AMENAJAMENTUL PASTORAL - primaria-silistea.ro · 3 INTRODUCERE AMENAJAMENTUL PASTORAL COMUNA...

1

str.Căpitan Petre Romulus, nr. 7 bis, Constanta , 900725 România

Tel/ fax +40-241-481445

e-mail; [email protected]

Nr.....................data..........................

Studiul este efectuat pentru Aplicarea Normelor metodologice, prevederilor Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea

pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.

18/1991 si cuprinde Amenajamentul pastoral

SUPRAFAȚĂ: 628 ha pajiște

INTOCMIT: ing. Bechir Șenol

AMENAJAMENTUL PASTORAL

LOCALITATEA SILIȘTEA

JUD. CONSTANŢA

2016

CAMERA AGRICOLĂ JUDEȚEANĂ CONSTANȚA

mailto:[email protected]

2

Cuprins Amenajamentul pastoral cuprinde:

Nr. crt Capitolul Pag.

a) actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral;

1 Introducere 3-6

2 Capitolul 1- Descrierea istoricului comunei Siliștea, clima,

situația geografică şi topografică a pajiştii

7-10

3 Capitolul 2- Actele care stau la baza dreptului de proprietate,

inclusiv schiţa pajiştei sau planul cadastral

11-14

4 Capitolul 3- Determinare a suprafeţei pajiştilor sau a

porţiunilor din care se compune pajiştea cu

prezentarea denumirii trupurilor și vecinătăților

15-19

5 Capitolul 4- Descrierea solului pajiştilor 20-28

6 Capitolul 5- Bonitarea terenului 29-33

7 Capitolul 6- Vegetația pajiștilor 34-46

8 Capitolul 7- Pajiști din zona Siliștea 47-54

9 Capitolul 8- Calitatea pajistii 55

10 Capitolul 9- Capacitatea de pășunat(încărcărcarea pășunii cu animale)

56-59

11 Capitolul 10- Perioada de pășunat 60-61

12 Capitolul 11- Metode de pășunat 62-64

13 Capitolul 12- Lucrările de îmbunătățire anuală și pe termen lung 65-72

14 Capitolul 13- Stabilirea căilor de acces 73

15 Capitolul 14 - Stabilirea surselor și a locurilor de adăpat 74-76

16 Capitolul 15- Metode de îmbunătățire a covorului ierbos prin fertilizare

77-82

17 Capitolul 16- Părti oprite de la pășunat 83

18 Capitolul 17- Construcții și dotări zoopastorale 83-85

19 Capitolul 18- Ecocondiționalitatea și măsuri PNDR 2014-2020 86-88

20 Capitolul 19 - Regulament de utilizare şi gestionare a pajiştilor 89-101

21 Capitolul 20- Legislație 102-110

24 Bibliografie 111-112

3

INTRODUCERE

AMENAJAMENTUL PASTORAL COMUNA SILIȘTEA PENTRU 628 ha

PĂŞUNE

Prezentul proiect de Amenajament Pastoral este o lucrare în conformitate cu

prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a

unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii

agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare

a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de

prevederile art. 27 alin. (13) şi ale anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei

din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.

1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Lucrarea este întocmita conform Hotararii nr. 1064 privind aprobarea Normelor

metodologice din 11.12.2013 pentru aplicarea Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr.

34/2013 privind organizarea administrativa si exploatarea pajiştilor permanente si pentru

modificarea si completarea Legii Fondului Funciar nr. 18 din 1991, emis de Guvernul

Romaniei si publicat in Monitorul Oficial nr. 833/24.12.2013 precum şi Ordinului

544/21.06.2013 privind metodologia de calcul a încarcaturii optime de animale la hectarul de

pajişti.

Amenajamentul pastoral reprezintă documentaţia care cuprinde măsurile tehnice,

organizatorice si economice necesare ameliorarii si exploatarii pajiştilor, în conformitate cu

obiectivele de management al paşunilor prevazute în ,,Normele metodologice pentru

aplicarea prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului, nr. 34/2013 privind organizarea,

administrarea si exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea

Legii Fondului funciar nr. 18/1991” , (art. 1 lit A din HG nr.1064/11.12.2013).

Măsurile prevazute în ,,Amenajamentul pastoral” se elaboreaza astfel, încat să ţina

cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularitaţile regionale si

locale ale zonei.

Conform HG. Nr. 1064/11.12.2013 art. 9 alin. (1) amenajamentul pastoral cuprinde:

a) actele care stau la baza dreptului de proprietate , inclusiv schita pajiştii sauplanul

cadastral;

b) determinarea suprafeţei pajiştii sau a porţiunilor din care se compune

pajiştea, sau prezentarea denumirii, suprafeţei, vecinataţilor şi a hotarelor;

c) descrierea situatiei geografice şi topografice a pajiştii sau a diferitelor unitaţiîn cazul

în care pajiştea se compune din mai multe porţiuni;

d) descrierea solului pajiştilor;

e) descrierea florei pajiştilor;

f) calitatea pajiştilor;

g) determinarea partilor de pajişti oprite de la paşunat;

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tsobshe/regulamentul-nr-73-2009-de-stabilire-a-unor-norme-comune-pentru-sistemele-de-ajutor-direct-pentru-agricultori-in-cadrul-politicii-agricole-comune-si-de-instituire-a-anumitor-sisteme-de-ajutor-pentru-a?pid=&d=2009-01-31&redirectReason=

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tamzrgu/regulamentul-nr-1290-2005-privind-finantarea-politicii-agricole-comune?pid=&d=2005-08-11&redirectReason=

http://lege5.ro/Gratuit/gi3dknzthe/regulamentul-nr-247-2006-privind-masurile-specifice-din-domeniul-agriculturii-in-favoarea-regiunilor-ultraperiferice-ale-uniunii?pid=&d=2006-02-14&redirectReason=

http://lege5.ro/Gratuit/gi3dsmjxha/regulamentul-nr-378-2007-de-stabilire-a-normelor-pentru-modularea-voluntara-a-platilor-directe-prevazute-de-regulamentul-ce-nr-1782-2003-de-stabilire-a-normelor-comune-pentru-schemele-de-sprijin-direc?pid=&d=2007-04-05&redirectReason=

http://lege5.ro/Gratuit/gi3dsojugy/regulamentul-nr-1782-2003-de-stabilire-a-normelor-comune-pentru-schemele-de-sprijin-direct-in-cadrul-politicii-agricole-comune-si-de-stabilire-a-anumitor-scheme-de-sprijin-pentru-agricultori-si-de-mod?pid=&d=2003-10-21&redirectReason=

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tkmzygq/regulamentul-nr-1974-2006-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-1698-2005-al-consiliului-privind-sprijinul-pentru-dezvoltarea-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dez?pid=135384994&d=2006-12-23&redirectReason=#p-135384994

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tkmzygq/regulamentul-nr-1974-2006-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-1698-2005-al-consiliului-privind-sprijinul-pentru-dezvoltarea-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dez?pid=135385649&d=2006-12-23&redirectReason=#p-135385649

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tkmzygq/regulamentul-nr-1974-2006-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-1698-2005-al-consiliului-privind-sprijinul-pentru-dezvoltarea-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dez?pid=&d=2006-12-23&redirectReason=

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tamzvgq/regulamentul-nr-1698-2005-privind-sprijinul-pentru-dezvoltare-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dezvoltare-rurala-feader?pid=&d=2005-10-21&redirectReason=

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tamzvgq/regulamentul-nr-1698-2005-privind-sprijinul-pentru-dezvoltare-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dezvoltare-rurala-feader?pid=&d=2005-10-21&redirectReason=

4

h) perioada de păşunat;

i) capacitatea de paşunat si încarcatura optimă;

j) stabilirea căilor de acces;

k) stabilirea surselor şi locul de adăpat;

l) locurile de adapost pentru oameni şi animale;

m) împarţirea pajiştei pe unitaţi de exploatare şi tarlale pentru diferite specii;

n) lucrările care se execută în fiecare an pentru întreţinerea si creşterea

fertilitaţii solului;

o) lucrări de îmbunătaţire anuală şi pe termen lung;

p) lucrări tehnice şi instalaţiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de

amplasare:

Utilizatorul pajiştii

Crescatorii de animale, persoana fizică având animale înscriese în Registrul National

al Exploatatiilor (RNE) / crescator de animale, orice tip de persoană juridică de drept public

sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului Civil, având animale proprii sau

ale membrilor înscrise în RNE, care desfaşoara activitaţi agricole specifice categoriei de

folosinţă a pajiştii conform clasificarii statistice a activitaţilor economice în Comunitatea

Europeană pentru producţia vegetală şi animală (art1 lit.c din HG nr. 1064/11.12.2013)

Regulamentul de utilizare şi gestionare a pajiştilor, este inclus în

“amenajamentul pastoral “, iar autoritatea contractantă are obligaţia de a include în cadrul

documentaţiei de concesiune sau închiriere a pajiştilor amenajamentele pastorale şi condiţii

speciale de îndeplinire a contractului cu respectarea prevederilor legale în vigoare (art.6 alin 2

HG nr. 1064/11.12.2013).

Regulamentele de gestionare şi utilizare a pajiştilor trebuie sa fie clare, concise şi să

folosească un limbaj accesibil. În elaborarea rapoartelor de monitorizare a pajiştilor se va ţine

cont de faptul că acestea vor prezenta argumentele ştiintifice pe baza cărora factorii de

decizie, vor lua deciziile adecvate privind măsurile de management necesare pentru

gestionarea pajiştilor.

Obiectul prezentei lucrări este de întocmire a unui proiect de Amenajament pastoral

pe teritoriul UAT SILIȘTEA.

În lucrarea de faţa se prezintă principalele verigi tehnologice de

îmbunataţire,menţinere a valorii pastorale durabile a paşunii U.A.T. SILIȘTEA, prin diferite

metode care pot fi aplicate de gospodarii fermieri, primarii, asociaţii pentru creşterea

animalelor şi alţii. Prin aceste măsuri stimulative se urmăreşte eliminarea abandonului

pajiştilor, care se pot degrada prin dezvoltarea unei flore nedorite , prin eroziunea solului sau

împăduriri sălbatice, dacă nu intervenim la momentul optim.

În cadrul lucrării se va stabili capacitatea de producţie a păşunilor U.A.T. SILIȘTEA

calculul încarcaturii optime a animalelor/hectar de pajişte, tehnologia de întreţinere şi

ameliorare a pajiştilor degradate, gospodarirea durabilă a pajiştilor, organizarea teritoriului,

sporirea şi valorificarea corespunzatoare a covorului ierbos, infrastructura şi dotările necesare

unei exploatari moderne civilizate şi strategia privind administrarea, organizarea activitaţii de

îmbunataţire şi exploatare a pajiştilor pe raza comunei, pe termen mediu si lung.

5

Pajiştile sunt un element esenţial al sistemelor de agricultură durabilă, care răspund

exigenţelor cererii de alimente sănătoase şi de calitate superioară.

În plus, pe lângă rolul decisiv de asigurare a furajelor pentru animale, pajiştile au o

funcţie importantă în dezvoltarea rurală şi a mediului înconjurător reflectată prin: conservarea

biodiversităţii, îmbunătăţirea fertilităţii solurilor, fixarea simbiotică a azotului, echilibru

hidrologic, prevenirea inundaţiilor şi alunecărilor de teren, sechestrarea carbonului, calitatea

peisajului şi important patrimoniu cultural.

Obiectul si scopul studiului pedologic

Studiul pedologic efectuat are ca scop invetarierea resurselor de soluri, a calităţii

acestora şi a capacităţii productive, delimitarea şi caracterizarea unităţilor de sol, stabilirea

necesarului de lucrări agropedoameliorative, încadrarea terenurilor în clase de calitate pentru

principalele categorii de folosinţe, precum şi bonitarea terenurilor (aprecierea favorabilităţii) şi

estimarea potenţialului productiv, în vederea fundamentării proiectului de amenajare,

organizare şi exploatare a pajiştilor din carul U.A.T. SILIŞTEA, jud. Constanţa.

Întreaga activitate (fază teren, laborator, fază birou) s-a desfăşurat conform

contractului nr. 78 din 25.02.2016

Pășunea La Vâlceni

6

În cadrul acestei lucrări se fac şi recomandări pentru exploatarea corectă a terenurilor

cu categoria de folosiţă păşune în vederea conservării şi ameliorării stării de fertilitate.

Prin datele pe care le furnizează, acestă lucrare constituie documentaţia de bază

pentru stabilirea măsurilor de protecţie, ameliorare si folosire raţională a solurilor în scopul

producţiei vegetale. Această lucrare alcătuieşte materialul ştiintific pentru alegerea celor mai

adecvate tehnologii, în vederea obţinerii de producţii sau rezultate optime, pentru

conservarea şi ameliorarea solurilor

Lucrarea s-a efectuat în conformitate cu metodologia elaborării studiilor pedologice ICPA.–

1987, Sistemul Român de Taxonomie a solurilor (SRTS)– ICPA–2012.

Suprafaţa cartată este de 628,00 ha cu categoria de folosinţă actuală şi propusă

păşune.

Dintr-un nr. de 20 profile principale de sol s-au recoltat un nr. de 52 probe pedologice,

pentru care s-au efectuat în laboratorul O.S.P.A. Constanţa, următoarele analize, după

următoarele metode:

- reacţia solului (pH) în apă raportul 1:2,5 şi determinarea potenţiometrică a valorii acestuia

cu pH-metrul

- conţinutul de fosfor mobil determinat prin metoda Egner – Riehm –Domingo, în extract de

acetat lactat de amoniu la pH 3,75 (P în AL). Dozarea fosforului în extract s-a executat

fotocolorimetric.

- conţinutul de potasiu mobil prin metoda fotometriei de emisie în flacără de butan. Extracţia

s-a executat în acetat lactat de amoniu (K în AL) la pH 3,75.

- determinarea conţinutului de humus prin metoda combustiei umede Walklay- Black

modificată de Gogoaşă

- determinarea conţinutului de carbonat de calciu total prin metoda Schleibler

- determinarea conţinutului de săruri totale solubile prin metoda conductometrică.

- determinarea granulometrică prin metoda Kacinski.

7

CAPITOLUL 1

DESCRIEREA ISTORICULUI COMUNEI SILIȘTEA,

ŞI CONDIȚIILE FIZICO – GEOGRAFICE ALE PAJIȘTILOR

1.1 Prezentarea comunei Siliștea

Comuna Siliştea este traversată de DJ 224 care leagă doua drumuri naţionale DN 22C

Constanța – Cernavoda (din orașul Medgidia) și DN 2A Constanța – Hârșova (in vatra satului

Crucea).

Legătura spre vest- spre Seimeni se face cu Dc 61, iar continuarea drumului spre

Țepeș Vodă și DN 2A, după ce DJ 224 virează spre nord (spre Băltăgești) se face cu Dc 63.

Din datele furnizate de Primăria Siliştea situaţia suprafeţei din teritoriul administrativ

are următoarea alcătuire:

- Supr. totală : 7.696ha

- Supr. agricolă: 7.188 – 93%

- Supr. arabil: 6.354ha – 83%

- Supr. păşuni: 641ha – 8%

- Supr. vie: 193ha – 2%

- Supr. intravilane: 298,57ha – 4%

In cadrul UAT Siliștea există un spațiul de protecție avifaunistică ROSPA0002

Alah Bair – Capidava.Avand o suprafata de 11.645 ha, identificat geografic la coordonatele -

N 44º 29' 5'' și E 28º 7', aria protejata este amplasata in totalitate in judetul Constanta, in

regiunea biogeografica stepica.

Situl se afla în bioregiunea stepica cuprinzând la est zona cea mai înalta din Dobrogea

Centrala reprezentata de Dealul Alah Bair (Baltagesti si La Cazemata) si zonele mai joase din

vest si sud vest inclusiv ostroavele Dunarii din dreptul localitatilor Topalu, Capidava si

Dunarea

Istoric

Prima atestare a satului Siliștea dateaza din anul 1852, an în care pe teritoriul

actualului sat s-au stabilit primii locuitori de origine turca. Numele inițial al satului era

“Tașpunar”, însemnand în limba turcă “fântâna de piatră”. Tot in anul 1852, în sat au sosit

primii coloniști tătari veniți din Crimeea, care aveau ca principală ocupație agricultura și

comertul cu cereale. Practicarea comerțului era facilitată de faptul că aceștia dețineau cămile

care le ușurau transportul de marfă. Ulterior, văzând avantajele materiale ale tătarilor de pe

urma comerțului în această zonă, au venit și coloniști turci. După războiul de independență

din 1877, o parte din turcii și tătarii stabiliți aici au plecat în Turcia, întorcându-se mai târziu.

Primii locuitori români au sosit în anul 1866 din Țara Bârsei și Vrancea, ocupându-se

cu creșterea oilor. Populația de origine româna s-a așezat în partea sudică a Străzii Mari, dar

datorita inundațiilor s-au retras în actuala Strada Mare – denumire dată de lungimea acestei

străzi. Lipsiți de uneltele necesare muncilor agricole și neavând animale de tracțiune, aceștia

au fost nevoiți să își vândă pământurile moșierului Rozescu care deținea mai mult de 700 ha

8

de pământ, fiind obligați apoi să muncească pentru acesta. O parte din țăranii ramași fără

pământ au început să migreze în orașele învecinate: Constanța, Cernavoda, Medgidia.

În anul 1895 se consemnează comuna Siliștea – plasa Medgidia, cu localitățile: Siliștea

(Taș Punar – Fântâna de piatră, Băltăgești, Gălbiori (Sarigea – Gălbior),Țepeș Vodă (Kior

Ceșme – cișmeaua secată)

În anul 1926 – plasa Cernavodă – comuna Țepeș Vodă, cu localitățile:Țepeș Vodă,

Siliștea

În anul 1956- raionul Medgidia – comuna Siliștea, cu localitățile:Siliștea, Țepeș Vodă

Aceiași situație se înregistrează și în anul 1966.

Prin Legea 2/1968 – de reorganizare teritorial-administrativă apare comuna Siliștea-

Seimeni cu localitățile: Siliștea, Dunărea, Seimeni, Seimenii Mici, Țepeș Vodă

Prin Decizia CJC nr. 31/1989 se revine la organizarea comunei Siliștea alcătuită

din:Siliștea,Țepeș Vodă.

1.2 Relieful

Teritoriul Com Siliştea reprezintă extremitatea sudică a Podişului Dobrogei Centrale,

unitate de platformă veche cu fundament precambrian şi cretacic, acoperit către suprafaţă de

depozite loessoide.

Teritoriul administrativ al comunei se înscrie în zona învecinată Dunării, fiind la o

distanță de cca 6km de malul Dunării, cu o formă alungită pe direcția nord-est/sud-vest,

având o lungime de cca 18,00km pe această direcție și de 7,00km pe direcția nord-vest/sud-

est.

Această formă și direcție corespunde și cu caracteristicile de relief, cu panta generală

orientată spre Dunăre, de 0,6%, cota cea mai ridicată fiind în capătul nord-estic – cota +150m

și cota cea mai scăzută – pe firul văii Banului – de +30m-la sud-vest.

Terenul are în același timp înclinare spre valea Banului, care la vest de Siliștea capătă

și denumirea de Valea Siliștii, în partea mediană – spre Valea Tepeșului, iar în partea nordică

înclinare spre Valea Băltăgești.

Energia de relief este relativ scăzută, cu câteva protuberanțe constituite de movile:

Tomescu, Băltăgești, Bibicului.

1.3. Litologia depozitelor de suprafaţă (geologia)

Suportul parental al solurilor este reprezentat de roci moi, loessoide, în mare parte

remaniate având în vedere textura mijlocie a solurilor. Loessul este o rocă neconsolidată,

mobilă, cu o porozitate ridicată şi o bună permeabilitate.

1.4. Hidrografia şi hidrogeologia

Perimetrul studiat are un regim hidrografic deficitar.Pe teritoriul comunei Siliștea nu

există luciuri de apă și nici ape curgătoare cu debit constant; pe Valea Siliștei există un fir de

apă cu debit relativ permanent, cu creșteri la ploile însemnate cantitativ, mai ales la ploile

torențiale. De asemenea firul Văii Țepeșului devine colector pluvial în zonă. Adâncimea apei

freatice variază între 1,40m pe firul văilor și 25-30m în zonele înalte.

9

1.5. Clima

Clima este temperat continentală cu caracter excesiv (veri foarte călduroase şi ierni

geroase).

Temperatura medie multianuală este de 11,1oC. Cantitatea medie anuală a

precipitaţiilor este de 400-450mm, cu maxime în perioada mai-iunie şi minime în perioada

august-septembrie. Se observă pe lângă cantitatea redusă a precipitaţiilor anuale şi o

repartiţie neuniformă în timpul anului, acestea înregistrând cantităţi minime în perioada de

vegetaţie a culturilor. Evapotranspiraţia este ridicată (peste 650mm), de aceea se crează un

deficit de umiditate accentuat în perioada iunie-septembrie, când seceta puternică afectează

culturile agricole în perioada de creştere şi dezvoltare, fapt ce duce la diminuarea producţiilor.

Prima brumă se înregistrează în decada a doua a lunii octombrie iar ultima brumă în a

doua decadă a lunii aprilie.

Masele de aer (vânturile) au cea mai mare frecvenţă din direcţia nord (21,5%) şi vest

(12,7 %).

Suma temperaturilor mai mari de 0oC este de 4100-4400oC, suma temperaturilor mai

mari de 10oC este de 3500-3600oC.

1.6. Influenţa antropică

Accelerarea eroziunii de suprafaţă şi degradarea solurilor prin executarea de

lucrări agrotehnice (arături, lucrări de pregatire a solurilor) în neconcordanţă cu panta

terenului, paşunatul intensiv duce la apariţia eroziunii. Datorită nealternării adâncimii arăturii

apare o tasare şi compactare a solului (hardpan) la adâncimea de 20- 25 cm.

1.7. Vegetaţia şi fauna solului

Vegetaţia este caracteristică zonei de podiş fiind reprezentată de specii xerofile şi

mezoxerofile.

Vegetaţia ierboasă spontană este bine reprezentată, fiind întâlnite specii precum:

peliniţa (Artemisia austriaca), colilia (Stipa pennata), coada soricelului (Achilea millefolium),

macul de câmp (Papaver rhoeas), firuţa (Poa bulbosa) mur (Rugus caesius).

Vegetaţia arborescentă este slab reprezentată. Rar se întâlnesc tufişuri de măceş

(Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa).

În culturile agricole sunt întâlnite specii precum: colţii babei (Tribulus terestris),mohorul

(Setaria sp.), volbura (Convolvulus arvensis), costreiul (Sorghum halepense), ridichea

sălbatică (Raphanus raphanistrum).

Fauna

Fauna are un rol bine definit în solificare întrucât animalele ce trăiesc în sol şi pe sol

reziduuri organice ce conţin azot şi alte elemente. Cele mai importante vieţuitoare ce aparţin

pedofaunei sunt: viermii, râmele, insectele, rozătoarele. Acestea contribuie la starea de

fertilitate a solului deoarece trec prin tubul digestiv până la 100 t sol/ha (exemplul râmelor), iar

materia organică devine mai uşor de descompus de către microorganisme.

10

Materia organică amestecată cu fracţiunea minerală formează acele aglomerate

numite coprolite. Galeriile lăsate de râme contribuie la structurarea solurilor, solul devine mai

fertil şi activ biologic.

Microfauna animalieră (popândăi şi hârciogi) are rol benefic prin săparea de galerii,

transportând astfel materia organică din stratul fertil şi amestecând-o cu orizontul carbonatic.

11

CAPITOLUL 2

ACTELE CARE STAU LA BAZA DREPTULUI DE PROPRIETATE, INCLUSIV

SCHIŢA PAJIŞTEI SAU PLANUL CADASTRAL

Amplasarea teritorială a localităţii

Perimetrul comunei Siliştea este situat în partea Central-Vestica a Judeţului

Constanţa, avînd următoarele vecinătăţi: la Nord U.A.T. Crucea, la Est U.A.T Nicolae

Bălcescu, la Sud UAT Tortomanu, la Vest UAT Seimeni.

Situaţia detaliată a pajiştilor este prezentată în tabelul de mai jos (nr. cadastral,

suprafaţa în ha, nr. parcelă, categoria de folosinţă a teritoriului administrativ):

SITUAȚIA TERENURILOR OCUPATE DE IZLAZURI

Nr.

crt.

Nr.sector

cadastral

Nr.

tarla

Nr. parcelă Suprafață

(ha)

Categoria de

folosință

Observații

1. 1 P 274/1 1,57 P

2. 1 P 671 6,95 P

3. 1 P 241 25,2885 P

4. 1 53 P 243/4 25,52 P

5. 3 P 663/2/2 0,2048 P

6. 3 P 663/2/3 0,0100 P

7. 3 P 663/2/1 12,7332 P

8. 3 47 A 216/1/10 a 7,15 P

9. 3 47 A 215/2 13,36 P

10. 3 47 A 216/1/10 b 8,65 P

11. 4 A 166 11,49 P

12. 4 P 670 25,1043 P

13. 4 P 192/1 0,0771 P

14. 4 45 P 185/1/2 4,64 P

15. 4 45 P 185/1/1 0,55 P

16. 4 45 P 185/2/2 4,3860 P

17. 4 45 P 185/2/1 0,1540 P

18. 4 45 P 185/3 4,17 P

19. 6 37 A 125/6 1,20 A

20. 19 A 23 5,41 A

21. 19 P 109/1 1,94 P

22. 19 P109 61,1997 P

23. 19 31 P 108/2/6 0,1365 P

24. 19 31 P 108/2/5 0,1365 P

25. 19 31 P 108/2/1 66,7163 P

12

Nr.crt Nr.sector

cadastral

Nr.

tarla

Nr. parcelă Suprafață

(ha)

Categoria de

folosință

Observații

26. 19 31 P 108/2/4 0,1365 P

27. 19 31 P 108/2/3 2,3805 P

28. 19 P 100/5/2 7,3795 P

29. 19 P 100/4/1 69,2792 P

30. 19 P 100/4/6 0,1365 P

31. 19 P 100/4/4 7,1340 P

32. 19 30/2 P 98/2/1 13,3705 P Titlu proprietate

6606

33. 19 30/2 P 98/2/2/6 0,1485 P

34. 19 30/2 P 98/2/2/5 0,1365 P

35. 19 30/2 P 98/2/2/4 0,1365 P

36. 19 30/2 P 98/2/2/3 0,1365 P

37. 19 30/2 P 98/2/2/1 38,0208 P

38. 19 P 100/4/5 0,1365 P

39. 19 P 100/4/3 13,831 P

40. 19 P 100/4/2 10,00 P

41. 19 30/2 P 98/2/2/2 14,71 P

42. 19 31 P 108/2/2 7,2987 P

43. 19 P 100/4/7 0,6526 P

44. 20 51 P 233/6/12 14,55 P

45. 20 53 P 243/5 30,13 P

46. 21 P 159/1 1,4323 P

47. 21 P 159/3 1,00 P

48. 21 P 159/2 1,8362 P

49. 21 P 159/4 18,9252 P

50. 21 P 148/1/3 44,4310 P

51. 21 P 144/1/2 12,3355 P

52. 21 P 144/1/1 0,1365 P

53. 21 P 143/1 42,3111 P

54. 21 P 143/6 0,1365 P

55. 21 P 143/5 0,2365 P

56. 21 P 143/4 0,1365 P

57. 21 P 143/3 0,1365 P

58. 21 P 143/2 0,1365 P

TOTAL PĂȘUNE UAT SILIȘTEA 640,8936

15

CAPITOLUL 3

DETERMINARE A SUPRAFEŢEI PAJIŞTILOR ȘI

A PORŢIUNILOR DIN CARE SE COMPUNE PAJIŞTEA CU PREZENTAREA

DENUMIRII TRUPURILOR ȘI VECINĂTĂȚILOR

Planurile care au stat la baza lucrărilor de identificare şi determinare din punct

de vedere topografic a pajiştilor sunt planurile la scara 1:2000,1:5000,1:10000 planuri şi hărţi

topografice şi cadastrale ale Primariei comunei SILIȘTEA.

Suprafaţa totală a pajiştei, aparţinatoare Primăriei comunei SILIȘTEAeste de

628 ha. Reprezentarea acestei suprafeţe, precum şi a porţiunilor din care se compune, este

redată în schiţa de ansamblu a teritoriului.

Amplasarea trupurilor de pajişte, împreună cu vecinatăţile acestora se regăsesc în

planşele anexate. Pentru fiecare porţiune s-au determinat perimetrele atât pe hartă, cât şi

efectiv pe teren, prin deplasări la faţa locului. Astfel, prezentarea vecinătaţilor şi a hotarelor se

prezintă conform tabelului 2.1

Pajiştea comunei SILIȘTEA este împărţită în 2 trupuri distincte denumite după numele

localitățiilor, materializate pe hartă, prezentate în continuare pe baza tabelului 2.2

16

VECINII PARCELELOR DE PĂȘUNE

COM. SILIȘTEA

Tabel 2.1

Nr.crt Nr.

parcelă

SUPRAFA

TA HA

Nord Est Sud Vest

1 P 274/1 1,57 DJ 224 De 272/4 De 274/2 De 274/2/49

2 P 671 6,95 Intravilan

Siliștea

De 671/2 De 671/2

P 241

P 243/4

3 P 241 25,29 P 671 SC Vinia

SA Iași

De 268/18

De269

P 243/4

4 P243/4 25,52 Canal P 671/P

241

De 269 Canal

5 P663/2 12,948 De 293 HC215/1 Intravilan Siliștea De 662

6 A

216/1/10a

7,15 De 216/1/10 HC 215/1 Intravilan Siliștea De 216/1/10

7 A 215/2 13,36 HC 215/1 DJ

102(224)

DJ 102(224 HC 215/1

8 A

216/1/10b

8,65 De 128/9 HC 215/1 HC 215/1 De 128/9

9 A 166 11,49 A 165/3/19 HC 163 HC 163 P 670

10 P 670 25,1043 De 182 A 165 Cn 163 Intravilan

Siliștea

11 P 192/1 0,0771 Dj 224 V 192/1 Intravilan Siliștea DJ 224

12 P 185/1 5,19 De 193 De 185/14 A185/2 De 193

13 P 185/2 4,54 De 193

De 185/15

A 185/5 De 185/14 De 193

14 P 185/3 4,17 De 193 De 185/16 A 185/10

A 185/7

De 185/15

De 193

15 A 125/6 1,20 HC 125/5 DJ 224 Dc 125/4 HC 125/5

16 A 23 5,41 Dj 224 HC 23/2 HC 23/2 P 109/1

17 P 109/1 1,94 A 23 HC 23/2 P 109 Dc 63

18 P 109 61,1997 Dj 224 HC 108/1 HC 108/1 Intravilan

Țepeș Vodă

19 P 108/2 76,805 Cn 108/1

Teren arabil

De-P 109

A94

A 95 P 100/4

17

Nr.crt Nr.

parcelă

SUPRAFA

TA HA

Nord Est Sud Vest

20 P 100/5/2 7,3795 Intravilan

Țepeș Vodă

Cn 100/5/1 Cn 100/5/1 DJ 224

21 P 100/4/1 69,2792 CN 100/5/1

De 96/2

De 100/4/7 De 100/5 De 100/5

22 P 100/4/2 10,00 P 98/2/2 P98/2/2 De 100/5 P100/4/3

23 P 100/4/3 13,0831 P 98/2/2 P 100/4/2 De 100/5 De 100/4/7

24 P 100/4/5 0,1365 P 100/4/3 P 100/4/3 P 100/4/3 De 100/4/7

25 P 100/4/6 0,1365 P 100/4/4 P100/4/4 P 100/4/4 De100/4/7

26 P 233/6/12 14,55 A 236/6/11 De 236/7 Hotar Seimeni De 318/2

27 P 98/2/2 53,2888 P 98/2 De 96/2

De 98

De 98

De 100/5

P 100/4

28 P 243/5 30,13 De 243/5/1 HC 243/2 HC 243/2 De 236/7

29 P 148/1/3 44,4310 De 152 P 144/1 P 143 De 152/1

30 P 143 43,0936 P 148/1/3 De 142/21 De 142/21 DJ 312

31 P 144/1 12,4720 De 152 De 137 De 142/21 P 184/1/3

32 P 159 23,1937 HC 163 De 137 De 152 Intravilan

Siliștea

18

SITUAȚIA TERENURILOR OCUPATE DE IZLAZURI -TRUPUL SILIȘTEA tabel2.2

Nr.crt Nr. sector

cadastral

Nr.

tarla

Nr. parcelă Suprafață Categoria de

folosință

Denumire

populară

1 1 P 274/1 1,57 P

2 1 P 671 6,95 P

3 1 P 241 25,2885 P

4 1 53 P 243/4 25,52 P

5 3 P 663/2/2 0,2048 P

6 3 P 663/2/3 0,0100 P

7 3 P 663/2/1 12,7332 P

8 3 47 A 216/1/10 a 7,15 P

9 3 47 A 215/2 13,36 P

10 3 47 A 216/1/10 b 8,65 P

11 4 A 166 11,49 P

12 4 P 670 25,1043 P

13 4 P 192/1 0,0771 P

14 4 45 P 185/1/2 4,64 P

15 4 45 P 185/1/1 0,55 P

16 4 45 P 185/2/2 4,3860 P

17 4 45 P 185/2/1 0,1540 P

18 4 45 P 185/3 4,17 P

19 20 51 P 233/6/12 14,55 P

20 20 53 P 243/5 30,13 P

21 21 P 159/1 1,4323 P

22 21 P 159/3 1,00 P

23 21 P 159/2 1,8362 P

24 21 P 159/4 18,9252 P

25 21 P 148/1/3 44,4310 P

26 21 P 144/1/2 12,3355 P

27 21 P 144/1/1 0,1365 P

28 21 P 143/1 42,3111 P

29 21 P 143/6 0,1365 P

30 21 P 143/5 0,2365 P

31 21 P 143/4 0,1365 P

32 21 P 143/3 0,1365 P

33 21 P 143/2 0,1365 P

TOTAL TRUP SILIȘTEA 319,8782

19

SITUAȚIA TERENURILOR OCUPATE DE IZLAZURI PE TRUPUL ȚEPEȘ VODĂtabel 2.2

Nr.

crt.

Nr. sector

cadastral

Nr.

tarla

Nr. parcelă Suprafață Categoria de

folosință

Denumire

populară

1 6 37 A 125/6 1,20 A

2 19 A 23 5,41 A

3 19 P 109/1 1,94 P

4 19 P109 61,1997 P

5 19 31 P 108/2/6 0,1365 P

6 19 31 P 108/2/5 0,1365 P

7 19 31 P 108/2/1 66,7163 P

8 19 31 P 108/2/4 0,1365 P

9 19 31 P 108/2/3 2,3805 P

10 19 P 100/5/2 7,3795 P

11 19 P 100/4/1 69,2792 P

12 19 P 100/4/6 0,1365 P

13 19 P 100/4/4 7,1340 P

14 19 30/2 P 98/2/1 13,3705 P Titlu proprietate

6606

15 19 30/2 P 98/2/2/6 0,1485 P

16 19 30/2 P 98/2/2/5 0,1365 P

17 19 30/2 P 98/2/2/4 0,1365 P

18 19 30/2 P 98/2/2/3 0,1365 P

19 19 30/2 P 98/2/2/1 38,0208 P

20 19 P 100/4/5 0,1365 P

21 19 P 100/4/3 13,0831 P

22 19 P 100/4/2 10,00 P

23 19 30/2 P 98/2/2/2 14,71 P

24 19 31 P 108/2/2 7,2987 P

25 19 P 100/4/7 0,6526 P

TOTAL TRUP ȚEPEȘ VODĂ 321,0154

CENTRALIZATOR SUPRAFEȚE TRUPURI

Nr.crt Denumire trup Suprafața (ha)

1 SILIȘTEA 319,8782

2 ȚEPEȘ VODĂ 321,0154

TOTAL UAT SILIȘTEA 640,8936

20

CAPITOLUL 4

DESCRIEREA SOLULUI PAJIŞTILOR

Solul, ca element al agroecosistemelor de pajişte, poate favoriza productivitatea

acestora, printr-o seamă de însuşiri specific precum: cantitatea, calitatea şi echilibru

elementelor nutritive pe care le pune la dispoziţia plantelor, volumul edafic util, textura,

porozitatea, permeabilitatea, regimul aerohidric şi termic, compoziţia mineralogical, reacţia şi

saturaţia în baze, etc.

Una dintre caracteristicile fizico-chimice cele mai importantre ale solului, care asigură

condiţii optime de nutriţie pentru organismele vegetale o constituie reacţia solului.

În cazul solurilor de pe paşunile UAT SILIȘTEA, în orizontul de suprafaţă, reacţia

solului este cuprinsă între 7,8-8,2.

4.1. Repartiţia teritorială a solurilor

Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de

factorii climatici şi de relief. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă a favorizat o

mineralizare accentuată a părţii organice. În teritoriul studiat varietatea învelişului de soluri

este specifică zonei de stepă şi silvostepă, fiind întâlnite următoarele tipuri: regosol şi

cernoziom.

Factorii de microrelief, clima, roca subiacentă au fost cei care au dus la separarea

unităţilor de sol (US), precum şi factorii antropici, areale cu compactare, eroziune slabă şi

moderată de suprafaţă.

Pe versanţi cu pante >12% s-au format regosoluri. Pe platouri cu pante în general mici

se întâlnesc cernoziomuri.

4.2 Lista unitătilor de soluri (US)

Este echivalentă cu legenda unităţilor de sol, care cuprinde 3 unităţi de sol repartizate

pe hectare şi procente. Din această listă se poate observa ca toate solurile s-au format sub

acţiunea dominantă a unui singur proces pedo-genetic: bioacumulare de tip stepic (humus tip

mull-calcic).

Acesta a evoluat diferit în funcţie de materialele parentale sau roca subiacentă asupra

căreia a acţionat şi nivelul pânzei freatice.

4.3Caracterizarea unităţilor de sol.

Pe teritoriul studiat diversitatea solurilor este restrânsă. Majoritatea solurilor sunt

Regosoluri, Litosoluri Şi Cernoziomuri.

Clasa Protisolurilor – întâlnim regosoluri. Ocupă o suprafaţă de 580,74 ha,

reprezentând 92,47 % din suprafaţa totală.

Regosolurile - ocupă o suprafaţă de 580,74 ha, reprezentând 92,47 % din suprafaţă,

subtipul molic şi calcaric.

Clasa Cernisolurilor reprezentată de cernoziomuri. Ocupă o suprafaţă de 47,26 ha,

reprezentând 7,53 % din suprafaţa totală cu subtipul tipic.

Din studiu reies următoarele:

21

1. Pe cea mai mare parte a suprafeţei sunt întâlnite regosoluri care ocupă o suprafaţă

de 580,74 ha, reprezentând 92,47 %, din total suprafaţă de păşune.

2.Cernoziomurile ocupă şi ele o suprafaţă de 47,26 ha reprezentând 7,53% din total

păşune.

Studiind factorii limitativi ai pretabilităţii, pentru categoria de folosinţă păşune, gruparea

terenurilor în clase de pretabilitate este următoarea :

- Clasa III-a de pretabilitate cuprinde unităţile de sol US 3 ocupând o suprafaţă de

47,26 ha (7,53 %) grupate în următoarele tipuri de sol :

- US 3 ( cernoziomuri) ocupă o suprafaţă de 47,26 ha reprezentând 7,53 % din

totalul de păşune ;

- Clasa IV-a de pretabilitate cuprinde unităţile de sol US 1 şi 2 ocupând o suprafaţă de


- US 1 ( regosoluri) ocupă o suprafaţă de 142,06 ha reprezentând 22,62 % din


- US 2(regosoluri) ocupă 438,68 ha reprezentând 69,85% din totalul de păşune;

COMPLETĂRI LA M.E.S.P.- 1987

1. Indicatori de stare

Indicatorii suplimentari introduşi în caracterizarea pedologică conform Ordinului nr. 278

al M.A.A.P.M. şi publicat în monitorul oficial nr. 598 din 28.12.2011 se referă la eroziunea de

suprafaţă (E s), eroziunea de adâncime (E ad) şi un indicator global cuprinzând eroziunile şi

alunecările. Privitor la eroziunea de suprafaţă (E s) aceasta cuprinde patru intervale de

apreciere: slabă (neapreciabilă), moderată, puternică si foarte puternică (excesivă). Criteriul

de apreciere utilizat este grosimea orizontului de humus.

În cazul indicatorului global din cele 5 situaţii specifice, pentru teritoriul cercetat

se regăsesc terenuri neafectate Es1 ce cuprind toate solurile fără probleme, terenuri moderat

afectate Es2, Es3 şi terenuri puternic afectate Es4. Eroziunea în adâncime nu se manifestă

prin forme ca să întrunească criteriile stabilite.

Categoria

terenului

Forme de eroziune la suprafata

Es 1 Es 2, Es 3 Es 4, Es 2-3

ha % ha % ha %

Neafectate sau slaba RS, CZ 628,00 100,00 - - - -

Moderat afectate, moderat erodate - - - - - -

Puternic afectate

Puternic erodate - - - - - -

22

2. Indicatori de risc

Sunt stabiliţi numai pentru eroziunea de suprafaţă, iar clasa de risc se determină după

cantitatea de humus pierdută de sol în t/ha pe an. Stabilirea indicatorului de risc sa facut pe

baza calculului rezervei de humus (Rh) pe primii 50 cm. În teritoriul studiat întâlnim eroziune

neapreciabilă sub 3 t/ha/an pe cernoziomuri în suprafaţa de 47,26 ha, eroziune slabă 3-10

t/ha pe regosoluri în suprafaţă de 580,74 ha.

Clasa de risc Soluri Cantitatea de material

erodat ( t/ha/an)

Suprafata

(ha)

Eroziune neapreciabilă CZ < 3t 47,26

Eroziune slabă RS 3-10 580,74

Moderată - - -

Puternică - - -

Foarte puternică - - -

Nr.

Crt. Parcela

Suprf.

- ha -

Categoria

de

folosinţă

US Tip de

Sol Obs.

1. P 274/1 1.57 păşune 1 Rska

2. P 671 6.95 păşune 1 Rska

3. P 241 25.29 păşune 1 Rska

4. P 243/4 25.52 păşune 1 Rska

5. P 663/2 12.95 păşune 1 Rska

6. A 216/1/10a 7.15 arabil 3 CZka

7. A 215/2 13.36 arabil 3 CZka

8. A 216/1/10b 8.65 arabil 3 CZka

9. A 166 11.49 arabil 3 CZka

10. P 670 25.10 păşune 1 Rska

11. P 192/1 0.56 păşune 2 Rsmo

12. P 185/1 5.19 păşune 2 Rsmo

13. P 185/2 4.54 păşune 2 Rsmo

14. P 185/3 4.17 păşune 2 Rsmo

15. A 125/6 1.20 arabil 3 CZka

16. P 23 5.41 păşune 3 CZka

17. P 109/1 1.94 păşune 2 Rsmo

18. P 109 61.20 păşune 2 Rsmo

19. P 108/2 76.81 păşune 2 Rsmo

20. P 100/5/2 7.38 păşune 2 Rsmo

21. P 100/4 100.42 păşune 2 Rsmo

22. P 95/2/2 53.29 păşune 2 Rsmo

23. P 233/6/12 14.55 păşune 1 Rska

24. P 243/5 30.13 păşune 1 Rska

25. P 159 23.19 păşune 2 Rsmo

26. P 148/1/3 44.43 păşune 2 Rsmo

27. P 144/1 12.47 păşune 2 Rsmo

28. P 143 43.09 păşune 2 Rsmo

TOTAL 628.00

23

BULETIN DE ANALIZĂ

SILIŞTEA

Nr.

laborat

Profil

Nr. Orizont

Adâncime

cm pH

Săruri

mg/

100gsol

CaCO

3 %

Humus

%

Pc

ppm

K

ppm

ALCĂTUIRE GRANULOMETRICĂ

NG NF P.I P.II Praf

total

Argila

>0.002

Argila

>0.01

1

1

Aţ 0-15 8,1 65,82 3,57 3,07 47 118 0,10 50,17 12,54 14,42 26,96 22,77 37,19

2 Am 15-32 8,1 74,54 5,48 2,77 32 98 0,1 51,60 12,82 14,44 26,76 21,54 35,98

3 A/C 32-45 8,1 60,45 7,28 2,05 20 72 0,20 52,85 12,01 14,52 26,53 20,42 34,99

4 Cca 45-67 8,1 61,52 10,44 0,20 45,11 11,72 14,45 26,17 18,52 32,97

5 C 67-90 8,1 60,44 14,25 0,20 53,94 11,89 15,20 27,09 18,77 33,97

6

2

Aţ 0-17 8,0 72,52 4,44 2,95 32 100 0,10 49,16 10,24 17,25 27,46 23,25 40,50

7 Am 17-34 8,0 72,10 7,28 2,24 30 98 0,10 50,73 11,45 18,27 26,72 22,45 37,72

8 A/C 34-47 8,0 72,45 10,54 1,89 22 77 0,20 49,77 14,54 15,32 29,86 20,17 35,49

9 Cca 47-70 8,1 70,54 12,05 0,10 53,68 14,55 12,45 27,00 19,22 31,67

10 C 70-95 8,2 71,21 13,58 0,20 50,88 15,27 15,20 30,47 18,45 33,65

11

3

Aţ 0-14 8,0 77,25 3,57 2,94 44 144 0,10 50,89 12,42 15,45 27,87 21,14 36,89

12 Am 14-30 8,0 75,44 5,28 2,72 30 120 0,10 48,10 12,54 15,04 30,58 21,22 36,26

13 A/C 30-45 8,1 72,10 7,77 1,54 21 90 0,20 51,66 13,44 14,25 27,69 20,45 34,70

14 Cca 45-65 8,2 68,57 10,45 0,20 53,91 11,20 15,55 26,75 19,14 34,69

15 C 65-85 8,2 678,85 12,34 0,30 58,59 12,10 15,00 27,10 19,01 34,01

16

4

Aţ 0-15 8,0 72,10 4,22 2,77 45 132 0,10 49,49 12,54 15,10 27,64 22,77 37,87

17 Am 15-31 8,1 70,10 7,54 2,25 32 112 0,20 49,98 12,45 15,22 27,67 22,15 37,37

18 A/C 31-47 8,1 73,28 9,28 1,54 15 100 0,20 51,44 12,34 14,57 26,91 21,45 35,97

19 Cca 47-68 8,2 64,54 11,45 0,10 51,78 12,15 15,77 27,92 20,20 35,97

20 C 68-85 8,2 62,45 13,07 0,30 53,28 12,10 14,22 26,32 20,10 34,32

21 5

Am 0-15 8,0 60,45 5,28 1,54 22 74 0,10 51,15 12,45 15,15 27,60 21,15 36,30

22 C 15-52 8,1 65,44 14,25 0,10 52,38 12,22 14,20 26,42 21,10 35,30

23 6

Am 0-17 8,0 67,28 7,57 1,55 15 72 0,10 50,20 12,15 15,10 27,25 22,45 37,55

24 C 17-44 8,0 60,21 12,45 0,10 56,14 10,45 12,16 22,61 21,15 33,31

25 7

Am 0-21 7,8 67,35 8,45 1,75 23 72 0,10 49,74 12,44 15,52 27,96 22,20 37,72

26 C 21-52 8,0 65,47 15,04 0,10 54,60 10,10 14,20 24,30 21,00 35,20

27 8

Am 0-22 8,1 77,25 7,77 1,24 22 54 0,10 49,50 12,25 15,70 27,95 22,45 38,15

28 C 22-50 8,1 75,40 15,28 0,10 56,45 10,05 12,30 22,35 21,10 33,40

29 9

Am 0-21 8,2 74,20 7,45 1,58 20 68 0,10 49,77 12,44 15,42 27,86 22,27 37,69

30 C 21-45 8,2 75,75 10,24 0,10 43,28 10,52 25,10 35,62 21,00 46,10

24

BULETIN DE ANALIZĂ

SILIŞTEA

Nr.

laborat

Profil

Nr. Orizont

Adâncime

cm pH

Săruri

mg/

100gsol

CaCO

3 %

Humus

%

Pc

ppm

K

ppm

ALCĂTUIRE GRANULOMETRICĂ

NG NF P.I P.II Praf

total

Argila

>0.002

Argila

>0.01

31 10

Am 0-19 8,1 72,40 5,54 1,77 25 72 0,10 47,23 15,12 15,45 30,57 22,10 46,02

32 C 19-42 8,2 70,44 12,14 0,10 50,60 12,20 15,10 27,30 22,00 42,40

33 11

Am 0-20 8,1 68,58 7,22 1,57 20 54 0,10 47,43 15,45 15,57 31,02 21,45 46,59

34 C 20-45 8,1 72,45 14,54 0,10 51,28 12,00 15,10 27,10 21,52 42,20

35 12

Am 0-22 8,1 64,58 7,77 1,49 32 72 0,10 50,29 12,45 15,01 27,46 22,14 42,47

36 C 22-47 8,2 58,72 14,58 0,10 52,23 10,57 15,00 25,57 22,10 40,57

37 13

Am 0-20 8,2 72,44 7,07 1,52 30 75 0,10 50,10 12,45 15,25 27,70 22,10 42,95

38 C 20-54 8,2 76,15 15,01 0,10 53,39 10,57 14,40 24,97 21,54 39,37

39 14

Am 0-22 8,2 72,44 7,45 1,44 24 58 0,10 48,98 14,40 15,00 29,40 21,52 44,40

40 C 22-57 8,2 77,58 10,52 0,10 51,93 12,52 14,45 26,97 21,00 41,42

41 15

Am 0-24 8,1 76,72 5,44 1,72 28 77 0,10 49,56 12,24 15,77 28,01 21,45 43,78

42 C 24-55 8,1 72,54 12,01 0,10 56,22 10,05 12,48 22,53 21,15 35,01

43 16

Am 0-27 8,2 70,15 5,87 1,35 25 55 0,10 50,13 12,52 15,00 27,52 22,25 42052

44 C 27-42 8,2 70,28 11,27 0,10 50,61 12,45 15,74 28,19 21,10 43,93

45 17

Am 0-20 8,1 74,58 7,28 1,84 21 58 0,10 49,58 12,55 15,25 27,80 22,52 43,05

46 C 20-54 8,2 70,27 14,25 0,10 53,45 10,45 10,00 25,45 21,00 40,45

47 18

Am 0-25 8,1 66,54 5,77 1,57 20 45 0,10 44,95 12,45 15,50 27,95 22,00 43,45

48 C 25-50 8,1 62,10 10,54 0,10 50,93 12,01 15,45 27,47 21,50 42,92

49 19

Am 0-27 8,2 65,20 7,22 1,78 32 75 0,10 49,93 12,45 15,27 27,72 22,25 42,99

50 C 27-54 8,2 60,14 10,55 0,10 51,40 12,10 15,00 27,10 21,40 42,10

51 20

Am 0-25 8,1 62,55 8,54 1,84 25 54 0,10 50,03 12,20 15,45 27,65 22,22 43,10

52 C 25-47 8,2 70,14 14,55 0,10 51,65 12,10 15,00 27,10 21,15 42,10

25

Caracteristicile solului din unitățile de sol aflate în UAT SILIȘTEA

Caracteristicile solului UNITATE TERITORIALA DE

SOL nr.1

UNITATE TERITORIALA DE

SOL nr.2

UNITATE TERITORIALĂ

DE SOL nr.3

Formulă RSka -k1d2 -l/l-Te-m Pş RSmo -k1d2 -l/l-Te-m Pş CZti-k1d6-l/l-Te-mPs

Denumire Regosol calcaric,

proxicalcaric, lut/lut

Regosl molic, proxicalcaric,

lut/lut

Cernoziom calcaric,

proxicalcaric, lut/lut

Unitați de sol (US) Regosoluri Regosoluri Cernoziom

Suprafața(ha) 142,06 ha. 22,62 % 438,68 ha. 69,85 % 47,26 ha. 7,53%

Profile și sondaje P 5,6,7, 8,9,10,11,12,13,14 P 15,16,17,18,19,20 P: 1,2,3,4

Condiții naturale în care

apar

podiş podiş podiş

Aspectul suprafeței terenului înclinat înclinat slab înclinat

Profil cu următoarea

succesiune de orizonturi

:Am 0-21 cm , C 21-52 cm Am 0-20 cm , C 20-54 cm, Aţ 0-15 cm, Am 15-32 cm

A/C 32-45 cm, Cca 45-67

cm, C 67-90 cm,

Textura lutoasă, pe tot profilul. lutoasă pe tot profilul lutoasă.

Fizice profilul este sleb dezvoltat datorită procesului de solficare, conductivitate mică.

profilul este sleb dezvoltat datorită procesului de solficare, conductivitate mică.

permeabilitate bună ,

porozitate bună

Chimice aprovizionarea cu azot total este mic, fosfor mobil mic, potasiu mobil mic.

aprovizionarea cu azot total

este mic, fosfor mobil mic,

potasiu mobil mic

mijlociu aprovizionat in P,K şi conţinut de azot mijlociu.

Humus aprovizionarea cu humus

este scăzută

aprovizionarea cu humus

este scăzută

mijlociu aprovizionat cu

humus

pH slab alcalin slab alalin slab alcalin

Drenaj global bun bun bun

26

UNITATEA TERITORIALA DE SOL Nr. 1

FORMULA RSka -k1d2 -l/l-Te-m Pş

DENUMIREA Regosl calacaric, proxicalcaric, lut/lut

Suprafata 142,06 ha. 22,62 % Profile si sondaje P 5,6,7,

8,9,10,11,12,13,14

Judetul Constanta Localitatea SILIŞTEA

Raspindirea : extravilanul loc. Siliştea

Conditii naturale in care apar : podiş

Aspectul suprafetei terenului : înclinat

Principalele soluri cu care se asociaza (modul de asociere, proportia)

CARACTERISTICILE SOLULUI

Morfologice : profil cu următoarea succesiune de orizonturi:Am 0-21 cm , C 21-52 cm,

textură lutoasă, pe tot profilul.

Fizice : profilul este sleb dezvoltat datorită procesului de solficare, conductivitate mică.

Chimice : pH slab alcalin, aprovizionarea cu humus este scăzută, aprovizionarea cu

azot total este mic, fosfor mobil mic, potasiu mobil mic.

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global, etc):

Drenaj global bun

27

UNITATEA TERITORIALA DE SOL Nr. 2

FORMULA RSmo -k1d2 -l/l-Te-m Pş

DENUMIREA Regosl molic, proxicalcaric, lut/lut

Suprafaţa 438,68 ha. 69,85 % Profile si sondaje P 15,16,17,18,19,20

Judetul Constanta Localitatea SILIŞTEA



Aspectul suprafetei terenului : înclinat



Morfologice: profil cu următoarea succesiune de orizonturi:Am 0-20 cm , C 20-54 cm,

textură lutoasă, pe tot profilul.

Fizice: profilul este sleb dezvoltat datorită procesului de solficare, conductivitate mică.

Chimice : pH slab alcalin, aprovizionarea cu humus este scăzută, aprovizionarea cu

azot total este mic, fosfor mobil mic, potasiu mobil mic.


Drenaj global bun

28

UNITATEA TERITORIALA DE SOL Nr.3

FORMULA CZti-k1d6-l/l-Te-mPs

DENUMIREA Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut/lut

Suprafata 47,26 ha. 7,53% Profile si sondaje P: 1,2,3,4

Judetul Constanta Localitatea Siliştea



Aspectul suprafetei terenului : slab înclinat



Morfologice : Profilul are urmatoarea succesiune a orizonturilor: Aţ 0-15 cm, Am 15-32

cm A/C 32-45 cm, Cca 45-67 cm, C 67-90 cm, textura lutoasă.

Fizice : permeabilitate bună , porozitate bună.

Chimice : pH slab alcalin, mijlociu aprovizionat cu humus, mijlociu aprovizionat in P,K

şi conţinut de azot mijlociu.


Drenaj global bun

29

CAPITOLUL 5

BONITAREA TERENULUI

5.1 Bonitarea în regim natural.

Pentru încadrarea terenurilor în clase de favorabilitate și ulterior, clase de calitate, s-a

procedat la bonitarea terenurilor conform metodologiei.

Unitățile de teren delimitate pe hartă constituie elementele de bază pentru bonitare, care

înseamnă estimarea gradului în condiții de climă, relief, sol, etc. Satisfac cerințele unei

dezvoltări optime a speciilor de cultură. La nivel de unitate de teren s-au luat în calcul toate

speciile sau folosințele din metodologie chiar dacă unele din ele nu sunt cultivate deloc în

zonă.

Cele 24 de specii sau folosinţe sunt :

PS - pășune

FN - fânețe

MR - măr

PR - păr

PN - prun

CV - cireș - vișin

CS - cais

PC - piersic

VV - viță de vie soiuri pentru vin

VM - viță pentru vie soiuri de masă

GR - grâu

OR - orz

PB - porumb

FS - floarea soarelui

CT - cartof

SF - sfeclă de zahăr

SO - soia

MF - mazăre - fasole

IU - in ulei

IF - in fuior

CN - cânepă

LU - lucernă

TR - trifoi

LG - legume

AR - arabil

30

Elementele care sunt luate în calcul la stabilirea notelor de bonitare sunt, conform

metodologiei, următoarele:

- temperatura medie anuală, valori corectate

- precipitații medii anuale, valori corectate

- gleizarea

- salinizarea

- textura solului

- adâncimea apei freatice

- inundabilitatea terenului

- porozitatea totală

- conținutul de carbonați de calciu

- reacția solului

- volumul edafic util

- rezerva de humus

Menționăm că din totalul celor 17 indicatori din normele metodologice, numai aceștia apar

în teritoriul SILIȘTEA.

Pentru fiecare indicator s-a estimat printr-un coeficient subunitar modul în care acesta

satisface cerințele fiecărei culturi sau folosințe, 1 reprezentând optimul, apoi coeficienții s-

au înmulțit între ei, iar rezultatul obținut cu 100 rezultând o cifră situată în intervalul 1-100.

Cu cât cifra este mai mare, cu atât mai bună este favorabilitatea acestui teren pentru

folosința sau cultura respectivă.

Notele astfel obținute se grupează în intervale a câte 10 puncte, în ordine descrescătoare

și se obțin 10 clase de favorabilitate

Prin gruparea claselor de favorabilitate câte două în ordine descrescătoare se obțin

clasele de calitate în număr de cinci. Clasele de favorabilitate vor fi cele din M.E.S.P./1987

vol.II, pag. 67, de la 1 la 10.

Pentru folosinţe (arabil, păşune, fâneţe, pomi şi livezi) se va stabili şi clasa de folosinţă de

la 1 la5.

Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se va face după cum urmează:

- Clasa I - 81 – 100 de pucte de bonitare;

- Clasa II - 61 – 80 de pucte de bonitare;

- Clasa III - 41 -60 de pucte de bonitare;

- Clasa IV – 21 – 40 de pucte de bonitare;

- Clasa V - 1 – 20 de pucte de bonitare;

Clasa de teren se referă la calitatea terenului, exprimând sintetic potenţialul de

producţie al terenului, ca rezultat al interacţiunii factorilor de madiu şi activitatea omului.

Încadrarea în clase de calitate a terenurilor având folosinţa păşune este următoarea :

- Suprafaţa de 580,74 ha categoria de folosinţă păşune se încadrează în clasa V-a

de calitate cu 16 puncte de bonitare.

- Suprafaţa de 47,26 ha categoria de folosinţă păşune se încadrează în clasa IV-a

de calitate cu 40 puncte de bonitare.

Încadrarea medie a suprafeţei de păşune este în clasa V-a, cu 18 puncte de

bonitare.

31

SITUAŢIA TERENURILOR OCUPATE DE IZLAZURI COM. SILIŞTEA

Nr.

Crt. Parcela

Suprf.

- ha -

Categoria

de

folosinţă

US Tip de

Sol

Notă de

Bonitare

Clasă

de

calitate

Obs.

1. P 274/1 1.57 păşune 1 Rska 16 V

2. P 671 6.95 păşune 1 Rska 16 V

3. P 241 25.29 păşune 1 Rska 16 V

4. P 243/4 25.52 păşune 1 Rska 16 V

5. P 663/2 12.95 păşune 1 Rska 16 V

6. A 216/1/10a 7.15 arabil 3 CZka 40 IV

7. A 215/2 13.36 arabil 3 CZka 40 IV

8. A 216/1/10b 8.65 arabil 3 CZka 40 IV

9. A 166 11.49 arabil 3 CZka 40 IV

10. P 670 25.10 păşune 1 Rska 16 V

11. P 192/1 0.56 păşune 2 Rsmo 16 V

12. P 185/1 5.19 păşune 2 Rsmo 16 V

13. P 185/2 4.54 păşune 2 Rsmo 16 V

14. P 185/3 4.17 păşune 2 Rsmo 16 V

15. A 125/6 1.20 arabil 3 CZka 40 IV

16. P 23 5.41 păşune 3 CZka 40 IV

17. P 109/1 1.94 păşune 2 Rsmo 16 V

18. P 109 61.20 păşune 2 Rsmo 16 V

19. P 108/2 76.81 păşune 2 Rsmo 16 V

20. P 100/5/2 7.38 păşune 2 Rsmo 16 V

21. P 100/4 100.42 păşune 2 Rsmo 16 V

22. P 95/2/2 53.29 păşune 2 Rsmo 16 V

23. P 233/6/12 14.55 păşune 1 Rska 16 V

24. P 243/5 30.13 păşune 1 Rska 16 V

25. P 159 23.19 păşune 2 Rsmo 16 V

26. P 148/1/3 44.43 păşune 2 Rsmo 16 V

27. P 144/1 12.47 păşune 2 Rsmo 16 V

28. P 143 43.09 păşune 2 Rsmo 16 V

TOTAL 628.00

5.2 Gruparea terenurilor în clase de pretabilitate pentru folosinţă pășune

Studiind factorii limitativi ai pretabilităţii, pentru categoria de folosinţă păşune,

gruparea terenurilor în clase de pretabilitate este următoarea :

- Clasa III-ade pretabilitate cuprinde unităţile de sol US 3 ocupând o suprafaţă de


- US 3 ( cernoziomuri) ocupă o suprafaţă de 47,26 ha reprezentând 7,53 % din


- Clasa IV-ade pretabilitate cuprinde unităţile de sol US 1 şi 2 ocupând o

suprafaţă de 580,74 ha (92,47 %) grupate în următoarele tipuri de sol :

- US 1 ( regosoluri) ocupă o suprafaţă de 142,06 ha reprezentând 22,62 % din


32

- US 2(regosoluri) ocupă 438,68 ha reprezentând 69,85% din totalul de păşune

5.3 Indicatori de caracterizare ecologică.

Temperatura medie anuală, valori corectate.

Modul în care temperatura influențează favorabilitatea a fost expus pe larg în subcapitolele

referitoare la relief și climă, motiv pentru care nu se mai repetă. Tot acolo s-a precizat și

modul în care relieful influențează regimul termic prin pantă și expoziție, motiv pentru care

apare termenul de valoare corectată.

Precipitații medii anuale corectate.

Și asupra acestui factor s-au făcut considerațiile necesare în subcapitolele referitoare la

relief și climă inclusiv modul în care panta terenului modifică regimul hidric, diminuându-l,

aceasta fiind semnificația termenului de valoare corectată.

Textura solului.

Din acest punct de vedere, teritoriul SILIȘTEA nu prezintă o varietate mare, textura fiind

mijlocie.

Panta terenului.

Este un element de mare importanță pentru favorabilitate deoarece acesta are pe lângă un

efect direct și unul indirect prin acea că modifică atât regimul termic cât și pe cel hidric

provocând o redistribuire a acestora după modul în care a fost detaliat la subcapitolul

relief.

Pe teritoriul SILIȘTEA avem pante cu valori cuprinse între 5-7% cât și 8-12%.

Adâncimea apei freatice.

Alături de precipitații, este elementul care diminuează favorabilitatea tuturor speciilor sau

folosințelor, motiv pentru care marea majoritate a terenurilor nu se încadrează, în regim

natural, în clasa I-a și II-a de calitate, deoarece acest element diminuează favorabilitatea

la 60 % așa încât, cea mai mare notă care poate fi obținută nu trece de 60 aflat la limita

superioară a clasei a III-a.

Porozitatea totală.

Nu se manifestă compactări ale terenului care să ducă la scăderea favorabilităţii,

înregistrându-se valori apropiate de optim ale porozității, densității aparente și gradului de

tasare.

Conținutul de carbonat de calciu.

În teritoriul studiat nu se realizează concentrații mai mari de 10 % în primii 50 cm care să

ducă la diminuarea favorabilității, decât la solurile puternic sau excesiv erodate.

Reacția solului.

Marea majoritate a solurilor din teritoriul SILIȘTEA au reacția slab alcalină pH-ul este

cuprins între 7,8-8,2. Reacția solului este cel mai important parametru de caracterizare

chimică a solului, dar în zonă nu realizează valori care să producă diminuări drastice ale

recoltei.

Volumul edafic util.

Pentru ca plantele să-și desfășoare în condiții optime procesele biologice de sinteză a

materiei organice, ele trebuie să-și ia din sol apa și elementele minerale de nutriție

necesare în fotosinteză.

Pentru aceasta, plantele explorează un anumit volum de sol în conformitate cu

particularitățile aparatului radicular dar și posibitățile oferite de grosimea solului.

33

Cu cât aparatul radicular este mai profund, cu atât mai mare este volumul de sol explorat.

În teritoriul SILIȘTEA, acest factor nu diminuează favorabilitatea terenurilor.

Rezerva de humus.

Așa cum s-a mai arătat, humusul constituie rezerva de substanțe nutritive pe care le pune

treptat la dispoziție plantelor prin mineralizare. Între cantitatea de humus și fertilitatea

solului este o legătură directă.

La o rezervă de humus mai mică de 160 t/ha favorabilitatea este deja afectată. Scăderea

rezervei pe terenurile puternic erodate, la mai puțin de 120 t/ha înseamnă diminuarea

favorabilităţiila 70 % pentru cartof, sfeclă, in ulei, cânepă și legume, la 90 % pentru

pășune, pomi și vie pentru vin și 80 % pentru celelalte specii.

34

CAPITOLUL 6

VEGETAȚIA PAJIȘTILOR

Vegetația pajiștilor este alcătuită în mare parte din plante perene: gramineele,

leguminoasele, rogozuri și specii din alte familii botanice(diverse).

6.1 GRAMINEELE

Gramineele au dominanța cea mai mare în pajiști, au o ocupare de 30-50% și, în

unele cazuri chiar de 80-90%. Valoarea lor furajeră este bună având conținut mare în

substanțe nutritive și grad ridicat de digestibilitate. Pierderile provocate de scuturarea

frunzelor prin uscare sunt foarte reduse. Au o mare capacitate de înfrățire și un sistem

radicular foarte bine dezvoltat în staturile superficiale ale solului. Reacționează foarte bine

la lucrările de îmbunătățire pe pajiști, în sensul că dau producții mari și de calitate.

Particularități biologice. Cunoașterea particularităților biologice respectiv a

sistemului radicular, înfrățirii, proporția dintre lăstarii scurți și alungiți, modului de grupare a

lăstarilor în procesul de înfrățire, otăvirea, acumularea substanțelor de rezervă, permite

înțelegerea în aplicarea măsurilor din prezentul amenajament pastoral.

Sistemul radicular este fasciculat și concentrat în staturile superficiale ale solului.

Adâncimea sistemului radicular la una și aceeași specie diferă în funcție de condițiile de

creștere. Pe un sol uscat și sărac în elemente nutritive, gramineele au o rădăcina mai

profundă, iar pe un sol umed și fertil un sistem radicular mai superficial. Există o corelație

și între adâncimea sistemului radicular și înălțimea plantelor.

În rădăcini, stoloni și baza lăstarilor se acumulează substanțe de rezervă pe care

plantele le utilizează când asimilația este slabă (după pășunat) sau complet oprită(iarna).

Acumularea are loc intens toamna. Cu cât în această perioadă se acumulează cantități

mai mari cu atât plantele suportă mai ușor temperaturile scăzute din iarnă și primăvara

încep să crească mai repede. Masa de rădăcini crește puternic primăvara dar mai ales

toamna.

Înfrățireaeste o însușire cu rol deosebit în viața plantelor și constă în formarea de

lăstari, numiți „frați”, din nodul de înfrățire situate la baza plantei mamă. Fiecare lăstar

formează rădăcini proprii și este capabil să trăiască singur.

Dacă prima recoltare sau pășunat se execută

deasupra apexului (vârful de creștere al tulpinii) lăstarii

generative vor continua să crească rapid, iar numărul

lăstarilor vegetativi care se vor forma din nodul de înfrățire

va fi redus. Acest fenomen, numit de M. Gillet (1973) “criza

înfrățirii”, are urmări asupra producției și calității, este

rezultatul competiției dintre cele două categorii de frați,

deoarece elementele nutritive migrează cu precădere către

frații generativi. Executarea pășunatului la o înălțime mai

mare de 5-10 cm de la suprafața solului, în timpul căruia nu

se îndepărtează apexul, nu duce la stimularea înfrățitului

deci la obținerea de producții mari și de calitate. De

asemenea, pășunatul la înălțime prea mică, de 1,5 cm sau

35

mai mica, stânjenește sau stagnează înfrățitul.

Proporția dintre lăstarii scurți și cei alungiți este folosit la aprecirerea modului de

folosire, prin cosire sau pășunat.

Gramineele de talie joasă au lăstarii scurți care se formează la etajul inferior al

covorului vegetal. Aceste plante se pretează la folosirea prin pășunat și se mai numesc

plante de pășune. Din această grupă fac parte următoarele specii: Lolium perenne, Poa

pratensis, P. bulbosa, Festuca rubra, F. valesiaca, F. pseudovina, F. ovina, Nardus stricta,

etc.

Gramineele de talie înaltă: majoritatea lăstarilor sunt alungiți, au înalțimi mari, de

1m și sunt bogați în frunze tulpinale. Dau producții mari prin cosit. De aceea se mai

numesc și plante de fâneață. Din această grupă fac parte următoarele specii:

Arrhenatherum elatius, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Phleum pretense, Typhoides

arundinacea, etc.

Gramineele de talie mijlocie ocupă etajul mijlociu al lanului ierbos și se pot folosii

atât prin pășunat cât și prin cosit. Din această grupă fac parte următoarele specii: Festuca

pratensis, Alopecurus pratensis, Agropyron pectiniforme, Agrostis stolonifera, etc.

Modul de grupare a lăstarilor în cadrul procesului de înfrățire. Din acest punct de

vedere gramineele se impart în: stolonifere, cu tufă rară, cu tufă mixtă și deasă.

Gramineele cu tufă mixtă cum sunt: Poa pratensis, Festuca rubra, Alopecurus

pratensis se dovedesc excelente plante de pășune. Ele rezistă la pășunat și se refac ușor

după ce au fost pășunate. Acestea se caracterizează prin nod de înfrățire la adâncime de

2-3 cm și prezența stolonilor scurți și subțiri, care ies din sol la o distanță mica de tulpină.

37

Gramineele cu tufă deasă au o valoare economică foarte scăzută. Producțiile sunt mici și

de calitate inferioară. Din această grupă fac parte următoarele specii: Festuca ovina ssp.

suedica, F.rupicola, F.valesiaca, Poa violaceea,etc.

Otăvirea este însușirea de regenerarea plantelor după cosit și pășunat. După

energia de otăvire, gramineele se împart în: graminee care otăvesc foarte repede și dau

mai mult de două coase(Lolium multiflorum, Dactilys glomerata) care otăvesc încet

(Alopecurus pratensis, Festuca pratensis) și care otăvesc foarte încet și dau o singură

coasă (Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Bromus inermis).

Acumularea substanțelor de rezervă. Substanțele de rezervă se găsesc la baza

lăstarilor, la baza frunzelor (Poa pratensis, Lolium perenne), în internodiile scurte de la

baza lăstarilor, în stoloni și rizomi. În rădăcini se află o cantitate mică de substanțe de

rezervă. Cunoașterea acestui fapt permite să se explice de ce pășunatul sau cositul la o

înălțime prea mică de la suprafața solului duce la regenerarea slabă a gramineelor.

6.2 LEGUMINOASELE

Leguminoasele sunt reprezentate în flora spontană de un număr impresionant de

specii. Valoarea lor furajeră este ridicată datorită conținutului ridicat de proteină.

Leguminoasele nu concurează cu gramineele, ci dimpotrivă, le ajută, prin îmbogățirea

solului cu azot.

38

PRINCIPALELE GRAMINEE ȘI LEGUMINOASE FURAJERE DIN VEGETAŢIA

PAJIȘTILOR PERMANENTE

Nr.

crt.

Denumire științifică

(populară)

Însușiri morfologice și

biologice

Productivitate Indice de

calitate

GRAMINEE

1. Agropyron

cristatum (pir

cristat)

Tufă rară, de 30-40 cm,

timpurie, foarte rezistentă la

secetă

Mijlocie 3

2. Agropyron repens

(pir târâtor)

Plantă cu stoloni, înaltă,

rezistentă la secetă Mare 2

3. Botriochloa

ischaemum

(bărboasă)

Talie mijlocie (40-50 cm),

foarte rezistentă la secetă Mică 0

4. Bromus erectus

(obsigă)

Tufă rară de 70-80 cm,

rezistentă la ger și secetă Mijlocie 2

5. Cynodon dactylon

(pirul gros)

Plantă cu stoloni foarte

rezistentă la secetă și ger Mică 1

6. Festuca

pseudovina

(păiuşul oilor)

Tufă deasă, 20-30 cm,

rezistentă la secetă şi

păşunat

Mică 1

7. Festuca rupicola Tufă deasă, 20-30 cm, Mică 2

39

Se poate considera ca o pajiște este valoroasă din punct de vedere al producției și

al calității când leguminoasele reprezintă 20-25% din vegetație.

Particularități biologice.

Sistemul radicular. Leguminoasele au rădăcini pivotante, rezultând că

leguminoasele nu concurează gramineele pentru hrana și apa din sol.

Pe rădăcinile leguminoaselor sunt nodozități în care trăiesc bacterii fixatoare de

azot din genul Rhizobium.

Lăstărirea. Formarea lăstarilor la leguminoase este analog, dar nu identic cu

înfrățirea la graminee. Lăstarii se formează primăvara și vara-toamna și mor după ce au

fructificat. Lăstarii leguminoaselor se formează din mugurii situați pe colet la fel ca la

graminee, lăstarii leguminoaselor sunt scurți si alungiți. Cei alungiți pot fi vegetativi și

generativi. Proporția dintre lăstarii scurți și alungiți oferă indicații despre modul de folosire,

prin cosit sau pășunat. Leguminoasele cu lăstari scurți, numite de talie joasă, sunt plante

de pășune (Trifolium repens, Lotus corniculatus, Medicago lupulina, etc.), iar cele cu

lăstari alungiți numite de talie înaltă sunt plante de fâneață (Trifolium pratense, Vicia

cracca, Onobrychis, viciifolia, etc.).

(F.sulcata)(păiuş

de silvostepă)

rezistentă la geruri, secetă şi

păşunat

8. Festuca valesiaca

(păiuş stepic)

Tufă deasă, talie 20-30 cm

foarte rezistentă la secetă și

timpurie

Mică 2

9. Poa bulbosa (firuța

cu bulbi)

Tufă rară, 10-20 cm, foarte

rezistentă la secetă Slabă 3

10. Stipa

capillata(colilie)

Tufă deasă, 50-80 cm,

rezistentă la uscăciune Mică 0

11. Stipa pennata

(colilie)

Tufă deasă 50-80 cm, foarte

rezistent la secetă Mică 0

LEGUMINOASE

12. Medicago falcata

(lucerna galbenă)

Tulpină înaltă de 40-70 cm,

foarte rezistentă la secetă şi

ger, otăveşte mai slab

Mijlocie 4

13. Medicago lupulina

(lucerna măruntă)

Plantă anuală, 15-20 cm,

rezistentă la secetă Mica 4

14. Melilotus officinalis

(sulfina galbenă)

Plantă bianuală, 1-1,2 m,

rezistentă la ger şi secetă Mare 2

15. Onobrychis

viciifolia (sparceta)

Tulpină de 40-60 cm, foarte

rezistentă la secetă, otăveşte

slab, nu produce meteorizaţii

Mare 4

16. Trifolium

fragiferum (trifoi

fragifer)

Tulpina de 10-30 sensibilă la

ger, suportă pășunatul Mică 3

17. Vicia villosa

(măzăriche

păroasă)

Plantă înaltă cu flori în

raceme Mare 3

40

Formele de creștere. Partea de la suprafața solului după poziția pe care o iau

lăstarii este reprezentata diferit.

Leguminoase cu tufa. Aceste plante capătă aspectul unei tufe laxe, lăstarii cresc

mai mult sau mai puțin vertical. Exemple: Trifolium pratense, T. hybridum, Medicago

falcata, etc.

Leguminoase cu tulpini târâtoare. Lăstarii cresc așternuți pe sol și se pretează

foarte bine la folosirea prin pășunat. Sunt singurele leguminoase care se înmultesc pe cale

vegetativă și au o vivacitate mai mare, exemplu: Trifolium repens, T. fragiferum, etc.

Otăvirea. Leguminoasele se refac mai repede decât gramineele, mai ales în

cazurile în care solul este umed și pășunat rațional. Majoritatea otăvesc de trei ori sau

chiar de patru ori în vegetație. Sunt și leguminoase care otăvesc mai slab, ele nu se refac

după ce au fost folosite sau se refac o singura data. Exemplu: Onobrychis viciifolia,

Trifolium montanum, etc.

Vivacitatea. Leguminoasele au o vivacitate mai scurtă decât gramineele.

Leguminoasele cu ritm de dezvoltare rapid și vivacitate scurtă. Sunt plante care

trăiesc unu sau doi ani. Exemplu: Medicago lupulina, Melilotus albus, etc. Acestea se

mențin pe pajiști nu datorita vivacității lor, ci capacității de a se înmulți prin

autoînsămânțare. Exemplu: Trifolium pratense trăiește 3-5 ani, Trifolium hybridum

trăiește 4-5 ani.

Leguminoase cu ritm de dezvoltare mijlociu și vivacitate mijlocie. Plante care se

dezvolta mai lent și trăiesc 5-10 ani, ca de exemplu: Trifolium repens, T. montanum,

Medicago falcata.

Legumionoase cu ritm de dezvoltare lent și vivacitate mare. Plante care trăiesc 10-

15 ani și dezvoltarea lor este lenta. Examplu: Trifolium fragiferum.

6.3 SPECII DIN ALTE FAMILII BOTANICE

În general, animalele aleg pe pășune și consumă plantele cele mai bune.

Acest lucru este posibil, deoarece majoritatea plantelor toxice au un gust amar și

miros pătrunzător, neplăcut. Animalele cu stomac simplu, animalele tinere și cele bolnave

sunt mai sensibile la consumul plantelor toxice.

Ținând seama de pericolul mare pe care îl prezintă, se impune ca plantele toxice să

fie complet înlăturate din pajiști.

Sunt cazuri frecvente de specii semiparazite (Cuscuta ssp), care își procura hrana

prin intermediul plantelor bune de nutreț, pe care le parazitează.

41

PLANTE TOXICE ŞI VĂTĂMĂTOARE DIN PAJIŞTILE PERMANENTE

Nr.

crt.

Denumire

științifică

(populară)

Substanța toxică

Specii de

animale ce pot fi

intoxicate

Acţiune toxică

1. Adonis vernalis

(ruşcuţă)

Glucozidul

adonidina

Toate speciile Diaree, sistem

cardiovascular

2. Caltha laeta

(calcea calului)

Toate speciile

3. Chelidonium

majus

(rostopasca)

Chelidonină Porci, capre Vărsături, colici, etc.

4. Colchicum

autumnale

(brânduşa de

toamnă)

Alcaloidul

colchicină

Toate speciile Aparatul digestiv şi

respirator

5. Conium

maculatum

(cucută)

Conhidrină,

coniină

Toate speciile Sistem nervos şi

digestive

6. Cicuta virosa

(cucuta de apă)

Cucuroxină şi

uleiuri eterice

Toate speciile Salivaţie, diaree,

frisoane, etc.

7. Delphinium

consolida

(nemţişorul)

Delfinina din

seminţe

Bovine şi ovine Sistemul nervos

8. Equisetum

palustre (coada

calului)

Alcaloidul

equisetină

Bovine şi cai Sistemul nervos,

ficat, rinichi, etc

42

PLANTE NECONSUMATE SAU CU UN GRAD REDUS DE CONSUMABILITATE

(PLANTE DE BALAST)

Nr.

crt. Denumire științifică Denumire populară

1. Amaranthus albus Ştir

2. Cardaria draba Urda vacii

3. Carex praecox Rogoz

4. Capsella bursa pastoris Traista ciobanului

5. Centaurea sp. Mături

6. Daucus carota Morcov sălbatic

7. Eryngium campestre Scaiul dracului

8. Linaria genistifolia Linariţă

9. Symphytum officinale Tătăneasă

10. Verbena officinalis Urzicuţe

11. Verbascum phlomoides Lumânărica

12. Hypericum maculatum Sunătoare

13. Potentila argentea Scrântitoare

14. Matricaria chamomilla Mușețel

15. Thlapsi arvense Punguliță

16. Rubus caesius Mur

17. Urtica dioica Urzica Mare

9. Euphorbia

cyparissias

(laptele cucului)

Euforbină Toate speciile Sistemul nervos,

aparatul digestiv

10. Hypericum

perforatum

(pojarniţă)

Uleiuri eterice Toate animalele Aparatul digestiv

11. Papaver rhoeas

(macul roşu)

Narcotic puternic Bovine Amorţeală şi

simptome de turbare

12. Ranunculus acer

(piciorul cocoşului)

Uleiuri eterice Cai şi bovine Irită pielea

13. Datura

stramonium

(ciumăfaie)

Toate animalele

14. Solanum nigrum

(zârnă)

Toate animalele

43

SPECII FURAJERE DIN ALTE FAMILII BOTANICE ALE VEGETAȚIEI PAJIȘTILOR

Nr.

crt. Denumire Însușiri Consumat

Indice calitate

furajeră

1. Achillea millefolium

(coada şoricelului)

Perenă cu rizomi si

stoloni, 30-80 cm

Verde și fân 2

2. Geranium pratense

(ciocul berzei)

Perenă cu rizomi 30-

60 cm

Verde și fân 1

3. Plantago lanceolata

(pătlagina)

Perenă cu rizomi,

frunze laceolate

Verde și fân 2

4. Taraxacum officinale

(păpădie)

Perenă, frunze în

rozetă, cu rizom

vertical

Verde și fân

3

44

PLANTELE CE DĂUNEAZĂ PRODUSELOR ANIMALIERE

Nr.

crt.

Denumirea ştiinţifică

(populară) Prin ce dăunează

1. Arctium lappa (brusturul) Impurifică lâna

2. Artemisia austriaca (peliniţa) Imprimă laptelui gust amar

3. Thlaspi arvense (punguliţă) Imprimă laptelui gust neplăcut

4. Xanthium sp. (cornuţi) Impurifică lâna

Cicuta virosa (cucuta )

Xanthium spinosum (dracilă, holéră, scai tătăresc)

45

Brusture (Arctium lappa)

Xanthium strumarium

(cornac, cornuţi,

scaietele popii)

46

Euphorbia cyparissias (alior, laptele câinelui)

Eryngium campestre (scaiul dracului, rostogol)

47

CAPITOLUL 7

PAJIȘTI DIN ZONA SILIȘTEA

Pajiști de păiușuri stepice, pir crestat și colilii din stepă, cu valoarea pastoral

slabă și foarte slabă. Festuca valesiaca,valoarea pastorală este slabă, cu potenţial de

producţie scăzut de numai 3-5 t/ha MV şi o încărcare medie de 0,3-0,5 unităţi vită mare

(UVM) laha.

Se întâlnesc pajiști deFestuca pseudovina, F. rupicola, Stipa sp..,Festuca

valesiaca-Stipa ucrainica – stepă loessoidă, Stipa capillata – soluri foarte uscate, Stipa

lessingiana– soluri scurte, Botriochloa ischaemum, – soluri degradate, Thymus zygioides-

Agropyron pectiniforme– stepă petrofilă.

Vegetația este constituită din specii xerofile dominante fiind gramineele. În

compoziția floristică a acestor pajiști se găsesc multe specii de leguminoase, majoritatea

cu valoare economică scăzută. Dintre speciile mai valoroase se pot menționa: Medicago

falcata, M. lupulina, Onobrychis viciifolia, etc.

Caracteristice acestor pajiști sunt, însă, speciile din alte familii botanice de mare

uscăciune, inferioare din punct de vedere furajer, ca de exemplu:scaiul dracului( Eryngium

campestre), Centaurea sp., scai (Carduus acanthoides), ciulin(Carduus nutans) etc.

48

Pajiștile din această formație se folosesc numai pentru pășunat.

În vederea îmbunătățirii lor se aplică lucrări curente de distrugerea buruienilor,

nivelarea, fertilizarea, etc.

Pajiști de pârloage din stepă (formatii de Poa bulboasa, Artemisia austriaca,

Cynodon dactylon-Botriochloa ischaemum).

Pârloagele din stepă sunt pajiști îmburuienate, degradate, aflate în diferite stadii de

înțelenire. Vegetația de țelina primară a fost distrusă prin pășunat abuziv, cât și prin

desțelenire.

Sunt pajiști care nu au fost arate niciodată, deci vegetația derivă din țelină primară.

În condiții pronunțate de secetă și lipsa lucrărilor curente de îngrijire, vegetația a suferit

modificări. Unele sunt mai bine înțelenite, cu specii perene de uscăciune, caPoa bulbosa,

Botriochloa ischaemum, Agropyron pectiniforme, Festuca valesiaca, F. pseudovina,

Eurphorbia stepposa, Stipa sp., etc.

Majoritatea speciilor dominante sunt plante anuale rezistente le secetă și lipsite de

valoare economică.

Pârloagele din stepă se remarcă prin producții foarte scăzute (3-4 t/ha m.v.),

inferioare calitativ și repartizate neuniform în timpul perioadei de vegetație. Cea mai mare

parte a producției anuale, și anume, 70-80% se realizează până la începutul verii. În timpul

verii, aceste pajiști devin terenuri, practic neproductive.

53

7.2 DESCRIEREA VEGETAȚIEI LEMNOASE

Vegetaţia lemnoasă, dăunătoare, rar întâlnită pe pajiștile sunt : porumbar, păducel,

măceş şi altele.

Măceș (Rosa canina). Arbust înalt de 2-3 m, cu ramuri ghimpoase. Frunzele au 5-7

foliole evident zimțate pe margini. Florile cu diametru de 2-3 cm, situate pe pediceli de

lungimea receptaculului sau de 2 - 3 ori mai lungi ca acesta.Invadează pășunile neîngrijite.

Păducel (Crataegus laevigata).Arbust, cu lăstari tineri păroși. Frunzele sunt

rotunde, romboidale, cu 3-5 lobi numai până la cel mult ½ laminei, obtuzi, zimțați pe

margine. Invadează pajiștile neîngrijite.

Măceș

Păducel

54

Porumbar (Prunus spinosa). Arbust înalt de 1-3 m, cu tulpină foarte ramificată,

spinoasă. Frunze eliptice de 2-5 cm, situate pe pețioli scurți, păroși. Fructele sunt

globuloase, glabre, albăstrui-negricioase, astringente. Frecventă pe pajiștile neîngrijite.

Plantă dăunătoare vegetației valoroase de pe pajiști.

Porumbar

55

CAPITOLUL 8

CALITATEA PAJIŞTII

În trupurile de pajiști ale UAT SILIȘTEA s-au determinat mai multe specii de plante

cu grade diferite de acoperire, stabilindu-se coeficienţii de folosire a păşunii în funcţie de

compoziţia floristică a covorului ierbos, după cum sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr.

crt. Denumire trup

Suprafaţa

ha

Gra

min

ee

%

Le

gu

min

oa

s

e %

Alt

e s

pe

cii

%

Gra

d

ac

op

eri

re

Ve

ge

tati

e%

1 SILIȘTEA 59 19 22 91

2 ȚEPEȘ VODĂ 57 21 22 91

S-a parcurs fiecare trup de pajişte pe diagonală şi s-a determinat speciile de plante

întâlnite în interiorul fiecărei suprafeţe pe grupe după criterii botanice - economice, şi

anume:

a)Graminee

b) Leguminoase

c) Cyperacee şi juncacee

d) Plante din alte familii botanice

c) Muşchi şi licheni

d) Specii lemnoase

O pajiste naturala bună, trebuie să aibă o bună densitate şi o compoziţie botanică

echilibrată. Trupurile de pajişte din comuna SILIȘTEA au o compoziţie echilibrataă între

graminee şi leguminoase.

Compoziţia floristică a suprafeţei studiate a fost determinată prin metoda

pratologica (P), care consta în aprecierea procedurală în biomasa a componentelor

botanice pe grupe economice, menţionate mai sus Valoarea lor economică rămâne însă

slabă ,factorul limitativ fiind lipsa precipitatiilor.

56

CAPITOLUL 9

CAPACITATEA DE PĂȘUNAT

(ÎNCĂRCĂRCAREA PĂȘUNII CU ANIMALE)

Capacitate de păşunat - numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul

de păşunat de pe 1 ha de pajişte la care se cunoaşte producţia de furaje disponibilă;

Încărcătură optimă - numărul de UVM/ha calculat în funcţie de producţia vegetală şi

cerinţele nutriţionale ale animalelor fără a produce daune compoziţiei floristice şi faunei

sălbatice;

Capacitatea de pășunat este o noțiune cu un caracter destul de relativ,deoarece

producția pășunilor înregistrează valori diferite în decursul perioadei de vegetație,în funcție

de mulți factori,pe când necesarul de iarbă este mai mult sau mai puțin constant.

Coeficientul de transformare a diferitelor specii şi categorii de animale în UVM

Capacitatea de păşunat se estimează pe baza producţiei medii de masă

verde obţinută în anii anteriori, ţinând cont de fertilitatea solului, condiţiile meteorologice şi

compoziţia floristică a covorului vegetal. Încărcătura optimă de animale (Î.A.) sau

capacitatea de păşunat se defineşte prin numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg

sezonul de păşunat de pe 1 ha de pajişte, la care se cunoaşte producţia de furaje

disponibilă, şi se stabileşte conform formulei:

Î.A. = P.d. ÷ (C.i. x Z.p.),

în care:

Î.A. - încărcătura cu animale/ha de pajişte, exprimată în UVM/ha;

P.d. - producţia disponibilă de masă verde - kg/ha;

Z.p. - număr de zile de păşunat într-un sezon;

C.i. - consum zilnic de iarbă - kg/UVM.

[necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg de masă verde sau ≈ 13 kg (65:5)

substanţă uscată (s.u.)]

Specificare Coeficient de transformare

in UVM

Nr.capete pentru 1

UVM

Tauri și boi de muncă 1,0-1,2 0,8-1,0

Vaci de lapte 1 1

Bovine de toate varstele (în

medie)

0,7-0,8 1,3-1,4

Tineret bovin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0

Tineret bovin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0

Oi şi capre de toate vârstele 0,14 7,1

Oi şi capre mature 0,15-0,16 6,3-6,7

Cai de toate vârstele 0,8 1,3

Cai de tracţiune 1,0-1,1 0,9-1,0

Tineret cabalin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0

Tineret cabalin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0

57

Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minimă deanimale pe

hectar de 0,3 UVM.

Orientativ se prezintă producția și calitatea principalelor categorii de pajiști permanente

Producţia și calitatea principalelor categorii de pajişti

Categoria de pajişte Producția de iarbă (t/ha)

Calitatea furajeră

I Reînsămânţate, fertilizate intensiv, amendate, după caz, din zone umede şi cu condiţii de irigare

30-50 Foarte bună

II Reînsămânţate, fertilizate la nivel mediu, amendate, după caz, din zone umede, neirigate

25-35 Foarte bună Bună

III Supraînsămânţate, amendate, după caz, fertilizate la nivel mediu din zone mai uscate, neirigate

12-25 Bună Mijlocie

IV Pajiști cu specii cu valoare medie, fertilizate sporadic cu îngrăşăminte naturale şi chimice, parţial îmbunătăţite

6-15

Mijlocie Slabă

V Pajiști cu specii cu valoare medie şi slabe furajere, neîmbunătăţite

3-10 Slabă Foarte slabă

VI Pajiști îmburuienate, invadate cu vegetaţie arbustivă, soluri erodate, exces de umiditate etc. şi alte degradări ale solului şi vegetaţiei.

1-5

Foarte slabă

Categoria V Slabă-Foarte slabă

Deciziile cu privire la numărul de animale care pasc se stabilesc în funcţie de:

- rata anuală de creştere a plantelor şi curba de variaţie din anii anteriori,

- variabilitatea de creştere a pajiştii pe bază de date istorice şi meteorologice,

- necesarul de furaje pentru fiecare categorie de animale şi stare fiziologică.

P.t. - producţia totala de masă verde - kg/ha pentru solurile din studiu: este cuprinsă între

3000-10000 kg/ha vezi tabel.

În UAT SILIȘTEA încărcătura UVM se prezintă astfel:

Categoria de animale

Coeficient

de

conversie

Capete /UVM

Efectiv

de

animale

TOTAL

UVM

Bovine de toate vârstele 0,7-0,8 1,3-1,4 527 395

Oi și capre de toate vârstele 0,14 7 4166 582

Cai de toate vârstele 0,8 1,3 30 24

TOTAL 1001

58

Cf%= 100)/(

)/()/(x

hakgPt

hakgRnhakgPt

Producţia păşunii (Pt)este calculată 6050 kg/ha şi resturile neconsumate (Rn) sunt de

720 kg /ha,

Coeficientul de folosire a ierbii(Cf) este de 88 %

Cf =6050 − 720

6050× 100 = 88%

Se va calcula încarcatura păşunii (Îp)

Z.p. - număr de zile de păşunat într-un sezon: 180 zile

C.i. - consum zilnic de iarbă - kg/UVM =65 kg /UVM

Încarcatura de animale ( Îp cap/ha)

100pasunat x de zile Nr. x iarba de zilnicNecesar

(%) Cf x (kg/ha)Pt Îp

Calcul:

Încărcătura păşunii cu animale

Îp =6050 ×88

65×180×100= 0,455 UVM/ha

Stabilirea încărcăturii totale de animale a unei păşuni (ÎAP) se face prin înmulţirea

suprafeţei (ha) cu încărcarea păşunii pentru fiecare specie exprimat în UVM (unitate vita

mare)

ÎAP= 628 x 0,455 = 286 UVM

Planificare succesiunii de păşunat a tarlalelor se face astfel încât pajiştea să rămână în

limitele productive stabilite cantitativ şi calitativ. Pentru a preveni reducerea potenţialului

productiv al pajiştii şi afectarea calităţii acesteia se planifică păşunatul tuturor tarlalelor.

In studiul prezentat păşunea de 628 ha, poate susţine o încărcătura de

animale de 286 UVM

Din calculul animalelor din registrul agricol, în baza cererilor de atribuire, din

RNE, rezulta o încarcatura de 1001 UVM, iar prin calculul rezultă că păşunea poate

susţine o încărcătură de 286 UVM.

Aceasta suprafaţă de 628 ha, va fi atribuita crescatorilor de animale cu

obligatiile contractuale pentru întretinerea păşunii şi ameliorarea suprafetei atribuite.

59

Pentru a satisfice încarcătura de animale de UVM ce a rezultat din calcul (cf. Registru şi

RNE ) se recomandă creşterea potentialului păşunilor prin lucrări ce sunt prezentate în

capitolul de lucrări tehnice pentru mărirea productiei de masa verde a păşunilor şi

îmbunătăţirea compozitiei floristice a pasunii şi mărirea suprafeţei păşunii.

Planificare succesiunii de păşunat a tarlalelor se face astfel încât pajiştea să rămână în

limitele productive stabilite cantitativ şi calitativ. Pentru a preveni reducerea potenţialului

productiv al pajiştii şi afectarea calităţii acesteia se planifică păşunatul tuturor tarlalelor.

Pentru a preveni păşunatul excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a păşunii,

scăderea producţiei de iarbă şi a cantităţii de iarbă consumată de animale în ciclurile

următoare de păşunat, trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafaţă.

Orice nerespectarea în gestionarea pajiştilor produce reduceri cantitative şi calitative de

masă verde şi creşte riscul degradării păşunii.

60

CAPITOLUL 10

PERIOADA DE PĂȘUNAT

Criteriul unanim acceptat ca momentul optim de păşunat, atȃt primavara, cȃt şi la

celelalte cicluri este producţia păşunii.

Pentru începerea pășunatului primăvara la ciclu I, mai importantă insă, decât

producția minimă realizata este faza de vegetație în care se găsesc gramineele din

pășune, determinata după înălțimea apexului(conul de creştere al spicului la graminee)

aflat la 6-10 cm fata de suprafața solului, în funcție de precocitatea și talia gramineelor.

Indicatorii momentului optim de începere a pășunatului și

corelația dintre ei

(dupa Simtea, 1978)

Clasa de precocitate

a soiurilor de

graminee

Producţia

de s.u.

(t/ha)

Înalţimea(cm)

Durata

de

păşunat

(zile)* apexului plantelor**

Precoce 1,33 10 21 4

Semiprecoce 1,46 8 21 7

Semitardive 1,29 6-8 22 10-11

Tardive 1,98 6 22 12-14

*Nr. mediu de zile până la apariția inflorescenței

**La punctul de curbură a frunzelor

Pentru a evita înspicarea la ciclu următor de pășunat, situație în care gradul de

consum scade foarte mult, este necesar ca apexul sa fie consumat în întregime de

animale în timpul pășunatului.

Momentul optim de pășunat se poate stabilii cu aproximație și după înălțimea

plantelor, la 10-15 cm pe pășunile permanente formate din plante de talie joasa, la 15-20

cm pe cele permanente din plante de talie mai înaltă. La alegerea momentului optim

pentru începerea pășunatului trebuie să se țină seama și de mersul vremii. Se recomandă

ca la declanșarea pășunatului temperatura aerului din timpul nopții să nu scadă sub 5℃

Momentul începerii păşunatului rațional se face la:

- înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară, care este un

adevărat fitotermometru;

- după 23 aprilie (Sf. Gheorghe) respectat de crescătorii de animale din ţara

noastră.

Data începerii şi încheierii păşunatului, precum şi modul de organizare a

păşunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.

Nerespectarea momentului optim de începere a pășunatului are drept rezultat

numeroase efecte negative asupra solului, plantelor și animalelor.

În acest sens, pășunatul prea timpuriu, când solul este umed, conduce la

distrugerea stratului de țelină, tasarea prea puternică și înrăutățirea condițiilor de aerație

din sol, denivelarea terenului și declanșarea fenomenelor de eroziune pe pășunile situate

în pantă.

61

Ca urmare, plantele autotrofe valoroase se răresc și, cu timpul dispar, locul lor fiind

luat luat de plante cu valoare furajeră mai scăzută, precum și de buruieni. Datorită

suprafeței foliare mai reduse refacerea plantelor se face pe baza substanțelor acumulate,

care se epuizează treptat de unde și scăderea producției.

Sănătatea si producția animalelor este influențata negativ de pășunatul prea

timpuriu. Iarba prea crudă are un efect laxativ epuizant, iar datorita tranzitului rapid se

produce eliminarea excesivă din organism a sărurilor de cupru, magneziu și sodiu. Iarba

are de asemenea un conținut scăzut în celuloză ceea ce determină apariția unor forme de

indigestie sau chiar meteorizații deoarece se pretează mai puțin la salivație și rumegare.

La depășirea momentului începerii pășunatului, plantele avansează în vegetație,

scade conținutul în proteină și crește cel în celuloză.

Dacă o parte din suprafața nu s-a putut pășuna și gramineele ajung la înspicare

este necesar ca suprafața să fie cosită, urmând a se pășuna la ciclurile următoare.

Durata sezonului de păşunat este de circa 180 zile, de la ultima decadă a lunii

aprilie, până la ultima decadă a lunii octombrie.

În acest scop pășunatul trebuie să înceteze cu aproximativ 20-30 de zile înaintea

apariției înghețurilor permanente sau după străvechea tradiție românească, de Sf.

Dumitru (26 octombrie), creând, posibilitatea refacerii masei vegetale, pe seama căreia se

sintetizează substanțele de rezervă.

Încetarea pășunatului se face astfel încât plantele să poată rezista la temperaturile

scăzute din timpul iernii și sa pornească primăvara cât mai devremeîn vegetație.

62

CAPITOLUL 11

METODE DE PĂȘUNAT

Metodele de pășunat se clasifică în două categorii: pășunatul continuu (liber),

pășunatul prin rotație. Ambele metode au variante pentru exploatarea extensivă și

intensivă.

Pășunatul continuu (liber). Reprezintă metoda prin care animalele circulă în mod

liber pe toată suprafața pășunii, de primăvara până toamna, fără o supraveghere

deosebită.

Pășunatul liber extensiv se practică din cele mai vechi timpuri și se caracterizează

prin lucrări minime de îngrijire aplicate pe pășuni sau chiar prin absența acestora și prin

lipsa de corelare între capacitatea de producție a pășunii și încărcarea acestuia cu

animale.

Din acest motiv pășunile nu pot fi valorificate complet datorită unei subîncărcări cu

animale, dar și de cele mai multe ori sunt supraîncărcate, nereușind să asigure hrană

suficientă.

Având ladispoziție toatăsuprafața pășunii, animalele consumă iarba în mod selectiv,

pășunând repetat plantele mai valoroase. Folosirea repetată și într-o fază prea timpurie,

duce la dispariția gramineelor și leguminoaselor valoroase, în special a celor de talie

înaltă, care otăvesc puternic. Acestea dispar prin epuizare pe măsura consumării

substanțelor de rezervă acumulate în organele subterane. Plantele care rămân

neconsumate, buruienile și plantele toxice, caurmare a pășunatului selectiv, ajung la

maturitate, se înmulțesc și depreciază de la un an la altul compoziția floristică a pășunii.

Pășunatul în front, reprezintă o formă îmbunătățită a pășunatului liber. În acest caz

nu se mai permite pășunatul animalelor pe toată suprafața pășunii, acesta fiind dirijat.

Denumirea îi vine de la faptul că animalele pășunează mai mult sau mai puțin în linie sub

supravegherea ciobanilor, pe măsura consumării suficiente a plantelor. Aceasta metodă

elimina o parte din neajunsurile pășunatului liber.

Pășunatul continuu (liber) intensiv, se recomandă în zonele în care precipitațiile nu

constituie factor limitativ, sau în condiții de irigare și fertilizare cu azot. Încărcarea pășunii

cu animale se stabilește în funcție de producția ei.

Prin pășunatul continuu, animalele contractează, de regulă, boli parazitare, în

special helmintoze, care le afectează uneori destul de grav sănătatea și producția.

Receptivitatea cea mai mare față de germenii parazitari o au animalele tinere.

Pășunatul prin rotație. Reprezintă metoda prin care timpul de pășunat pe același

loc este limitat, iar pășunatul se realizează ciclic. Pentru această, suprafața pășunii se

împarte în cu ajutorul gardurilor fixe sau mobile în mai multe porțiuni, care sunt pășunate

succesiv. Prin acest sistem plantele au la dispoziție timpul necesar pentru refacere până

când sunt pășunate din nou. Reluarea pășunatului pe fiecare suprafață are loc în aceeași

ordine.

Avantajele pășunatului prin rotație sunt:

-se elimină aproape în totalitate pășunatul selectiv. În acest mod se îmbunătățește

compoziția floristică și crește gradul de consumabilitate;

-crește producția pășunii, datorită faptului că plantele otăvesc mai bine în perioada

ce le este rezervată ca atare după ce au fost pășunate și impicit, crește încărcarea cu

animale;

-producție mai uniform repartizată;

63

-se previne îmbolnăvirea animalelor de parazitoze, deoarece în timpul limitat cât

rămân animalele pe aceeași suprafață, germenii parazitari nu ajung la stadiul de infestare,

iar în perioada de refacerea plantelor, până la revenirea animalelor pe suprafața

respectivă, are loc sterilizarea” pășunii sub acțiunea razelor solare.

Pășunatul prin rotație necesită garduri pentru delimitarea suprafețelor de pășunat

asigurarea apei la discreție și dirijarea animalelor de la o suprafață pășunată la alta.

Aceste lucrări obligatorii, presupun cheltuieli mai mari, decât în cazul pășunatului continuu

ceea ce reprezintă un dezavantaj. Din acest motiv, pășunatul prin rotație se justifică din

punct de vedere economic numai pe pășunile foarte productive, cu compoziție floristică

valoroasă, realizează mai multe cicluri de folosire într-o perioadă de vegetație.

Pășunatul prin rotație extensiv(sau simplificat), se apropie mai mult de pășunatul

continuu intensiv, motiv pentru care se recomandă a fi aplicate fertilizări cu doze mari

deîngrășământ cu azot și asigurarea la optim a apei din precipitații sau irigat.

În această variantă, pășunea se împarte într-un număr redus de tarlale, și anume 2-

4 în primăvară și 4-6 în perioada de vară, ca urmare durata de pășunat pe o tarla este de

7-14 zile primăvara și de 5-10 zile la șfârșitul sezonului de pășunat. Acest sistem nu va da

rezultate bune dacă se aplică pe pășuni slab productiv și calitativ și dacă nu se asigură

cerințe pentru creșterea rapidă a plantelor.

Pășunatul prin rotație intensiv prezintă trei variante:

-pășunatul pe tarlale(clasic)

-pășunatul dozat

-pășunatul cu porția

Pășunatul pe tarlale (pășunatul propriu zissau clasic). Pășunea se împarte în 8-

10(12) tarlale pășunatul pe fiecare tarla având o durată de 4-6 zile. Această durată

prezintă următoarele avantaje: suficient timp pentru refacerea plantelor, posibilitatea

pășunării tuturor tarlalelor în cadrul unui ciclu de folosire, protejează solului și stratul de

țelină de degradare, nu stresează animalele, așa cum se întâmplă la durate mici de

pășunat pe o tarla.

Pășunatul dozat, este o metodă și mai intensivă, prin care animalelor li se

delimitează suprafețele de pășunatpentru o zi sau o jumătate de zi, cu ajutorul gardului

electric. Metodă folosită pe pășuni de mare producție la care necesarul zilnic de furaj

pentru o vita mare se obține de pe aproximativ, 75-100 m2 la primele două cicluri de

pășunat și de 150-200 m2 la ciclurile următoare.

Pășunatul cu porția este cea mai intensivă metodă de pășunat, care, simulează o

iesle mobilă. Animalele pășunează aliniate frontal, având la dispoziție în față o fâșie de

0,5-1 m astfel încât să nu calce iarba și să nu murdărească iarba proaspătă.

În UAT Siliștea pășunatul se face în sistem liber extensiv ( în devălmășie).

ÎMPĂRȚIREA PĂȘUNILOR ÎN TARLALE

Aceasta este o lucrare obligatorie pentru aplicarea metodei de pășunat prin rotație,

pe tarlale.

Pentru unități cu efective mari de animale și suprafețe de pășuni, de asemenea

mari, se impune, împărțirea pășunii mai întâi in trupuri,denumite unități de exploatare

(U.Ex) a căror producție asigură necesarul de masă verde pentru o grupă de 100-120

UVM.

Suprafaţa unei unităţi de exploatare se calculează conform formulei:

64

U.Ex. = N ÷ P.d.,

în care:

N - necesarul de masă verde al grupei de animale care păşunează pe întregul

sezon;

P.d. - producţia disponibilă a pajiştii (kg/ha masă verde).

Suprafaţa unităţii de exploatare rezultată din calcul se majorează cu 10 până la 20 %

pentru a crea o rezervă de furaje în situaţia în care producţia estimată nu se realizează

datorită secetei.

Pentru stabilirea numărului de tarlale se face raportul între durata de refacere a

pajiştii şi durata păşunatului pe o tarla:

N.t.= D.r. ÷ D.p.,

în care:

N.t. - numărul de tarlale;

D.r. - durata de refacere a pajiştii (pentru regenerarea plantelor), cu variaţii cuprinse

între 24 şi 50 zile, în funcţie de numărul ciclului de păşunat, condiţiile meteorologice,

altitudine, tipuri de plante etc.;

D.p. - durata de păşunat pe o tarla cu variaţii cuprinse între 3 şi 6 zile.

Durata de refacere a pajiştii (pentru regenerarea plantelor)se stabileşte în funcţie de

specia dominantă de plante valoroase, sol, precipitaţii, temperatură, condiţii de secetă etc.

La începutul sezonului de păşunat, când creşterea vegetaţiei este rapidă, sunt necesare

cel puţin 20 zile de odihnă, iar în ciclurile următoare sau în perioada de secetă sunt

necesare cel puţin 30 zile de odihnă. În mod obișnuit, în regiunile sărace în precipitatii,

plantele se refac mai greu, deci durata ciclului de pășunat va fi mai mare, și anume de

aproximativ 30-45 zile.

În regiunile bogate în precipitații și pe soluri fertile, plantele se refac mai repede și

ciclu de pășunat durează 25-35 zile.

În legătură cu numărul de zile cât pășunează, se recomandă ca animalele să

rămână pe o tarla cel mult 6 zile. Dacă se prelungește pășunatul pe o tarla mai mult de 6

zile, este stânjenit procesul de otăvire a plantelor, deci se reduce numărul ciclurilor de

pășunat și scade producția pășunii. Pe lângă acestea, solul se bătătorește, se distruge

stratul de țelină și se mărește pericolul îmbolnăvirii animalelor cu viermi și paraziți, care

după primele 6 zile trec în stadiul de invazie.

În unele țări se recomandă ca animalele să nu rămână mai mult de 2-3 zile pe o

tarla.

Numărul de tarlale se majorează cu 1-2, reprezentând tarlalele care se scot anual

prin rotaţie de la păşunat, pentru aplicarea metodelor de îmbunătăţire. Pornindu-se de la

acest calcul, a fost elaborat și un principiu referitor la împărțirea pășunii pe tarlale, și

anume, timp scurt de pășunat pe o tarla - perioadă lungă de refacere a plantelor”.

Delimitarea tarlalelor se realizează prin forme natural ale reliefului (râuri, văi)

vegetația lemnoasă existentă (liziere, pâlcuri de arbori) drumuri, semne convenționale sau

prin garduri fixe, electrice.

La împărțirea în tarlale se are în vedere un drum principal de acces în tarlale,

nefiind admisă trecerea animalelor prin tarlale deja pășunate care se află în perioada de

refacere.

65

CAPITOLUL 12

LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE ANUALĂ ȘI PE TERMEN LUNG

Lucrările efectuate pentru îngrijirea și îmbunătățirea pășunilor sunt: lucrări de

suprafață și radicale.

Lucrările de suprafață sunt acele lucrări prin care se realizează condiții mai bune

pentru creșterea plantelor valoroase,fără a distruge covorul vegetal existent. Acestea au

avantajul dea fi simple, mai economice și la aplicarea corectă dau rezultate tot așa de

bune.

Lucrările executate în acest scop sunt: curățirea de resturi vegetale și

pietre,combaterea vegetației lemnoase,distrugerea buruienilor,a mușuroaielor precum și

nivelarea terenului.

Alte lucrări de suprafață vizează îmbunătățirea compoziției floristice prin lucrări de

combatere a buruienilor, de supraînsămânțare, îmbunătățirea regimului de apă și aer

pentru plante, fertilizarea plantelor, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului.

Lucrările radicale presupune desțelenirea pajiștilor permanente și înființarea de

pajiști temporare.

CURĂȚIREA

Lucrările de curățire au rolul de îndepărtare de pe pajiști a resturilor vegetale

depuse de ape, pietre, buturugi și cioate, mărăcinișuri.

Pietrele strânse se folosesc la pavarea drumurilor,la consolidarea terenului din jurul

adăpătorilor si la consolidarea terenurilor supuse eroziunii.

Lucrările de curățire trebuie efectuate în tot timpul anului, pentru înlăturarea

plantelor de talie mare cu ghimpi sau toxice, neconsumate deanimale. Dacă nu se elimină

după pășunat aceste plante se înmulțesc,reduc gradul de ocupare a speciilor valoroase și

devin dăunătoare pentru animale. În cazul în care după lucrările de curățire pășunea

rămâne cu goluri în vegetație și denivelată,se execută nivelarea și supraînsămânțarea cu

un amestec de leguminoase și graminee recomandate pentru zona respectivă.

NIVELAREA TERENULUI

Suprafețele de pășuni sunt denivelate ca urmare a formării de mușuroaie de origine

animală si vegetală, precum și suprafețele denivelate în urma defrișării, a dejecțiilor solide

de la animale,eroziunii solului și a alunecărilor de teren.

Mușuroaiele deorigine animală sunt formate de cârtițe, furnici, mistreți. La început

au dimensiuni mici însă cu trecerea timpului își măresc dimensiunile,denivelând pășunea

și diminuând suprafața utilă.

Mușuroaiele de origine vegetală se formează pe tufele dense ale unor graminee,pe

cioatele rămase în sol prin depunere permanentă de resturi de materie organică și

instalarea vegetației nevaloroase care determină înțelenirea lor.

Dejecțiile solide ale animalelor dacă nu se vor împrăștia după 10zile dispar plantele

leguminoase și 2/3 din graminee.

Distrugerea anuală a mușuroaielor deorigine animală se realizează relativ ușor cu

grapa obișnuite cu colț sau rindele de pajiști.

Mușuroaiele puternic înțelenite,mari și alte denivelări se pot înlătura cu grederul

semipurtat pentru pajiști.

Nivelarea trebuie urmată de fertilizări si supraînsămânțare.

66

- Tabel 4.1. - Cerinte orientative de Lucrari de Ameliorare a terenurilor (cont.)

[ ha ]

|-------------------------------------------------------------------------------------------------|

| | Terenuri cu cerinte de Lucrari Ameliorative, din care (cont.) |

|Folosinta |----------------------------------------------------------------------------------|

|actuala | Fertili- | Indeparta-| Destufi- | Distrugere| Defrisare |Combatere | Reculti- |

| | zare | re | zare | Musuroaie | Scoatere |Poluare,alte| vare |

| | Radicala | Pietre | | | Cioate |Degrd/Defic.| |

|-------------------------------------------------------------------------------------------------|

| 1 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |

|=================================================================================================|

|Arabil | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

|-------------------------------------------------------------------------------------------------|

|Pasuni-Fanete | 580.74 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| | 92.47 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

|-------------------------------------------------------------------------------------------------|

|Vii | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

|-------------------------------------------------------------------------------------------------|

|Livezi | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

|=================================================================================================|

|Total Agricol | 580.74 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| | 92.47 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

|-------------------------------------------------------------------------------------------------|

|Neproductiv** | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

|=================================================================================================|

|Total | 580.74 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

| | 92.47 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

|-------------------------------------------------------------------------------------------------|

67

COMBATEREA BURUIENILOR

Pe pășuni sunt considerate buruieni, plantele fără valoare nutritivă, cele toxice si

cele care depreciază calitatea produselor obținute de la animale.

Ponterea buruienilor în covorul vegetal este cu atât mai mare cu cât o pajiște este

mai degradată.

Îmburuienarea este efectul lipsei lucrărilor de întreținere(cosirea plantelor

neconsumate, împrăștiere dejecțiilor de la animale)sau folosirea nerațională prin pășunat.

De asemenea îmburuienarea se datorează fertilizării unilaterale cu azot, supraîngrășarea

organică, administrarea neuniformă a îngrășămintelor sau prin târlire și alți factori.

Metodele cele mai importante de combatere a buruienilor sunt cele de fertilizare

rațională și cosirea pășunilor înainte de formare a semințelor de către buruieni.

Prin cosirea repetată se combat, de regulă, buruienile ce rămân neconsumate pe

pășini.

Când pășunile sunt îmburuiente în grad mai mare se combat pe cele mecanică.

Pe cale mecanică dau rezultate bune cosirile repetate, care duc la epuizarea

plantelor respective.

ÎNDEPĂRTAREA VEGETAȚIEI LEMNOASE

În absenţa lucrărilor curente de îmbunătățire și îngrijire şi în urma folosirii neraţionale şi în

special abandonul sau subîncărcarea cu animale, speciile lemnoase se instalează treptat

pe pajişti, mărindu-şi gradul de acoperire de la un an la altul. Pe această cale se

68

micșorează suprafața pășunilor și se deteriorează compoziția floristică cu plante adaptate

la condițiile de creștere din pădure.

După un număr mai mare de ani de absenţă a lucrărilor de îngrijire, se instalează şi

se dezvoltă o vegetaţie lemnoasă a cărei defrişare se poate efectua pe bază de studii şi

documentaţii în care se prevăd toate detaliile privind organizarea, execuţia lucrării şi

valorificarea materialului lemnos, conform normativelor.

Îndepărtarea vegetației lemnoase se efectuează fără restricții numai pe pășuni

situate pe terenuri plane cu panta mai mică de 10°(18%).

Caracteristic pentru arbuştii din grupa foioaselor este faptul că ei lăstăresc foarte

puternic şi chiar în condiţii neprielnice, din colet şi rădăcini - porumbarul, măceşul,

murul,păducelul.

Combaterea lor se face pe cale mecanică.

Scoaterea cioatelor. După îndepărtarea vegetației lemnoase rămân

buturugi,cioate care se îndepărtează relativ ușor după uscare.

Pentru scoaterea lor se folosesc mijloace manuale prin săpare sau pentru cioate

mai mari se poate folosii tractorul prin tracțiune directă sau se folosește troliul de scos

cioate acționat de tractor.

SUPRAÎNSĂMÂNȚAREA

Constă în semănatul unei singure specii de graminee sau leguminoase,a unui

amestec sau direct în covorul ierbos al pășunii. După fertilizare, supraînsămânțarea este a

doua măsură tehnologică de bază pentru îmbunătățirea calității și sporirea producției.

Supraînsămânțarea se execută pe terenuri curățate de vegetația lemnoasă, după lucrările

de combatere a buruienilor,lucrări de nivelare și combatere a eroziunii,terenuri care

prezintă multe goluri în vegetație.

În planul de supraînsămânțare se includ pajiștile permanente cu grad redus de

acoperire cu vegetație, precum și cele cu compoziție floristică necorespunzătoare, mai

ales cele cu procent redus de leguminoase.

Supraînsămânțarea are avantajul folosirii unei cantități mici de sămânță.

Nu se recomandă supraînsămânțarea fără fertilizare, întrucât sporurile de producție

ce se obțin sunt foarte mici, iar nivelul producției realizate nu justifică intervenția cu

această măsură realizată separat.

Epoca optimă de efectuare a supraînsămânțării este primăvara devreme, înainte

de pornirea în vegetație a plantelor. Semănatul în această epocă mai are avantajul

germinației mai rapide a semințelor, beneficiind de rezerva de apă din sol, iar plantele

tinere concurează mai ușor cu vegetația existentă.

Adâncimea de semănat este de 1-2,5 cm.

Metoda de semănat. După pregătirea patului germinativ, obligatoriu se tasează

terenul cu un tăvălug inelar, apoi se seamănă cu semănătorile obişnuite, SUP -29M, de

cereale în rânduri, după care din nou se tasează cu un tăvălug de această dată neted.

Astfel, regula în reuşita semănatului este: tasare – semănat – tasare. Semănatul ierburilor

perene este o operaţiune delicată datorită seminţelor foarte mici şi a adâncimii superficiale

la care se introduce în sol, motiv pentru care există maşini speciale pentru acest scop.

La fel sunt maşini combinate care mobilizează solul pe rânduri şi fac concomitent

supraînsămânţarea ierburilor și tasarea rândurilor semănate.

69

Raportul dintre graminee și leguminoase în amestec

Durata de

exploatare Modul de exploatare

Graminee Leguminoase

Total

din care de

talie Total

din care de

talie

înaltă joasă înaltă joasă

2-3 ani fâneață 30 30 - 70 70 -

4-6 ani fâneață 60 60 - 40 40 -

pășune 60 20 40 40 20 20

7 și peste mixtă 80 40 40 20 10 10

pășune 80 20 60 20 - 20

După C.Bărbulescu și colab.-1991

Materialul de semănat. La supraînsămânțare se folosește graminee și

leguminoase recomandate pentru zona respectivă. (vezi tabelul nr. )

Numărul de specii care alcătuiesc amestecul. În funcție de numărul de specii

care alcătuiesc amestecurile,acestea pot fi simple sau complexe. În componența

amestecurilor intră graminee și leguminoase perene

Amestecuri simple formate din 2-3 specii pentru pajiști expoatate prin pășunat (la

neirigat)

1.Lolium perenne+Trifolium repens – Ladino

2.Poa pratensis +Trifolium repens – Ladino

3.Dactylis glomerata+Trifolium repens- Ladino

Amestecuri complexe formate din 4-5 specii pentru pajiști exploatate prin pășunat,

la neirigat, au la bază speciile menționate în cazul amestecurilor simple: Lolium perenne,

Poa pratensis, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Festuca rubra, dintre graminee,

respectiv, Trifolium repens și Lotus corniculatus dintre leguminoase.

După C.Bărbulescu și colab.-1991

Caracteristicile semințelor de graminee și leguminoase

Denumirea

specie MMB(g) MH(kg/hl)

Densitatea

(boabe

germinabile/𝑚2

Norma de

semănat

(kg/ha

sămânță utilă)

Adâncimea de

semănat (cm)

pe

soluri

ușoare

pe

soluri

grele

Graminee

Dacylis glomerata 0,8-1,5 18 1 500 -2 500 22-25 2-3 1,0-1,5

Festuca rubra 1,2-2,5 35 1 500 - 2 500 25-30 2-3 1,0-1,5

Lolium perenne 2,0-2,5 32 1 000 -1 500 25-30 2-3 1,0-1,5

Phleum pratense 0,3-0,5 50 2 000-3 000 10-12 1-2 0,5-1,0

Poa pratensis 0,3-0,4 25 5 000-7 000 15-20 1-2 0,5-1,0

Leguminoase

Trifolium repens 0,6-0,8 82 1 500-2 000 10-12 2-3 0,5-1,0

Medicago sativa 1,5-2,3 76 700-900 15-18 3-4 2,0-2,5

Lotus

corniculatus 1,2-1,5 75 1 000-1 500 12-15 2-3 0,5-1,0

70

Fertilizarea.În anul supraînsămânțării se administrează cantități reduse de

îngrășăminte pentru a nu stimula prea mult dezvoltarea plantelor existente, care pot

concura puternic plantele tinere rezultate în urma supraînsămânțării.

Azotul se recomandă să se administreze după răsărirea plantelor semănate.

Folosirea. În primul an pajiștea se folosește prin cosit iar prima coasă se face

înaintea înspicării gramineelor dominante.

Efectul supraînsămănțării este între 3-10 ani în funcție de speciile folosite

71

Principalele însușiri biologice și economice ale gramineelor și leguminoaselor perene care se introduc

în amestecurile pentru înființarea pajiștilor permanente

(după C.Bărbulescu și colaboratorii,1991)

Denumirea speciei Forma de

creștere Talia

Ritmul* de

dezvoltare

Longevi-

tatea**

Capacitatea

de concurență Otăvire Producția

Graminee frecvent introduse în amestecuri

Bromus inermis stoloniferă înaltă lent mare slabă slabă bună

Dactylis glomerata tufă rară înaltă mediu mijlocie foarte mare foarte bună foarte bună

Festuca arundinacea tufă rară înaltă mediu mijlocie foarte mare mijlocie foarte mare

Festuca pratensis tufă rară mijlocie mediu mijlocie slabă bună bună

Festuca rubra tufă mixtă joasă lent mare foarte slabă slabă mică spre

mijlocie

Lolium multiflorum tufă rară înaltă rapid scurtă foarte mare foarte bună foarte bună

Lolium perene tufă rară joasă către

mijlocie rapid scurtă foarte mare foarte bună mijlocie

Phleum pratense tufă rară înaltă mediu mijlocie slabă bună bună către

foarte bună

Poa pratensis tufă mixtă joasă lent mare mare bună slabă către

mijlocie

Graminee introduse mai rar în amestecuri

Agropyron pectiforme tufă rară mijlocie mediu mijlocie slabă slabă slabă către

mijlocie

Agrostis stolonifera stoloniferă mijlocie lent mare slabă bună mijlocie

Alopecurus pratensis tufă mixtă mijlocie lent mare slabă bună mijlocie

Arrhenatherum elatius tufă rară înaltă rapid scurtă foarte mare foarte bună foarte bună

* rapid = dă producții maxime din primul an

** scurtă = până la 4 ani

mediu = dă producții maxime din anul al doilea lea de la semănat

mijlocie = 4 - 6 ani

lent = dă producții maxime din anul al doilea lea sau al treilea de la semănat Mare = peste 7 ani

72

tabel (continuare)

Denumirea speciei Forma de

creștere Talia

Ritmul*

de

dezvoltare

Longevi-

tatea**

Capacitatea

de

concurență

Otăvire Producția

Leguminoase frecvent introduse în amestecuri

Lotus corniculatus tufă joasă către

mijlocie mediu mijlocie mare bună mijlocie

Medicago sativa tufă înaltă rapid mijlocie foarte mare foarte

bună foarte bună

Onobrychis viciifolia tufă înaltă mediu mijlocie mijlocie slabă mijlocie către

bună

Trifolium pratense tufă înaltă rapid scurtă foarte mare foarte

bună foarte bună

Trifolium repens tulpini

târâtoare

Leguminoase introdus mai rar în amestecuri

Medicago falcata tufă mijlocie mediu mijlocie mare bună mijlocie

Trifolium hybridum tufă înaltă rapid mijlocie mare foarte

bună bună

* rapid = dă producții maxime din primul an

mediu = dă producții maxime din anul al doilea lea de la semănat

lent = dă producții maxime din anul al doilea lea sau al treilea de la semănat

** scurtă = până la 4 ani

mijlocie = 4 - 6 ani , mare = peste 7 ani

73

CAPITOLUL 13

STABILIREA CĂILOR DE ACCES

Parcele care se afla în apropierea suprafețelor arabile au căi de acces

reprezentate prin drumuri de exploatare către pășuni.

Pe drumuri către pășuni pot trece mijloace mecanizate, transporturi necesare de

furaje se pot efectua în bune condiții de primavara până toamna, inclusiv mersul

animalelor la și de la pășune. In interiorul solelor sunt drumuri sau căi simple de acces

până la adăposturile de animale, stâne, etc.

La proiectarea drumurilor s-a ținut cont de cât mai multe utilitați:

-drumul să servească scopurilor pastorale

-să ofere posibilitatea de acces pe o suprafață cat mai mare a pașunii

-să traverseze cât mai puține văi sau zone mlăștinoase, sau zone care se pot inunda.

-sa aiba un cost scazut de amenajare

74

CAPITOLUL 14

STABILIREA SURSELOR ȘI A LOCURILOR DE ADĂPAT

Asigurarea apei de băut este o condiție indispensabilă pentru folosirea pajiștilor

pentru pășunat.

Prin apă bună de băut se înțelege o apă curată,lipsită de orice impurități,fără miros

sau gust deosebit.

Aprovizionarea cu apă se poate realiza cu adăpători mobile sau adăpători fixe.

Adăpătorile fixe se construiesc la maximum 800 m de pășune. Suprafața de trafic intens

din jurul adăpătorilor se pietruiește și i se asigură o panta de scurgere a apei,pentru a

preîntâmpina apariția focarelor de transmitere a bolilor parazitare și a altor boli.

Lungimea jgheaburilor de adăpare (𝐿)se calculează în funcție de numărul de

animale (𝑁),în așa fel încât adăparea unei grupe de animale să nu dureze mai mult de o

oră:

𝐿 =𝑁∙𝑡∙𝑆

𝑇[𝑚],

𝑡 =timpul necesar pentru adăparea unui animal(minute)

𝑆 =frontul de adăpare pentru un animal(m)

𝑇 =timpul necesar pentru adăparea întregului efectiv de animale(60 minute)

În general se socotește pentru 1 UVM în sezonul de pășunat o nevoie de 30-40 litri

apă/zi vara și de 15-20litri apă în timpul primăverii și toamnei

ȚEPEȘ VODĂ

75

Tabel ce prezintă unele elemente necesare construirii adăpătorilor

Specia și categoria de

animale

Necesar

zilnic de

apă(l/cap)

Timpul necesar

pentru adăparea

unui

animal(minute)

Frontul de adăpare (m)

când adăparea se face:

pe ambele laturi pe o latură

Bovine și cabaline adulte 40-50 7-8 0,5 1,2

Tineret taurin și cabalin 20-30 5-6 0,4 1,0

Oi și capre adulte 4-5 4-5 0,2 0,5

Tineret ovin 2-3 4-5 0,2 0,5

Porci 8-10 4-5 0,2 0,5

Unele dimensiuni orientative ale adăpătorilor

Pentru parcelele fără acces la sursa de apă, crescătorul de animale pentru perioadă

determinată în autorizația de pășunat,va asigura apa prin alimentarea jgheaburilor

cucisterna de apă, prin forarea unei fântâni în concordanța cu legea apelor si protecției

mediului sau aducțiune de apă amenajată.

Specia de animale Adâncimea (cm)

Lățimea interioară (cm) Înălțimea

de la

sol(cm)

În partea

superioară

în partea

inferioară

Bovine adulte 35 45 35 40-60

Cabaline 35 50 40 60-70

Ovine și caprine 20 35 25 25-35

SILIȘTEA

76

Jgheaburile de adăpare trebuie curățite cel puțin săptămânal sau de două ori pe

săptămâna.

Adăparea se poate executa și direct din râuri sau izvoare,când acestea se află în

apropierea pășunii,amenajând însă,locuri de adăpare pietruite,pentru a menține apa

curată.

Amplasarea jgheaburilor de adăpat se face pe un loc deschis, mai larg, pentru ca

cireada să se poată deplasa şi adăpa cu mai multă uşurinţă. De dorit este ca adăparea să

se facă pe ambele părţi ale jgheaburilor, dar dacă acest lucru nu este posibil, se poate

face şi numai pe o singură parte.

Pentru ca în jurul adăpătorii şi în mod deosebit în faţa jgheaburilor să fie terenul

curat, fără noroi, platforma se nivelează, se bătătoreşte şi se pavează cu piatră. Pavajul

are o lăţime de cel puţin 2,5-3 m şi o grosime de 15-20 cm, precum şi o înclinaţie de 5%

pentru scurgerea apei şi a urinei.

În UAT Siliștea sunt amenajate 3 puțuri cu jgheaburi din betonpentru adăpatul

animalelor (foto1 și 2) De asemenea , adăpatul se face și din dereaua Siliștea.

Pârâul (Dereaua) Siliștea

77

CAPITOLUL 15

METODE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A COVORULUI IERBOS PRIN FERTILIZARE

Plantele care cresc pe pășuni extrag din sol cantități însemnate de azot, fosfor,

potasiu, calciu și macroelemente, microelemente. Realizarea de producții mari si de

calitate necesită a fi susținute prin fertilizare și după caz,prin amendare.

Mărimea exportului de elemente nutritive crește odată cu producția pășunii. Astfel

pentru 1 tonă de s.u. echivalentul a 4-5 tone de iarbă prin recoltă (fân sau iarbă păscută),

din sol se extrag în medie 20 – 25 kg azot, 2 – 3 kg fosfor, 22 – 25 kg potasiu şi 4 – 5 kg

calciu.

De aceea,se impune suplimentarea rezervelor solului cu elemente nutritive sub

forma îngrășămintelor chimice și organice. Se vor respecta normele de ecoconditionalitate

referioare la aspectul apă :

SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole GAEC 1 - Crearea/menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în

vecinătatea apelor de suprafaţă GAEC 2 - Respectarea procedurii de autorizare, în cazul utilizării apei pentru

irigaţii în agricultură GAEC 3 - Protecţia apelor subterane împotriva poluării

Aplicarea îngrășămintelor conduce la următoarele efecte pozitive:

-crește producția, în mod deosebit ținând cont că terenurile cu pășuni au în general

o clasă de calitate coborâtă.

-îmbunătățirea compoziției floristice apajiștilor(creșterea participării gramineelor

valoroase)

-creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității

acestora.

Unele particularități ale aplicării îngrășămintelor pe pășuni. În aplicarea

îngrășămintelor se ține seama de o serie de particularități,determinate de:

- perenitatea culturii;

- complexitatea vegetației;

- numărul de cicluri de îndepărtare permanentă prin păscut într-un sezon de

vegetație;

- menţinerea unui echilibru optim între gramineele perene (50-60 %) leguminoase

(35-40 %), specii din alte familii (5-10 %) şi pe cât posibil absenţa buruienilor şi vegetaţiei

lemnoase dăunătoare ;

- aplicarea fracţionată, pe cicluri de recoltă (cosit sau păscut), a îngrăşămintelor

chimice pe bază de azot, pentru eşalonarea producţiei şi evitarea pierderilor prin levigare;

- conservarea biodiversităţii, în unele cazuri cu respectarea unor reguli stricte de

agromediu privind limitarea cantităţii de fertilizanţi, întârzierea datei optime de cosit,

încetarea timpurie a păşunatului şi altele;

-efectul remanent al îngrășământului;

-eficiența economică;

Pe pășunile permanente devine necesară folosirea pe suprafețe cât mai mari a

îngrășămintelor organice și a fertilizării prin târlire,deoarece acestea reprezintă metodele

cele mai eficiente de fertilizare.

78

Cine neglijează sau refuză să aplice îngrăşăminte chimice pe pajişti se condamnă

singur şi sigur la subdezvoltare, producţii reduse, în actualele condiţii concurenţiale

globale din domeniul agricol.

Cunoștințe minime pentru o fertilizare corectă. Având în vedere diversitatea mare a

speciilor componente din covorul ierbos al pajiştilor şi raportul variat dintre ele, în primul

rând pentru fertilizare trebuie să se cunoască:

- compoziţia floristică a covorului ierbos, cel puţin a speciilor dominante din familia

gramineelor, leguminoaselor şi altele;

- caracteristicile agrochimice principale ale solului cum este pH-ul, gradul de

saturaţie în baze (V%), conţinutul în humus, P, K, Ca, aluminiu mobil, sodiu, etc.;

Pajişti care nu se recomandă a fi fertilizate sunt:

- pajiştile invadate peste 20-30 % de vegetaţie ierboasă (buruieni) şi lemnoasă

(tufărişuri şi puieţi arbori) nevaloroase care necesită a fi înlăturate prin diferite metode,

înainte de a fi fertilizate.

- pajiştile ce urmează a se supraînsămânţa, pentru a nu stimula dezvoltarea

speciilor spontane care pot înăbuşi tinerele plante ce apar din sămânţă, fertilizarea

urmând a se face după prima coasă sau un ciclu de păşunat.

- pajiştile supratârlite, eutrofizate din toate zonele, invadate de vegetaţie nitrofilă.

Planul de fertilizare este un instrument util pentru:

- stabilirea dozelor deîngrășămintele organice și minerale;

- alegerea de momente propice pentru procurarea necesarului cantitativ și calitativ

deîngrășămintele organice și minerale ;

- stabilirea tipului de îngrășământ folosit,cantitatea,epocile și tehnicile de aplicare;

- inventarierea surselor de îngrășăminte existente și disponibile;

- aplicarea de tehnologii diferențiate de la un an la altul,în funcție de schimbările

care au loc în sol și vegetație;

- pentru a uniformiza volumul de lucrări și folosire rațională a pășunilor;

- se valorifică efectul remanent al îngrășămintelor cu fosfor și potasiu și al

îngrășămintelor organice.

Îngrășămintele minerale și rolul elementelor nutritive

Îngrășămintele minerale,se remarcă prin concentrația mare de substanță activă și

multiple posibilități de combinare. Se produc sub formă: solidă, lichide clare sau suspensii.

În general sunt manipulate cu ușurință,cu excepția azotatului deamoniu,iar

administrarea lor se face mecanizat și cu precizie.

O cerință a bunelor practici agricole este să se aplice recomandările privind modul

de utilizare a diferitelor tipuri de îngrășământ chimice și organice și să cunoască foarte

bine condițiile și perioadele de aplicare a acestora. Utilizând un bilanț al nutrienților se

realizează adaptarea administrării îngrășămintelor,atât la nevoile plantelor,cât și la

condițiile meteorologice,care au o influență decisivă asupra nitrificării amoniului și a

solubilizării nitraților.

Îngrășămintele minerale cu azot.

Azotulreprezintă elementul cu rol preponderent plastic,el intră în compoziția

protidelor în proporție medie de 16%. Pentru vegetația pășunilor azotul asigură creșterea

79

și formarea biomasei, înfrățirea gramineelor, regenerarea mai rapidă, creșterea

conținutului în substanțe proteice.

Efectul îngrășămintelor cu azot pe pășuni depinde de doza folosită și de tipul de

pășune. În același timp o importanță mare o are prezența celorlalte elemente

nutritive(fosfor,potasiu),raportul dintre azot și aceste elemente,compoziția floristică,regimul

pluviometric.

Transformarea în sol a îngrășămintelor cu azot,prin trecerea azotului dintr-o forma

chimică în alta, poate produce cel mai des pierderi de azot mineral asimilabil și

modificarea pH solului.

Nitrificarea este un proces biologic de oxidare a amoniacului sau a altor forme

reduse ale azotului rezultate în urma procesului de amonificare,la nitrați,care reprezintă

forma de compuși cu azot cel mai ușor asimilabili de plante. Este realizat de bacterii

specifice diferite.

Riscul de levigare și de poluare este legat de compușii de oxidare a azotului.

Nitrații (𝑁𝑂3−) și nitriții având sarcina negativă nu pot fi adsorbiși de complexul coloidal al

solului și rămân în soluția solului(apa din sol cu unii compuși chimici) de unde o parte sunt

absorbiți și metabolizați de plante sau în biomasa microorganismelor,iar o parte sunt

antrenați cu apa în profunzime solului prin levigare(spălare).

Îngrășămintele minerale cu fosfor

Fosforulare rol în procesul de fotosintezăfavorizează dezvoltarea rădăcinilor,

formarea florilor şi a seminţelor, măreşte rezistenţa plantelor la secetă, boli, îngheţ şi

scurtează perioada de vegetaţie. De asemenea fosforul activează microorganismele

nitrificatoare și pe cele fixatoare de azot.

Fosforul contribuie la sporirea producției și la îmbunătățirea calității

pășunilor,diminuând efectele negative ale excesului de azot.

Pentru animale fosforul alături de calciu și magneziu este elementul principal de

constituție a sistemului osos.

Pentru asigurarea nutriției normale a plantelor de pe pășuni cu fosfor este necesar

ca solul să conțină minimum 35-40 ppm 𝑃𝐴𝐿 (8-9 mg 𝑃2𝑂5/100 g sol) (D. Daniliuc ,1980)

Îngrășămintele minerale cu potasiu

Potasiul are rol deosebit în folosirea economică a apei de către plante, măreşte

rezistenţa la secetă,la boli criptogamice, la cădere, îngheţ.

Pentru asigurarea unei nutriții normale a plantelor cu potasiu și utilizarea eficientă a

îngrășămintelor cu azot trebuie ca solul să conțină minimum 120 ppm(14mg 𝐾2𝑂/100 g

sol)

Microelementele intră în alcătuirea unor enzime, pigmenți, participă la metabolismul

hidraților de carbon, asimilarea azotului amoniacal și nitric. Aportul de microelemente prin

îngrășăminte conduce la îmbunătățirea compoziției chimice a fânului și a compoziției

floristice(creșterea procentului de leguminoase sub influența molibdenului).

Dozele de îngrășământ chimic și fracționarea lor

Acestea depind de mai mulți factori care acționează diferențiat în funcție de tipul de

pășune. De aceea dozele de îngrășământ se stabilesc pentru fiecare tip de pășune

separat.

Pentru fertilizarea principalelor tipuri de pajiști permanente,pe baza rezultatelor

experimentale sunt prezentate în următorul tabel. Din aceste date rezultă că azotul se

80

administrează în doze anuale de 100-170 kg N/ha, 50-100 kg/ha 𝑃2𝑂5și până în 100 kg/ha

𝐾2𝑂.

Pentru zonele de câmpie și dealuri joase, aprovizionate bine cu potasiu raportul

recomandat este de 1 : 0,5 : 0( 𝑁: 𝑃2𝑂5: 𝐾2𝑂).

Pentru doze mai mici de 150 kg/ha N, raportul recomandat este de 1 : 0,5 :

0,5(𝑁: 𝑃2𝑂5, 𝐾2𝑂).

Pentru doze mai mari de 150kg/ha raportul este de 1 : 0,7 : 0,7 ( 𝑁: 𝑃2𝑂5, 𝐾2𝑂).

Pe pășunile bogate în leguminoase,îngrășăminte se vor folosi în raport de 1 : 1 : 1

( 𝑁: 𝑃2𝑂5: 𝐾2𝑂).

În situația în care planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiului

agrochimic,în vederea protecției apelor împotriva poluării cu nitrați,standardul maxim

privind cantitățile maxime privind cantitățile de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe

terenuri cu panta până la 12% este pentru pășuni de 100 kg/ha/an iar pentru terenuri cu

panta peste 12% pentru pășuni este de 80 kg/ha/an.

Fracționarea dozelor de azot pentru zona secetoasă se face în doua fracții,de

regulă prima de 2/3 și a doua de 1/3 iar dozele să nu depășească 50kg/ha primăvara

devreme.

Aplicare fosforului și potasiului se aplică de regulă în toamnă și numai în cazul

îngrășământului complex NPK se administrează primăvara.

.

Tipurile de îngrășăminte.

Pe solurile alcaline se folosește azotatul de amoniu și ureea, iar pe solurile salice și

alcalice, sulfatul de amoniu.Pe solurile acide se recomandă nitrocalcarul.

Concluzie

Fertilizare chimică - pentru a îmbunătaţi cu elemente nutritive solurile, se pot

administra îngraşăminte chimice cu azot, fosfor, potasiu, urmărindu-se realizarea unui

raport N ,P ,K, de 2 : 1 : 1.

O atenţie deosebita trebuie acordata aplicării cu azot, în doze variind de la 90 la

150 kg/ha s.a., în funcţie de condiţiile climatice si vegetaţia existentă.

Influența periodicității de aplicare a îngrășămintelor cu fosfor și potasiu*

asupra

producției de substanță uscată (%)(după Gh. Motcă și colab.1988)

Doza

𝑃2𝑂5 + 𝐾2𝑂

(kg/ha)

Perioada

de

aplicare

Tipuri de pajiște

Festuca

valesiaca (Jucu -

Cluj)

Agrostis

capillaris

(Davidești -

Argeș și

Preajbă-Gorj)

Festuca rubra

(Viile -SM,Văliug-

CS,

Dealul Sasului,AG)

50+50 Anual 100 100 100

100+100 La 2 ani 97 104 109

150+150 La 3 ani 100 105 117

*La media dozelor de 100, 150, 200 N

(1977- 1982)

81

Epoca de aplicare a îngrăşămintelor azotoase este primăvara devreme şi

fracţionat pe cicluri de păşunat şi a celor cu fosfor şi potasiu toamna târziu.

Fertilizarea pășunilor cu îngrășăminte organice

Acestea reprezintă cele mai echilibrate îngrășăminte folosite pe pajiști. Pe lângă

efectul fertilizant are rol în îmbunătățirea însușirilor fizice și chimice ale solului.

Fertilizarea cu îngrășăminte organice este cea mai economică metodă de fertilizare.

Pe pășuni se folosesc toate tipurile de îngrășăminte organice și îngrășarea prin

târlire.

Gunoiul de grajd. Acest îngrășământaplicat la suprafața solului are eficiența mai

scăzută pe pășunile permanente decât pe cele temporare și alte culturi agricole,datorită

pierderilor de azot în atmosferă.

Conţinutul mediu în elemente fertilizante a acestui tip de îngrăşământ este de:

0,55% N; 0,22%𝑃2𝑂5; 0,55% 𝐾2𝑂 şi 0,23% CaO.

Gunoiul de grajd este mai bine valorificat când se administrează cu doze mici și

moderate de îngrășăminte chimice, din care nu trebuie să lipsească cele cu fosfor (60-100

kg/ha N,30-50 kg/ha𝑃2𝑂5,si eventual 50 kg/ha 𝐾2𝑂.

Odată cu sporirea producției, gunoiul de grajd administrat uniform contribuie la

îmbunătățirea compoziției floristice. La doze mari,administrate neuniform și gunoiul de

grajd este mai puțin fermentat, pășunea se poate îmburuiena datorită înmulțirii speciilor

nitrofile nevaloroase.

Pentru creșterea eficienței gunoiului de grajd, prevenirea îmbolnăvirii animalelor și

îmburuienării pășunii,se recomandă ca acesta să fie aplicat după fermentarea în

platformă, timp de 3-5 luni.

Epoca optimă de administrare pentru suprafețe ce se pășunează este toamna,iar

perioada de interdicție a aplicării, pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați,

aîngrășămintelor organice solide este 1 noiembrie - 15 martie, iar aîngrășămintelor

organice lichide și minerale este 1 octombrie -15 martie. Perioada de interdicție pentru

aplicarea pe teren a îngrășămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care

temperatura medie a aerului scade sub valoarea de 5℃. Această perioadă corespunde cu

cerințele reduse ale culturilor față de nutrienți sau când pericolul de scurgere/percolare la

suprafață este mare.

Doza maximă de azot provenită din îngrășăminte care se aplică pe teren nu poate

depăși 170 kg/ha/an.

Cerinţele specifice ale M 10 Pachetului 3.2 – pajişti importante pentru păsări

sunt următoarele:

• utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă.

• utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a

maxim 40 kg. N s.a./ha (1 UVM/ha).

Recomandare de consultare a măsurii de agro-mediu și climă pentru care se aplică.

82

Târlirea pajiştilor cu animalele

Reprezintă îngrășarea unor suprafețe îngrădite,care servesc drept locuri de odihnă

pentru animale,de obicei noaptea. Este cea mai simplă și economică metodă de fertilizare.

Pentru o îngrășare corespunzătoare trebuie evitarea acumulării unor cantități mare

de dejecțiile determină îmburuienarea pășunii.De aceea animalele trebuie să rămână pe

aceeași suprafață un număr limitat de nopți,în funcție de starea de degradare și întreținere

a pășunii.

Unele elemente necesare executării îngrășării prin târlire

Specia

de

animal

Suprafața

necesară pe

animal

( 𝑚2)

Timpul de târlire Dimensiunea

suprafeței

îngrădite pentru

100 capete

Pășuni

bune

Pășuni

mediocre

Pășuni

degradate

Ovine 1-2 2-3 3-4 5-6 (10)

10 X 10 (20)

Bovine 2-3 20 X 10 (20)

Îngrădirea suprafețelor ce se fertilizează prin târlire se face cu garduri mobile (porți

de târlire)ușoare și rezistente, confecționate din lemn,metal (aluminiu), plastic sau garduri

electrice,mai înalte pentru bovine și mai scunde pentru ovine.

Este necesar ca metoda să fie extinsă și integrată în măsurile de îmbunătățire a

pășunilor. La fiecare stână ar trebui să existe şi amestecuri complexe de ierburi perene cu

îngrăşăminte chimice fosfatice, păstrate în pungi de polietilenă care să fie aplicate pe târle

cu 1 – 2 zile înainte de a fi mutate în alt loc, alături.

83

CAPITOLUL 16

PĂRȚI DE PAJIȘTE OPRITE DE LA PĂȘUNAT

Pe teritoriul UAT Siliștea nu s-au semnalat pajiști cu restricție de la pășunat.

CAPITOLUL 17

CONSTRUCȚII ȘI DOTĂRI ZOOPASTORALE

Pentru buna funcționare a amenajamentului pastoral sunt necesare mai multe

construcții și dotări pentru sporirea gradului de accesibilitate, îmbunătățirea alimentării cu apă, adăpostirea oamenilor și animalelor, prelucrarea laptelui, energie electrică, împrejmuire pentru târlire și pășunat rațional, depozitarea și aplicarea dejecțiilor cât și alte utilități în consens cu dezvoltarea tehnicii și nivelului de civilizație.

Potrivit, art. 7 din HG 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru

aplicarea prevederilor OUG 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea

pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.

18/1991 , pe pajiști se pot amplasa construcții care deservesc activități agricole, cu

respectarea legilor in vigoare, respectiv:

a) adăposturi pentru animale, anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole pentru

mulsul sau tunsul animalelor, pentru mașini agricole si utilaje, pentru depozitarea furajelor,

precum si adăposturi temporare si umbrare pentru animale;

b) surse de apa potabila, puțuri, aducții de apa pentru exploatație;

c) investiții pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile, exclusiv in scopul

asigurării energiei pentru consumul propriu al exploatației, sub rezerva neafectării

exploatării pajiștilor.

Stâna -La Vâlceni

84

Păstorul de vite sau ciobanul, are un rol important în cadrul activităţii pastorale de aceea lor trebuie să li se creeze condiţii de locuit corespunzătoare. Pentru îngrijitorii de animale, încăperile de locuit se pot construi ataşate de celelalte construcţii zoopastorale, stâne, grajduri, tabere de vară, magazii sau amenaja ca adăposturi speciale. Asemenea tipuri sau modele de locuinţe sau adăposturi, pot diferii de la un etaj altitudinal la altul, după zone, după numărul oamenilor ce urmează să locuiască în ele şi după felul şi numărul animalelor ce le deservesc.

Stâna Construcţie unde se face prepararea laptelui de oaie şi a brânzeturilor şi unde au

ciobanii locuinţa de vară. În țara noastră s-au construit diferite tipuri şi feluri de stâne: din lemn, piatră sau cărămidă, de diferite modele şi mărimi, cu 2-3 sau mai multe încăperi şi în cazuri cu amenajări speciale pentru prepararea brânzeturilor. Stânele se compun din: una sau două camere de locuit, o magazie, o încăpere de foc şi prepararea laptelui care serveşte şi de bucătărie pentru ciobani şi o încăpere pentru prepararea şi păstrarea temporară a brânzeturilor, denumită celar sau căşărie. Toate aceste încăperi îşi au justificarea prin însăşi activitatea de la stână.

Pe toată lungimea faţadei stâna poate avea un cerdac sau pridvor trebuincios pentru păstrarea unor lucruri de folosinţă zilnică şi de unde se intră în camerele de locuit. Pentru că durabilitatea unei stâne construită din lemn este socotită la 40-50 ani şi a celor din piatră şi cărămidă de până la 120 ani, la amplasare se ţine seama de o serie de factori ca: altitudinea, căile de acces, apă, etc.

Factorul hotărâtor în amplasarea stânei este sursa de apă. Se amplasează construcţia lângă sursa de apă sau se are în vedere posibilitatea de a aduce apa la stână prin conductă. Amplasarea stânei este legată şi de existenţa unei căi de acces, drum sau potecă. De la stână trebuie, pe cât posibil, să fie vedere largă spre trupul de păşune. Stâna se aşează cu spatele către vântul dominant şi cu celarul orientat către nord sau nord – est, nord – vest, pentru că e necesar ca în această încăpere să fie în permanenţă răcoare, să nu fie în bătaia directă a razelor solare. La stână şi în jurul ei este necesară în permanenţă o mare curăţenie.

Strungă și porți de târlire

,,La grădină”

85

Activitatea la stânele cu oi mulgătoare este legată de aşa numita strungă, amenajare pentru muls şi pentru separarea oilor mulse de cele nemulse. Se consideră că sistemul strungilor fixe nu este bun pe pajişti, pentru că stând prea mult într-un loc, se distruge complet vegetaţia ierboasă şi nu mai cresc decât buruieni nitrofile ca: urzici (Urtica dioica), ştevii (Rumex obtusifolius, R. alpinus), ştirigoaie (Veratrum album) şi altele. După mai mulţi ani de îmburuienare abia începe să apară firuţa stânelor (Poa annua). Prin acest sistem se pierd mari cantităţi de bălegar şi urină cu care s-ar putea fertiliza pajiştile. Strunga trebuie să fie mutată şi ea la fiecare 2-4 zile în alt loc, toate porţiunile de pajişte din apropierea stânei putând fi fertilizate prin târlire, prin mutarea strungii. Pentru ca strunga să poată fi cu uşurinţă mutată, se confecţionează din 4 stâlpi aşezaţi pe o talpă de lemn, cu un acoperiş simplu de şindrilă sau carton gudronat care asigură în timpul mulsului adăpost contra ploilor şi 4-6 butuci de lemn sau scăunele simple pe care stau mulgătorii, precum şi împrejmuirea care închide oile nemulse, amenajată din porţi de târlire. Mutarea unei astfel de strungi se poate face de doi oameni în timp de cel mult o oră.

Porţi de târlire Nu pot lipsi din nici o pajişte unde păşunează oile. Denumirea de poartă este dată

de faptul că construcţia ei este asemănătoare cu o poartă simplă ţărănească dar în unele localităţi se mai numesc lese, ţarcuri, oboare, garduri de târlire, etc. O asemenea poartă de târlire are de obicei o lungime de 4 m şi o înălţime de 1,30 m şi se confecţionează din manele de diferite esenţe, preferându-se molidul care este mai uşor.

Confecţionarea de porţi de târlire din plasă de sârmă de diferite grosimi, cu ochiuri variind între 5 şi 10 cm, înrămate în manele sau scânduri sau rame de fier rotund de 14-16 mm, confecţionate în aşa fel ca să se prindă una de alta printr-un sistem simplu de agăţare, poate rezolva una din problemele legate de aplicarea fertilizării prin târlire. Porţile din plasă de sârmă cu rame metalice uşoare 21-23 kg au o durabilitate mai mare, sunt uşor de manipulat şi de fixat în pământ, costul lor amortizându-se în 2-3 ani. Cu asemenea porţi, schimbarea târlei (ocolului) se face de un singur om într-un timp relativ scurt, de cca. o oră.

Numărul de porţi de târlire necesare la o turmă de oi depinde de mărimea turmei. Dacă o oaie trebuie să aibă în ocol la dispoziţie o suprafaţă de, 1m2, atunci numărul de porţi va fi: la o turmă de oi de: 300 oi – 18 buc, 400 oi – 20 buc, 500 oi – 24 buc, 600 oi – 26 buc, 750 oi – 28 buc.

86

CAPITOLUL 18

ECOCONDIȚIONALITATEA ȘI MĂSURILE DE MEDIU ȘI CLIMĂ FINANŢATE PRIN

PNDR 2014 – 2020

Prevederile legislaţiei europene şi naţionale, precum şi ale Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, sunt obligatorii pentru toţi fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole. Astfel:

SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

Cerinţe obligatorii pentru fermieri: În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi

din surse agricole, fermierii au următoarele obligaţii

să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice. Depozitarea temporară a gunoiului de grajd se face în spaţii amenajate sau în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;

să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol în decursul unui an.

să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;

Astfel, este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale în perioadele în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse sau când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare, precum şi în perioada cuprinsă între apariţia primului şi ultimului îngheţ, sau în afara fazelor de vegetaţie activă a plantelor.

Calendarul de interdicţie a aplicării îngrăşămintelor, potrivit Codului de bune practici agricole, este prezentat în tabelul de mai jos ;

Perioada de interdicţie

Îngrăşăminte organice solide Teren arabil şi păşuni 1 noiembrie - 15 martie

Îngrăşăminte organice lichide şi îngrăşăminte minerale

Teren arabil Culturi de toamnă 1 noiembrie - 1 martie

Alte culturi 1 octombrie - 15 martie

Păşuni

87

GAEC 1 - Crearea/menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea

apelor de suprafaţă

Cerinţe obligatorii pentru fermieri: Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea

zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei

în domeniu.Fâşiile de protecţie sunt suprafeţe de teren înierbate, împădurite sau cultivate

cu plante graminee sau leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor de suprafaţă

sau a captărilor de apă potabilă, pe care este interzisă utilizarea îngrăşămintelor chimice şi

organice şi a produselor de protecţie a plantelor

GAEC 7 - Păstrarea elementelor de peisaj, incluzând arborii izolaţi şi terasele existente pe terenul agricol, luând măsuri adecvate pentru a preveni instalarea vegetaţiei nedorite şi asigurarea unui nivel minim de întreţinere a terenului agricol

Arborii izolaţi sau grupurile de arbori existenţi pe teritoriul exploataţiei nu trebuie tăiaţi fără aprobare de la ocolul silvic pe raza căruia se află exploataţia, aceştia constituind zone de refugiu pentru animale în perioadele cu intemperii sau cu temperaturi ridicate.

Fermierii trebuie să prevină instalarea vegetaţiei nedorite pe terenul agricol, inclusiv pe terenul agricol necultivat.

Obiectivulacestui standard este menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole (indiferent de categoria de folosinţă, inclusiv terenurile care nu mai sunt exploatate pentru producţie) prin evitarea instalării vegetaţiei nedorite.

În contextul acestei condiţii, vegetaţia nedorită este reprezentată de unele specii de plante erbacee sau lemnoase, anuale sau perene, care invadează în mod spontan terenurile agricole, diminuând capacitatea de producţie a culturilor agricole. Tot în această categorie intră şi unele specii vegetale de pe pajişti, fără valoare furajeră sau toxice pentru animale.

Parcelele de pajişti permanente contractate/concesionate de la consiliul local

(cod 603, 605 şi 608) pentru care nu se asigură încărcătura de 0,3 UVM/ha vor fi excluse de la plată!

Nr. crt

Categ. de folosinţă

a terenului Cultura

GAEC care trebuie respectat

SMR care trebuie

respectat*)

1 PAJIŞTI PERMANENTE

păşuni naturale fâneţe naturale

GAEC 5.2, GAEC 7.1-3, GAEC 6.2, GAEC 2 şi GAEC 3

1, 2, 3, 4, 10, 11, 12, 13

88

MĂSURILE DE MEDIU ȘI CLIMĂ FINANŢATE PRIN PNDR 2014 – 2020

Începând cu anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe

lângă obligațiile care derivă din statutul de Stat Membru, fermierii români au putut

beneficia de unele drepturi similare cu fermierii europeni. Între acestea, un rol important l-

au avut fondurile adresate agriculturii și dezvoltării rurale, o componentă importantă a

acestor fonduri fiind constituită de alocările financiare ale măsurilor Axei 2 a Programului

Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013

Și pentru noua perioadă de programare (2014-2020), pentru a evita efectele

secundare negative ale anumitor practici agricole, UE prin politicile susținute din fonduri

europene adresate agriculturii și dezvoltării rurale, oferă Statelor Membre posibilitatea

acordării unor plăți compensatorii fermierilor care furnizează societății servicii publice prin

adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul.

Pentru UAT Siliștea se poate accesa masura 10/pachetul /sub-pachetul 3.2 pentru

pajiști permanente.

Măsura 10 – agro-mediu și climă / Pachetul 3 – pajiști importante pentru

păsări

sub-pachetul 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinus:

cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie,

păşunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiștilor aflate sub

angajament cu excepția celor operate cu forță animală (pentru varianta 3.2.1) sau

lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu

lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele

(pentru varianta 3.2.2).

Pentru ambele sub-pachete ale P3:

utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă,

utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a

maxim 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),

o bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele (poate

fi cosită după data de 1 septembrie).

Cerințe specifice:

pentru toate pachetele / variantele aplicabile pe pajiști:

o masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiștii aflate sub

angajament nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului (P1, P2, P3

și P6, cu excepția P8),

o pajiștile inundate nu vor fi pășunate mai devreme de două săptămâni de la

retragerea apelor (pentru P1, P2, P3, P6 și P8), o

nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări, putându-se face

însămânțări numai cu specii din flora locală și doar în cazurile în care unele

suprafețe sunt afectate accidental (P1, P2, P3 și P6, cu excepția P8),

pentru toate pachetele / variantele M10 (P1-8): o este interzis aratul sau discuitul

pajiștilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

Parcelele de pajişti permanente contractate/concesionate de la consiliul local (cod 603, 605 şi 608) pentru care nu se asigură încărcătura de 0,3 UVM/ha vor fi excluse de la plată!

89

CAPITOLUL 19

REGULAMENT DE UTILIZARE ŞI GESTIONARE A PAJIŞTILOR

Regulamentul de utilizare şi gestionare a pajiştilor este prezentat ca model și

va fi supus aprobarii consiliului local, și inclus în ,,Amenajamentul pastoral”, iar

autoritatea contractanată are obligatia de a include în cadrul documentatiei de concesiune

sau închiriere a pajiştilor amenajamentele pastorale şi condiţii speciale de îndeplinire a

contractului cu respectarea prevederilor legale în vigoare(art. 6 alin. 2 din HG nr. 1064

11/12/2013)

Raportul de monitorizare al pajiştilor – ,,Ancheta pastorala” trebuie sa fie clară,

concisă şi să folosească un limbaj acceptabil. În elaborarea rapoartelor de monitorizare se

va tine cont de faptul că acestea vor prezenta argumente stiintifice pe baza caroră, factorii

de analiza vor lua deciziile adecvate, privind măsurile de management necesare pentru

gestionarea pajiştilor.

Regulamentul de utilizare şi gestionare a pajiştilor

ORGANIZAREA PĂŞUNATULUI

Art.1 Păşunatul se execută sub formă organizată. Orice altă formă de deţinere a

animalelor se consideră păşunat clandestin şi contravine prevederilor prezentului

regulament.

Art.2 (1)Păşunatul se efectuează pe păşunile aflate în proprietatea privată a

comunei, pe baza unui contract de păşunat care este întocmit conform prevederilor

prezentului regulament

(2) Pe tot timpul anului este interzis păşunatul în afara amplasamentului stabilit prin

contractul de păşunat.

(3) Modelul contractului de păşunat prin anexa nr.1 face parte integrantă din

prezentul Regulament.

Art.3 Deţinătorii de bovine, ovine şi cabaline pot solicita pentru sezonul de păscut

terenuri din păşunile existente pe raza UAT SILIȘTEA.

Art.4 Solicitarea terenurilor pentru păşunat se efectuează de către preşedintele

asociaţiei crescătorilor de bovine, preşedintele asociaţiei crescătorilor de ovine,

reprezentanţii grupurilor de gospodări sau de către şefii de stână.

Art.5 Solicitarea trebuie depusă în scris la Primaria SILIȘTEA până la data de 01

martie al anului în care se organizează păşunatul În cazul închirierii de terenuri de la

proprietari particulari şi composesorate, la solicitarea depusă la Primărie se va anexa

contractul încheiat cu proprietarii terenurilor.

Art.6 Pe baza actelor depuse şi după verificarea acestora primarul emite o

Autorizaţie de păşunat pentru terenurile solicitate. Modelul autorizaţiei prin anexa nr.2.

face parte integrantă din prezentul Regulament.

Art.7 Sezonul de păşunat începe de la 01 mai şi se desfăşoară până la 01

noiembrie în cazul bovinelor şi 24 aprilie la 25 octombrie în cazul ovinelor.

Art.8 Părăsirea locului desemnat pentru păscut este interzisă înainte de data 01

octombrie al anului în curs, cu excepţia următoarelor cazuri:

a) În cazul în care datorită secetei, pe trupul de păşune stabilită în contract,

se manifestă lipsa de apă şi a hranei. În acest caz se va adresa Primăriei pentru

modificarea autorizaţiei de păşunat cu consemnarea noului amplasament. Acest demers

90

trebuie precedat de un raport întocmit de o comisie format din primarul comunei,

reprezentantul proprietarului de păşune şi reprezentantul proprietarilor de animale.

Art.9 Este interzis păşunatul pe toată durata a anului pe fâneţele şi culturile

agricole, pe tot teritoriul UAT SILIȘTEA.

Art.10 (1) Deţinătorii de păşuni în contractele de păşunat stabilesc taxele de

păşunat pentru fiecare categorie de animale. Aceste taxe se aprobă prin vizarea

contractelor de păşunat de către primarul localităţii.

(2) De asemenea deţinătorii de păşuni pot solicita de la chiriaşi depunerea unor

garanţii băneşti de bună gestiune a păşunilor.

Art.11 Nerespectarea prevederilor prezentului regulament constituie

contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor din prezentul Regulament

OBLIGAŢIILE DEŢINĂTORILOR DE ANIMALE

Art.1 Deţinătorii de animale, persone fizice şi personae juridice cu domiciliul sau

resedinţa in comuna SILIȘTEA , sunt obligaţi:

a) să înregistreze la Biroul agricol efectivele de animale;

b) să actualizeze datele declarate la Biroul agricol în cazul în care s-a schimbat

numărul efectivelor de animale;

c) să înregistreze animalele conform OUG 127/2003, OUG 49/2006, L 514/2006;

d) să efectueze păşunatul numai pe terenul stabilit în autorizaţia de păşunat;

e) să nu lase nesupravegheate animale pe păşune;

f) să achite amenda în cazul în care animalul din proprietatea sa a fost

găsit în afara terenului desemnat pentru păşunat, în interval de 48 ore.

OBLIGAŢIILE PĂSTORILOR ŞI RESPONSABILILOR DE TURME

Ar.1 Responsabilii de turme sunt obligaţi:

g) să încheie contract de păşunat cu deţinătorii păşunilor, conformprevederilor

prezentului Regulament;

h) să respecte întocmai prevederile referitoare la sezonul de păşunat

şiamplasamentul de păşunat;

i) răspunde material pentru pagubele produse de animalele lăsate la grijalui;

j) răspunde material pentru pagubele produse de animale din neglijenţaangajaţilor

săi;

k) răspunde material pentru integritatea şi sănătatea animalelor lăsate lagrija lui;

l)are obligaţia să efectueze lucrări de îmbunătăţiri pe trupurile de păşune primite în

administrare după cum urmează:

- curăţirea suprafeţelor de păşuni de buruieni

- nivelarea muşuroaielor

- strângerea pietrelor şi a resturilor vegetale de pe păşunea închiriată

- schimbarea coşarelor din trei în trei zile

OBLIGAŢIILE CONSILIUL LOCAL

Art.1 Să emite în termen de 10 zile de la înregistrare autorizaţia de păşunat în

cazul în care toate formalităţile şi demersurile corespund prevederilor prezentului

Regulament.

91

Art.2 Să acorde sprijin prin compartimentul agricol de specialitate în evaluarea

pagubelor produse de animale.

Art.3 Să aplice sancţiuni împotriva celor care nu respectă prevederile prezentului

Regulament.

CAP. VI SANCŢIUNI ŞI CONTRAVENŢII

Art.1 În spiritul prezentului Regulament coroborat cu prevederile Legii nr.72/2002,

Legea zootehniei constituie infracţiune următoarele fapte:

- distrugerea unor loturi semincere prin păşunat, cosit sau pe alta cale se

pedepsesc cu închisoare de la 2 luni la 2 ani.

Art.2 În spiritul prezentului Regulament constituie contravenţii următoarele fapte:

a.- începerea păşunatului fără contractul de păşunat aprobat de Primărie şi

autorizaţie de păşunat emis de Primărie;

b.- nerespectarea amplasamentului stabilit pentru păşunat prin contractul de

păşunat;

c.-nerespectarea perioadei de păşunat sau părăsirea amplasamentului

stabilit înainte de data stabilită prin prezentul Regulament;

d.-acceptarea în turme a animalelor străine (din afara comunei) fără

aprobarea autorităţilor locale;

e.-lăsarea nesupravegheată a animalelor pe pajiște;

f.-neprezentarea şi nedeclararea pentru identificarea, individualizarea şi

înregistrarea animalelor;

g.-efectuarea păşunatului cu un efectiv mai mare decât cel stabilit în

autorizaţia depăşunat.

Art.3 Comiterea faptelor prevăzute încap VI art. 2 literele a), b) şi c) la prezentul

Regulament constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de 1000-2500 lei,

faptele prevăzute la cap VI art.2, literele d), f) şi g) se sancţionează cu amendă de 500-

1500 lei.

Art.4 (1)Animalul nesupravegheat, depistat pe terenurile cultivate, va fi mânat de

către persoana (sau persoanele) care l-a depistat spre un loc desemnat în acest sens , iar

proprietarului se va aplica o sancţiune sub formă de taxă de gloabă după cum urmează:

- cabaline, bovine adulte 150 lei/cap

- mânji şi viţei 150 lei/cap

- ovine, caprine 20 lei/cap

- porcine 30 lei/cap

(2) Dacă proprietarul animalului reţinut nu se prezintă pentru achitarea taxei de

gloabă în timp de 24 ore, animalul va fi valorificat prin abator specializat, iar

contravaloarea va intra în bugetul local al comunei.

(3) Vânzarea animalelor se va face de către o comisie desemnată de primarul

comunei prin dispoziţie. Din comisie vor face parte două persoane din aparatul de

specialitate al primarului şi trei consilieri.

(4)Persoana care a efectuat paguba va primi 50% din amenda aplicată

proprietarului animalului. Sancţiunile se aplică de către persoana desemnată de către

primarul comunei SILIȘTEA şi de către lucrătorii postului de poliţie SILIȘTEA.

92

Art.5 Neîndeplinirea obligaţiilor de către păstori şi responsabilii de turme, prevăzute

la art.15 din prezentul Regulament se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 1000-2500

lei.

Art.6 Aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 3, 4 şi 5 din prezentul regulament se

aplică de către organele de specialitate ale Primăriei SILIȘTEA numiţi prin dispoziţia

primarului comunei precum şi organele de poliţie.

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art.1 (1) La propunerea primarului consiliul local poate transforma cuantumul

contravenţiei constatate în zile muncă în folosul comunităţii.

(2) Valoarea unui zile muncă se calculează luându-se ca bază de referinţă salariul

minim pe economic valabil la aceea dată.

(3) Amenzile se fac venit la bugetul local.

Art.2 Prezentul Regulament poate fi modificat prin hotărâre a consiliului local.

93

Anexa 1

Contract

Privind închirierea păşunilor pentru păşunat

Nr. ______ din __ . __ . 201_ .

I. Părţile contractante

Între_____________________________________________________ cod fiscal/

CNP __________________________ sediul/domiciliul ___________________ str.

____ _______________ nr. _______ judeţul ________________ cod poştal

_______________ nr. telefon _________________ cont virament

__________________________________ deschis la ________________________

reprezentant(ă) prin ______________________ în calitate de proprietar

şi________________________________________________________ cod fiscal/

CNP __________________________ sediul/domiciliul ___________________ str.

____ _______________ nr. _______ judeţul ________________ cod poştal

_______________ nr. telefon _________________ cont virament

__________________________________ deschis la ________________________

reprezentant(ă) prin ______________________ în calitate de beneficiar

s-a încheiat următorul contract.

94

II. Obiectul Contractului

Art.1. Închirierea suprafeţei de _________ ha din păşunea _________________

_____________________________________________________________________

parcela _____________________ pentru păşunatul următoarelor animale:

a). ______________________ bovine şi a cabaline adulte;

b). ______________________ tineret bovin şi cabaline de 1-2 ani;

c). ______________________ ovin şi caprine peste 1 an;

d). ______________________ tineret bovin şi cabalin de 1 an;

e). ______________________ tineret ovin şi caprin sub 1 an;

f). ______________________ porcine peste 6 luni;

g). ______________________ tineret porcin sub 6 luni;

Art.2. Păşunatul începe la data de ___ . ___ . 201__ . şi încetează la data de ___

.___ . 201__ .

III. Obligaţiile Părţilor

Art.3. Proprietarul păşunii se obligă:

a). să delimiteze prin marcaje şi să predea, pe bază de procese verbale,

suprafaţa de păşune închiriată, împreună cu fondurile fixe aferente(dacă este cazul);

b). să stabilească şi să marcheze vizibil căile de acces către păşune închiriată

pentru animale şi vehicule;

c). să facă împreună cu beneficiarul, instruirea personalului pe pază a turmei sau

cirezii privind efectuarea păşunatului şi îngrijirea fondurile fixe, precum şi cu privire la

respectarea Regulamentului comunal de păşunat.

Art.4. Beneficiarul se obligă:

a). să se prezinte şi să participe, împreună cu proprietarul păşunii, la predarea

primirea suprafeţei de păşune închiriată, la data stabilită de comun acord;

b). să introducă la păşunat numărul şi speciile de animale prevăzută în contract

pe păşunea închiriată;

c). să îngrijească şi să păstreze în buna stare fondurile fixe puse la dispoziţie pe

păşunea închiriată de proprietarul păşunii;

d). să execute, din iniţiativă proprie sau la cererea proprietarului păşunii, lucrările

de întreţinere a păşunii; împrăştierea muşuroaielor şi distrugerea vegetaţiei nefolositoare,

strânsul pietrelor, gunoaielor şi cioatelor, greblatul păşunii.

e). să deţină la fiecare stână sau cireadă numărul maxim de câini însoţitor admişi

potrivit reglementărilor în vigoare, vaccinaţi antirabic şi cu jujeu reglementar; să predea

proprietar direct al păşunii, la sfârşitul sezonului de păşunat, pe

bază de proces-verbal, păşunea închiriată şi toate fondurile fixe încredinţate pe durata

contractului, în bună stare;

f). să păşuneze numai pe suprafaţa de păşune închiriată şi să circule cu animale

95

şi vehicule pe căile de acces stabilite de către proprietarul direct al păşunii prin proces-

verbal de predare-primire a păşunii închiriate.

g). să execute la timp şi în condiţii corespunzătoare lucrările de îmbunătăţire a

păşunilor;

h). să mute porţiile de târlire la 3 zile şi să împrăştie pe păşune gunoiul rezultate

de la locurile de odihnă ale animalelor.

MODALITĂŢI ŞI CONDIŢIILE DE PLATĂ DE PĂŞUNAT

Art.5. Beneficiarul se obligă, să achite, prin dispoziţie de plată sau în numerar, taxa

de păşunat stabilită proprietarului păşunii pentru animalele prevăzute în prezent

contract, calculată potrivit prevederilor legii.

Art.6. La închirierea contractului beneficiarul se obligă să facă dovada asigurării

mijloacelor financiare prin: achitarea taxei de păşunat înaintea învoirii animalelor la

păşunat.

RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ

Art.7. Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor

contractuale, părţile datorează penalităţi prevăzute în Codul fiscal, precum şi despăgubiri

în vederea acoperirii prejudiciilor cauzate din culpă, în măsura în care nu au fost

acoperite în întregime prin plata penalităţilor.

IV. ALTE CLAUZE

_____________________________________________________________________

____________________________________________________________________

V. Prezentul contract s-a încheiat în 2 exemplare, câte una pentru fiecare parte

semnatară.

PROPRIETARUL BENEFICIARUL

______________________ ___________________

96

Anexa 2

Autorizaţie de păşunat

Având în vedere solicitarea nr. ___/ _____ înaintat de

________________________________ domiciliat în __________ ___________________

având actul de identitate _____________________.

Luând în considerare contractului de păşunat încheiat la data de __________ şi vizat

de primarul comunei __________ prin prezenta se autorizează păşunatul pe trupurile de

păşune / fâneţe identificate cu nr. cadastral

_______________________________________________ , având o suprafaţă de

_____________ ha.

Păşunatul pe amplasamentul autorizat se desfăşoare conform şi în limitele stabilite

prin Hotărârea consiliului local.

Efectivul maxim de animale pe care se poate păşuna pe suprafaţă încheiată este de

_______________________________________________________.

Nerespectarea prevederilor regulamentului comunal de păşunat atrage după sine

revocarea autorizaţiei şi aplicarea sancţiunii conform celor stabilite în Hotărârea consiliului

local privind organizarea păşunatului pe anul .......

97

A N C H E T A P A S T O R A L Ă

DENUMIRE STÂNĂ:

Descriere amplasare:………………………………………………………………

- Coordonate GPS …………………………………………

Caracteristici:

- Construcţie Permanentă…………………………………………………

Sezonieră…………………………………………………

Nume şi prenume conducător (şef) stână :………………………………………..,

Vârsta ……..ani, Adresa: Localitate …………………………………, nr …………, cod poştal

..................., judeţ........................, nr. telefon..........................................

SUPRAFAŢA PĂŞUNII: ..................ha

Tipul de păşune :

- alpină (2200-2500 m alt.) :

- subalpină (1800-2200 m alt.) : nardet ___ ; festucet (airoides) ; ___, agrostet (rupestris)

___, buruieni__

- montană superior (1400 – 1800 m alt.) :

nardet ____ ; festucet (rubra) ; ____, agrostet (capillaris) ____, buruieni ___

- montană inferior (800 – 1400 m alt.) :

nardet ____ ; festucet (rubra) ; ____, agrostet (capillaris) _____, buruieni ___

- dealuri (200 – 800 m alt.)

festucet (valesiaca) ; __ agrostet (capillaris) ____,buruieni___________

- câmpie (0 – 200 m alt.)_______

- lunci şi depresiuni ___________

- sărături ____________________

- nisipuri ____________________

Degradare păşune: stâncării________, râmături porci mistreţi ________, supratârlire

______,eroziune______, exces de umiditate_______, aciditate_____, vegetaţie

lemnoasă______, cioate _______, buruieni _______ alte_____

98

Lucrări de îmbunătăţire a covorului ierbos:

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________

ANIMALE (din ce localitate/localităţi sunt)

Proprietate personală (a celor care muncesc la stână):

Alţi proprietari :

Total ovine:

Din care: Mânzări ___________

Sterpe ____________

Tineret peste 1 an (mioare) ________

Tineret sub 1 an ( miei) ___________

Berbeci __________________

Rasa:

Total bovine:

Din care: Vaci lapte ___________

Vaci fără lapte _________

Juninci ______________

Tineret peste 1 an _______

Tineret sub 1 an _______

Tauri _________

Rasa:

Total cabaline; d. c. Cai adulţi _________, mânji___________

Total câini: _________________; Rasa ______________

Din care cu jujeu_________

EVIDENŢA MONTELOR:

ÎNGRIJITORI, nr ________, vîrsta medie _________

Din care: __________( ___ ani ), studii__________, salariu lunar ______________

__________( ___ ani ), studii__________, salariu lunar ______________

__________( ___ ani ), studii__________, salariu lunar ______________

__________( ___ ani ), studii_________ , salariu lunar ______________

__________( ___ ani ), studii_________, salariu lunar ______________

DURATA SEZON PĂŞUNAT

Data urcării pe munte: .............................

Data estimată a coborârii ....................

99

CONTRACT nr ....... la

Primăria:___________________

Pentru nr.__________animale, (________UVM), din care pe categorii:

Plata la ha de păşune _____lei /ha

Modul de târlire: normal ___, supratărlire______, câte zile ________

Existenta unor construcţii şi amenajări pastorale pe teritoriul păşunii:

Distanţa la care se găseşte: - apa pentru adăparea animalelor ...........

- apa ce se folosește la stână ..............

Producţia medie de lapte la măsură (data ..............................)

Vaci........ l/cap, cu limite între ........... şi ..............

Oi.............

Producţia medie de lapte muls zilnic la întreg efectivul, în luna iunie ..........., iulie

................, august......

Procesare lapte:

- telemea ___________

- burduf – coajă de brad __________

- băşică porc ____________

- piele oaie _____________

- plastic ______________

- urdă _____________

- predare proaspăt la procesare _____________

Dacă doreşte să se înscrie în asociaţia producătorilor de lapte

Da ___________, Nu _________

Atacuri animale sălbatice:

- daune :

Ce probleme deosebite semnalează pentru îmbunătăţirea situaţiei păstoritului în aria

protejată ?

(efective, adăposturi, dotări, organizare, etc. )

Data efectuării anchetei:

Întocmit, Declaranti:

100

Avizat, PRIMAR

SITUAŢIA

privind starea actuală, lucrări de îmbunătăţire şi folosire a fondului pastoral

pe anul 2016 din Comuna ...................................

1. STAREA ACTUALĂ

SPECIFICARE Suprafaţa (ha) Folosire iarbă anual

(ha)

Abandonate (ani)

1 an 5 ani 10 ani

Păşuni naturale

Fâneţe naturale

Arabil (pârloage)

Livezi pomi abandonate

TOTAL:

Aşezare în zona de: Depresiune (şes) Deal Munte

Panta Panta

mecanizabil < 20%

mecanizab

> 20%

nemecaniz

< 20%

mecanizab

> 20%

nemecaniz

Hectare

Factori

limitativi de

sol:

Fară restricţii Aciditate sol Exces

umiditate

Eroziune Pietriş

Hectare

Vegetaţie

ierboasă

invadată de:

Normală

(neinvadat)

Vegetaţie

lemnoasă

Buruieni Cioate Muşuroaie

Hectare

Producţia de

masă verde

(t/ha)

sub 5 t 6-10 t 11-15 t 16-20 t Peste 20 t

Păşuni naturale (ha)

Fâneţe naturale (ha)

Arabil (pârloage) (ha)

Livezi abandonate (ha)

2. LUCRĂRI DE IMBUNĂTAŢIRE REALIZATE ÎN ANUL …

Defrişare vegetaţie lemnoasă...........................____________ha

Curăţiri (buruieni, cioate, pietre, etc.) nivelat muşuroaie, etc. _____________ha

101

Târlire cu animalele : - normală (3-5 nopţi o oaie / m2) _____________ha

- supratârlire (peste 6 nopţi) ....................______________ha

Aplicare gunoi de grajd ( cant. de 20-40 t /ha sau ______) ............__________ha

Amendare cu calcar (cant. de 5 t/ha sau _____)......__________ha

1. Fertilizare cu îngraşăminte chimice (cant. ______s.a. kg/ha)..

__________ha

Reînsămânţare şi supraînsămânţare pajişti degradate

...................__________ha

Loturi semincere graminee şi leguminoase perene .................

.....__________ha

Semnat: REPREZENTANT CAMERA AGRICOLA

102

CAPITOLUL 20

LEGISLAŢIE

DICTIONAR AL TERMENILOR

Au fost folositi urmatorii termenii şi expresiile de mai jos şi care au următoarele

semnificaţii:

a) capacitate de păşunat - populaţia maximă pe care o pajişte o poate susţine pe termen

nelimitat; numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul de păşunat de pe 1 ha

de pajişte la care se cunoaşte producţia de furaje disponibilă;

b) ciclu de păşunat - numărul de zile în care animalele păşunează efectiv pe o suprafaţă

de pajişte, precum şi timpul scurs de la scoaterea animalelor de pe teren şi până la

reintroducerea lor la păşunat pe aceeaşi suprafaţă;

c) încărcătură optimă - numărul de UVM/ha calculat în funcţie de producţia vegetală şi

cerinţele nutriţionale ale animalelor fără a produce daune compoziţiei floristice şi faunei

sălbatice;

d) palatabilitate - preferinţele alimentare înnăscute sau dobândite ale animalelor pentru

consumul selectiv al plantelor în funcţie de conţinutul în substanţe nutritive, arome, toxine

etc.;

e) păşunat excesiv (suprapăşunat) - expunerea plantelor de pe pajişti la păşunat intensiv

pentru perioade lungi de timp sau fără perioade de odihnă suficiente, care conduce la

reducerea utilităţii, productivităţii şi biodiversităţii pajiştilor;

f) subutilizare - utilizarea unei pajişti cu o încărcătură de animale mai mică de 0,3 UVM/ha;

g) utilizare durabilă - gospodărirea pajiştilor astfel încât să permită menţinerea

biodiversităţii, creşterea productivităţii, capacitatea de regenerare, vitalitatea lor. )

LEGISLAŢIE

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea

şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului

funciar nr. 18/1991, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al

Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de

ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor

sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005,

(CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de prevederile art.

27 alin. (13) şi ale anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15

decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.

1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în temeiul art. 7 alin. (5) din

Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia,

cu modificările şi completările ulterioare emite urmatorul ordin.

http://lege5.ro/Gratuit/gy3dgmbu/legea-fondului-funciar-nr-18-1991?pid=&d=1998-01-05

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tsobshe/regulamentul-nr-73-2009-de-stabilire-a-unor-norme-comune-pentru-sistemele-de-ajutor-direct-pentru-agricultori-in-cadrul-politicii-agricole-comune-si-de-instituire-a-anumitor-sisteme-de-ajutor-pentru-a?pid=&d=2009-01-31

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tamzrgu/regulamentul-nr-1290-2005-privind-finantarea-politicii-agricole-comune?pid=&d=2005-08-11

http://lege5.ro/Gratuit/gi3dknzthe/regulamentul-nr-247-2006-privind-masurile-specifice-din-domeniul-agriculturii-in-favoarea-regiunilor-ultraperiferice-ale-uniunii?pid=&d=2006-02-14

http://lege5.ro/Gratuit/gi3dsmjxha/regulamentul-nr-378-2007-de-stabilire-a-normelor-pentru-modularea-voluntara-a-platilor-directe-prevazute-de-regulamentul-ce-nr-1782-2003-de-stabilire-a-normelor-comune-pentru-schemele-de-sprijin-direc?pid=&d=2007-04-05

http://lege5.ro/Gratuit/gi3dsojugy/regulamentul-nr-1782-2003-de-stabilire-a-normelor-comune-pentru-schemele-de-sprijin-direct-in-cadrul-politicii-agricole-comune-si-de-stabilire-a-anumitor-scheme-de-sprijin-pentru-agricultori-si-de-mod?pid=&d=2003-10-21

http://lege5.ro/Gratuit/gi3dsojugy/regulamentul-nr-1782-2003-de-stabilire-a-normelor-comune-pentru-schemele-de-sprijin-direct-in-cadrul-politicii-agricole-comune-si-de-stabilire-a-anumitor-scheme-de-sprijin-pentru-agricultori-si-de-mod?pid=&d=2003-10-21

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tkmzygq/regulamentul-nr-1974-2006-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-1698-2005-al-consiliului-privind-sprijinul-pentru-dezvoltarea-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dez?pid=135384994&d=2006-12-23#p-135384994

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tkmzygq/regulamentul-nr-1974-2006-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-1698-2005-al-consiliului-privind-sprijinul-pentru-dezvoltarea-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dez?pid=135385649&d=2006-12-23#p-135385649

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tkmzygq/regulamentul-nr-1974-2006-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-1698-2005-al-consiliului-privind-sprijinul-pentru-dezvoltarea-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dez?pid=&d=2006-12-23

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tamzvgq/regulamentul-nr-1698-2005-privind-sprijinul-pentru-dezvoltare-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dezvoltare-rurala-feader?pid=&d=2005-10-21

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tamzvgq/regulamentul-nr-1698-2005-privind-sprijinul-pentru-dezvoltare-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dezvoltare-rurala-feader?pid=&d=2005-10-21

http://lege5.ro/Gratuit/geztmnbqge/hotararea-nr-725-2010-privind-reorganizarea-si-functionarea-ministerului-agriculturii-si-dezvoltarii-rurale-precum-si-a-unor-structuri-aflate-in-subordinea-acestuia?pid=134819067&d=2010-08-04#p-134819067

103

Art. 1.

(1) Pentru contractele încheiate potrivit art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea

pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.

18/1991 se asigură o încărcătură optimă de animale pe hectar, calculată conform

metodologiei din prezentul ordin.

Ordinul 544/2013 privind metodologia de calcul a încărcăturii optime de

animale pe hectar de pajiste

Art. 9

(1) Amenajamentul pastoral cuprinde:

a) actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul

cadastral;

b) determinarea suprafetei pajistii sau a portiunilor din care se compune pajistea, cu

prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si a hotarelor;

c) descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati in cazul in

care pajistea se compune din mai multe portiuni;

d) descrierea solului pajistii;

e) descrierea florei pajistii;

f) calitatea pajistii;

g) determinarea partilor de pajiste care sunt oprite de la pasunat;

h) perioada de pasunat;

i) capacitatea de pasunat si incarcatura optima;

j) stabilirea cailor de acces;

k) stabilirea surselor si a locurilor de adapat;

l) locurile de adapost pentru animale si oameni;

m) impartirea pajistii pe unitati de exploatare si tarlale pentru diferite specii;

n) lucrarile care se executa in fiecare an pentru intretinerea si cresterea fertilitatii

solului;

o) lucrarile de imbunatatire anuala si pe termen lung;

p) lucrarile tehnice si instalatiile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare.

(2) Incarcatura optima de animale, stabilita conform prevederilor legale invigoare, se

prevede in amenajamentul pastoral.

OUG 34/2013 PRIVIND ORGANIZAREA SI EXPLOATAREA PAJISTILOR

In contextul crizei economico-financiare actuale din Romania care a afectat si

afecteaza in continuare sectorul agricol, avand in vedere nevoia stringenta de redresare

economica in conditiile actualei crize economice mondiale, resimtita in mod drastic si la

nivelul economiei nationale, in considerarea faptului ca Legea nr. 214/2011 pentru

organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor cuprinde prevederi neuniforme care au

condus la imposibilitatea implementarii acestora in termenul prevazut, tinand cont de

importanta cresterii animalelor si de facilitarea accesului acestora la suprafetele de pajisti

disponibile, aflate atat in domeniul public, cat si in domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale, incepand cu luna mai 2013, in condi tiile in care pentru majoritatea

crescatorilor de animale singura sursa de asigurare a hranei pe perioada verii este masa

verde obtinuta de pe pajisti, in conditiile in care Legea nr. 214/2011 instituie obligativitatea

concesionarii suprafetelor de teren ocupate cu pajisti, afla te in domeniul privat al unitatilor

http://lege5.ro/Gratuit/gm3dcobuhe/ordonanta-de-urgenta-nr-34-2013-privind-organizarea-administrarea-si-exploatarea-pajistilor-permanente-si-pentru-modificarea-si-completarea-legii-fondului-funciar-nr-18-1991?pid=84492849&d=2013-05-13#p-84492849

http://lege5.ro/Gratuit/gm3dcobuhe/ordonanta-de-urgenta-nr-34-2013-privind-organizarea-administrarea-si-exploatarea-pajistilor-permanente-si-pentru-modificarea-si-completarea-legii-fondului-funciar-nr-18-1991?pid=84492850&d=2013-05-13#p-84492850

http://lege5.ro/Gratuit/gm3dcobuhe/ordonanta-de-urgenta-nr-34-2013-privind-organizarea-administrarea-si-exploatarea-pajistilor-permanente-si-pentru-modificarea-si-completarea-legii-fondului-funciar-nr-18-1991?pid=&d=2013-05-13



104

administrativ-teritoriale, doar asociatiilor locale de crescatori de animale si avand in vedere

ca suprafetele de pajisti aflate in domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale nu pot

fi concesionate in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul

contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, aprobata cu modificari prin

Legea nr. 22/2007, este necesara reglementarea in regim de urgenta a modului de

utilizare a pajistilor. Luand in considerare faptul ca utilizatorii de pajisti beneficiaza de plati

unice pe suprafata, iar termenul-limita de solicitare a acestora este 15 mai 2013, situatia

extraordinara se motiveaza prin necesitatea urgenta de adoptare a unei noi reglementari

in domeniul pajistilor, in vederea eliminarii inadvertentelor ce conduc la producerea de

efecte juridice negative, a evitarii blocajului implementarii schemelor de plati pe suprafata

pentru anul 2013. Luand in considerare faptul ca aceste elemente vizeaza interesul

general public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu

poate fi amanata, avand in vedere faptul ca neadoptarea masurilor propuse prin prezenta

ordonanta de urgenta va genera efecte negative, concretizate in dificultati in asigurarea

hranei animalelor, fapt care conduce la diminuarea productiilor zootehnice cu impact direct

asupra asigurarii resurselor alimentare pentru populatie,

Art. 1.

(1)Scopul prezentei ordonante de urgenta il reprezinta reglementarea

organizarii,administrarii si exploatarii pajistilor permanente

(2) Pajistile permanente, denumite in continuare pajisti, sunt suprafete agricole de pasuni

si fanete, naturale sau cultivate, folosite pentru productia de iarba sau de alte plante

erbacee furajere, care nu au fost incluse timp de cel putin 5 ani in sistemul de rotatie a

culturilor si care sunt utilizate pentru pasunatul animalelor si producerea de furaje, cu

respectarea bunelor conditii agricole si de mediu, asa cum este prevazut la alin. (1) al art.

6 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor

norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole

comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a

Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare

a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 30 din 31 ianuarie 2009, denumit in

continuare Regulament

(3) In categoria pajisti sunt cuprinse si:

a) pasunile impadurite cu consistenta mai mica de 0,4, calculata numai pentru suprafata

ocupata efectiv de vegetatia forestiera;

b) pasunile alpine;

c) pasunile situate in zonele inundabile ale raurilor si in Lunca Dunarii si Rezervatia

Biosferei „Delta Dunarii”

(4) Prevederile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica pajistilor care urmeaza

sa fie impadurite, daca impadurirea se realizeaza cu respectarea conditiilor de mediu

potrivit legii, exceptand plantatiile de brazi de Craciun si speciile cu crestere rapida,

cultivate pe termen scurt, asa cum este prevazut in ultimul paragraf al alin. (2) al art. 6 din

Regulament.

Art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos

au urmatoarele semnificatii:

105

a) iarba si alte plante furajere erbacee - toate plantele erbacee care se gasesc in mod

traditional pe pasunile si fanetele naturale sau care sunt incluse in amestecurile specifice

pentru insamantari si suprainsamantari, din familiile de graminee si de leguminoase

utilizate ca furaje in hrana animalelor erbivore, pe baza carora se calculeaza productia,

valoarea nutritionala a pajistii si capacitatea de pasunat;

b) faneata - suprafata agricola inscrisa in actele de proprietate cu aceasta categorie de

folosinta care, conform practicii agricole locale, este destinata recoltarii prin cosire de

plante erbacee furajere pentru animale;

c) unitate vita mare (UVM) - unitate de masura standard stabilita pe baza necesarului de

hrana al fiecarei specii de animale, care permite conversia diferitelor categorii de animale;

d) utilizator - crescator de animale persoana fizica/juridica inscrisa in Registrul national al

exploatatiilor care desfasoara activitati agricole specifice categoriei de folosinta pajisti

conform clasificarii statistice a activitatilor economice in Comunitatea Europeana pentru

productia vegetala si animala;

e) Registrul national al exploatatiilor (RNE) - colectia de date in format electronic care

cuprinde informatiile de identificare a fiecarei exploatatii din Romania, potrivit Ordinului

presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr.

40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de

identificare si inregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor si bovinelor, cu modificarile si

completarile ulterioare;

f) detinatori de pajisti - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra

acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari ai

pajistilor permanente;

g) schimbarea destinatiei suprafetelor de pajiste-schimbarea categoriei de folosinta a

pajistilor/scoaterea din circuitul agricol a terenurilor avand categoria de folosinta pajiste.

Art. 3. - Sunt supuse regimului de organizare, administrare si exploatare

urmatoarele categorii de pajisti:

a) pajisti proprietate publica a statului, administrate de Agentia Domeniilor Statului,

denumita in continuare ADS;

b) pajisti proprietate publica a comunelor, oraselor, municipiilor si a municipiului Bucuresti,

administrate de consiliile locale ale acestora;

c) pajisti proprietate privata a statului, administrate de ADS;

d) pajisti proprietate privata a comunelor, oraselor, municipiilor si a municipiului Bucuresti,

administrate de consiliile locale ale acestora;

e) pajisti proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;

f) pajisti proprietate publica a statului, administrate de Regia Nationala a Padurilor -

Romsilva.

Art. 4. -

(1) Detinatorii de pajisti, astfel cum sunt definiti la art. 2 lit. f), sunt obligati sa mentina

suprafata totala ocupata cu pajisti la 1 ianuarie 2007, asa cum este prevazut in primul

paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulament, si inregistrata in registrul agricol ca

pasune/faneata la acea data, inclusiv cele aflate in administrarea ADS

106

(2) Suprafata totala de pajisti prevazuta la alin. (1) se actualizeaza in registrul agricol

potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobata

cu modificari si completari prin Legea nr. 98/2009

(3) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin autoritatile cu atributii in domeniu aflate

in subordinea sa, este autoritatea competenta pentru verificarea respectarii prevederilor

alin. (1).

Art. 5.

(1) Pajistile se folosesc pentru pasunatul animalelor si producerea de furaje

(2) Se interzice scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a pajistilor

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), scoaterea definitiva sau temporara din circuitul

agricol a pajistilor se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale,

pentru:

a) amplasarea de constructii care deservesc activitati agricole;

b) retele de comunicatii electronice sau elemente de infrastructura necesare sustinerii

acestora;

c) refugii montane in caz de urgenta;

d) infiintarea de noi capacitati de producere a energiei regenerabile, care sa nu afecteze

buna exploatare a pajistilor, declarate de utilitate publica pentru lucrari de interes national,

judetean sau local, in conditiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de

utilitate publica, republicata;

e) amplasarea obiectivelor de interes national, judetean sau local, declarate de utilitate

publica, in conditiile legislatiei in vigoare;

f) lucrari privind apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala, declarate de utilitate

publica in conditiile Legii nr. 33/1994, republicata;

g) lucrari in cadrul unor programe de dezvoltare locala/judeteana/regionala initiate de

autoritatile administratiei publice locale

(4) Exceptiile prevazute la alin. (3) se realizeaza cu obligatia ca beneficiarul

scoaterii definitive din circuitul agricol a pajistilor sa recupereze din terenurile neproductive

sau neagricole o suprafata egala cu cea aprobata a fi scoasa definitiv din circuitul agricol.

Recuperarea acestor terenuri se face anticipat, cel mai tarziu pana la data stabilita in actul

prin care se aproba scoaterea definitiva din circuitul agricol a acestor suprafete, astfel

incat sa nu scada suprafata de pajisti la nivel local, judetean sau national, dupa caz

(5) Pe terenurile prevazute la alin. (4) se efectueaza toate lucrarile necesare pentru

refacerea covorului vegetal. in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei,

republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta

(6) Pajistile pot fi incluse in intravilanul localitatilor cu avizul Ministerului Agriculturii

si Dezvoltarii Rurale si cu conditia respectarii prevederilor alin. (4)

(7) Scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a terenurilor avand

categoria de folosinta pajisti pentru realizarea obiectivelor de investitii prevazute la alin. (3)

se face numai in conditiile prevazute de legislatia in vigoare, precum si cu respectarea

metodologiei ce se aproba prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, in

termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

107

Art. 6. - Folosirea si exploatarea pajistilor se fac cu respectarea bunelor conditii

agricole si de mediu, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Art. 7.

(1) Suprainsamantarea pajistilor se realizeaza numai cu seminte de plante erbacee

furajere perene din familiile de graminee si leguminoase sau amestecuri ale acestora

(2) Suprainsamantarea pajistilor cuprinse in ariile protejate se realizeaza numai cu

seminte din specii adaptate specificului climatic din respectivele arii protejate.

Art. 8. - In cazul instrainarii pajistilor prevazute la art. 3 lit.d) si e), noul proprietar

este obligat sa mentina categoria de folosinta a terenului, cu respectarea prevederilor

legale in vigoare.

Art. 9.

(1) Pentru punerea in valoare a pajistilor aflate in domeniul public al

comunelor, oraselor, respectiv al municipiilor si pentru folosirea eficienta a acestora,

unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, in conformitate cu hotararile consiliilor locale,

in baza cererilor crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice avand animalele

inscrise in RNE, incheie contracte de concesiune/inchiriere, in conditiile legii, pentru

suprafetele de pajisti disponibile, proportional cu efectivele de animale detinute in

exploatatie, pe o perioada de maximum 5 ani

(2) Pentru punerea in valoare a pajistilor aflate in domeniul privat al

comunelor,administrativ-teritoriale, prin primari, in conformitate cu hotararile consiliilor

locale, in baza cererilor crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice avand

animalele inscrise in RNE, incheie contracte de inchiriere, in conditiile legii, pentru

suprafetele de pajisti disponibile, proportional cu efectivele de animale detinute in

exploatatie, pe o perioada de maximum 5 ani

(3) Consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor vor

dispune cuprivire la initierea procedurii de concesionare/inchiriere pana la data de 1

martie a fiecarui an, in baza hotararii consiliului local al comunei, orasului, respectiv al

municipiului

(4) Anual, pana la data de 1 martie, primarii comunelor, oraselor, respectiv ai

municipiilor verifica respectarea incarcaturii de animale/ha/contract, in corelare cu

suprafetele utilizate, si stabilesc disponibilul de pajisti ce pot face obiectul

concesionarii/inchirierii ulterioare

(5) Lucrarile de intretinere a pajistilor si a utilitatilor zoopastorale se vor efectua de

catre crescatorii de animale care le folosesc. Conditiile si nivelul acestor lucrari vor fi

cuprinse in contractul de concesiune/inchiriere, intocmit pe baza contractului-cadru

aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului

dezvoltarii regionale si administratiei publice, emis in termen de 20 de zile de la intrarea in

vigoare a prezentei ordonante de urgenta

(6) Pentru contractele incheiate potrivit alin. (1) si (2) se va asigura o incarcatura

optima de animale pe hectar, dar nu mai mica de 0,3 UVM/ha. Metodologia de calcul al

incarcaturii optime de animale pe hectar de pajiste se stabileste prin ordin al ministrului

agriculturii si dezvoltarii rurale, in termen de 30 de zile de la publicarea prezentei

ordonante de urgenta

108

(7) Resursele financiare rezultate din administrarea pajistilor proprietate publica sau

privata a comunelor, oraselor, respectiv a municipiilor se fac venit la bugetele locale ale

comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz

(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), pentru anul 2013, consiliile locale ale

comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor trebuie sa initieze procedura de

concesionare/inchiriere in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei

ordonante de urgenta.

Art. 10. - In vederea accesarii fondurilor europene aferente platilor pe suprafata,

persoanele fizice si juridice proprietari/utilizatori de pajisti au obligatia sa asigure o

incarcatura minima de 0,3 UVM/ha.

Art. 11. - Utilizatorii pajistilor au obligatia de a lua toate masurile pentru intretinerea

acestora, cu mentinerea categoriei de folosinta.

Art. 12.

(1) Pentru pajistile aflate in proprietatea publica si privata a statului administrate de

ADS, atribuirea contractelor de concesiune, arenda si a altor contracte de exploatare

eficienta a acestora, incheiate de ADS, se face potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001

privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate

publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului,

cu modificarile si completarile ulterioare

(2) Pajistile prevazute la alin. (1) pot fi utilizate numai de catre crescatorii de

animale, persoane fizice/juridice avand animalele inscrise in RNE, care indeplinesc

conditiile prevazute la art. 9 alin. (6)

(3) Beneficiarii constituirii si reconstituirii dreptului de proprietate potrivit legilor

proprietatii au obligatia de a mentine categoria de folosinta pajisti.

Art. 13. - Incalcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta atrage

raspunderea administrativa, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.

Art. 14.

(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a) pasunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajisti in afara perioadei de

pasunat;

b) introducerea pe pajisti a unor specii de animale, altele decat cele stabilite prin contract;

c) neindeplinirea de catre detinatorii sau utilizatorii de pajisti a obligatiilor prevazute in

contract;

d) circulatia pe pajisti cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, decat cele

folosite pentru activitati agricole de cel care utilizeaza pajistea;

e) nerespectarea bunelor conditii agricole si de mediu asa cum se prevede la art. 1 alin.

(2);

f) arderea vegetatiei pajistilor permanente;

g) concesionarea/inchirierea pajistilor aflate in domeniul public sau privat al comunelor,

oraselor, respectiv al municipiilor unor persoane care nu sunt indreptatite potrivit

prevederilor art. 9 alin. (1) si (2);

109

h) amplasarea pe pajiste a altor obiective de investitii decat cele prevazute la art. 5 alin.

(3);

i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor avand categoria de folosinta pajiste fara

aprobarile legale in vigoare

(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizica, respectiv cu amenda de la

25.000 lei la 50.000 lei pentru persoana juridica, faptele prevazute la lit. f);

b) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fizica, respectiv cu amenda de la

4.000 lei la 8.000 lei pentru persoana juridica, faptele prevazute la lit. a), d) si e);

c) cu amenda de la 250 lei la 500 lei pentru persoana fizica, respectiv cu amenda de la

2.000 lei la 4.000 lei pentru persoana juridica, faptele prevazute la lit. b) si c);

d) cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei, faptele prevazute la lit. g) si h);

e) cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, fapta prevazuta la lit. i)

(3) Contraventia prevazuta la alin. (1) lit. i) se sanctioneaza si cu sanctiunea

complementara constand in desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala pe

cheltuiala contravenientului.

Art. 15.

(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele

imputernicite de structurile centrale si locale cu atributii in domeniu, aflate in subordinea

Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, de catre primar si persoanele imputernicite de

acesta, precum si de catre politistii de frontiera pentru faptele constatate in zona specifica

de competenta

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor pentru faptele prevazute la

art. 14 alin. (1) lit. d) si f) se fac si de catre personalul din cadrul Jandarmeriei Romane,

precum si de catre ofiterii si subofiterii din cadrul serviciilor de urgenta profesioniste

(3) Sumele provenite din aplicarea amenzilor prevazute la art. 14 alin. (2) se fac

venit la bugetul de stat sau la bugetul local, dupa caz.

Art. 16. - Prevederile art. 14 si 15 referitoare la contraventii se completeaza cu

dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,

aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si

completarile ulterioare.

Art. 17. - Drepturile si obligatiile ce decurg din angajamentele de agromediu

incheiate anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se transmit

crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice, care au incheiat contracte de

concesiune/inchiriere pentru suprafetele de pajisti respective.

Art. 18. - Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonante

de urgenta se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si

Dezvoltarii Rurale, in termen de 45 de zile de la intrarea sa in vigoare.

Art. 19. - La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Legea nr.

214/2011 pentru organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor, publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 819 din 21 noiembrie 2011, se abroga.

110

Art. 20. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se

modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 78, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „

Art. 78. -

(1) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor arabile, altele decat cele

prevazute la art. 77, vii si livezi, detinute de persoane juridice in care statul detine

majoritatea actiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.”

2. La articolul 78, dupa alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)-(13),

cu urmatorul cuprins: „(11) Schimbarea categoriei de folosinta in alte categorii de folosinta

a pajistilor, inregistrate ca atare la data de 1 ianuarie 2007, asa cum este prevazut in

primul paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19

ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru

agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor

pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006,

(CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificarile si

completarile ulterioare, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 30 din

31 ianuarie 2009, in Registrul agricol, este interzisa. (12) Fac exceptie de la prevederile

alin. (11) terenurile ocupate de pajisti care, prin degradare sau poluare, si-au pierdut total

ori partial capacitatea de productie, terenuri pe care se vor executa lucrari de ameliorare si

amenajare, potrivit reglementarilor legale in vigoare. (13) Actele administrative sau juridice

emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (11) sunt lovite de nulitate

absoluta.”

3. Dupa articolul 107 se introduce un nou articol, articolul 1071, cu urmatorul

cuprins: „Art. 1071. - Schimbarea categoriei de folosinta a pajistilor, asa cum sunt

evidentiate la art. 78 alin. (11), fara aprobarile legale in vigoare, constituie contraventie si

se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei si cu sanctiunea complementara

constand in desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala pe cheltuiala

contravenientului.”

4. In tot textul legii, sintagma „pasuni si fanete” se inlocuieste cu termenul „pajisti”.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemneaza:

Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Daniel Constantin

Viceprim-ministru, ministrul finantelor publice, Daniel Chitoiu

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, Nicolae-Liviu

Dragnea

p. Ministrul economiei, Adrian Ciocanea, secretar de stat Ministrul delegat pentru energie,

Constantin Nita

p. Ministrul afacerilor interne, Anghel Andreescu, secretar de stat Ministrul apararii

nationale, Mircea Dusa

Ministrul pentru societatea informationala, Dan Nica

111

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Studiul pedologic pentru fundamentarea proiectelor de amenajare,organizare și exploatarea pajiștilor Siliștea -OSPA Constanța2016 2.C.Bărbulescu,Gh Motcă,I.Puia,Al.Mosiuc-Cultura pajiștilor și a plantelor furajere,Editura Didactică și Pedagogică București 1991 3. Planul urbanistic general și regulamentul local de urbanism ,com.Siliștea,jud. Constanța 4. C.Bărbulescu,P. Burcea,Gh.Motcă-Determinator pentru flora pajiștilor cu elemente de tehnologie,Ed. Ceres București 5.Coste I. 1998-Botanica,Morfologia si anatomia plantelor,Tipografia Agroprint,Timisoara USAMVB 6.Dragomir N.,Pet I.,Dragomir Carmen,2005-Pajisti si plante furajere,Tehnologii de cultivare,Editura Eurobit Timisoara 7.Dragomir Neculai,Carmen Maria Dragomir,2012-Fixarea azotului in ecosistemele de pajisti si leguminoase perene.Editura Eurobit 8.Horablaga M,Cojocariu L.2010-Managementul pajistilor si al plantelor furajere,Editura Eurostampa timisoara. 9.Florea,N.,Munteanu I.,2012-Sistemul roman de taxonomie SolurilorEditura Sitech,Craiova 10.Lapuan A.,Neidermaier K.,1975-Aplicarea amendamentelor calcaroase si a ingrasamintelor pe pajistile naturale si semanate din Romania.SCCP Magurele-Brasov,vol.I 11.Lapuan A.,Neidermaier K.,1977-Imbunatatirea prin amendare fertilizare,.SCCP Magurele-Brasov,vol.III 12.Kovacs Attila,1979,Indicatori biologici si economici ai florei pajistilor,Statiunea centrala de cercetari pentru Cultura Pajistilor Magurele-Brasov 13.Marusca Teodor 2012-Recurs la traditia satului.Opinii agrosilvopastorale.Editura Universitatii”Transilvania”Brasov 14. 1980Cristea M.D.2006-Biodiversitatea,Editura Ceres Bucuresti 15. Moga I.Schitea M.Mateia M.2002-Cultura Plantelor Furajere .Editura Agris 16.Moga I.,Schitea M.,Mateia M.,1996-Plante furajere editura Ceres 17.Moisuc A.,Dukic D.,2002-Cultura plantelor furajere,Editura Orizonturi 18.Neamtu Titus-1996-Ecologie,eroziune si agrotehnica antierozionala,Editura Ceres 19.Primack R.,Maria Patroescu,Rozzlowicz L,Ioja C,2002-Conservarea diversitatii biologice,Editura Tehnica Bucuresti 20.Rotar I.,Vidican Roxana,Sima N.,2005-Cultura pajistilor si a plantelor furajere,Ghid practic 21.Rotar I.,1997-Cultura pajistilor Ed.Agronomia Cluj Napoca. 22.Vintu V.,Moisuc A.,Motoca G.,Rotar I.,2004--Cultura pajistilor si a plantelor furajere,Editura Ion Ionescu de la Brad 23.Samfira I.Moisuc A.,2007-Ecoprahtehnica,editura eurobit Timisoara 24. Samfira I 2011-Elemente metodologice aplicate incercetarea pajistilor,Editura Mirton,Timisoara 25. Cardasol,V,Simtea,N,ProcaM.,Razec,I.,Hermenean,I.,1988 Masuri tehnico-organizatorice pentru sporirea productiei pajistilor,redactia de propaganda tehnica agricola,Bucuresti 26.Teodor Marusca,Vasile Blaj,Mariana Rusu-2011-Tehnologii de crestere a valorii pastorale pentru pajistile montane.ASAS Bucuresti.

OUG nr.34/2013

112

ORDINUL nr.544/2013 Metodologia de calcul al incarcaturii optime de animale pe hectar de pajiste

HG nr.1064/2013 Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG.34/2013

ORDIN nr.223/2002 Aprobarea metodologiei intocmirii studiilor pedologice si agrochimice.

HG.1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul,subsolul si ecosistemele au fost afectate.

AMENAJAMENTUL PASTORAL - primaria-silistea.ro · 3 INTRODUCERE AMENAJAMENTUL PASTORAL COMUNA...

Documents

Transcript of AMENAJAMENTUL PASTORAL - primaria-silistea.ro · 3 INTRODUCERE AMENAJAMENTUL PASTORAL COMUNA...