7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 1/18

Cooperativa agricolă 

Procesul de înfiin are a fermelor colective poartă numele deț colectivizare. UniuneaSovietică a întreprins prima campanie de colectivizare în masă în perioada 1929 – 1933.   ăraniiȚ

colectivi ti sovietici primeau o parte din recoltă după ce se făceau livrările obligatorii cătreș

fondul statului. nsă acest gen de organizare sovietică este e!emplul tipic pentru colectivizareafor atăț   i nu trebuie confundată cuș colectivizarea voluntară.

n  Uniunea Sovietică" colectivizarea a fost introdusă la sf#r itulș deceniului al treilea  alsecolului al $$%lea cu scopul de a cre te produc ia agricolă prin prelucrarea mecanizată unor ș ț

întinderi mari de păm#nt i prin folosirea pe scară largă a îngră ămintelor c&imice i aș ș ș

 pesticidelor. 'ermele ăranilor particulari au fost unite înț ferme colective iș ferme de stat. Un altargument în favoarea colectivizării" în afara aceluia al cre terii productivită ii" era acela că" astfel"ș ț

tăranii săraci vor fi elibera i de servitu ile economice de pe vremea mo ierilor. S%a sperat căț ț ș

scopurile propuse de colectivizare vor fi atinse prin acceptarea voluntară a acestei politici decătre ărani" dar în momentul în care noile ferme nu au atras numărul de aderen i sperat deț ț

 bol evici" guvernul a trecut la e!ecutarea for ată a planului.ș ț

(atorită faptului că guvernul a stabilit cote pentru fondul de stat aberant de mari" de celemai multe ori ăranii ob ineau mult mai pu in pentru munca lor dec#t în timpurile de dinainteaț ț ț

colectivizării" mul i dintre ei refuz#nd să mai lucreze. n foarte multe cazuri" efectele imediate aleț

colectivizării au fost reducerea recoltelor de cereale i în)umătă irea eptelului i cel mai grav"ș ț ș ș

apari iaț foametei în 1932 – 33. n Ucraina" în perioada secetei din 1932 – 1933" după ce Stalin afor at agricultorii să intre în ferme colective" au murit mai multe milioane de ărani de foame.ț ț

*+ceastă foamete este cunoscută în Ucraina sub numele de ,olodomor -. +bia în 19/ agriculturasovietică a atins nivelurile de dinainte de colectivizare.

0ooperativizarea a devenit o formă de organizare în agricultură în aproape toate statelecomuniste cu mai mult sau mai pu in succes" de la caz la caz.ț

n om#nia" Partidul 0omunist om#n a desfă urat în perioada 199–192 procesul deș

colectivizare" ce a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietă ilorț agricole private din arăț

i comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. n om#nia" colectivizarea a fost similarăș

cu cea efectuată în USS" prin aceea că a înglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate într%o

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 2/18

fermă colectivă. nceput înt#i greoi i &aotic" procesul de colectivizare a stagnat între 193 iș ș

19" fiind apoi reluat cu agresivitate i dus la final în 192. 4umero i ărani" at#t săraci" c#t iș ș ț ș

mai înstări i" s%au opus acestei ac iuni" iarț ț guvernul comunist  a recurs uneori i la represiuniș

violente" ucideri" deportări" încarcerări i confiscări ale întregii averi a celor implica i. Sistemulș ț

de agricultură socialist astfel constituit a intrat treptat într%o criză ale cărei efecte s%au sim it iț ș

după ce regimul a fost înlăturat" timp în care s%au depus eforturi pentru reconstituirea proprietă iiț

 private în agricultură.

0a urmare a colectivizării" rela iile economice e!istente anterior în agriculturaț

rom#nească au fost distruse. 5ult lăudata agricultură socialistă  a arătat semne evidente deslăbiciune" intr#nd adesea în criză.

(upă căderea regimului comunist în 1969" toate for ele politice au fost de acord că acestț

sistem trebuie să fie sc&imbat i 0+P%urile au fost desfiin ate. econstituirea dreptului laș ț

 proprietate pe terenurile agricole este un proces îndelungat i greoi" dar a cărui derulare aș

reprezentat singura solu ie de revenire la rela iile economice capitaliste în agricultură.ț ț

(atorita suprafetelor fragmentate e!cesiv in urma retrocedarilor funciare" a lipseidotarilor te&nice si a numeroaselor nea)unsuri cu care se confrunta agricultorii in zilele noastre" o parte din micii fermieri incep sa se intereseze si sa descopere avanta)ele cooperativelor agricole.(in pacate in omania inca primeaza teama 7reintoarcerii8 la vec&ile 0+P%uri.

0ooperativa agricolă reprezintă o asocia ie autonomă de persoane fizice isau )uridice"ț ș

după caz" persoană )uridică de drept privat" constituită pe baza consim ăm#ntului liber e!primatț

de păr i" în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori *în conformitate cu principiilețcooperatiste- i al implementării politicilor agricole de stimulare a asocierii producătorilor dinș

domeniu" care se organizează i func ionează potrivit prevederilor legii.ș ț

n om#nia" cooperativele sunt reglementate de două legi" i anume:ș

; <egea 2// – <egea coopera iei agricoleț "  care reglementează doar sectorul coopera ieiț

agricole; <egea 12// – <egea 0oopera ieiț " care prevede la r#ndul ei posibilitatea constituirii desocietă i cooperative de valorificare *asocia ii de persoane fizice care se constituie în scopul de aț ț

valorifica produsele proprii sau ac&izi ionate prin distribu ie directă sau prin prelucrare iț ț șdistribu ie directă- i de societă i cooperative agricole – asocia ii de persoane fizice care seț ș ț ț

constituie cu scopul de a e!ploata în comun suprafe ele agricole de inute de membrii cooperatori"ț ț

de a efectua în comun lucrări de îmbunătă iri funciare" de a utiliza în comun ma ini i instala ii iț ș ș ț ș

de a valorifica produsele agricole.

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 3/18

0ooperativa agricolă se constituie i func ionează cu minimum cinci persoane i e!ercităș ț ș

o activitate economică" te&nică i socială destinată furnizării de bunuri" servicii i locuri deș ș

muncă" e!clusiv sau preponderent pentru membrii ei.

0ooperativa agricolă se înfiin=ează" se organizează >i func=ionează pe baza actului

constitutiv înc&eiat sub forma unui înscris autentic" care cuprinde decizia de asociere" listamembrilor fondatori" cu valoarea păr=ilor sociale subscrise de fiecare" înso=it de statut.

+ctul constitutiv al cooperativei agricole cuprinde în mod obligatoriu:a- denumirea >i sediul? b- tipul >i gradul cooperativei agricole?c- lista cu numele >i prenumele" locul >i data na>terii" domiciliul" codul numeric personal"cetă=enia persoanelor fizice membri fondatori" denumirea" numărul din registrul comer=ului >isediul persoanelor )uridice membri cooperatori.

0ooperativa agricolă se înregistrează la oficiul registrului comer=ului de pe l#ngătribunalul în a cărui rază teritorială î>i are sediul. 0ererea de înregistrare >i autorizare va fiînso=ită de actul constitutiv >i de statutul cooperativei agricole" de dovada efectuăriivărsămintelor numărului minim de păr=i sociale subscrise" precum >i de actele privind dovada proprietă=ii asupra bunurilor care fac obiectul aportului în natură.

0ooperativa agricolă este persoană )uridică de la data înregistrării iș este obligatoriu săaibă o denumire proprie" care să includă sintagma 8cooperativă agricolă8. Se interzice folosireasintagmei cooperativă agricolă în denumirea societă=ilor care nu au statutul de cooperativă

agricolă >i forma de organizare corespunzătoare.

@!istă două tipuri de cooperative agricole:; cooperative de gradul A" constituite din asocia ii de persoane fizice?ț

; cooperative de gradul AA" formate din persoane )uridice constituite din cooperativele de gradul A"în ma)oritate" sau persoane fizice i )uridice" după caz.ș

<a intrarea în cooperativa agricolă" bunurile mobile i imobile care se constituie ca aportș

la capitalul social sunt evaluate pentru a se determina valoarea păr ilor sociale subscrise în naturăț

de membrii cooperatori. n cazul cooperativelor pentru administrarea i gestionarea terenurilor ș

agricole" bunurile care sunt aduse în folosin ă i terenurile de orice fel răm#n în proprietateaț șmembrilor cooperatori" cooperativa agricolă av#nd dreptul de uzufruct.

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 4/18

 Tipuri de asociatii profesionale si cooperative in

agricultura Uniunii Europene

Asociatiile profesionale, cooperativele agricole si rolul lor in dezvoltarea agriculturii

Uniunii Europene

  (upa crearea 0omunitatii @conomice @uropene" structurile cooperatiste au suferitmutatii prin organizarea producatorilor sub forma uniunilor cooperatiste locale" regionale" afederatiilor pe ramuri si produse" a integrarii cooperativelor cu companii nationale sau corporatii

multinationale.

  An tarile Uniunii @uropene cooperativele agricole se gasesc in forme si tipuri care variaza pe tari" si care se bazeaza" in esenta pe aceleasi principii de organizare si functionare care au la baza (irectiva nrB322 iulie 19B a 0onsiliului @uropean si care se refera la cooperativeleagricole.Prin aceasta directiva "" cooperativele sunt entitati care in legislatia statului membru suntdenumite ca atare" dar se bazeaza pe principii cooperatiste.

  An Uniunea @uropeana cooperativele agricole se organizeaza pe trei niveluri" astfel:

<a nivel primar agricultorii se asociaza in forme simple de asociatii care in Uniunea

@uropeana sunt denumite cooperative de gradul A acestea s%au format pentru realizarea in comuna urmatoarelor obiective:

C efectuarea lucrarilor agricole?

C e!ploatarea in comun a pamantului?

C utilizarea in comun a unor capacitati de productie?

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 5/18

C sau pentru efectuarea de investitii in domenii variate.

<a nivel secundar se organizeaza asociatii de cooperative agricole primare" care suntdenumite cooperative de gradul AA" si care au drept scop realizarea de investitii in amonte si inaval de agricultura pentru colectarea sau prelucrarea produselor agricole.

<a nivel tertiar se organizeaza cooperative de gradul AAA" pe regiuni sau c&iar la nivelnational prin participarea cooperativelor de gradul AA care formeaza grupuri financiare"comerciale si industriale puternice. +cestea cuprind retele de fabrici cooperatiste" care asigura prelucrarea si comercializarea produselor sau banci" prin reunirea e!perientei si resurselor dintr%oanumita zona sau regiune.

An tarile Uniunii @uropene coopetrativele agricole se constituie prin participarea cucapital a membrilor si se organizeaza in domenii variate ale agriculturii" in socopul aprovizionariiagricultorilor" prelucrarea si comercializarea produselor" asigurarea de servicii agricole etc.(atorita faptului ca producatorii agricoli sunt dispersati pe teritorii intinse si nu pot face fata"

singuri" e!igentelor concurentiale si asumarii unor riscuri legate de desfacerea produselor" denivelul preturilor si de efectuarea unor investitii costisitoare.

  Punctul slab al agriculturii se afla in e!ercitarea functiei de piata a e!ploatatiei agricole"ceea ce a condus la concentrarea ofertei de produse agricole pentru a asigura vanzarea in conditiide eficenta economica" pe baza informatiilor de piata si a deciziilor comune. Prin dezvoltareaformelor cooperatiste de organizare economica a fermelor familiale se creeaza posibilitatea preluarii unor functii ale fermelor de catre intreprinderi cooperatiste specializate in depozitarea sicomercializarea produselor sau aprovizionarea e!ploatatiilor agricole cu diverse produsenecesare desfasurarii ciclurilor agricole.

@!ploatatiile agricole" in special cele mici" dezvolta legaturi de cooperare siintegrare cu marile societati agroalimentare" care preiau materile prime agricole" pe baza decontract. Sistemul agroalimentar vest%european promoveaza cooperarea in toate formele deorganizare sociala a agricultorilor: e!ploatatii mici" mi)locii si mari" cooperative agricole sisocietati cooperatiste" firme agroalimentare nationale sau transnationale.

  An tarile vest% europene" specializarea e!ploatatiilor agricole este o caracteristicaimportanta a structurii de productie" determinata de modernizarea te&nica si te&nologica si deadancirea diviziunii muncii. Specializarea impune dezvoltarea cooperarii intre agenti de%a lungulfilierelor agroalimentare" plecand de la aprovizionarea cu imputuri" producerea de materii primeagricole" depozitarea" prelucrarea" comercializarea produselor.

  An unele tari membre ale U@" filierele agroalimentare cooperatiste sunt dezvoltate prinorganizarea de cooperative si asociatii de cooperative pe orizontala si pe verticala. 0ooperarea peorizontala se realizeaza de catre agentii economici din fiecare veriga a filierei incepand la nivelul primar si terminand la nivelul tertiar. 0ooperarea vericala are loc intre fermierii individuali siasociati care realizeaza activitati diferite de%a lungul filierei. Aar cele doua forme de cooperare seimbina intre ele.

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 6/18

  Principiile care stau la baza relatiilor de cooperare din agricultura Uniunii @uropene sunt:

C principiul libertatii de optiune pentru forma de cooperare?

C obligatia membrilor de a aduce aport de capital si de%a participa la activitatea

economica a cooperativei prin livrari de produse" respectarea te&nologiilor de producere amateriilor prime agricole livrate cooperativei.

C Principiul ""un om %un vot8 in adoptarea deciziilor luate la nivel decooperativa indiferent de aportul de capital?

C Principiul de%a incasa dividente conform statutului.

C Principiul "" teritorialitatii8" respectiv limitarea ariei de actiune a uneicooperative la o comunitate data.

Principalele tipuri si forme de cooperare agricola in Uniunea Europeana

 

'ormele principale de cooperatie si asociere in tarile membre ale Uniunii @uropene sunt:

a. Cooperativele de marketing. +cestea desfasoara activitati de colectare" prelucrare

si comercializare a produselor in stare bruta sau finita en gros sau en detail.An Uniunea@uropeana unele cooperative de marDeting isi desfasoara activitatea la nivel regional si la nivelnational" fiind specializate pe un produs sau grupe de produse.

 b. Cooperativele de aprovizionare  asigura producatorilor agricoli factorii de productie necesari * samanta" ingrasaminte c&imice" fura)e combinate" carburanti" tractoare"masini agricole etc.-.

c. Cooperativele prestatoare de servicii se organizeaza in scopul inlesnirii accesuluimembrilor la servicii pentru productia agricola *mecanizarea lucrarilor agricole" insamantariartificiale" contabilitatea firmei-? depozitarea produselor agricole *pastrarea cerealelor sisemintelor oleaginoase in silozuri-? refrigerarea sau conservarea produselor perisabile? cercetarestintifica? consultanta agricola? imbunatatiri funciare? protectia mediului? agroturism etc.

d. Cooperativele de credit care sunt banci ale cooperativelor agricole" care in uneletari sunt e!tinse" iar in altele mai putin.

e. Cooperativele de exploatare in comun a terenurilor se intalnesc in Eermania de@st.

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 7/18

  <a nivelul Uniunii @uropene" tarile cu cea mai mare retea cooperatista sunt: Atalia"Erecia" Eermania" Spania" 'ranta. (ar puterea economica cea mai ridicata o au cooperativeleagricole din urmatoarele tari: 'ranta" Eermania" (anemarca" Flanda. An Erecia" Spania" Atalia"desi numarul de cooperative este mare" puterea lor este insa mai redusa.

  Sectorul cooperatist din agricultura Uniunii @uropene detine cote de piata ridicate" dar diferite de la tara la tara si de la produs la produs dupa cum urmeaza in tabelul urmator.

Productia agricola vanduta prin intermediul cooperativelor in unele tari membre ale

Uniunii Europene

0at la G din totalul productie

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 8/18

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 9/18

Exemple de cooperative agricole din Uniunea Europeana

Mezzacorona.CA

@ste una din cele mai vec&i crame cooperative din Atalia. + fost fondată în anul 19/" acum 11/ani" în localitatea Hia del Ieroldego" de către 2/ ini=iatori fermieri ai vinului >i" de atunci" aucontinuat să se dezvolte >i să crească at#t inovatoare c#t >i în realizarea diferitor proiecteimportante" urmărind mereu firul comun al culturii >i valorilor cooperative" siguran=a veniturilormembrilor" ad#nc înrădăcinate at#t în comunitatea locală c#t >i teritoriu.

+ce>tia au plecat de la ideea de a%>i pune laolaltă resursele" să ob=ină ec&ipamente >i săaibă un avanta) pe pia=ă pentru a%>i vinde produc=ia.

+ctivitatea de bază a cooperativei este reprezentată de ob=inerea fructelor >i a vinului dar >i comercializarea acestora.

Produc=ia este răsp#ndită pe 2// &a de vită de vie în Irentino" plus alte 2 vinării înSicilia *21 &a-. Unele &ectare sunt rezervate produc=iei de fructe. Hinurile 5azzacorona suntv#ndute pe întreg teritoriul Ataliei dar >i în străinătate. <ucrează cu alte 2 companii care se ocupăde e!portul pentru pie=ele străine: Prestige JineAmports0orp" care distribuie în +merica de 4ord>i Kavaria Line import pentru Eermania" +ustria >i @lve=ia. Hinurile 5ezzacorona sunt foarte

e!portate în Scandinavia" UM" @uropa de Hest >i Naponia.

5ezzacorona produce vin ro>u" alb sau ro>e" 1 game" at#t locale c#t >i Anterna=ionale" precum Pinot Erigio" 0&ardonne" I&eroldego" 5erlot etc. 4i>ă de pia=ă a crescut esen=ial înultimii ani" ceea ce face din 5ezzacorona una din cele mai renumite branduri din Atalia" fiind primul producător de Pinot Erigio >i 0&ardonnaO. 5ezzacorona produce" deasemenea" vinulspumant otari Irentodoc" unul din cele mai renumite branduri din lume.

  5ezzacorona are un scop mutualistic i î i propune să aducă beneficii membrilor ș ș

valorific#nd >i sus=in#nd cre terea produc iei de struguri i a vinului" precum i comercializareaș ț ș șacestora sub acela>i brand. +ceastă func ie este foarte importantă pentru supravie uireaț ț

agriculturii în zonele montane" unde ara fiecărui membru fermier nu depă e te 1 &a i" înț ș ș ș

consecin ă" are o capacitate de produc ie i de comercializare limitată.ț ț ș

5ezzacorona are o largă re ea de parteneriate cu cei mai importan i promotori de vin"ț ț

 produsele sale fiind e!puse la evenimente interna ionale" cum ar fi HinAtalO din Herona i @!poț ș

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 10/18

2/1 din 5ilano. @i au o rela=ie str#nsă cu principalul institut agricol na ional pentru educa ie"ț ț

formare profesională i cercetare recunoscute la nivel interna ional.ș ț

5ai mult dec#t at#t" grupul este interesat de dezvoltarea legăturilor cu &oteluri"restaurante >i alte facilită=i turistice at#t în Atalia c#t >i în străinătate deoarece acestea creează unmare canal de promovare pentru produsele sale.

5ezzacorona nu lucrează doar cu institutul agricol na=ional" deasemenea" au propriulcentru de cercetare >i investigare a noilor te&nologii pentru cultivarea vinului de avangardă" deselec=ie a strugurilor >i de stocare prin te&nici agricole prietenoase cu mediul..

Agraria !iva del "arda

+graria iva del Eardă a fost fondată cu 9/ de ani în urmă de către agricultorii locali cudragoste pentru acel teritoriu în regiunea 4azzaro" ivadelEarda. +cum este o cooperativă care acrescut de%a lungul anilor prin în=elegerea >i pasiunea membrilor săi. Un e!emplu strălucit alantreprenoriatului tipic" strict legat >i înrădăcinat al teritoriului.

0uprinde în )ur de 3// de membrii care produc struguri >i 12// de cultivatori de măsline.

ncă de la început" asocia=ia a fost înfiin=ată pentru a promova >i a stimula produc=iaagricolă locală din zonă. Pentru a oferi un suport mai bun acelei zone" în 19B a apărutcooperativa de vin >i cramele >i în 19 fabrica de ulei.

+graria este considerată un sistem economic integrat pentru dezvoltarea teritorială deoarece

oferă spri)in pentru membrii săi at#t în verificarea terenului dar >i în produc=ia agricolă" în pluscolectează >i procesează măslinele >i strugurii" marDeting" v#nzarea directă >i promovează produc=ia finală de vin >i măsline.

#edereatia Crescatorilor de $ovine din !omania

'edera ia 0rescătorilor de Kovine din om#nia *'0K- este o organiza ie profesionalăț ț

care are în componen ă 32 de asocia ii )ude ene de crescători de vaci" precum i asocia iaț ț ț ș ț

fermierilor care distribuie lapte prin dozatoare. 5embrii federa iei de in BG din efectivul totalț ț

de bovine din om#nia. +ceasta a apărut ca o necesitate a crescătorilor de bovine de la noi" pentru a se bucura de spri)in în ob inerea beneficiilor acordate de legisla ia europeană stabilităț ț

 prin Politica +gricolă 0omună *P+0- i pentru a face fa ă concuren ei de pe pia ă.ș ț ț ț

  (upă preaderarea om#niei la Uniunea @uropeană" desc&iderea pie elor a dus la unț

e!cedent de produse din lapte i carne. <a acea dată" fermierii rom#ni erau decapitaliza i iș ț ș

dezorganiza i" nu aveau la dispozi ie programe de dezvoltare i nu beneficiau de forme de spri)inț ț ș

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 11/18

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 12/18

reprezentare la nivelul )ude elor în comisiile de dialog social de la prefecturi" Anspectoratulț

Ieritorial de 5uncă" +gen ia Nude eană pentru Fcuparea 'or ei de 5uncă" (irec ia pentruț ț ț ț

+gricultură i (ezvoltare urală i alte institu ii cu care agricultorii au rela ie de colaborare înș ș ț ț

teritoriu.

  (e asemenea" federa ia este prezentă la televiziune" radio" în presa scrisă na ională iț ț șlocală" inform#ndu%i în mod constant pe fermieri despre drepturile i obliga iile pe care le au.ș ț

  Printre obiectivele viitoare ale federa iei se numără încura)area afilierii structurilor ț

asociative din )ude ele în care aceasta nu are reprezentare" convingerea asocia iilor )ude ene săț ț ț

constituie cooperative sau grupuri de producători care să le permită v#nzarea tuturor produselor în mod organizat i la pre uri reale" preluarea *prin cooperative- sau dezvoltarea de fabrici deș ț

 procesare care să facă posibilă valorificarea superioară a laptelui din fermele membrilor iș

 participarea activă la elaborarea de acte normative care să le reglementeze activitatea i să îiș

apere de distorsiunile de pe pia ă.ț

CA %a Pastora de &aberno

(omeniul principal de activitate este comercializarea în comun a laptelui de capră de la fermelede caprine ale partenerilor săi.+ctivitatea cooperativei 0aprină de +lmeria este comercializarea laptelui de capră. 4ecesitateade a%>i alătura for ele" s%a bazat pe e!isten a unui sector al laptelui de capră dezorganizat" deț ț

dimensiuni foarte mici ale întreprinderilor" dar apropiate geografic" av#nd o mai bună capacitatede a comercializa produsul său de a înve>ti în cre terea calită ii. Structură similară a întreprinderiș ț

i viziunea comună a modului de îmbunătă ire a economiei locale într % un mod durabil a condusș ț

membrii să creadă că o cooperativă este cea mai bună idee pentru a duce mai departe activitatea

lor economică. + trecut printr%o serie de cooperări i integrări" iar acum face parte dintr%oșcooperativă care" este cuprinde un grup multisectorial foarte mare" în timp ce î>i men ineț

obiectivele i anga)amentul teritoriului acestuia. + investit în inovare" în scopul de a crea noiș

 produse i pie e noi.ș ț

+ fost înfiin=ată în anul 1963. 0onte!tul de start%up este că întreprinderea a fost creată pentru arezolva o motiva ie socială economică:ț

+ndaluca este o comunitate autonomăregiune a Spaniei cu cea mai mare produc ie de lapte deț

capră. +ceastă reprezintă aproape /G din produc=ia spaniei *22 5 litri-. 0re terea produc ieiș ț

în +ndaluzia" în ultimii ani a fost stabilă" i nu a cunoscut fluctua ii relevante. 0u toate acestea" oș ț

 presiune puternică din industria laptelui *principiul clien ilor sectorul laptelui de capră- a dus laț

scăderea pre urilor" ceea ce duce la 1/ caprine pe cap de fermier din provincia +lmera *înținteriorul regiunii +ndaluzia- să comercializeze laptele lor împreună. @i au creat un centru decolectare i de refrigerare" pentru laptele de capră bătut în @l Puntal de Sorbas *+lmeria-" iar înș

1963 au început să% i v#ndă laptele direct industriei. n acest fel" a crescut valoarea adăugata prinș

evitarea intermediarilor i a crescut puterea lor de negociere cu clien ii lor. (e la acesteș ț

începuturi această cooperativă andaluziană a devenit cea mai importantă cooperativă de lapte decapră din Spania. 5ai t#rziu" în 2//" aceasta a ma)orat

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 13/18

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 14/18

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 15/18

• au posibilitatea planificării produc=iei membrilor" în func=ie de contractele înc&eiate degrup cu lan=urile de magazine?

•  pot să investească mai u or în te&nologii moderne?ș

• au la dispozi=ie dotările necesare pentru sortarea" ambalarea i depozitarea produselor?ș

•  pot întocmi proiecte de finan=are pentru rete&nologizare?

•  beneficiază de spri)in financiar pentru mărirea fondului opera=ional destinat finan=ării de programe opera=ionale?

•  pot beneficia de a)utor financiar i credite speciale conform legisla=iei Uniunii @uropene?ș

•  procurarea pentru membrii grupului de material săditor" pesticide se poate face la pre=uri

mai avanta)oase?

• au for=ă mai mare în negocierea pre=urilor pentru produsele membrilor.

• (e ce sunt organizate cooperativeleR

Famenii se organizeaza in cooperative pentru a%si imbunatati veniturile sau pozitia economicasau pentru a furniza un serviciu care le este necesar. 0ooperativa poate derula mai multe tipuri deactivitati care au diverse beneficii pentru membrii si ii a)uta sa isi indeplineasca aceste obiective:

• +ctivitatile de marDeting derulate de cooperativa

% Ambunatatesc puterea de negociere cu clientii % 0ombinarea volumului de produse de la maimulti membri este o parg&ie care le imbunatateste pozitia atunci cand au de%a face cucumparatori? pot negocia ei preturile pentru cantitati mai mari?% educ costurilor de ac&izitie % ac&izitionand volume mai mari de materii prime si materialenecesare se reduce pretul de ac&izitie. (e asemenea prin participarea la dividende" membrii isimicsoareaza si mai mult costurile?% 'aciliteaza accesul pe piata sau e!tind oportunitatile de piata % Haloarea este adaugata produselor prin prelucrare sau oferind cantitati mai mari de un tip de asigurat si de calitate

 pentru a atrage mai multi cumparatori?% Ambunatatesc calitatea produselor sau serviciilor % satisfactia membrilor se construieste prinadaugarea de valoare produselor" concurenta de cooperare prevede si imbunatatirea facilitatilor"ec&ipamentelor si serviciilor?% educ costurile cresc veniturile?% educerea costurilor de operare prin e!istenta cooperativei creste castigurile la dispozitie pentru distribuirea catre membri si cresterea veniturilor lor.

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 16/18

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 17/18

7/26/2019 Proiect Cooperatie Agricola

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cooperatie-agricola 18/18