Sisteme de Productie Agricola

download Sisteme de Productie Agricola

of 18

Transcript of Sisteme de Productie Agricola

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    1/18

    Particularitatile sistemelor de productie agricola dinexplatatiile agricole familiale ale localitatii Tudora

    NUME:VATAMANU

    PRENUME:CEZAR

    GRUPA:B

    IAI 2014

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    2/18

    Cuprins

    CAP.1 SISTEME DE PRODUCTIE AGRICOLA. NOTIUNE,DEFINITIE ............................................................................. 3

    Cap. 2. Particularitatile sistemelor de productie agricola dinexplatatiile agricole familiale ale localitatii Tudora ................ 5

    Cap. 2.1 Comuna Tudora- Scurt istoric ................................ 5

    Cap. 2.2 Sistemele de productie agricola din explatatiile

    agricole familiale ale localitatii Tudora ................................ 8

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    3/18

    CAP.1 SISTEME DE PRODUCTIE AGRICOLA. NOTIUNE, DEFINITIE

    Crearea cadrului de functionare a mecanismului economic concurential determina

    cresterea rolului deciziei economice in procesul de conducere, element esential pentru

    realizarea unei productivitati ridicate a resurselor (factorilor), exprimata de raportul dintre

    productia obtinuta (fizica si valorica) si factorii utilizati (pamant, munca, capital).

    Modernizarea si organizarea stiintifica a unitatilor agricole se conjuga cu organizarea

    sistemelor de productie in noile structuri de proprietate. Extinderea si consolidarea proprietatii

    private si formarea sistemului exploatatiilor agricole de dimensiuni viabile va determina

    organizarea stiintifica a sistemelor de productie, cu efecte economice favorabile. In

    exploatatiile familiale individuale organizarea stiintifica a sistemelor de productie se va

    realiza in timp. In unitatile de tip asociativ si societatile comerciale private acest proces va fi

    mai accelerat ca urmare a concentrarii suprafetelor si efectivelor de animale.

    Sistemul de productieeste reprezentat de ansamblul resurselor materiale, umane si de

    cerintele agropedobiologice existente intr-o exploatatie sau zona agricola, precum si de

    legaturile si conexiunile ce se stabilesc intre acestea in procesul de organizare a activitatii.

    Sistemul de productie se caracterizeaza printr-o anumita combinare a resurselor, a resurselor

    cu ramurile agricole, a ramurilor si produselor intre ele, in marimi variate si perioade de timpdiferite.

    Se pot obtine rezultate asemanatoare prin combinarea in moduri diferite a ramurilor si

    activitatilor, daca managementul este creativ si deschis raporturilor cu piata. Este important ca

    alegerea combinatiei intre resurse, ca si a combinatiei intre produse sa asigure valorificarea

    superioara a conditiilor de mediu natural si economic.

    Organizarea sistemului de productie urmareste realizarea unui complex structural

    armonios, folosind metode si tehnici specifice. Functionalitatea sistemului de productie seasigura prin organizarea legaturilor de interdependenta si conditionare, prin optimizarea

    secventiala si globala a tuturor componentelor sale structurale, in functie de structura de

    productie, zona agricola si caracterul individual sau asociativ a1unitatii agricole.

    Caracterul aleatoriu a1 productiei agricole, necesitatea mentinerii echilibrului biologic,

    diversitatea conditiilor naturale si economice determina originalitatea sistemelor de productie

    nu numai zonal, ci si in fiecare unitate agricola. Ca urmare, gestiunea resurselor si a

    produselor agricole imbraca particularitati fata de alte sectoare economice si necesita abordaride la caz la caz.

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    4/18

    Alegerea sistemului de productie sta la baza programarii procesului de productie in

    toate fazele sale componente. Programarea procesului de productie se face in functie de

    structura sistemului de productie si de organizarea proceselor din interiorul sistemului. In

    aceasta etapa, in alegerea variantei optime de sistem de productie un factor restrictiv deosebit

    este consumul de energie, in special conventionala si costul energiei. De acea, sistemele de

    productie ale viitorului sunt orientate spre influentarea si dirijarea resurselor in functie de

    bilantul energetic al fiecarui produs, de modernizarea si optimizarea tehnologiilor, toate

    acestea fiind cerinte ale noilor orientari catre piata a productiei agricole.

    Existenta celor doua mari grupe de ramuri in agricultura - ramuri de productie vegetala

    si ramuri de productie animala - conditioneaza organizarea a doua tipuri principale de sisteme

    de productie in unitatile agricole: sisteme de productie vegetala si sisteme de crestere a

    animalelor.

    Fundamentarea tehnico-organizatorica si economica a sistemelor de productie agricola

    trebuie sa asigure eficienta globala superioara. Eficienta economica a productiei agricole se

    exprima printr-un sistem unitar si dinamic de indicatori. Sistemul de indicatori de eficienta a

    productiei agricoleevidentiaza interdependentele dintre:

    a) indicatorii factoriali, care exprima consumul de resurse;

    b) indicatorii rezultativi, care exprima eficienta utilizarii resurselor;

    c) indicatorii fizici si valorici;

    d) indicatorii cantitativi si calitativi.

    La nivelul unitatilor agricole, un rol important il detin indicatorii rezultativi (finali):

    productia fizica, cifra de afaceri, valoarea adaugata, profitul etc.

    Cand toti indicatorii de eficienta au valori optime se realizeaza cea mai rationala

    utilizare a resurselor. Necesitatea unei noi abordari a sistemelor de productie, in consens cu

    politica de economisire, conservare si restructurare a consumului de energie impune

    optimizarea deciziilor privind dezvoltarea bazei tehnico-materiale si sporirea productieiagricole, folosind criterii economice in corelatie cu criterii energetice, sociale si de protectie a

    mediului. Impactul energie-dezvoltare si identificarea momentelor cand apare risipa de

    energie, eficienta economica a utilizarii diferitelor surse de energie pot fi evidentiate cu

    ajutorul analizei energetice si a sistemului de indicatori care exprima eficienta energetica,

    cum ar fi: coeficientul de conversie, rata medie anuala a energointensivitatii, indicatori de

    evaluare a inputurilor si outputurilor energetice, randament energetic etc. Acesti indicatori

    trebuie abordati si sub aspectul impactului consumului de energie asupra mediului, pentru a

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    5/18

    preveni poluarea alimentelor, apei, aerului si a asigura pe termen lung dezvoltarea unui sistem

    de agricultura durabila.

    Alegerea si organizarea sistemului de productie raspunde optiunii strategice pe termen

    lung si fundamenteaza planul strategic al unitatilor agricole, acarui detaliere si aprofundare

    se realizeaza pe termen mediu si scurt, pe ramuri si activitati si chiar pe faze ale fluxului

    tehnologic.

    Organizarea stiintifica a sistemelor de productie agricola este specifica nu numai

    intreprinderilor mari, ci si fermelor familiale intrucat patrunderea progresului tehnico-

    stiintific are caracter larg. Esential in procesul de organizare a productiei in noile structuri de

    proprietate este cresterea randamentelor si a eficientei economice, prin promovarea

    progresului tehnico-stiintific si dezvoltarea cooperarii pe orizontala si verticala intre variate

    tipuri de unitati agricole, intre unitatile agricole si cele de servicii, de prelucrare si

    comercializare.

    Cap. 2. Particularitatile sistemelor de productie agricola din

    explatatiile agricole familiale ale localitatii Tudora

    Cap. 2.1 Comuna Tudora- Scurt istoricDin punct de vedere geomorfic, teritoriul comunei Tudora aparine Podiului Moldovei,

    reprezentat prin subdiviziunea Dealul Mare i culoarul Siretului n aval de confluena rului

    Suceava. Comuna este format dintr-un singur sat care i d i numele: Tudora (fiind o

    comun monocefal din acest punct de vedere). Teritoriul administrativ al comunei Tudora

    ocup o suprafa de 7313 ha.

    suprafaa agricola = 3966,26 ha, din care: arabil=2774,89 ha; pauni=1022,61 ha;

    fnee=99,77 ha; livezi=66,67 ha; vii=2,32 ha. pduri i terenuri cu vegetaie forestier =

    3049,11 ha; ape i bli = 112,53 ha; alte terenuri = 92 ha[necesitcitare]

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldoveihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Citarea_surselorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldovei
  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    6/18

    Vara pe dealuri

    Drumul judeean DJ 208I face legtura ntre comuna Tudora i restul Romniei, ctre

    Botoani i ctre Pacani.

    Comuna Tudora este situat n partea de sud-vest a judeului Botoani, la poalele Masivului

    Dealul Mare, la 32 km distan fa de municipiul Botoani, centru administrativ i politic al

    judeului.

    Vecinii comunei sunt:

    - la nord: teritoriul administrativ al comunelor: Vorona;

    - la sud: teritoriul administrativ al comunelor Dolhasca si Siretel;

    - la est: teritoriul administrativ al comunelor Frumuica i Deleni;

    - la vest: teritoriul administrativ al comunei Liteni si Dolhasca

    Conform recensmntului efectuat n 2012, populaia comunei Tudora se ridic la 5.096

    de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser

    5.172 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt romni (97,1%). Pentru 2,85% din

    populaie, apartenena etnic nu este cunoscut.[2]

    Din punct de vedere confesional,majoritatea locuitorilor sunt ortodoci (96,25%). Pentru 2,85% din populaie, nu este

    cunoscut apartenena confesional.[3]

    Dac n perioada pn n anul 1960 migraia definitiv a cunoscut valori reduse, n jur

    de 56%, datorit ritmului de dezvoltare al industriei n acea perioad ct i posibilitilor

    reduse de a gsi un loc de munc n centrele urbane apropiate, dup aceasta, crete la 13,6%

    n 1970 pentru ca s depeasc 15% n 1985, intrnd n categoria celor cu intensitate foarte

    mare. Dup anul 1990, numrul plecrilor definitive se reduce sau chiar dispare. Perioadaultimului deceniu al secolului al XX-lea este caracterizat printr-o revenire masiv la batin

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_%28Rom%C3%A2nia%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_%28Rom%C3%A2nia%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-kia.hu-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-kia.hu-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-kia.hu-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-insse_2011_nat-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-insse_2011_nat-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-insse_2011_nat-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-insse_2011_rel-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-insse_2011_rel-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-insse_2011_rel-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Vedere_de_asamablu_de_pe_dealul_cimitirului.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Vedere_de_asamablu_de_pe_dealul_cimitirului.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Vedere_de_asamablu_de_pe_dealul_cimitirului.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Vedere_de_asamablu_de_pe_dealul_cimitirului.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-insse_2011_rel-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-insse_2011_nat-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tudora,_Boto%C8%99ani#cite_note-kia.hu-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_%28Rom%C3%A2nia%29
  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    7/18

    a persoanelor disponibilizate din industrie. Deplasrile sezoniere care au avut o intensitate

    mare pn n anul 1965 s-au redus considerabil, n prezent mai existnd doar cteva fluxuri

    spre zonele viticole ale Vrancei i Dobrogei n perioadele de tieri i recoltare. Deplasrile

    diurne, care au cunoscut o amploare deosebit n perioada 19701990 n cadrul izocronei de

    50 min. spre Botoani, Pacani, Suceava, practic au devenit nule

    Populaia ocupat reprezint 51, 83 % (2736 persoane), mai mare dect a judeului

    (48%) i a rii (47 %). Acest fapt indic un raport echitabil ntre populaia activ i cea

    ntreinut dar cu tendina de a se modifica dac nu se acioneaz n direcia reducerii

    migraiei definitive a populaiei tinere.

    Structura populaiei ocupate pe ramuri de activitate

    Ramura de activitate Nr. populaiei ocupate %

    Total populaie ocupat din care: 2736 100

    1. n agricultur 2382 87.08

    2. n industrie 37 1,35

    3. n construcii 41 1,49

    4. n silvicultur 13 0,47

    5.n transporturi i

    18 0,65

    telecomunicaii

    6. n circulaia mrfurilor 67 2,44

    7. n nvmnt, cultur, sntate 64 2,33

    8. alte ramuri 114 4,1

    Clima

    Teritoriul comunei Tudora se nscrie n climatul temperat-continental. Temperaturile

    sunt mai sczute n partea de est a localitii, unde zonele sunt mai nalte. Temperatura medie

    anual este de 7,4 grade Celsius. Circulaia maselor de aer este determinat de evoluia i

    poziia n timpul anului a centrilor barici. n partea de vest a satului culoarul Siretului,

    circulaia este caracteristic zonei de nord-est a rii dar, n partea estic, formele majore de

    relief i pdurea aduc modificri nseminate ale direciei vnturilor.

    Vegetatia

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    8/18

    Pe teritoriul comunei Tudora se afl Rezervaia natural de tis.Arboretul de tis se

    ntinde pe o suprafa de 149 ha pe versantul de nord i nord-vest al dealului Bobeica i este

    n amestec cu fag. Se afl la aproximativ 5 km de centrul satului, la o altitudine de circa 470

    m . n trecut, datorit lemnului su preios, ntrebuinat la construcii i la confecionarea

    diferitelor obiecte de artizanat, numrul de exemplare a fost mult diminuat. La aceast

    reducere i-au adus contribuia i ciobanii care o tiau deoarece cetina este otrvitoare pentru

    oi, ct i procesele geomorfologice de versant(prbuiri, surpri, alunecri) foarte frecvente n

    aceast zon. Specia de tis are tulpina dreapt, ascendent . Unele exemplare sunt ramificate

    i ajung pn la 5-6 m nlime, altele sunt ns mult mai mici. Suprafaa rezervaiei este

    alctuit din arboret tnr. La marginea rezervaiei de tis, pe izlazul Bolohani se gsete un

    exemplar de ienupr care a fost schilodit de ciobani prin tiere. Izolat, n pdure se mai afl

    cteva exemplare de stejar sec

    Cultura

    n prezent, n comuna Tudora funcioneaz trei coli cu 6 localuri amenajate corespunztor

    cerinelor actuale ale nvmntului modern, cu 3 laboratoare de fizic i chimie, 2

    laboratoare de informatic, 9 cabinete, 1 atelier de tricotaje, 1 atelier de tmplrie, 1 sal de

    sport i baz sportiv corespunztoare. n comun exist un cmin cultural construit n 1972 i

    modernizat n 2000 care posed o sal de spectacole cu 300 de locuri i o bibliotec cu 25 456

    de volume, mpreun cu biblioteca colii. n cadrul cminului cultural funcioneaz formaii

    artistice cu prestigiu naional, multe formaii, printre care cea de dansuri brbteti, formaia

    de ciui, grupul vocal i altele, participnd la numeroase festivaluri folclorice interne i

    internaionale. Localitatea Tudora este o important vatr folcloric, cu datini i obiceiuri de

    origine daco-roman. Jocul ciuilor i al caprei, jocul urilor i al mascailor, colindele i

    urturile sunt obiceiuri care fac deliciul localnicilor i al oaspeilor satului, de la Crciun la

    Anul Nou. n comuna Tudora se gsesc dou biserici i se afl n construcie a treia.

    Cap. 2.2 Sistemele de productie agricola din explatatiile agricole familiale

    ale localitatii Tudora

    Documentele istorice i urmele arheologice descoperite pe teritoriul comunei scot n

    eviden preocupri economice nc din antichitate.

    Uneltele de piatr (splige, rzuitoare, fragmente ceramice), demonstreaz o intens

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Tis%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tis%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tis%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tis%C4%83
  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    9/18

    via economic. La practicarea agriculturii se aduga n mod evident vnatul, un indiciu

    constituindu-l rzuitoarele, vrfurile de sgei i topoarele din silex. Activitatea economic

    intens, alturi de factorii naturali favorabili au determinat sedentarizarea populaiei i

    continuitatea locuirii.

    Tipul de economie antic se baza pe schimburile economice, dovada fiind o serie de

    monede descoperite n teritoriu din perioada roman (Adrian).

    n feudalism activitatea economic s-a intensificat i ca urmare a prezenei pe teritoriul

    Tudorei a dou drumuri ale epocii: Drumul Siretului; Drumul Hrlului care au favorizat i

    dezvoltarea comerului. Au existat pe aceste drumuri mai multe hanuri de epoc, dou dintre

    ele pstrndu-se pn spre sfritul secolului XX iar altele sunt semnalate de tradiia oral.

    Suprafeele cultivate i cele de pune i fnee se extind n dauna pdurii care este

    defriat pe suprafee ntinse n primul rnd prin silitire.

    Ponderea o de inea marea proprietate care poseda 6292 ha n timp ce 713 familii

    aveau n proprietatea lor doar 1912 ha.

    Se extrgea piatra de ru, cu care se construiau beciurile caselor, ziduri (Zidul ce

    mprejmuia Conacul boieresc), ghizduri pentru fntni, .a.m.d.

    Meteugurile cunosc o puternic nflorire ca i comerul. n anul 1821 sunt semnalai

    2 meteugari, 14 crciumi i 17 comerciani pentru ca n anul 1912 s existe 5 crciumi, o

    Banc

    Popular Tisa, o Societate de Cumptare, o moar cu benzin, conac Obte de arendare,

    .a.m.d. (Dicionarul Statistic al Romniei - 1912).

    Cam aceiai situaie se menine pn la Reforma Agrar din anul 1945. dei n urma

    reformei din anul 1921 a disp rut proprietatea Pacanilor i cea bisericeasc, marea

    proprietate i continua existena prin diferite forme.Reforma agrar din anul 1945, transformrile care s-au produs ulterior au constituit

    momente distincte n activitatea economic a localitii.

    La activitatea agricol s-a adugat tot mai mult cea industrial exploatarea resurselor

    subsolului (roci de construcie), solului (lemnului), valorificarea altor materii prime locale.

    Mica industrie constituie una din sursele de ctig a populaiei i de dezvoltare economic a

    satului.

    Toate acestea demonstreaz c au existat permanente preocupri pentru dezvoltareaeconomic a localitii, pentru creterea nivelului de trai, dei nu totdeauna msurile

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    10/18

    ntreprinse au avut eficiena scontat.

    AGRICULTURA

    n prezent agricultura comunei aparine n ntregime micilor proprietari ca urmare a

    aplicrii Legii 18/1991, Legea Fondului Funciar.

    Pentru efectuarea lucrrilor agricole sunt folosite cele 25 de tractoare proprietate

    particular, 2 maini pentru erbicidat i cele 3 tractoare i 5 combine pentru recoltat pioase

    care au mai rmas din fosta Secie de Mecanizare, dotate cu 20 de pluguri, 13 grape cu disc, 7

    semntori pentru cereale la care se mai adaug cei peste 900 cai pentru lucru pe suprafeele

    nemecanizabile.

    Apartenena terenurilor

    Ca urmare a aplicrii Legii fondului funciar, marea majoritate a terenurilor agricole

    revin proprietarilor, la care se adaug cele 2965 ha de pdure care aparin Regiei Naionale a

    Pdurilor la care se adaug 84 ha proprietate particular.

    Menionm faptul c suprafaa terenurilor agricole a comunei Tudora este de 3966,26

    ha din care 2774,89 suprafaa arabil. Punile naturale ocup 1022,61 ha, fneele naturale

    99,77 ha iar livezile 66,67 ha, vii 2,32 ha.

    Modul de folosin al terenului

    Din totalul de 7404,86 ha , 3966,26 ha sunt terenuri agricole din care:

    -

    2774,89 ha teren arabil;

    - 1022,61 ha puni naturale;

    - 99,77 ha fnee naturale;

    - 66,67 ha livezi;

    - 2,32 ha vii;

    Terenurilor neagricole ocup o suprafa de 3438,6 ha din care:

    - 3049,11 ha pduri i terenuri forestiere;

    -

    112,53 ha ape i stuf;- 107,38 ha drumuri;

    - 76,65 ha construcii;

    - 92,93 ha teren neproductiv alctuit din nisipuri, rpe, ravene .a.

    Analiznd structura suprafeelor agricole pe grupe de pante, observm c 31% din

    suprafaa agricol; 23% din suprafaa arabil, este situat pe pante mai mari de 10%, fapt care

    impune pe viitor lucrri de mbuntiri funciare.

    Dup studiul efectuat n anul 1992 de ctre IGFCOT se disting 3 zone de

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    11/18

    favorabilitate:

    - zona a II-a cu 684,32 ha (33,8%);

    - zona a III-a cu 1048,94 ha (51,8%);

    - zona a IV-a cu 292,91 ha (14,4%)

    - Degradrile simple, cu exces de umiditate (464,27 ha) i cele supuse eroziunii de

    suprafa (408,29 ha), ocup 872 ,56 ha (43%) iar 278,81 ha (14%) sunt afectate de

    degradri complexe.

    -

    - Lucrri de mbuntiri funciare

    - Terenurile expuse degradrilor care ocup 57% din suprafaa arabil a comunei,

    precum i indicele de ariditate au determinat executarea unor lucrri de mbuntiri

    funciare.

    - Analiznd repartiia precipita iilor n cursulanului, mediile multianuale ale acestora i

    raportndu-le la produciile agricole ob inute, am desprins concluzia c suprafaa

    amenajat pentru irigaii 366 ha (18%) este redus i c n anii secetoi recoltele sunt

    mult diminuate att la cereale ct ila celelalte culturi (anii 1968, 1980, 1985, 1986,

    etc). n acelai timp anii ploioi produc pagube prin stagnarea apelor i sufocarea

    plantelor prin bltire.

    - n perioada 1984 1986 s-au executat lucrri hidroameliorative pe suprafee de circa

    750 ha n Lunc, Zton i sub Geamn , desecndu-se i cobornd nivelul freatic.

    Considerm c acea suprafa poate fi amenajat i pentru irigaii , canalele de

    scurgere fiind utilizate i pentru aduciunea apei n perioadele secetoase.

    - Pe viitor sunt necesare i alte lucrri, n special pe versan i, care s duc la reducerea

    eroziunii prin terasri, culturi n benzi, evitarea amplasrii culturilor pritoare.

    - Structura

    culturilor

    Cultura

    cerealelor

    .

    Suprafaa ocupat de cereale (1570 ha) este de 71,36% din suprafaa total cultivate cuplante. Grul ocup aproximativ 27,2% , porumbul 69,6%, celelalte cereale ocupnd suprafee

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    12/18

    restrnse.

    Grul, singura cerealpanificabil ce se cultiv n comun s-a meninut ntre limite

    relativ constante pn n anul 1990, pentru ca apoi suprafaa cultivat cu gru s scad,

    ajungnd n prezent la o suprafa de aproximativ 427 ha. S-au introdus soiurile valoroase

    Dacia, Aurora care se preteaz i la condiiile pedoclimatice, obinndu-se producii mari de

    gru dup cum urmeaz:1180 kg /ha1963; 1370 kg1965; 1010 kg1975; 18901978.

    dup anul 1980 ca urmare a mecanizrii i chimizrii agriculturii produc ia de gru a crescut

    la peste 2000 kg / ha pentru ca dup 1991 producia s scad la 1200 1150 kg / ha. Variaiile

    mari ale produciilor medii la hectar sunt multiple. Pe lng fertilitatea sczut a solului, se

    adaug i nerespectarea n unii ani a perioadei optime de semnat, ca urmare a neeliberrii

    terenurilor de culturile premergtoare ntrziate n vegetaie, nerespectarea rotaiei culturilor

    i semnarea gru dup gru din acelai motive.

    Porumbul , ocupsuprafee mai mari dect grul cu toate ceste mai pretenios la clima

    destul de aspr, dar se menine nc pe suprafee mari datorit preteniei de sol. Au fost

    nlturate soiurile neproductive Ciucantin, Dinte de cal, Portocaliu de Tg. Frumos fiind

    nlocuite cu soiuri superioare din seria HD cu o perioad de vegetaie mai scurt i cu o

    productivitate mare la hectar care a dus la o cretere a produciei totale. Se observ ns o

    produc ie relativ mic deoarece , datorit condiiilor climatice nsmnarea nu se poate

    efectua n perioada optim , pe unele soluri cu exces de umiditate, operaia efectundu-se

    dup 10 15 mai, uneori chiar mai trziu n cazul compromiterii recoltei datorit splrii

    areolare pe terenurile n pant unde se cultiv porumbul. Brumele timpurii care se produc n

    jur de 78 septembrie fac ca s nu ajung la maturitate, produciile fiind foarte mici.

    Ovzul , S-a cultivat pnn anul 1976 pe suprafee relativ mici dar produciile obinute

    n jurul a 6 7000 kg /ha nu justificau meninerea n cultur cu toate c au fost ani n care

    produciile au dep it 10 12000 kg /ha. Faptul c suprafeele cultivate cu ovz au disprut

    se datorete scderii nejustificate a numrului cailor n hrana crora se administra.

    - Plan tele tehnice

    -

    - Cultura cartofului

    Este larg utilizat att n alimentaia populaiei, ca hran pentru animale ct i ca materie prim

    pentru industria spirtului i amidonului. Datorit preteniilor mici fa de clim i sol se obineun randament mare la ha, comuna Tudora situndu-se printre comunele judeului cu cele mai

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    13/18

    mari suprafe e cu produc ii la ha. Prin cultivarea unor soluri valoroase prin aplicarea

    msurilor agrotehnice avansate s-a reuit o sporire a produciilor medii la ha dei dup cum se

    observ au existat mari fluctuaii.

    De menionat este faptul c n anul 1967 cu o producie de 30062 kg / ha,

    s-a obinndu-se locul I pe ar. Perioada urmtoare se caracterizeaz prin meninerea

    produciei, n prezent nregistrndu-se o producie medie la hectar de 3425 tone / ha

    Considerm c prin aplicarea strict a msurilor agrotehnice s-ar putea obine n

    viitorii ani sporuri nsemnate de producii, cauzele variaiilor constnd n principal n atacul

    masiv al duntorilor care cu toate tratamentele chimice efectuate nu sunt distrui.

    Sfecla de zahr, ocup suprafee restrnse datorit produciei mici ce se obine.

    Amintim c n anul 1976 s-a obinut o producie de 33 000 kg / ha, de atunci producia

    scznd continuu ajungndu-se n prezent la o producie medie la hectar de aproximativ 2160

    tone la hectar

    Legumicultura

    Datorit curenilor reci precum i brumelor trzii i timpurii se cultiv cu precdere

    rdcinoasele. Ardeiul, vinetele, roiile ocup suprafee relativ mici (aproximativ 40 ha n

    cadrul gospodriilor).

    Suprafeele mici ocupate de legume sunt datorate lipsei de interes a cetenilor care

    cultiv aceste plante numai pentru consumul propriu, dar i datorit intemperiilor care duc la

    scderea produc iilor. Exist condiii pentru a se obine venituri mari de pe urma

    legumiculturii prin introducerea culturilor forate, amenajarea de solarii, mai ales pentru

    trufandale.

    Pomicultura

    Cultura pomilor fructiferi nu constituie tradiie pentru locuitorii comunei. Pomii

    fructiferi se cultiv de fiecare familie pentru necesitile proprii.n perioada 1962 1970 s-au amenajat dou trupuri pomicole n suprafa de 101 ha

    pe versantul nordic al Dealului Gina i pe cel vestic al Dealului Zrna.

    Dup 1991 ca urmare a aplicrii Legii 18/1991 livezile au trecut din proprietate CAP-

    ului,

    n proprietatea locuitorilor, acetia defrind aproximativ 35 ha. Se cultiv merii din soiul

    Ionathan, Parmen auriu, Ptul, etc pruni din soiul Tuleu gras, .a. cirei viini din diverse

    soiuri.Datorit condiiilor climatice aspre (ngheuri i brume trzii), a nefertilizarea terenurilor ct

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    14/18

    i tratamentele necorespunztoare mpotriva duntorilor fac ca producia s fie insuficient

    necesarului de consum al populaiei.

    Viticultura

    Cultura vi ei-de-vie nu gsete condiii prielnice . n prezent se cultiv pe suprafee

    mici pentru consumul casnic. Soiurile cultivate sunt slab productive iar vinul de calitate

    inferioar.

    Totui dup prerea noastr, versantul de sud al Dealului Tudora Sud (Huci) ar oferi condiii

    pentru cultivarea cu rezultate bune a viei- de-vie, expoziia sudic oferind lumina i cldura

    necesar ajungerii la maturitate a strugurilor i acumulrii unor mari cantiti de zaharuri.

    Creterea animalelor

    Baza furajereste asiguratde 1022,61 ha puni, 99.77 ha fnee naturale la care se

    adaug 73 ha cu plante furajere(lucern i trifoi). Se mai adaug subprodusele de la cultura

    cerealelor i plantelor industriale(paie, coceni, pleav, colete de sfecl).

    n general punile sunt de slab calitate prin compoziia floristic, fapt ce a necesitat

    o serie de m suri menite s duc la creterea produciei de mas verde la ha. Dintre acestea

    enumerm defriarea mrciniurilor, aplicarea de ngrminte chimice, supransmnri,

    etc.

    De pe cele aproximativ 100 ha se ob ine o producie medie de aproximativ1080 tone

    de fn. Existena fneelor aflate pe versanii afectai de alunecri face ca fnul s fie de slab

    calitate, n unele cazuri predominnd rogozul i alte plante hidro i higrofile cu slabe caliti

    nutritive.

    Cu toate acestea efectivele de animale au crescut an de an dei productivitatea nu

    corespunde nc cerinelor , fapt ce impune msuri de mbuntire a structurii raselor i n

    primul rnd de mbuntire a bazei furajere.

    Ef ectivele de animale

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    15/18

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    16/18

    Bovinele se cresc numai n gospodriile populaiei . dac n trecut se cretea mai ales rasa

    Sura de step, ras indigen, rezistent ifolosit de locuitori i la traciune , n prezent cele

    mai rspndite sunt rasele Balata romneasc , Hollstein, Brunde Maramure,precum i

    metii. Numrul total de bovine ale gospodriilor popula iei nsumeaz 1755 de capete cu o

    medie de 1,02 capete de fiecare gospodrie. Creterea vacilor este o tradiie pentru fiecare

    gospodar, muli dintre ei avnd cte dou pe care le folosesc i la traciune motiv pentru care

    produc ia de lapte este sczut. Cu toate acestea producia medie anual de lapte este de

    aproximativ 20.2 hl.

    Porcinele

    Ca i bovinele se cresc numai n gospodriile populaiei n numr mare (2011 capete).

    Creterea porcinelor este legat i de tradiia alimentar a populaiei, fiecare gospodar

    crescnd 1 2 porci din care cel mai des unul pentru consumul propriu i unul pentru

    valorificare.

    Ovinele, se cresc pentru ln, lapte, pielicele i parial pentru carne. Efectivele de

    ovine numr 4781 de capete. Acestea valorific superior punile de calitate inferioar

    existente pe platourile nalte Bolohani i Trei Pietre iar spre sfritul verii puneaz miritile

    de gru i apoi suprafeele eliberate de culturile agricole. Dintre rasele de oi care se cresc sunt

    urcan neagr de Moldova, urcan alb, Brumrie de Neam i Karakul i metii.

    Cabalinele numrul acestora a crescut considerabil dup 1992 ajungnd n prezent

    954de capete. Ei sunt folosii la muncile agricole pe terenurile nemecanizabile precum i la

    transporturi. Dintre rase amintim rasa Huul, Pur snge i metii.

    Avicultura.

    Condiiile de cretere a psrilor sunt favorabile, numrul acestora fiind lagospodriile personale ale populaiei de 55330 de capete. Se nregistreaz mari fluctuaii

    legate de anumite epidemii pestoase care afecteaz anual anumite zone din comun .

    Epidemiile i ariile de rspndire a acestora sunt legate de slaba preocupare a organelor

    sanitarveterinare i de slaba educaie veterinar a locuitorilor care contribuie la rspndirea

    bolilor prin aruncarea cadavrelor. Dintre specii se cresc mai ales gini cu 29714 capete, rae

    1715 capete, gte 2050 capete i alte specii, dintre care amintim: curcanii, picheri .a.

    Apiculturabeneficiazde condiii deosebite determinate de baza meliferalctuitdinpomii fructifer, ntinse suprafee de fnee precum i de pdure. Exist tradiii n aceast

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    17/18

    privin exemplificat prin cei aproximativ 216 stupi existeni n anul 2002 repartizaipe 53

    de familii.

    Creterea animalelor mici este redusca volum de activitate economic. n prezent

    sepractic creterea iepurilor de cas n cadrul gospodriilor populaiilor, efectivele fiind

    destul de mici, aproximativ 685 de capete n 2002.

    Vnatul i pescuitul,ocupun loc secundar n economia teritoriului.

    Fondul de vntoare este format din mistrei, cprior, iepuri, raele slbatice precum i

    din animale de prad , n primul rnd vulpea. Pentru ocrotirea vnatului s -au amenajat

    numeroase puncte de hrnire, s-au luat msuri de strpire a speciilor de rpitoare care conduc

    la diminuarea fondului cinegetic.

    Pescuitul este slab dezvoltat datorit gradului ridicat de poluare a apelor Siretului i

    diminurii suprafe elor de balt. Speciile frecvent pescuite sunt: caras, clean, lin, tiuc,

    porcuor, roioar, mrean, .a.

    INDUSTRIA

    Aceast ramur constituie un domeniu deosebit de important al satului contemporan.

    n anul 1891 existau n Tudora doar 2 meseriai. n anul 1912 este amintit o moar cu

    benzin. Meteugurile locale au evoluat permanent n funcie de trebuinele locuitorilor

    rotari, olari, tinichigii, fierari, tmplari, cizmari, .a. dezvoltarea marii industrii, modernizarea

    satului i emanciparea locuitorilor au dus la dispariia unor meteuguri, reducerea numrului

    unor categorii de meteugari ct i la apariia altor noi.

    Teritoriul comunei Tudora are mari resurse de materii prime care pot fi prelucrate,

    dispune de for de munc neutilizat eficient pe parcursul unui an de aceea se impun m suri

    pentru dezvoltarea mai puternic a micii industrii, msuri care vor avea consecine pozitive i

    n evoluia demografic a satului.

    Seciile de producie industrial din teritoriu

    aparin de: -CONSUM COOP - are ateliere decizmrie, frizerie;

    -RNP districtul Silvic prelucreaz nuiele de rchit realiznd diferite obiecte pentru

    piaa intern i extern;

    -Micii proprietari cu diverse ramuri de activitate dup cum

    urmeaz: -

    3 gatere moderne 4 mori porumb

  • 8/10/2019 Sisteme de Productie Agricola

    18/18

    1 moara grau

    7 ateliere de tamplarie

    3 ateliere de cojocarie

    5 ateliere cu 12 meseriai fierari, tinichigii,