucet (valesiaca) ; __ agrostet (capillaris) ____,buruieni___________
- câmpie (0 – 200 m alt.)_______
- lunci şi depresiuni ___________
- sărături ____________________
- nisipuri ____________________
Degradare păşune: stâncării________, râmături porci mistreţi ________, supratârlire
______,eroziune______, exces de umiditate_______, aciditate_____, vegetaţie
lemnoasă______, cioate _______, buruieni _______ alte_____
98
Lucrări de îmbunătăţire a covorului ierbos:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________
ANIMALE (din ce localitate/localităţi sunt)
Proprietate personală (a celor care muncesc la stână):
Alţi proprietari :
Total ovine:
Din care: Mânzări ___________
Sterpe ____________
Tineret peste 1 an (mioare) ________
Tineret sub 1 an ( miei) ___________
Berbeci __________________
Rasa:
Total bovine:
Din care: Vaci lapte ___________
Vaci fără lapte _________
Juninci ______________
Tineret peste 1 an _______
Tineret sub 1 an _______
Tauri _________
Rasa:
Total cabaline; d. c. Cai adulţi _________, mânji___________
Total câini: _________________; Rasa ______________
Din care cu jujeu_________
EVIDENŢA MONTELOR:
ÎNGRIJITORI, nr ________, vîrsta medie _________
Din care: __________( ___ ani ), studii__________, salariu lunar ______________
__________( ___ ani ), studii__________, salariu lunar ______________
__________( ___ ani ), studii__________, salariu lunar ______________
__________( ___ ani ), studii_________ , salariu lunar ______________
__________( ___ ani ), studii_________, salariu lunar ______________
DURATA SEZON PĂŞUNAT
Data urcării pe munte: .............................
Data estimată a coborârii ....................
99
CONTRACT nr ....... la
Primăria:___________________
Pentru nr.__________animale, (________UVM), din care pe categorii:
Plata la ha de păşune _____lei /ha
Modul de târlire: normal ___, supratărlire______, câte zile ________
Existenta unor construcţii şi amenajări pastorale pe teritoriul păşunii:
Distanţa la care se găseşte: - apa pentru adăparea animalelor ...........
- apa ce se folosește la stână ..............
Producţia medie de lapte la măsură (data ..............................)
Vaci........ l/cap, cu limite între ........... şi ..............
Oi.............
Producţia medie de lapte muls zilnic la întreg efectivul, în luna iunie ..........., iulie
................, august......
Procesare lapte:
- telemea ___________
- burduf – coajă de brad __________
- băşică porc ____________
- piele oaie _____________
- plastic ______________
- urdă _____________
- predare proaspăt la procesare _____________
Dacă doreşte să se înscrie în asociaţia producătorilor de lapte
Da ___________, Nu _________
Atacuri animale sălbatice:
- daune :
Ce probleme deosebite semnalează pentru îmbunătăţirea situaţiei păstoritului în aria
protejată ?
(efective, adăposturi, dotări, organizare, etc. )
Data efectuării anchetei:
Întocmit, Declaranti:
100
Avizat, PRIMAR
SITUAŢIA
privind starea actuală, lucrări de îmbunătăţire şi folosire a fondului pastoral
pe anul 2016 din Comuna ...................................
1. STAREA ACTUALĂ
SPECIFICARE Suprafaţa (ha) Folosire iarbă anual
(ha)
Abandonate (ani)
1 an 5 ani 10 ani
Păşuni naturale
Fâneţe naturale
Arabil (pârloage)
Livezi pomi abandonate
TOTAL:
Aşezare în zona de: Depresiune (şes) Deal Munte
Panta Panta
mecanizabil < 20%
mecanizab
> 20%
nemecaniz
< 20%
mecanizab
> 20%
nemecaniz
Hectare
Factori
limitativi de
sol:
Fară restricţii Aciditate sol Exces
umiditate
Eroziune Pietriş
Hectare
Vegetaţie
ierboasă
invadată de:
Normală
(neinvadat)
Vegetaţie
lemnoasă
Buruieni Cioate Muşuroaie
Hectare
Producţia de
masă verde
(t/ha)
sub 5 t 6-10 t 11-15 t 16-20 t Peste 20 t
Păşuni naturale (ha)
Fâneţe naturale (ha)
Arabil (pârloage) (ha)
Livezi abandonate (ha)
2. LUCRĂRI DE IMBUNĂTAŢIRE REALIZATE ÎN ANUL …
Defrişare vegetaţie lemnoasă...........................____________ha
Curăţiri (buruieni, cioate, pietre, etc.) nivelat muşuroaie, etc. _____________ha
101
Târlire cu animalele : - normală (3-5 nopţi o oaie / m2) _____________ha
- supratârlire (peste 6 nopţi) ....................______________ha
Aplicare gunoi de grajd ( cant. de 20-40 t /ha sau ______) ............__________ha
Amendare cu calcar (cant. de 5 t/ha sau _____)......__________ha
1. Fertilizare cu îngraşăminte chimice (cant. ______s.a. kg/ha)..
__________ha
Reînsămânţare şi supraînsămânţare pajişti degradate
...................__________ha
Loturi semincere graminee şi leguminoase perene .................
.....__________ha
Semnat: REPREZENTANT CAMERA AGRICOLA
102
CAPITOLUL 20
LEGISLAŢIE
DICTIONAR AL TERMENILOR
Au fost folositi urmatorii termenii şi expresiile de mai jos şi care au următoarele
semnificaţii:
a) capacitate de păşunat - populaţia maximă pe care o pajişte o poate susţine pe termen
nelimitat; numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul de păşunat de pe 1 ha
de pajişte la care se cunoaşte producţia de furaje disponibilă;
b) ciclu de păşunat - numărul de zile în care animalele păşunează efectiv pe o suprafaţă
de pajişte, precum şi timpul scurs de la scoaterea animalelor de pe teren şi până la
reintroducerea lor la păşunat pe aceeaşi suprafaţă;
c) încărcătură optimă - numărul de UVM/ha calculat în funcţie de producţia vegetală şi
cerinţele nutriţionale ale animalelor fără a produce daune compoziţiei floristice şi faunei
sălbatice;
d) palatabilitate - preferinţele alimentare înnăscute sau dobândite ale animalelor pentru
consumul selectiv al plantelor în funcţie de conţinutul în substanţe nutritive, arome, toxine
etc.;
e) păşunat excesiv (suprapăşunat) - expunerea plantelor de pe pajişti la păşunat intensiv
pentru perioade lungi de timp sau fără perioade de odihnă suficiente, care conduce la
reducerea utilităţii, productivităţii şi biodiversităţii pajiştilor;
f) subutilizare - utilizarea unei pajişti cu o încărcătură de animale mai mică de 0,3 UVM/ha;
g) utilizare durabilă - gospodărirea pajiştilor astfel încât să permită menţinerea
biodiversităţii, creşterea productivităţii, capacitatea de regenerare, vitalitatea lor. )
LEGISLAŢIE
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al
Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de
ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor
sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005,
(CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de prevederile art.
27 alin. (13) şi ale anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15
decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în temeiul art. 7 alin. (5) din
Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia,
cu modificările şi completările ulterioare emite urmatorul ordin.
103
Art. 1.
(1) Pentru contractele încheiate potrivit art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea
pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991 se asigură o încărcătură optimă de animale pe hectar, calculată conform
metodologiei din prezentul ordin.
Ordinul 544/2013 privind metodologia de calcul a încărcăturii optime de
animale pe hectar de pajiste
Art. 9
(1) Amenajamentul pastoral cuprinde:
a) actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul
cadastral;
b) determinarea suprafetei pajistii sau a portiunilor din care se compune pajistea, cu
prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor;
c) descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati in cazul in
care pajistea se compune din mai multe portiuni;
d) descrierea solului pajistii;
e) descrierea florei pajistii;
f) calitatea pajistii;
g) determinarea partilor de pajiste care sunt oprite de la pasunat;
h) perioada de pasunat;
i) capacitatea de pasunat si incarcatura optima;
j) stabilirea cailor de acces;
k) stabilirea surselor si a locurilor de adapat;
l) locurile de adapost pentru animale si oameni;
m) impartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii;
n) lucrarile care se executa in fiecare an pentru intretinerea si cresterea fertilitatii
solului;
o) lucrarile de imbunatatire anuala si pe termen lung;
p) lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.
(2) Incarcatura optima de animale, stabilita conform prevederilor legale invigoare, se
prevede in amenajamentul pastoral.
OUG 34/2013 PRIVIND ORGANIZAREA SI EXPLOATAREA PAJISTILOR
In contextul crizei economico-financiare actuale din Romania care a afectat si
afecteaza in continuare sectorul agricol, avand in vedere nevoia stringenta de redresare
economica in conditiile actualei crize economice mondiale, resimtita in mod drastic si la
nivelul economiei nationale, in considerarea faptului ca Legea nr. 214/2011 pentru
organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor cuprinde prevederi neuniforme care au
condus la imposibilitatea implementarii acestora in termenul prevazut, tinand cont de
importanta cresterii animalelor si de facilitarea accesului acestora la suprafetele de pajisti
disponibile, aflate atat in domeniul public, cat si in domeniul privat al unitatilor
administrativ-teritoriale, incepand cu luna mai 2013, in condi tiile in care pentru majoritatea
crescatorilor de animale singura sursa de asigurare a hranei pe perioada verii este masa
verde obtinuta de pe pajisti, in conditiile in care Legea nr. 214/2011 instituie obligativitatea
concesionarii suprafetelor de teren ocupate cu pajisti, afla te in domeniul privat al unitatilor
104
administrativ-teritoriale, doar asociatiilor locale de crescatori de animale si avand in vedere
ca suprafetele de pajisti aflate in domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale nu pot
fi concesionate in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul
contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 22/2007, este necesara reglementarea in regim de urgenta a modului de
utilizare a pajistilor. Luand in considerare faptul ca utilizatorii de pajisti beneficiaza de plati
unice pe suprafata, iar termenul-limita de solicitare a acestora este 15 mai 2013, situatia
extraordinara se motiveaza prin necesitatea urgenta de adoptare a unei noi reglementari
in domeniul pajistilor, in vederea eliminarii inadvertentelor ce conduc la producerea de
efecte juridice negative, a evitarii blocajului implementarii schemelor de plati pe suprafata
pentru anul 2013. Luand in considerare faptul ca aceste elemente vizeaza interesul
general public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu
poate fi amanata, avand in vedere faptul ca neadoptarea masurilor propuse prin prezenta
ordonanta de urgenta va genera efecte negative, concretizate in dificultati in asigurarea
hranei animalelor, fapt care conduce la diminuarea productiilor zootehnice cu impact direct
asupra asigurarii resurselor alimentare pentru populatie,
Art. 1.
(1)Scopul prezentei ordonante de urgenta il reprezinta reglementarea
organizarii,administrarii si exploatarii pajistilor permanente
(2) Pajistile permanente, denumite in continuare pajisti, sunt suprafete agricole de pasuni
si fanete, naturale sau cultivate, folosite pentru productia de iarba sau de alte plante
erbacee furajere, care nu au fost incluse timp de cel putin 5 ani in sistemul de rotatie a
culturilor si care sunt utilizate pentru pasunatul animalelor si producerea de furaje, cu
respectarea bunelor conditii agricole si de mediu, asa cum este prevazut la alin. (1) al art.
6 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor
norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole
comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare
a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 30 din 31 ianuarie 2009, denumit in
continuare Regulament
(3) In categoria pajisti sunt cuprinse si:
a) pasunile impadurite cu consistenta mai mica de 0,4, calculata numai pentru suprafata
ocupata efectiv de vegetatia forestiera;
b) pasunile alpine;
c) pasunile situate in zonele inundabile ale raurilor si in Lunca Dunarii si Rezervatia
Biosferei „Delta Dunarii”
(4) Prevederile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica pajistilor care urmeaza
sa fie impadurite, daca impadurirea se realizeaza cu respectarea conditiilor de mediu
potrivit legii, exceptand plantatiile de brazi de Craciun si speciile cu crestere rapida,
cultivate pe termen scurt, asa cum este prevazut in ultimul paragraf al alin. (2) al art. 6 din
Regulament.
Art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos
au urmatoarele semnificatii:
105
a) iarba si alte plante furajere erbacee - toate plantele erbacee care se gasesc in mod
traditional pe pasunile si fanetele naturale sau care sunt incluse in amestecurile specifice
pentru insamantari si suprainsamantari, din familiile de graminee si de leguminoase
utilizate ca furaje in hrana animalelor erbivore, pe baza carora se calculeaza productia,
valoarea nutritionala a pajistii si capacitatea de pasunat;
b) faneata - suprafata agricola inscrisa in actele de proprietate cu aceasta categorie de
folosinta care, conform practicii agricole locale, este destinata recoltarii prin cosire de
plante erbacee furajere pentru animale;
c) unitate vita mare (UVM) - unitate de masura standard stabilita pe baza necesarului de
hrana al fiecarei specii de animale, care permite conversia diferitelor categorii de animale;
d) utilizator - crescator de animale persoana fizica/juridica inscrisa in Registrul national al
exploatatiilor care desfasoara activitati agricole specifice categoriei de folosinta pajisti
conform clasificarii statistice a activitatilor economice in Comunitatea Europeana pentru
productia vegetala si animala;
e) Registrul national al exploatatiilor (RNE) - colectia de date in format electronic care
cuprinde informatiile de identificare a fiecarei exploatatii din Romania, potrivit Ordinului
presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr.
40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de
identificare si inregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor si bovinelor, cu modificarile si
completarile ulterioare;
f) detinatori de pajisti - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra
acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari ai
pajistilor permanente;
g) schimbarea destinatiei suprafetelor de pajiste-schimbarea categoriei de folosinta a
pajistilor/scoaterea din circuitul agricol a terenurilor avand categoria de folosinta pajiste.
Art. 3. - Sunt supuse regimului de organizare, administrare si exploatare
urmatoarele categorii de pajisti:
a) pajisti proprietate publica a statului, administrate de Agentia Domeniilor Statului,
denumita in continuare ADS;
b) pajisti proprietate publica a comunelor, oraselor, municipiilor si a municipiului Bucuresti,
administrate de consiliile locale ale acestora;
c) pajisti proprietate privata a statului, administrate de ADS;
d) pajisti proprietate privata a comunelor, oraselor, municipiilor si a municipiului Bucuresti,
administrate de consiliile locale ale acestora;
e) pajisti proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;
f) pajisti proprietate publica a statului, administrate de Regia Nationala a Padurilor -
Romsilva.
Art. 4. -
(1) Detinatorii de pajisti, astfel cum sunt definiti la art. 2 lit. f), sunt obligati sa mentina
suprafata totala ocupata cu pajisti la 1 ianuarie 2007, asa cum este prevazut in primul
paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulament, si inregistrata in registrul agricol ca
pasune/faneata la acea data, inclusiv cele aflate in administrarea ADS
106
(2) Suprafata totala de pajisti prevazuta la alin. (1) se actualizeaza in registrul agricol
potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 98/2009
(3) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin autoritatile cu atributii in domeniu aflate
in subordinea sa, este autoritatea competenta pentru verificarea respectarii prevederilor
alin. (1).
Art. 5.
(1) Pajistile se folosesc pentru pasunatul animalelor si producerea de furaje
(2) Se interzice scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a pajistilor
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), scoaterea definitiva sau temporara din circuitul
agricol a pajistilor se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,
pentru:
a) amplasarea de constructii care deservesc activitati agricole;
b) retele de comunicatii electronice sau elemente de infrastructura necesare sustinerii
acestora;
c) refugii montane in caz de urgenta;
d) infiintarea de noi capacitati de producere a energiei regenerabile, care sa nu afecteze
buna exploatare a pajistilor, declarate de utilitate publica pentru lucrari de interes national,
judetean sau local, in conditiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publica, republicata;
e) amplasarea obiectivelor de interes national, judetean sau local, declarate de utilitate
publica, in conditiile legislatiei in vigoare;
f) lucrari privind apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala, declarate de utilitate
publica in conditiile Legii nr. 33/1994, republicata;
g) lucrari in cadrul unor programe de dezvoltare locala/judeteana/regionala initiate de
autoritatile administratiei publice locale
(4) Exceptiile prevazute la alin. (3) se realizeaza cu obligatia ca beneficiarul
scoaterii definitive din circuitul agricol a pajistilor sa recupereze din terenurile neproductive
sau neagricole o suprafata egala cu cea aprobata a fi scoasa definitiv din circuitul agricol.
Recuperarea acestor terenuri se face anticipat, cel mai tarziu pana la data stabilita in actul
prin care se aproba scoaterea definitiva din circuitul agricol a acestor suprafete, astfel
incat sa nu scada suprafata de pajisti la nivel local, judetean sau national, dupa caz
(5) Pe terenurile prevazute la alin. (4) se efectueaza toate lucrarile necesare pentru
refacerea covorului vegetal. in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei,
republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta
(6) Pajistile pot fi incluse in intravilanul localitatilor cu avizul Ministerului Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale si cu conditia respectarii prevederilor alin. (4)
(7) Scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a terenurilor avand
categoria de folosinta pajisti pentru realizarea obiectivelor de investitii prevazute la alin. (3)
se face numai in conditiile prevazute de legislatia in vigoare, precum si cu respectarea
metodologiei ce se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, in
termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
107
Art. 6. - Folosirea si exploatarea pajistilor se fac cu respectarea bunelor conditii
agricole si de mediu, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Art. 7.
(1) Suprainsamantarea pajistilor se realizeaza numai cu seminte de plante erbacee
furajere perene din familiile de graminee si leguminoase sau amestecuri ale acestora
(2) Suprainsamantarea pajistilor cuprinse in ariile protejate se realizeaza numai cu
seminte din specii adaptate specificului climatic din respectivele arii protejate.
Art. 8. - In cazul instrainarii pajistilor prevazute la art. 3 lit.d) si e), noul proprietar
este obligat sa mentina categoria de folosinta a terenului, cu respectarea prevederilor
legale in vigoare.
Art. 9.
(1) Pentru punerea in valoare a pajistilor aflate in domeniul public al
comunelor, oraselor, respectiv al municipiilor si pentru folosirea eficienta a acestora,
unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, in conformitate cu hotararile consiliilor locale,
in baza cererilor crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice avand animalele
inscrise in RNE, incheie contracte de concesiune/inchiriere, in conditiile legii, pentru
suprafetele de pajisti disponibile, proportional cu efectivele de animale detinute in
exploatatie, pe o perioada de maximum 5 ani
(2) Pentru punerea in valoare a pajistilor aflate in domeniul privat al
comunelor,administrativ-teritoriale, prin primari, in conformitate cu hotararile consiliilor
locale, in baza cererilor crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice avand
animalele inscrise in RNE, incheie contracte de inchiriere, in conditiile legii, pentru
suprafetele de pajisti disponibile, proportional cu efectivele de animale detinute in
exploatatie, pe o perioada de maximum 5 ani
(3) Consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor vor
dispune cuprivire la initierea procedurii de concesionare/inchiriere pana la data de 1
martie a fiecarui an, in baza hotararii consiliului local al comunei, orasului, respectiv al
municipiului
(4) Anual, pana la data de 1 martie, primarii comunelor, oraselor, respectiv ai
municipiilor verifica respectarea incarcaturii de animale/ha/contract, in corelare cu
suprafetele utilizate, si stabilesc disponibilul de pajisti ce pot face obiectul
concesionarii/inchirierii ulterioare
(5) Lucrarile de intretinere a pajistilor si a utilitatilor zoopastorale se vor efectua de
catre crescatorii de animale care le folosesc. Conditiile si nivelul acestor lucrari vor fi
cuprinse in contractul de concesiune/inchiriere, intocmit pe baza contractului-cadru
aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului
dezvoltarii regionale si administratiei publice, emis in termen de 20 de zile de la intrarea in
vigoare a prezentei ordonante de urgenta
(6) Pentru contractele incheiate potrivit alin. (1) si (2) se va asigura o incarcatura
optima de animale pe hectar, dar nu mai mica de 0,3 UVM/ha. Metodologia de calcul al
incarcaturii optime de animale pe hectar de pajiste se stabileste prin ordin al ministrului
agriculturii si dezvoltarii rurale, in termen de 30 de zile de la publicarea prezentei
ordonante de urgenta
108
(7) Resursele financiare rezultate din administrarea pajistilor proprietate publica sau
privata a comunelor, oraselor, respectiv a municipiilor se fac venit la bugetele locale ale
comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), pentru anul 2013, consiliile locale ale
comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor trebuie sa initieze procedura de
concesionare/inchiriere in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei
ordonante de urgenta.
Art. 10. - In vederea accesarii fondurilor europene aferente platilor pe suprafata,
persoanele fizice si juridice proprietari/utilizatori de pajisti au obligatia sa asigure o
incarcatura minima de 0,3 UVM/ha.
Art. 11. - Utilizatorii pajistilor au obligatia de a lua toate masurile pentru intretinerea
acestora, cu mentinerea categoriei de folosinta.
Art. 12.
(1) Pentru pajistile aflate in proprietatea publica si privata a statului administrate de
ADS, atribuirea contractelor de concesiune, arenda si a altor contracte de exploatare
eficienta a acestora, incheiate de ADS, se face potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001
privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate
publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului,
cu modificarile si completarile ulterioare
(2) Pajistile prevazute la alin. (1) pot fi utilizate numai de catre crescatorii de
animale, persoane fizice/juridice avand animalele inscrise in RNE, care indeplinesc
conditiile prevazute la art. 9 alin. (6)
(3) Beneficiarii constituirii si reconstituirii dreptului de proprietate potrivit legilor
proprietatii au obligatia de a mentine categoria de folosinta pajisti.
Art. 13. - Incalcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta atrage
raspunderea administrativa, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
Art. 14.
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) pasunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajisti in afara perioadei de
pasunat;
b) introducerea pe pajisti a unor specii de animale, altele decat cele stabilite prin contract;
c) neindeplinirea de catre detinatorii sau utilizatorii de pajisti a obligatiilor prevazute in
contract;
d) circulatia pe pajisti cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, decat cele
folosite pentru activitati agricole de cel care utilizeaza pajistea;
e) nerespectarea bunelor conditii agricole si de mediu asa cum se prevede la art. 1 alin.
(2);
f) arderea vegetatiei pajistilor permanente;
g) concesionarea/inchirierea pajistilor aflate in domeniul public sau privat al comunelor,
oraselor, respectiv al municipiilor unor persoane care nu sunt indreptatite potrivit
prevederilor art. 9 alin. (1) si (2);
109
h) amplasarea pe pajiste a altor obiective de investitii decat cele prevazute la art. 5 alin.
(3);
i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor avand categoria de folosinta pajiste fara
aprobarile legale in vigoare
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizica, respectiv cu amenda de la
25.000 lei la 50.000 lei pentru persoana juridica, faptele prevazute la lit. f);
b) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fizica, respectiv cu amenda de la
4.000 lei la 8.000 lei pentru persoana juridica, faptele prevazute la lit. a), d) si e);
c) cu amenda de la 250 lei la 500 lei pentru persoana fizica, respectiv cu amenda de la
2.000 lei la 4.000 lei pentru persoana juridica, faptele prevazute la lit. b) si c);
d) cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei, faptele prevazute la lit. g) si h);
e) cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, fapta prevazuta la lit. i)
(3) Contraventia prevazuta la alin. (1) lit. i) se sanctioneaza si cu sanctiunea
complementara constand in desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala pe
cheltuiala contravenientului.
Art. 15.
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele
imputernicite de structurile centrale si locale cu atributii in domeniu, aflate in subordinea
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, de catre primar si persoanele imputernicite de
acesta, precum si de catre politistii de frontiera pentru faptele constatate in zona specifica
de competenta
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor pentru faptele prevazute la
art. 14 alin. (1) lit. d) si f) se fac si de catre personalul din cadrul Jandarmeriei Romane,
precum si de catre ofiterii si subofiterii din cadrul serviciilor de urgenta profesioniste
(3) Sumele provenite din aplicarea amenzilor prevazute la art. 14 alin. (2) se fac
venit la bugetul de stat sau la bugetul local, dupa caz.
Art. 16. - Prevederile art. 14 si 15 referitoare la contraventii se completeaza cu
dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 17. - Drepturile si obligatiile ce decurg din angajamentele de agromediu
incheiate anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se transmit
crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice, care au incheiat contracte de
concesiune/inchiriere pentru suprafetele de pajisti respective.
Art. 18. - Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonante
de urgenta se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in termen de 45 de zile de la intrarea sa in vigoare.
Art. 19. - La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Legea nr.
214/2011 pentru organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 819 din 21 noiembrie 2011, se abroga.
110
Art. 20. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 78, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „
Art. 78. -
(1) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile, altele decat cele
prevazute la art. 77, vii si livezi, detinute de persoane juridice in care statul detine
majoritatea actiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.”
2. La articolul 78, dupa alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)-(13),
cu urmatorul cuprins: „(11) Schimbarea categoriei de folosinta in alte categorii de folosinta
a pajistilor, inregistrate ca atare la data de 1 ianuarie 2007, asa cum este prevazut in
primul paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19
ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru
agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor
pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006,
(CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificarile si
completarile ulterioare, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 30 din
31 ianuarie 2009, in Registrul agricol, este interzisa. (12) Fac exceptie de la prevederile
alin. (11) terenurile ocupate de pajisti care, prin degradare sau poluare, si-au pierdut total
ori partial capacitatea de productie, terenuri pe care se vor executa lucrari de ameliorare si
amenajare, potrivit reglementarilor legale in vigoare. (13) Actele administrative sau juridice
emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (11) sunt lovite de nulitate
absoluta.”
3. Dupa articolul 107 se introduce un nou articol, articolul 1071, cu urmatorul
cuprins: „Art. 1071. - Schimbarea categoriei de folosinta a pajistilor, asa cum sunt
evidentiate la art. 78 alin. (11), fara aprobarile legale in vigoare, constituie contraventie si
se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei si cu sanctiunea complementara
constand in desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala pe cheltuiala
contravenientului.”
4. In tot textul legii, sintagma „pasuni si fanete” se inlocuieste cu termenul „pajisti”.
PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemneaza:
Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Daniel Constantin
Viceprim-ministru, ministrul finantelor publice, Daniel Chitoiu
Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, Nicolae-Liviu
Dragnea
p. Ministrul economiei, Adrian Ciocanea, secretar de stat Ministrul delegat pentru energie,
Constantin Nita
p. Ministrul afacerilor interne, Anghel Andreescu, secretar de stat Ministrul apararii
nationale, Mircea Dusa
Ministrul pentru societatea informationala, Dan Nica
111
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. Studiul pedologic pentru fundamentarea proiectelor de amenajare,organizare și exploatarea pajiștilor Siliștea -OSPA Constanța2016 2.C.Bărbulescu,Gh Motcă,I.Puia,Al.Mosiuc-Cultura pajiștilor și a plantelor furajere,Editura Didactică și Pedagogică București 1991 3. Planul urbanistic general și regulamentul local de urbanism ,com.Siliștea,jud. Constanța 4. C.Bărbulescu,P. Burcea,Gh.Motcă-Determinator pentru flora pajiștilor cu elemente de tehnologie,Ed. Ceres București 5.Coste I. 1998-Botanica,Morfologia si anatomia plantelor,Tipografia Agroprint,Timisoara USAMVB 6.Dragomir N.,Pet I.,Dragomir Carmen,2005-Pajisti si plante furajere,Tehnologii de cultivare,Editura Eurobit Timisoara 7.Dragomir Neculai,Carmen Maria Dragomir,2012-Fixarea azotului in ecosistemele de pajisti si leguminoase perene.Editura Eurobit 8.Horablaga M,Cojocariu L.2010-Managementul pajistilor si al plantelor furajere,Editura Eurostampa timisoara. 9.Florea,N.,Munteanu I.,2012-Sistemul roman de taxonomie SolurilorEditura Sitech,Craiova 10.Lapuan A.,Neidermaier K.,1975-Aplicarea amendamentelor calcaroase si a ingrasamintelor pe pajistile naturale si semanate din Romania.SCCP Magurele-Brasov,vol.I 11.Lapuan A.,Neidermaier K.,1977-Imbunatatirea prin amendare fertilizare,.SCCP Magurele-Brasov,vol.III 12.Kovacs Attila,1979,Indicatori biologici si economici ai florei pajistilor,Statiunea centrala de cercetari pentru Cultura Pajistilor Magurele-Brasov 13.Marusca Teodor 2012-Recurs la traditia satului.Opinii agrosilvopastorale.Editura Universitatii”Transilvania”Brasov 14. 1980Cristea M.D.2006-Biodiversitatea,Editura Ceres Bucuresti 15. Moga I.Schitea M.Mateia M.2002-Cultura Plantelor Furajere .Editura Agris 16.Moga I.,Schitea M.,Mateia M.,1996-Plante furajere editura Ceres 17.Moisuc A.,Dukic D.,2002-Cultura plantelor furajere,Editura Orizonturi 18.Neamtu Titus-1996-Ecologie,eroziune si agrotehnica antierozionala,Editura Ceres 19.Primack R.,Maria Patroescu,Rozzlowicz L,Ioja C,2002-Conservarea diversitatii biologice,Editura Tehnica Bucuresti 20.Rotar I.,Vidican Roxana,Sima N.,2005-Cultura pajistilor si a plantelor furajere,Ghid practic 21.Rotar I.,1997-Cultura pajistilor Ed.Agronomia Cluj Napoca. 22.Vintu V.,Moisuc A.,Motoca G.,Rotar I.,2004--Cultura pajistilor si a plantelor furajere,Editura Ion Ionescu de la Brad 23.Samfira I.Moisuc A.,2007-Ecoprahtehnica,editura eurobit Timisoara 24. Samfira I 2011-Elemente metodologice aplicate incercetarea pajistilor,Editura Mirton,Timisoara 25. Cardasol,V,Simtea,N,ProcaM.,Razec,I.,Hermenean,I.,1988 Masuri tehnico-organizatorice pentru sporirea productiei pajistilor,redactia de propaganda tehnica agricola,Bucuresti 26.Teodor Marusca,Vasile Blaj,Mariana Rusu-2011-Tehnologii de crestere a valorii pastorale pentru pajistile montane.ASAS Bucuresti.
OUG nr.34/2013
112
ORDINUL nr.544/2013 Metodologia de calcul al incarcaturii optime de animale pe hectar de pajiste
HG nr.1064/2013 Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG.34/2013
ORDIN nr.223/2002 Aprobarea metodologiei intocmirii studiilor pedologice si agrochimice.
HG.1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul,subsolul si ecosistemele au fost afectate.
![TEOLOGIA PASTORAL| · 2015-12-18 · Prefa]\ 1 ARHIMANDRIT MELCHISEDEC {TEF|NESCU TEOLOGIA PASTORAL| Edi]ie `ngrijit\ de Preot Prof. Dr. Viorel Sava [i Diacon Drd. Cezar Pelin Tip\rit\](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e3ffd765c3853453761dab8/teologia-pastoral-2015-12-18-prefa-1-arhimandrit-melchisedec-tefnescu-teologia.jpg?t=1695404163)
