Academia de Studii Economice BucureştiFacultatea de Relaţii Economice Internaţionale

Piaţa produselor agricole

Coordonator: Studenţi:

Lector univ. Bogdan Cernat-Gruici Avram Nicoleta

Capbun Diana

Cârciumaru Neli

Ciobotă Elena

Ciocan Denisa

Ciubuc Lorena

Ciupitu Diana

Colţ Cătălina

Iordache Laura

1

1. Introducere piaţa agricolă

Pieţele agricole sunt tipuri speciale de pieţe, care au caracteristici speciale diferite faţa de

restul pieţelor. Acestea sunt în principal din cauza unor factori care afectează furnizarea de

produse agricole, precum şi situaţia producătorilor din această afacere.

În primul rând piaţa agricolă este foarte competitivă deoarece producătorii sunt de obicei

foarte mici dar într-un număr destul de mare. Prin urmare, aceştia nu au o influenţa mare asupra

preţului produselor tranzacţionate pe piaţă agricolă. Cererea pentru producătorii individuali are

un preţ foarte elastic acest lucru datorandu-se faptului că ei sunt într-un număr mare dar şi într-un

mediu foarte competitiv. Concurând pentru aceeaşi piaţă producătorii nu îşi permit să crească

preturile deoarece o creştere a preţului ar însemna în acelaşi timp şi o scădere a cererii pentru

produsele oferite spre vânzare din cauza alternativelor multiple.

Furnizarea de produse agricole este foarte inelastica în comparaţie cu bunurile fabricate

din cauza perioadelor lungi necesare pentru creşterea unei culturi, iar o schimbare rapidă în preţ

sau cerere nu poate fi reflectată într-o schimbare a aprovizionării.

Piaţă agricolă cuprinde o vastă gamă de produse printre care: 

• porumb; 

• ovăz; 

• grâu; 

• orez; 

• ulei de soia 

• soia; 

• carne. 

În general, aşa cum s-a arătat anterior piaţă este un spaţiu fizic bine definit, un centru

unde cumpărătorii şi vânzatorii se întâlnesc pentru a negocia, în prezenţa fizică a mârfurilolor,

bine individualizate şi în cantitsţi mari precum şi preţul acestora.

2

Piaţa de gros de produse agricole poate fi definitâ prin existenţa unui spaţiu teritorial

unde se întâlnesc un mare număr de furnizori (producători agricoli) în cadrul cărora se comparâ

calitatea şi preţurile produselor agricole oferite diferiţilor clienţi se cumpără cantitaţi mari de

produse şi beneficiazâ de diferite servicii prevâzute pe piatâ (controlul caliţăţii produselor,

înformaţii referitoare la situaţia aprovizionării şi a preţurilor, controlul standard pentru operaţiile

de cumpărare/vânzare, înformaţii referitoare la diverse echipamente şi utilaje agricole etc.).

Ca atare se poate spune că piaţa de gros este o instituţie cu capital mixt (de stat şi privat),

un centru al vieţii comerciale agricole unde se confruntă direct şi deschis cererea şi ofertă de

produse agricole în scopul negocierii unui anumit preţ considerat optim, atât pentru vânzator (ce

poate fi producâtorul agricol sau alt agent economic intermediar) cât şi pentru cumpărător.

Principalele caracteristici ale pieţei de gros sunt următoarele:

- este un spaţiu de concentrare a cererii şi ofertei de mârfuri şi servicii, prin aceasta asigurându-

se confruntarea directă şi deschisă a acestora;

- este o piaţă liberă şi organizată care funcţionează pe baze de norme şi reguli însusite şi

respectate de participanţi ( conform regulamentului de organizare şi funcţionare al pieţei );

- permite controlul calitaţii produselor si impunerea anumitor standarde de calitate în ceea ce

priveçte ofertă de produse agricole;

- dispune de personal propriu specializat;

- este interesata în dezvoltarea infrastructurii serviciilor oferite de colaborarea şi extinderea

relaţiilor comerciale în zonă şi în judeţ;

- piaţa trebuie să satisfacă cerinţele de comercializare ale unei mari părţi din producţia existentă

în zona respectivă;

- piaţa de gros trebuie să constituie o sursă de servicii şi nu de profit, deschisă tuturor celor

interesaţi în scopul informării şi sprijinirii acestora, a dezvoltării schimburilor şi formarea

preţurilor în funcţie de cererea şi oferta de produse.

Funcţiile pieţei de gros

Funcţia de gros constă în a cumpăra mărfuri, în mod continuu şi în cantităţi importante,

de la producători sau importatori, în a stoca aceste mărfuri pentru a aproviziona la cerere,

3

utilazatorii profesionişti. Cele mai importante funcţii ale pieţei de gros pot fi considerate

următoarele:

- asigură un serviciu public pentru întreaga comunitate;

- oferă cadrul organizatoric favorabil confruntării cererii şi ofertei de mărfuri (aceasta se

manifestă prin identificarea şi punerea în contact a participanţilor);

- stabileşte preţul produselor ceea ce reprezintă indicatorul etalon pentru toţi cei interesaţi (este

considerată funcţia cea mai importantă a pieţei);

- crează condiţii optime privind realizarea unui contact direct şi deschis între cererea şi oferta de

mărfuri, precum şi de manifestare a concurenţei libere pe piaţă;

- asigură servicii specifice tuturor participanţilor;

- permite o bună cunoaştere a pieţei (produsului şi a întreprinderii) o mai bună informare şi

interes pentru dezvoltarea schimburilor a producţiei agricole, a cresetrii veniturilor

participanţilor, precum şi dezvoltarea judeţului şi a zonei în general.

De remarcat este faptul că pieţele de gros pot fi specializate pentru un produs sau un grup

de produse si pieţe polivalente pentru mai multe produse. Se pot exemplifica la nivelulul

internaţional următoarele pieţe de gros: Rungis (Franta) considerată cea mai mare piaţă de gros

cu caracter polivalent, Aalsmeer (Ţările de Jos) pentru flori; Tokio (Japonia) şi Barcelona

(Spania) pentru peşte.

2. Bursa agricolă

Bursele sunt pieţe specifice, mecanisme de concentrare a cererii şi ofertei pentru anumite

categorii de mărfuri ori pentru valori, în scopul realizării de tranzacţii într-un cadru organizat şi în

mod operativ, în condiţii de liberă concurenţă. Bursa este piaţa prin excelenţă.

Bursele de mărfuri sunt centre ale vieţii comerciale, pieţe unde se tranzacţionează bunuri

care au anumite caracteristici sunt bunuri generice, care se individualizează prin măsurare,

numărare sau cantărire; sunt fungibile, adică pot fi înlocuite unele prin altele; au caracter

standardizabil, în sensul că marfa poate fi împărţită pe loturi omogene, apte de a fi livrate la

executarea contractului încheiat în bursă; sunt depozitabile, ceea ce permite executarea la o

4

anumită perioadă de la angajarea contractului de bursă; trebuie să aibă un grad redus de prelucrare,

ca o condiţie a menţinerii caracterului de produs de masă, nediferenţiat, omogen.

În această categorie intră produse agroalimentare (grau, porumb, orez, soia etc.), metale

(cupru, aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea, cacao, zahăr etc.), produse de origine

minerală (petrol); sunt însă mărfuri de bursă şi unele produse cu un grad mai mare de perisabilitate

(ouă, carne). Pe de altă parte, există şi burse organizate pentru servicii, respectiv pentru închirieri

de nave (navlosire) sau asigurări.

Spre deosebire de piaţa, bursa agricolă se caracterizează prin faptul că consumătorii si

vânzătorii se întâlnesc să negocieze în absenţa fizică a produselor respective. Se discută

cantităţile, nivelul preţului şi celelalte condiţii şi clauze contractuale pe eşantioane sau clasele de

calitate ale produselor. De asemenea la bursă se pot negocia şi mărfuri care nu au fost produse,

respectiv se vând şi se cumpăra cereale nerecoltate. În cadrul bursei tranzacţiile nu se poartă

asupra cantităţilor fizice de produse ci pe baza contractelor ce se vor încheia.

Având în vedere caracteristicile tehnico - calitative şi valorile de întrebuinţare identice,

bursele sunt amplasate fie în zonele producătoare, fie în cele consumătoare. Se pot exemplifica,

conform datelor statistice, cele mai importante burse de produse agricole din lume sunt

organizate pentru: cereale ( Chicago, Londra, Bueros Aires, Bangkok), seminţe oleaginoase şi

uleiuri vegetale ( Chicago, Roterdam ), zahăr ( Londra, Paris, New York ), cauciuc natural

( Singapore, Londra, Liverpool ), pieţe brute ( Chicago ), cacao ( Londra, New York ), bumbac

( New Orleans ).

În ţara noastră bursele au apărut relativ târziu, cea mai importantă fiind bursa de mărfuri

din Bucuresti, dar volumul tranzacţiilor sale cu produse agroalimentare este foarte scăzut.

Inexistenţa pieţelor bursiere a lipsit producătorii agricoli de semnalele necesare orientării

activităţii de producţie, nu a fost posibilă faciltarea transferului fără echivalent a valorii nou

create în agricultură spre alte sectoare, existenţa unei forme de menţinere a rigidităţii fluxurilor şi

circuitelor financiare, a legăturilor cu pieţele externe care s-au menţinut la cote scăzute.

5

Deşi bursa din Chicago reflectă în mare măsură raportul cerere-ofertă de pe piaţa

americană, având în vedere poziţia S.U.A. de cel mai mare exportator de cereale, preţurile de la

bursa din Chicago sunt considerate preţuri internaţionale şi reprezintă principalul barometru al

evoluţiei pieţei internaţionale a cerealelor. Restricţionată de sistemul preţurilor agricole ale CEE,

bursa de cereale din Londra şi-a pierdut în ultimul deceniu din importanţă, în prezent având mai

ales o semnificaţie regională.

La bursa din Chicago activitatea se desfăşoară timp de 5 zile pe săptămână, între orele

9.30 şi 13.15. Unitatea tranzacţională este lotul de 5.000 de busheli. Greutatea unui bushel este

diferită, în funcţie de natura cerealelor: 1 bushel este egal cu 27,22 kg în cazul grâului, 25,40 kg

în cazul porumbului şi 14,52 kg în cazul ovăzului. Cotaţiile sunt exprimate în cenţi/bushel, FOB

Chicago.

Bursele de cereale au un rol important în stabilirea preţurilor internaţionale ale acestor

produse vitale pentru omenire. Cerealele comercializate la bursă se împart în două mari grupe:

cele folosite direct pentru alimentaţia omului, precum grâul, şi cele folosite pentru furajarea

animalelor (porumbul, ovăzul).

Ca urmare creşterea nivelului de trai şi a influenţei civilizaţiei europene şi nord-

americane, în ultimele decenii s-au semnalat două tendinţe majore, cu efecte directe asupra

cererii pentru cereale în primul rând, ţările asociate, în care orezul constituie dieta de bază, au

tendinţa de a consuma în tot mai mare măsură produse de panificaţie şi carne. Având în vedere

populaţia numeroase din aceste ţări, tendinţa menţionată determină o creştere simţitoare a cererii

pentru grâu şi porumb.

În al doilea rând, în întreaga lume a sporit consumul de carne, ceea ce a avut drept

consecinţă creşterea accelerată a cererii pentru cerealele furajere. Deoarece animalele sunt mari

consumatori de cereale, dar nu furnizează în aceeaşi măsură proteine, există serioase semne de

întrebare dacă oferta viitoare de cereale poate fi suficientă pentru a fi folosită nu pentru hrana

directă a populaţiei, ci pentru creşterea animalelor. Adăugând la aceste două tendinţe majorarea

generală a cererii de cereale ca urmare a sporului populaţiei, iar pe de altă parte fluctuaţiile mari

6

ale recoltelor în unele zone mari producătoare ca urmare a condiţiilor meteorologice, se înţelege

de ce în ultimii ani piaţa internaţională şi bursele de cereale au cunoscut frecvente momente de

tensiune.

Cerealele sunt cultivate peste tot în lume, dar ţările exportatoare sunt relativ puţine:

primul şi departe cel mai important exportator sunt S.U.A., urmate de Canada, Australia,

Argentina şi Franţa. Pe ansamblu însă, Piaţa Comună prezintă o balanţă în cereale deficitară,

importurile sale de grâu tare, porumb şi soia depăşind exporturile de grâu moale şi făină. Japonia

este, de asemenea un importator de mari cantităţi de cereale.

Piaţa mondială a cerealelor este dominată net de către S.U.A. în producţia mondială de

grâu, estimată în sezonul 2000-2001 la circa 650 milioane tone, Statele Unite deţineau o pondere

de 15%, iar din exportul mondial apreciat în acelaşi sezon la 180 milioane, o pondere de circa

45%. Ceilalţi mari exportatori de grâu sunt canada (circa 30 milioane tone/an), Australia (20-25

milioane tone/an), Argentina (aproape 10 milioane tone/an) şi Piaţa Comună (15-20 milioane

tone/an).

Dependenţa pieţei mondiale de situaţia recoltelor americane este şi mai evidentă în cazul

cerealelor furajere, S.U.A. deţinând aproape 30% din totalul producţiei lumii (estimat la peste 1

miliard de tone în 2000-2001) şi peste 70% din exportul mondial (estimat la circa 150 milioane

tone ). Alţi mari exportatori de cereale furajere sunt Argentina, Canada, Republica Africa de Sud

şi Thailanda.

În legătură cu comerţul internaţional de cereale mai trebuie semnalat faptul că, paralel cu

tranzacţiile ce se realizează pe piaţa liberă, un rol tot mai important tinde să-l aibă acordurile de

lungă durată între mari exportatori şi mari importatori de cereale. Prin aceste acorduri ţările

respective doresc să-şi asigure o mai mare stabilitate în realizarea exporturilor şi respectiv a

aprovizionării cu cereale. Trebuie însă menţinut că proliferarea acestor acorduri nu este de natură

să diminueze importanţa burselor de cereale în comerţul internaţional. Rolul de barometru al

burselor se menţine clauzele de preţ înscrise în aceste acorduri se raportează, fără excepţie, la

cotaţiile de bursă.

7

Bursele de cereale împărţite pe ţări

SUA :

Kansas City Board of Trade (grau, porumb si seminte de soia).

Minneapolis Grain Exchange(grau si seminte de floarea-soarelui).

New Orleans Commodity Exchange (bumbac, orez, boabe de soia).

Canada :

Winnipeg Commodity Exchange (grau).

Europa :

Baltic Mercantile and Shipping Exchange (grau).

Asia :

Hokkaido Grain Exchange (grau, orez).

Kobe Grain Exchange (grau, orez).

Nagoya Grain and Sugar Exchange.

America de Sud :

Buenos Aires Commodity Exchange (porumb, grau, cornute vii).

2.1 Produsele tranzacţionate

Grâul

a.Caracteristici grâu:

Wheat (Grâu)

Multiplicator: 400 USD

8

Bursa cotatii: CBOT

Orar tranzacţionare: 1:35 am - 1:00 pm si 4:35 pm - 8:15 pm (CET)

Marja: 3%

Grâul este una din cele mai preţioase mărfuri agrare, fiind utilizat în alimentaţie şi în

scopuri industriale atât în ţările dezvoltate cât şi în cele emergente. Această plantă reprezintă

principală sursă de proteină vegetală în alimentaţia oamenilor şi un nutrient important în

creşterea animalelor domestice. Diferite componente se utilizează, inclusiv pentru producerea de

biocombustibili. Recoltarea este de regulă costisitoare, iar plantă este una sensibilă în faţa

bolilor. Încălzirea globală poate fi un alt factor ce afectează negativ ofertă. Totodată, grâul are şi

calitatea de activ de refugiu împotriva inflaţiei.

Din punct de vedere istoric, preţul grâului a înregistrat o volatilitate ridicată datorită

incertitudinilor cu privire la ofertă şi recoltele anuale, supuse diferitelor condiţii atmosferice sau

unor catastrofe naturale. Cererea de grâu înregistrează de asemenea fluctuaţii, în funcţie de

sănătatea economiei globale. Cererea de grâu este inelastica, ceea ce înseamnă o constantă de-a

lungul timpului.

b. Producţia de grâu

Grâul de primăvară se plantează în S.U.A. şi Canada în lună aprilie şi este recoltat spre

sfârşitul verii. Cultivarea grâului de iarnă începe în septembrie în regiunile nordice şi continuă în

octombrie în regiunile sudice. Plantă creste până la apariţia zăpezii, după care intra într-o stare de

conservare până la apariţia primăverii. Recolta se desfăşoară în perioadă iunie-iulie. Alternarea

temperaturilor ridicate cu cele scăzute afectează negativ lânurile, în special când nu există

protecţia stratului de zăpadă.

Asemenea majorităţii mărfurilor agrare, preţul grâului manifestă un caracter sezonier, în

funcţie de vreme. Dacă pe timpul iernii condiţiile au fost propice dezvoltării şi în primăvară cad

ploi suficiente, preţul poate coborî sezonier până în perioadă recoltei, când pieţele iau în calcul

apariţia unei oferte noi. După recoltare, când se ştie exact cantitatea produsă, preturile tind să

crească din nou până spre sfârşitul anului. Această caracteristică formează baza unei strategii de

9

tranzacţionare „wheat/corn spread” care presupune: cumpărarea grâului în iunie-iulie, când

preturile ar trebui să fie minime şi vânzarea simultană a porumbului, care poate înregistră

maxime, bazate pe îngrijorări referitoare la condiţiile atmosferice viitoare.

Printre principalii importatori de grâu se numără: Egipt, Japonia, Brazilia, Indonezia,

Mexic, Algeria, Coreea de Sud şi ţările arabe.

c. Noutăţi şi informaţii pentru tranzacţionare:

U.S. Department of Agriculture publică o serie de rapoarte periodice ce conţin statistici

privind lânurile de grâu şi recoltele. Traderii şi învestitorii este bine să cunoască cum se

influenţează reciproc mărfurile agrare, deoarece toate acestea ocupă o suprafaţă determinată de

şol. De multe ori, creşterea producţiei altor plante se traduce printr-o diminuare a lânurilor

destinate grâului şi implicit prin creşterea preţului acestuia.

Grâul este una din cele mai preţioase mărfuri agrare, fiind utilizat în alimentaţie şi în

scopuri industriale atât în ţările dezvoltate cât şi în cele emergente. Această plantă reprezintă

principală sursă de proteină vegetală în alimentaţia oamenilor şi un nutrient important în

creşterea animalelor domestice. Diferite componente se utilizează, inclusiv pentru producerea de

biocombustibili. Recoltarea este de regulă costisitoare, iar plantă este una sensibilă în faţa

bolilor. Încălzirea globală poate fi un alt factor ce afectează negativ ofertă. Totodată, grâul are şi

calitatea de activ de refugiu împotriva inflaţiei.

Din punct de vedere istoric, preţul grâului a înregistrat o volatilitate ridicată datorită

incertitudinilor cu privire la ofertă şi recoltele anuale, supuse diferitelor condiţii atmosferice sau

unor catastrofe naturale. Cererea de grâu înregistrează de asemenea fluctuaţii, în funcţie de

sănătatea economiei globale. Cererea de grâu este inelastica, ceea ce înseamnă o constantă de-a

lungul timpului.

În ceea ce priveşte situaţia României, Oficialii Ministerului Agriculturii se tem de o

supraproducţie de grâu şi porumb în acest an. "Culturile de pecele câteva zeci de mii de hectare

distruse de inundaţii nu vor influenţa negative.

10

Problemă este că nu vom avea o recolta scăzută de grâu şi porumb, ci dimpotrivă o

supraproducţia. Ţărănii se plâng că au rămas cu hambarele pline de grâu după supraproducţia de

anul trecut şi solicita Guvernului să ia măsuri pentru a-i ajuta să-şi valorifice marfa. "Este o

situaţie fără precedent în România. De obicei, înainte de nouă

recolta importăm sau scoteam grâu de la rezerva de stat, iar acum mai avem un milion de tone de

cereale inhambare", a declarat Adrian Radulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor

Agricoli din România.

Preţul grâului a scăzut atât de mult încât producătorii au ajuns să nu mai vor să-şi vândă

produsele, preferând să le păstreze până când situaţia se va reechilibră. Singură soluţie este să se

vândă în străinătate şi, pentru că firmele specializate să fie atrase de exportul de grâu, sunt

necesare prime de la minister. Aceste subvenţii la export trebuie să acopere diferenţa dintre

preţul mondial şi cel românesc.

La rândul sau, ministrul Agriculturii spune că va încercă în perioadă următoare să

găsească pieţe de desfacere pentru grâu. "Avem deja semnale din unele pieţe asiatice care au

nevoie de cereale şi unde am putea exportă", a declarat dl. Flutur. În ajutorul oficialilor vine şi

conducerea Bursei Romane de Mărfuri, care discuta cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii,

ai producătorilor agricoli şi ai depozitărilor de cereale pentru a dadrumul unor tranzacţii spot pe

piaţă bursieră, spune preşedintele BRM, Mircea Filipoiu.

Economia rurală românească, dominată de agricultură în mare parte, este încă slab

integrată în economia de piață. În contextul actual al economiei de piață, de modul

înțelegerii şi aplicării tehnicilor de marketing depinde bunăstarea cetățenilor din zona

rurală şi urbană, precum şi bunăstarea producătorilor agricoli.

Pe plan național, agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale economiei

româneşti.

Contribuția agriculturii, silviculturii, pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut

se situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar în statele membre ale Uniunii Europene

(UE) se situează la aproximativ 1,7%. Raportul dintre suprafața arabilă a țării şi numărul

de locuitori denotă faptul că fiecărui locuitor din România îi revin circa 0,41 ha teren arabil,

valoare superioară multor țări din UE şi aproape dublă față de mediacomunitară, care este

de 0,212 ha/locuitor. Existența unui număr

11

foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari relevă dezechilibrul structural

ce influențează agricultura din țara noastră şi competitivitatea acesteia.

d. Producția de cereale în România

Suprafața cultivată cu grâu şi secară în anul 2011 s-a diminuat uşor față de anul

precedent, însă producția totală a crescut cu circa 22% pe fondul creşterii considerabile a

randamentului la hectar. Producția de porumb a crescut în anul 2011 realizându-se 11,7

milioane de tone, cu circa 28% mai mare decât în anul 2010. La orz şi orzoaică s-a înregistrat

o scădere de 16% a suprafeței cultivate în anul 2011 față de anul 2010 dar producția totală a

cunoscut o creştere de 11% ca urmare a majorării randamentului la hectar.

Conform celor mai recente date centralizate de FAOSTAT la nivel mondial, în

topul țărilor producătoare clasificate după valoarea totală a producției obținute în anul

2010, România a ocupat locul 22 la grâu.

În cazul grâului (cod SA 1001), exporturile României au scăzut atât din punct de

vedere al valorii (13,9%) cât şi din punct de vedere al cantității (36,7%). Importurile au

înregistrat, la rândul lor creştere ca valoare de 15,7%, dar din punct de vedere cantitativ a fost

înregistrată o scădere de ‐22,3%.

În anul 2011, România a exportat grâu (cod SA 1001) pe următoarele piețe principale de

desfacere: Spania, Italia, Egipt, Siria şi Olanda, cele 5 țări absorbind aproximativ 66% din

exporturile româneşti la acest produs.

Principalii furnizori de grâu (cod SA 1001) ai României, la nivelul anului 2011, au fost

Bulgaria, Ungaria, Serbia, Paraguay şi Austria, aceste țări acoperind circa 95,5% din

cererea de import a României.

Potrivit statisticilor ITC (International Trade Centre Geneva), România se regăseşte

între primii 25 exportatori mondiali de grâu (cod SA 1001). Astfel, deşi la mare distanță

de prima clasată – SUA, la nivelul anului

12

2011, România a ocupat locul 14 în topul exportatorilor mondiali, cu o valoare de 430.429

mii USD, ponderea țării noastre în exporturile mondiale la acest produs fiind de 0,92%.

Principalele piețe de desfacere, în anul 2011, au fost: Spania, Italia, Egipt, Siria şi Olanda.

România se regăseşte pe locul 55 în topul primilor 100 importatori mondiali de grâu (cod

SA 1001), cu o valoare totală a importurilor de aproximativ 172.850 mii USD în anul 2011,

ponderea deținută în total importuri mondiale fiind de 0,35%.

Porumb

a. Caracteristici porumb

Corn (Porumb)

Multiplicator: 500 USD

Marime contract : 5000 busheli (25,40 kg în cazul porumbului )

Luni contractuale : Martie , Mai , Iulie , Septembrie , Decembrie

Cotatie pret : pret / bushel

Bursa cotatii: CBOT

Ultima zi de tranzacționare: ziua lucrătoare înainte de ziua calendaristică a 15-a în luna de

contract

Cea mai mica variţie a preţului (tick size ) : ¼ cent/bu. ($12.50/contract)

Orar tranzacţionare: 1:35 AM- 1:00 AM si 4:35 PM - 8:15 PM (CET)

Trading Pre-Open

NEW YORK8:00 PM-6:00 PM 20:00-18:00

7:30 PM 19:30

LONDON1:00 AM-11:00 PM 01:00-23:00

12:30 AM 00:30

SINGAPORE9:00 AM-7:00 AM 09:00-07:00

8:30 AM 08:30

13

Utilizările primare pentru porumb sunt: hrana animalelor, produse alimentare, alcool,

etanol, utilizarea industrială și semințe. Clasele de porumb, care sunt tranzacționate pe CBOT

sunt în principal pentru hrana animalelor.

Porumbul este cel mai raspandit furaj produs in Statele Unite, ocupand circa 90% din

totalul productiei de hrana pentru animale. Aproximativ 80 de milioane de acri sunt plantaţi cu

porumb. Dacă cea mai mare parte a recoltei este folosită pentru hranirea animalelor, există şi

diferite alte într-o multitudine de produse alimentare şi industriale.Datorită utilizarii pentru

producţia etanol-ului (aproximativ 40% din producţia totala), aditiv folosit în producţia

carburantilor, preţul acestei materii prime este strâns legat cu preţurile din domeniul energetic.

Surprinzator, doar o mică parte se duce la consumul uman real. De aceea, este important să se

monitorizeze prețul țițeiului, care determină cererea pentru etanol. Un preț de porumb ieftin și un

preț ridicat al țițeiului de multe ori duce la creșterea cererii pentru etanol.

USDA ( Departamentul de Agricultura al Statelor Unite ale Americii ) publică un raport

in fiecare zi de joi cu privire la cererea de porumb .

b. Producţia de porumb

Porumbul este plantat în primăvară și recoltat în toamnă. Acest sezon este în creștere

atunci când cea mai mare parte din acțiune în prețurile de porumbului vor avea loc. În lunile de

iarnă, de obicei,tranzacţionarea se face cu cate culturi sunt recoltate si porumbul este vândut pe

o bază săptămânală. Lunile de vară au adesea un baraj de probleme meteorologice care pot ține

comercianții de porumb pe margine cu fiecare raport de vreme actualizat. După cum se observă,

balanţa internaţională a cererilor este fragilă. Compromiterea recoltei într-o zonă producătoare,

datorită condiţiilor climaterice nefavorabile, poate deteriora raportul cerere-ofertă şi majorarea

substanţială a preţurilor .

În lunile de vară contractele futures pe porumb au o alta dimensiune . Prețul cel mai

ridicat pentru porumb este adesea situat între sfârșitul lunii iunie și august . Acest lucru se

datorează în mare parte crizelor meteorologice care au loc în timpul verii. Căldură extremă și a

seceta reprezinta cel mai mare risc pentru agricultori și comercianți de porumb.

14

În schimb, prețurile de porumb fac adesea minimele lor în jurul valorii de momentului de

recoltare. Acest lucru, de obicei, se încadrează în jurul lunii noiembrie. Acest lucru este atunci

când cele mai mari livrările sunt tranzactionate , după recoltare și mulți fermieri isi vand culturile

de porumb. Preţurile de porumb tind să aibă mai puțina volatilitate în timpul lunilor de iarnă, în

timp ce exporturile și cererea sunt principalul lucru pentru a viziona cererea si oferta pentru

porumb.

SUA produce aproximativ 10-12 miliarde busheli de porumb pe an și este exportator

mondial de porumb (39% din productia mondiala), materie primă ocupand totodata cea mai mare

parte din recolta tarii. Statele Iowa, Illinois, Nebraska şi Minnesota deţin peste 50% din

producţia de 331 de milioane de tone a Statelor Unite (date din anul fiscal 2010). Printre alţi

producători importanţi enumerăm China (158 mil tone), Uniunea Europeana (57 mil tone),

Brazilia (56 mil tone), Argentina (22.5 mil tone), Mexic (20.3 mil tone) şi India (16.7 mil tone).

15

c. Factori ce influenţează preţul

Potrivit estimărilor International Food Policy Research , cererea în creştere a etanol-ului

(datorită creşterii cererii de petrol) a provocat o apreciere de 40% a porumbului in 2007, şi de

35% in 2008. Astfel, factorii fundamentali ce afectează preţul petrolului – creşterea economică

(în special în ţarile subdezvoltate precum China) şi contracţiile economice (ex. 2008) – afectează

în mod indirect şi cererea pentru porumb.

În ce priveşte partea ofertei, tăierile producţiei (precum cele facute de OPEC), pot aduce

aprecieri, datorită echilibrării sau scăderii sub nivelul cererii.

Legat de utilizarea în hranirea animalelor, creşterea nivelului de trai conduce la un

consum de carne mai mare, creşte cererea pentru hrana de animale, conducând la aprecierea

preţului porumbului.

Condiţiile meteorologice, determină în mare parte oferta de porumb. Sezoanele foarte

ploioase sau secetoase limitează productţia, fapt ce determină creşterea preţului. În caz contrar,

când vremea este favorabilă, recoltele de porumb sunt mult mai bogate, depăsind cererea sşi

inducând ulterior o tendinţă de depreciere a preţului.

Companii avantajate/afectate de oscilaţtiile preţului: companiile ce cultivă sau procesează

porumbul (Archer Daniels Midland sau Bunge) au de caştigat de pe urma creşterii preţurilor,

deoarece îşi vând produsele mai scump, obţinând o marjă de profit semnificativă.

Coca Cola (XTB: KO.US) sau Pepsi (XTB: PEP.US) şi alţi producători de băuturi non-

alcoolice sunt principalele companii lovite de preţurile mari ale porumbului, ele utilizând

îndulcitori şi siropuri pentru obţinerea produselor proprii.

16

d. Porumbul pe piaţa Options ( Specificaţii contract )

Descriere : Options on Cash-Settled Corn Futures

Simbolul contractului : ICN

Cotatie de preţ : cenţi / bushel ( cotat cu 3 zecimale )

Luni de tranzacţionare : Martie , Mai , Iulie , Septembrie , Decembrie ( futures ) şi Ianuarie,

Februarie , Aprilie , Iuline , August , Octombrie şi Noiembrie

Cea mai mică variaţie a preţului (tick size ) : 0,125 cenţi / bushel ( 6,25$ / contract )

Interval strike price : 5 cenţi / bushel

17

Preţurile la porumbul şi soia tranzacționate la nivel internațional au atins maxime istorice

în luna iulie, ca urmare a unei veri care s-a manifestat atât în Statele Unite, cât şi în Europa de

Est, la cote fără precedent din punct de vedere al temperaturilor ridicate şi absenţei

precipitaţiilor. Preţurile la grâu au crescut şi ele la niveluri comparabile cu maximele anului 2011

dar sub nivelul maximelor istorice. Preţurile la orez rămân stabile având în vedere ofertele

abundente.

Condiţiile meteorologice constituie factorul critic care a determinat creşterile abrupte de

preţuri constatate în luna iulie. O vară fără preceden în zonele de câmpie şi de cultivare a

porumbului din S.U.A., din punct de vedere al căldurii şi absenţei precipitaţiilor, a avut efecte

devastatoare asupra culturilor de vară de porumb şi soia, Statele Unite fiind cel mai mare

exportator din lume al acestora. Ca urmare a faptului că zonele afectate de dezastru au acoperit

32 de state din Statele Unite, Departamentul de Statistică în Agricultură din cadrul Ministerului

Agriculturii al Statelor Unite (USDA) evaluează 50% din recolta de porumb şi 37% din recolta

de soia ca fiind foarte slabă sau slabă.

Previziunile cu privire la producţia de porumb a S.U.A. au scăzut rapid începând cu luna

iunie, ajungând la 123,4 baniţe pe acru la jumătatea lunii august. Aceasta implică o ajustare fără

precedent cu 25% faţă de estimarea iniţială cu privire la anul în curs, alături de uşoare scăderi în

ceea ce priveşte suprafaţa recoltată preconizată. Aceste valori ale producţiei agricole sunt cele

mai mici de la recolta din 1995/96 încoace, conform USDA. Previziunile referitoare la producţie

pentru anul 2012/13 au fost reduse la 274 milioane de tone în luna august, cu aproximativ 13%

sub producţia estimată a S.U.A. din anul 2011/2012. O astfel de reducere a scăzut producţia

mondială de porumb de la 876 tone în 2011/12 la 849 milioane tone. Mai puţin clar este efectul

final al secetei asupra producţiei de soia, dat fiind că perioada de dezvoltare pentru această

cultură este mai târzie decât cea a porumbului şi răcirea vremii şi uşoarele precipitaţii de la

sfârşitul lunii iulie şi începutul lui august este posibil să fi ameliorat parţial situaţia.

18

The economist (sursa : Banca Mondiala )

Modificarea preţurilor la porumb ( Iulie 2012)

Modificarea preţurilor porumbului în America – Decembrie 2012

porumb $/t 275.03  +1.73 |  - cotatie 11.01.2013 CBOT

Orezul

A. Piaţa produsului

a. Caracteristicile, particularităţile mărfurilor

Balanţa internaţională a cererilor pentru orez este fragilă. Compromiterea recoltei într-o

zonă producătoare, datorită condiţiilor climaterice nefavorabile, poate deteriora raportul cerere-

ofertă şi majorarea substanţială a preţurilor. Scăderea producţiei de orez în ţările asiatice are, de

asemenea, are drept consecinţă sporirea cererii mondiale de grâu. Fragilitatea raportului cerere-

ofertă a determinat în ultimii ani fluctuaţii puternice ale preţurilor cerealelor.

19

Apr. 2012 Iun. 2012 Febr. 2011 Iul. 2011

22% 25% 14% 11%

Pentru a proteja producătorii agricoli de fluctuaţiile de preţ, multe ţări ale lumii aplică

măsuri selective de politică economică. În ţările membre ale CEE producătorii de cereale

primesc un preţ minim garantat. În plus, producătorii de cereale comunitari sunt protejaţi de

concurenţa externă printr-un sistem complex de taxe de import.

Pe o perioadă de mai mulţi ani, dezechilibrele de pe piaţa produselor agricole au fost

explicate prin excesul ofertei în raport cu cererea, ceea ce a făcut ca preţul să aibă o tendinţă de

scădere. Între anii 1980 şi 1990, cererea a fost mai mare decât oferta, ceea ce a făcut ca preţul să

fie în creştere. Tendinţa de creştere s-a menţinut până în 2007 - an de criză de pe urma căruia au

beneficiat producătorii de cereale şi oleaginoase. Perdanţii au fost crescătorii de animale şi

producătorii de furaje.

În ceea ce priveşte producţia mondială de orez, în anul 2012, pieţele asiatice au slăbit

activitatea, iar stocurile au crescut la principalii producători. Producţia mondială estimată pentru

acest sezon a fost de de 464 milioane tone, un nou record, mai ales ca urmare a perspectivelor

privind o producţie foarte bună în China. Stocurile mondiale de orez au continuat să scadă uşor şi

în 2012/13 iar volumul comerţului mondial în 2013 se estima a fi cu 4% mai mic decât în 2012,

mai ales ca urmare a livrărilor mai reduse către China şi Nigeria.

b. Producţie – consumul la nivel internaţional

Din punct de vedere istoric, cultivarea orezului datează de peste 6500 de ani,

predominante fiind două specii: orezul asiatic (Oryza Sativa) şi cel african. Dovezile arheologice

atestă faptul că această cereală a fost utilizată în alimentaţie peste 5000 de ani, iar în zilele

noastre reprezintă hrana a două treimi din populaţia globală.

Ca urmare , orezul este unul din cele mai importante alimente tranzacţionate în lume. Al

doilea după producţia mondială, orezul este o cereală ce se poate cultiva aproape oriunde.

Printre cei mai mari exportatori se numără: S.U.A., Thailanda şi Vietnam. Cultivarea orezului

este prezentă în ţările în care costul forţei de muncă este mic şi ploile sunt frecvente, de aceea se

20

regăseşte cel mai des în Estul şi Sud-Estul Asiei. Lanurile de orez reprezintă cele mai dese

culturi în Asia. În Cambodgia, de exemplu, 90% din toata suprafaţa agrară este cultivată cu orez.

Producţia de orez a crescut exponenţial în ultimul secol, cei mai mari producători fiind

China, India şi Indonezia, în timp ce în topul importatorilor se regăsesc ţări precum: Indonezia,

Bangladesh şi Brazilia.

În S.U.A., consumul de orez direct reprezintă mai mult de 50% din consumul total. În

rest, acesta se utilizează în alimente procesate, în producţia de bere (10-12%) şi în hrana

animalelor. Asia şi Africa sunt cele mai mari consumatoare de orez.

Potrivit unor estimări ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură

(FAO), rezervele de orez urma să crească în anul 2014 cu 7%, pe plan mondial. De asemena, în

anul 2013 au fost înregistrate producţii bune de orez în Asia de Sud-Est, în state precum

Bangladesh, China, Indonezia, Filipine, Thailanda şi Vietnam.

FAO a anunţat, de asemenea, că producţia mondială de orez în sezonul 2012/2013 s-a aflat

undeva în jurul cifrei de 729 milioane tone.

Importurile de orez ale Chinei au reprezentat 6,2% din comerţul de orez la nivel mondial

şi 1,6% din producţia de orez de pe piaţa internă în 2012, ceea ce a contribuit la furnizarea de

orez în cantităţi mai mult decât suficiente. Doar 7,7% din producţia mondială de orez a fost

tranzacţionată în această perioadă, potrivit FAO. Pe baza acestor cifre, organizaţia a estimat că în

2013 comerţul mondial cu orez se va situa la 37,5 milioane tone.

Creşterea importurile de orez ale Chinei, care au fost dominate de orezul thailandez

datorită cererii consumatorilor, s-a datorat şi producătorilor interni de făină şi vin, care s-au

întors la pieţele de peste mări pentru orez mai ieftin. Ca urmare, preţurile orezului din China au

început să le depăşească pe cele din Vietnam şi Pakistan, datorită unui yuan mai puternic şi

constanţei de preţuri din piaţa internă.

21

Datele furnizate de autorităţile chineze au arătat că 66,7% din importurile de orez din

China au fost din Vietnam, 25% din Pakistan şi 7,6% din Thailanda. Stocurile globale de orez

cresc, urmând să atingă, anul acesta, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, datorită avansului

producţiei de profil.

Conform Departamentului Agriculturii din SUA (USDA), rezervele mondiale de orez vor

spori pentru al şaptelea an la rând în sezonul agricol 2013-2014, USDA anticipând că avansul va

fi de 2,7%, la 108,6 milioane de tone. Totodată, producţia globală de orez va creşte cu 1,9%, la

479,2 milioane de tone, şi va depăşi cererea cu 2,8 milioane de tone.

Datele USDA mai arată că extinderea producţiei de orez şi a stocurilor de profil va

diminua cererea de importuri din domeniu, pe care Naţiunile Unite le estimează la 37,6 milioane

de tone. Conform previziunilor oficiale, s-a ajuns la concluzia că importurile se vor reduce

pentru prima oară în ultimii patru ani.

Producţia de orez a Indiei - cel mai mare exportator mondial de profil în 2012, va spori cu

3,8%, la recordul de 108 milioane de tone. Producătorii de profil din India anticipează că

exporturile de orez ale ţării vor scădea cu 6% , adică la 9,5 milioane de tone.

În Thailanda, producţia este estimată la 21,1 milioane de tone în anul 2013-2014, în creştere cu

4,5%.

O altă estimare arată că cel mai mare consumator şi importator de orez din lume, China,

va cumpăra o cantitate record de 3 milioane de tone anul acesta. USDA consideră că achiziţiile

externe de profil ale Chinei sunt în creştere, întrucât importurile sunt mai ieftine decât producţia

internă.

c. Aspecte recente

Stocurile de orez au scăzut cu 13% față de luna august 2013. Stocurile de orez brute la nivel

mondial, de pe luna august 2014, au fost de 26.6 milioane chintale (CWT), în scădere cu 13 %

faţă de 1 august 2013. Stocurile deținute în exploatațiile agricole au totalizat 305,000 CWT, iar

22

stocurile aflate în afara fermei au totalizat 26.3 mil CWT. Stocurile orezul alb au totalizat

3710000 CWT, în scădere cu 10 % față de acum un an.

Un alt aspect recent şi important pentru piaţa de desfacere a orezului, este semnarea unei

convenţii pentru sprijinirea sistemelor sustenibile de producție a orezului în mai multe state

afectate de foamete din Africa subsahariană de către Guvernul Venezuelei și Organizația

Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Prin această convenţie, CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene)

vor contribui la redresarea Africii, ca urmare a rezultatelor obţinute din experiența pe care a avut-

o CELAC cu Haiti.

În Haiti producția de orez a scăzut din cauza introducerii transnaționalelor și

transgenicelor. Nu întâmplător, datorită efortului realizat de CELAC, această națiune și-a putut

recupera producția acestei cereale, astfel reactivându-și exportarea categoriei.

Pentru anul 2014, se prevăzuse că cererea de import puternică, combinată cu proviziile

ample deținute de principalele țări exportatoare, să stimuleze comerțul mondial de orez cu 7 % la

un record de 39.7 mil tone. Importurile ar fi trebuit să crească în toate regiunile geografice

majore, în special în Asia, în cazul în care cumpărătorii importanţi, cum ar fi Bangladesh,

Indonezia, Filipine și Sri Lanka, se confruntau cu necesitatea de a reconstitui rezervele și

încercau să reducă inflația pe piaţa alimentelor. Ca mare exportator, Thailanda trebuia să

contribuie cel mai mult la expansiunea comerțului, în mare măsură în detrimentul Indiei, care, cu

toate acestea, putea păstra poziția de prim exportator. Revenirea consumabilelor thailandeze la

prețuri competitive, de asemenea, a avut un impact negative asupra livrărilor de Vietnam. Pentru

ţări ca Australia, China (continentală), Ecuador, Statele Unite ale Americii, Federația Rusă și

Uruguay s-a preconizat,de asemenea, că vor exporta mai puțin în 2014.

În ciuda rezultatelor dezamăgitoare din 2014 privind producția de orez, comerțul cu

această cereală, la nivel mondial, în anul 2015 se estimează a fi doar cu 0,7 % mai mare de la an

la an, la circa 40 de milioane de tone.

23

Ca urmare a rezultatelor relativ slabe din acest sezon ar fi nevoie ca mai multe țări să-și

intensifice importurile în anul calendaristic 2015, o parte din deficitele de producție putând fi

completate din rezervele naționale. Țările africane, în special Coasta de Fildes, Nigeria și

Senegal, vor contribui cel mai mult la creșterea importurilor mondiale. Deși achizițiile efectuate

de către națiunile din Asia se aşteaptă să rămână ridicate, pe fondul obstacole de ieșire și

presiunii asupra prețurilor interne, ele se pot scădea în raport cu 2014, rezultând o cerere redusă

pentru Indonezia, Filipine și Sri Lanka.

În America Latină și Caraibe, pierderile induse de vreme vor menține ferm cererea, care

ar contrasta cu reducerile de import în America de Nord, și anume Statele Unite ale Americii,

precum și cerințele în mare parte stabile din Europa.

Printre exportatori, Thailanda urmează să îşi extindă în continuare exporturile în 2015,

restabilindu-şi poziției ca lider furnizor mondial de orez. Transporturile din Australia,

Cambodgia, China (continentală), Myanmar, Pakistan, Statele Unite ale Americii și Vietnam

sunt, de asemenea, de asteptat să se găsească peste nivelul din 2014. Pe de altă parte,

performanţele sărace din 2014 și cerințele mari de pe piața internă pot reduce şi mai mult

exporturile către India pe parcursul anului 2015.

B. Contractele derivate

a. Principalele burse unde se tranzacționează contractele derivate asociate mărfurilor

și principalele caracteristici ale contractului

BURSA DE MĂRFURI DIN CHICAGO (CHICAGO BOARD OF TRADE)

Bursa de Mărfuri din Chicago a fost înfiinţată în anul 1842, sub denumirea de Chicago

Board of Trade. Tranzacţiile comerciale au fost facilitate de dezvoltarea căilor ferate şi

transportului fluvial de pe Marile Lacuri. Cerealele, carnea şi pielea venind din centrul şi vestul

S.U.A. erau comercializate în Chicago, luând apoi drumul regiunilor din sudul şi estul Statelor

Unite. Ulterior a luat amploare, alături de comerţul cu grâne şi carne, cel cu alte produse

agroalimentare. În ajunul primului război mondial, Chicago devenise cel mai mare centru al

24

comerţului cu grâne şi carne din S.U.A., iar în perioada interbelică a ajuns cel mai important

centru mondial al comerţului cu cereale.

În prezent, bursa de mărfuri din Chicago deţine cateva recorduri mondiale :

1.Oraşul şi-a consolidat rolul de centru vital al comeţtului cu cereale; mai mult de 90% din

transacţiile internaţionale cu grâne sunt legate, direct sau indirect, de această bursă.

2. Chicago Board of Trade a ajuns cea mai mare bursă din lume din punct de vedere al volumului

afacerilor - în fiecare minut aici se încheie operaţiuni de peste un milion de dolari;

3. Chicago Board of Trade este cea mai diversificată bursă din lume - aici se comercializează

aproape toate produsele, de la aur până la pui congelaţi, deşi ea este considerată, în acelaşi timp,

şi una dintre cele mai specializate burse în comerţul cu cereale.

Pe lângă faptul ca sunt tranzacţionate o gamă largă de produse, Chicago Board of Trade

este cea care a dezvoltat produsele bursiere, respectiv: contractul forward (1851), la început

pentru porumb, iar apoi pentru grâu; contractul standardizat - futures (1865), cantitate (unitatea

de volum = bushel, 1 bu = 0,036 mc, aproximativ egal cu o banita de la noi), luna de livrare, etc;

contractul futures pe instrumente financiare, obligaţiuni sau acţiuni (1970); 1972 - s-a iniţiat

contractul futures pe valute, iar din 1982 o noua inovaţie o reprezintă contractele cu opţiuni pe

contracte futures.

Introducerea acestor produse bursiere negociate la C.B.O.T. a facut să crească tranzacţiile

perfectate, iar dacă se facea referire numai la contractele futures pe instrumente financiare,

acestea reprezentau în 1976 numai 1% din totalul contractelor încheiate, în 1980 reprezentau

33%, iar în 1992 au atins 75% din totalul respectiv de 113 milioane de contracte tranzacţionate.

Preţurile înregistrate la Bursa din Chicago sunt urmărite de toţi cei interesaţi în producţia

şi comercializarea produselor agroalimentare din întreaga lume, dar cei mai interesaţi sunt

fermierii americani, deoarece o scădere de câţiva cenţi a preţurilor poate deveni o problemă de

existenţă.

25

Cu toate că Bursa din Chicago reflectă în mare măsură raportul cerere-ofertă de pe piaţă

americană, având în vedere poziţia Statelor Unite ale Americii de cel mai mare exportator de

cereale, preţurile la Bursa din Chicago sunt considerate preţuri internaţionale şi reprezintă

principalul barometru al evoluţiei pieţei internaţionale a cerealelor.

Contractul Futures

Rice (Orez)

Multiplicator: 10.000 USD

Bursa cotaţii: CBOT

Orar tranzactionare: 1:35 am - 1:00 pm si 4:35 pm - 8:15 pm (CET)

Marja: 3%

Contractele futures pe mărfuri reprezintă: obligaţia de a cumpăra sau a vinde un activ

suport (ex.: mărfuri de bază – Grâu, Tiţei, Aur sau Argint), cu specificaţii standardizate (fixate)

în prealabil de bursă, dar la un preţ care este negociat astăzi, urmând ca livrarea şi plata mărfii

sau a diferenţei de preţ să se efectueze la o dată ulterioară în viitor.

Rough Rice Futures Contract Specs

Mărimea contractului 2000 chintale (aprox. 91 tone metrice)

Gradul de livrare U.S No.2 sau orez cu bob lung cu un

randament total de măcinare de cel puţin

65%,inclusiv orez cap,cu 48%

randament.Primele şi reducerile sunt oferite

pentru fiecare procent de orez sau sub

55%,iar pentru fiecare procent de

bizură,peste sau sub 15%.Nucleele

deteriorate termic nu sunt premise într-un

eşantion de 500g.Un număr maxim de 75

boabe de orez uşor decolorate sunt premise

într-un eşantion de 500g.

Preţ pe unitate Cenţi pe chintal

26

Tick size (fluctuaţie minimă) ½ cenţi pe chintal ( 10$ per contract)

Contract

Lună/Simbol

Ianuarie (F),Martie (H),Mai (K),Iulie

(N),Septembrie (U) şi Noiembrie (X)

Ore de tranzacţionare 1.CME Globex(Platforma Electronică)

Vineri-Duminică 7:00 p.m. – 7:45 a.m. CT

Luni-Vineri 8:30 a.m. – 1:15 p.m. CT

1. Cu strigare(Podea de tranzacţionare)

Luni-Vineri 8:30 a.m. – 1:15 p.m. CT

Limita zilnică a preţului Limita zilnică a preţului pentru limitele de

preţuri iniţiale şi cele extinse. Nu ar trebui

să fie nicio limitare a preţului contractual

lunar current sau după a doua zi lucrătoare

de după prima zi a lunii de livrare.

Procedura de decontare Procedura de decontare zilnică a boabelor

Procedura de decontare finală a orezului

nedecorticat.

Ultima dată de schimb Ultima zi lucrătoare înainte de ziua de 15 a

lunii contractului.

Ultima data de livrare A şaptea zi lucrătoare de la ultima zi de

schimb a lunii.

Simbolul produsului 1. CME Globex (Platforma Electronică)

ZR,14-Clarificare

2.Cu strigare (Podea de tranzacţionare)

RR

Regula de schimb Aceste contracte sunt listate cu regulile si

reglementările CBOT şi sub rezerva

acestora.

27

b. Evoluția prețurilor și factorii ce influențează prețul

Producţia de orez a avut o evoluţie foarte bună în ultimul secol, printre cei mai mari

producători numărându-se China, India şi Indonezia, în timp ce în topul importatorilor se află:

Indonezia, Bangladesh şi Brazilia.În Asia se găsesc cele mai dese lanuri de orez,iar în

Cambodgia aproape 90% din toata suprafata agrara este cultivata cu orez.

În S.U.A., consumul de orez direct reprezintă mai mult de 50% din consumul

total.Principalul factor care a stat la baza mişcărilor ce au avut loc pe piaţa mondială a orezului a

fost criza din 2007. Cauzată din pricina schimbărilor în obiceiurile de consum, motivelor

economice şi guvernamentale, criza orezului a afectat foarte mult exporturile şi preţurile la acest

produs.Importurile au scăzut în ianuarie-august 2008 la 34380,642 tone, de la 54161,068 tone în

2007, conform Institutului Naţional de Statistică.

Din punct de vedere valoric însă, cifrele nu au avut variaţii atât de mari – 17660,521 mii

euro în ianuarie-august 2008, faţă de 17081,994 mii euro în 2007.

Exporturile au scăzut de asemenea foarte mult, atât ca valoare cât şi ca volum. În volum

au scăzut de la 1996,179 tone în 2007 la 1331,388 tone în ianuarie-august 2008, iar în valoare de

la 1163,514 mii euro la 699,024 mii de euro, raportat la aceleaşi intervale temporale.

În septembrie 2008 s-a constatat o scădere a preţurilor la orez după creşterea explozivă

din martie-aprilie, conform unui raport al FERM (The Federation of European Rice Millers) –

Federaţia procesatorilor de orez europeni.

O analiză a Centrului pentru Dezvoltare Globală cu privire la cauzele creşterii bruşte a

preţurilor a arătat că această creştere este datorată în special politicilor de dezvoltare din India,

Vietnam şi Filipine, decât situaţiei existente a cererii şi ofertei de pe piaţă. Preţurile extrem de

ridicate au apărut pe fondul unei producţii mondiale record ţi a unui stoc de orez nu foarte

restrâns. Volatilitatea preţurilor a fost atribuită unei combinaţii de factori, cum ar fi:

- restricţionarea exporturilor de către India şi Vietnam, ţări care cumulau 34% din totalul

28

exporturilor mondiale de orez în anul 2007;

- interzicerea exporturilor de orez în Cambodgia, Egipt si alte ţări;

- majorarea preţurilor internaţionale la petrol;

- deprecierea dolarului American;

- politicile necorespunzătoare privind achiziţiile publice în Filipine;

- specularea creşterii preţurilor;

În anul 2008,orezul cu livrare în iulie se tranzacţiona pe bursa din Chicago la un pret de

21,525 dolari pe 100 livre (o livra = cca. 0,5 kg), în creştere cu 2,01%. Preţul orezului aproape s-

a dublat în anul respectiv , atingând un record maxim de 25,07 dolari pe 100 livre în 24 aprilie.

Tot în anul 2008, preţurile globale de pe piaţa orezului au cunoscut o creştere

substanţială. Indicele preţurilor FAO(100 pentru perioada de bază 2002 – 2004) au crescut la 137

în anul 2006 şi la 161 în anul 2007, apoi s-au majorat brusc la 295 în anul 2008, triplându-se faţă

de nivelul de bază. Această evoluţie a avut un efect dramatic asupra obiectivului UE de reformă

în sectorul orezului, şi anume de a acoperi diferenţa dintre preţul de pe piaţa comunitară şi cele

de pe piaţa internaţională. Astfel, în timp ce anterior creşterii preţurilor de pe piaţa globală,

preţurile de pe piaţa comunitară înregistrau un nivel cu 140 –190% peste preţul de intervenţie,

până la mijlocul anului 2008,acestea ajunseseră la 400 – 500% peste acel preţ de intervenţie.

Acele niveluri de preţ au fost însoţite de estimarea producţiei de orez a UE cu 11,5% mai mare

decât cea din sezonul 2005/2006.

În afară de influenţa crizei,a schimbului de consum,un alt factor care a dus la scumpirea

orezului este şi cel meteorologic. De exemplu,în 2008, preţul orezului a crescut în luna mai

câteva zile la rând, în urma unor speculaţii că Myanmar ar fi putut să nu mai importe orez şi să

intre la cumparare pe piaţa internaţională, din cauza ciclonului Nargis, care devastase teritoriile

cultivate din ţara asiatică.

Şi anul 2010 a fost unul cu suişuri şi coborâşuri.La nivel mondial,producţia de orez a

crescut cu 1,8%,iar la nivel internaţional,preţurile au crescut datorită faptului că cererea era mai

mare decat oferta.

29

Ovăzul

Ovăzul (Avena sativa)  este o altă cereală importantă tranzacţionată pe pieţele

bursiere. După unele informaţii, se pare că iniţial a fost folosit ca paie pentru caramizile de lut

din templele egiptene).Acesta se foloseşte în alimentaţia omului sub formă de griş, făină, sau

fulgi de ovăz. În hrana animalelor se foloseste sub formă de boabe, făină, fîn de calitate,

paie valoroase nutritiv. În amestec cu mazărea sau măzărichea constituie boreagul de

primavară.

1.Particularităţile ovăzului

1.1 Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării

acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în

ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de

100 000 ha.

Principalele caracteristici ale ovăzului:

sub formă de boabe, ovăzul este un furaj concentrat foarte important în hrana animalelor,

mai ales în alimentaţia cabalinelor, a tineretului şi a celor de reproducţie;

boabele de ovăz au un conţinut relativ ridicat în proteine (10-17%), în extractive

neazotate (54-62%), în grăsimi (4,3-6,9%), iar valoarea nutritivă a unui kg de ovăz este

de 1 UN;

pentru producţia de masă verde sau fân se cultivă în amestec cu mazărea sau măzărichea

de primăvară, formând borceagurile de primăvară;

paiele şi pleava de ovăz au valoare furajeră mai mare decât a celor de grâu şi secară (100

kg de paie are 38 UN);

în hrana oamenilor, ovăzul se utilizează sub formă de grişuri, fulgi de ovăz, făină, mai

ales în alimentaţia copiilor şi a celor cu regim dietetic;

în regiunile colinare ovăzul se foloseşte ca plantă protectoare pentru trifoiul roşu.

1.2 Recoltarea

30

Recoltarea pentru boabe se face la începutul maturării depline, deoarece ovăzul se scutură

puternic, înregistrându-se pierderi mari de recoltă. Se recomandă, pentru evitarea pierderilor,

recoltarea cu combina în orele de dimineaţă, când plantele sunt cu rouă.Nu se recoltează la

maturitatea deplină, datorită pierderilor mari prin scuturare. Se pot obţine producţii de peste 4000

kg/ha.

Cultura de ovăz destinată producerii de masă verde se recoltează cu cositoarele sau

vindroverele în faza de burduf, până la apariţia paniculului, iar pentru fân, la începutul înfloririi.

Epoca de semănat: primăvara foarte timpuriu, în prima urgenţă, când temperatura solului este de

2-3 0C.

Zonele cele mai favorabile pentru cultura ovăzului sunt: Podişul Transilvaniei, Câmpia de

Vest, Podişul Getic şi depresiunea Jijie.

2. Producţia ovăzului

Producţiile de ovăz variază mult, în funcţie de condiţiile de cultivare, între 1500-2500 kg/ha

boabe. Raportul boabe : paie este de 1:2.

Cea mai mare cantitate de ovăz este produsă in zona ţărilor componente fostei U.R.S.S.,

U.E., Europa de Est si Canada. Contractele futures şi opţiuni pentru ovăz sunt negociate la

CBOT şi la Bursa de Cereale din Minneapolis.

La nivel naţional, fermierii au recoltat anul acesta peste 379 de mii de tone de ovăz de pe

cele 182.429 de hectare cultivate. Producția de ovăz de anul acesta este cea mai mare

consemnată din 1970 și până în prezent. În 1970, recolta de ovăz a fost de 116 mii de tone. În

1980, s-au recoltat aproximativ 46 de mii de tone, iar în 2010 producția s-a ridicat la 304 mii de

tone. Anul trecut, producția de ovăz a fost de 362 de mii de tone. Producția medie la hectar se

cifrează anul acesta la 1,95 de tone.

Pe plan mondial, cele mai mari ţări producătoare de orez sunt China, India şi Indonezia,

cu o producţie estimată la circa 65% din totalul producţiei mondiale. La aceste ţări se adaugă

Bangladesh, Japonia, Coreea de Sud, Pakistan, Thailanda, Brazilia şi S.U.A.

FIG 1: SUPRAFAȚA CULTIVATĂ ȘI PRODUCȚIA DE OVĂZ ÎN ANUL 2011

31

SUPRAFAȚA CULTIVATĂ

-mii ha-

PRODUCȚIA-mii tone-

DIFERENȚE(±)

Anul 2011 față de anul 2010

2010

2011

2010

2011

-mii

ha-

-mii tone

-

OVĂZ

181 185 304 376 +4 +72

Sursa:Institutul Național de Statistică

În anul 2011, s-a cultivat o mai mare suprafață de ovăz, putându-se observa o creștere de 4 mii

ha. De asemenea, s-a înregistrat o creștere de 72 mii tone în ceea ce privește producția la nivel

mondial de ovăz, de la 304 la 376 mii tone.

FIG 2: SUPRAFAȚA CULTIVATĂ ȘI PRODUCȚIA DE OVĂZ ÎN ANUL 2012SUPRAFAȚA CULTIVATĂ

-mii ha-

PRODUCȚIA-mii tone-

DIFERENȚE(±)

Anul 2012 față de anul 2011

2011

2012

2011

2012

-mii

ha-

-mii tone

-

OVĂZ

185 192 376 336 +7 -40

Sursa: Institutul Național de Statistică

După cum se poate observa în tabelul de mai sus, suprafața cultivată cu ovăz în anul 2012 a

crescut față de anul 2011 cu 7 ha. Cu toate acestea, producția de ovăz obținută în anul 2012 a fost

de 336 mii tone, înregistrând o scădere de 40 de tone spre deosebire de anul 2011.

FIG 3: SUPRAFAȚA CULTIVATĂ ȘI PRODUCȚIA DE OVĂZ ÎN ANUL 2013SUPRAFAȚA CULTIVATĂ

PRODUCȚIA-mii tone-

DIFERENȚE(±)Anul 2013 față

32

-mii ha- de anul 20122012 2013 2012 2013 -

mii ha-

-mii tone-

OVĂZ 192 185 336 375 -7 +39

Sursa: Institutul Național de Statistică

Spre deosebire de anul 2012, în anul 2013 s-a înregistrat o scădere a suprafeței cultivate. Cu toate

acestea, producția de ovăz a crescut de la 336 la 375 mii tone.

3. Contracte Futures,Options şi CBOT

Ovăzul, alături de celelalte cereale se tranzacţionează la Bursa din Chicago - Chicago

Board of Trade; Asociatţa de Comerţ pentru cereale şi furaje (GAFTA) din Londra.

Marile pieţe agricole existente în lumea contemporană se  caracterizează printr-un grad de

organizare şi fiabilitate, datorită reglementărilor mai stricte ale tranzacţiilor efectuate, garanţiilor

mari din partea investitorilor şi brokerilor, precum şi  permanent asupra operaţiunilor

speculative. În prezent funcţionează circa 40 de burse de mărfuri agricole internaţionale

puternice la nivel internaţional, prin care se negociază contractele ce cuprind 80-100 de produse,

manifestându-se tendinţa de sporire semnificativă a numărului de contracte futures, options

negociate.

Tranzacţiile bursiere cu produse agroalimnetare au început să se practice în diferitele ţări

ale lumii de peste doăa sute de ani. Acest proces s-a intensificat, astăzi pe mapamond

functionând un număr impresionant de burse, printre care se detaşează, la mare distanţă, Chicago

Board of Trade (CBOT), fondată în 1848.

Cerealele au reprezentat primele active în evoluţia contractelor futures. Însă pe masura

evoluţiei tehnice şi tehnologice a progresului general al economiei, au fost create bazele pentru

standardizarea şi a altor produse agricole şi, în consecinţă, pentru tranzacţionarea acestora la

termen. În prezent, alături de principalele cereale (grâu, porumb, secară, orz si ovăz), la bursele

de mărfuri se tranzacţioneză şi animale vii, produse tropicale etc., dar şi instrumente financiare

derivate şi sintetice.

33

Piaţa bursieră agricolă tranzacţionează, în principal, bunuri marfare fungibile, în

categoria acestora înscriindu-se şi produsele agricole vegetale, animalele în viu, precum şi unele

produse agricole prelucrate – carne de porc şi carne de pasare etc.

Din ansamblul produselor agricole vegetale, cele mai tranzacţionate în ringurile bursiere

ale lumii sunt cerealele, fie ca este vorba de utilizarea acestora în consumul alimentar uman, fie

ca sunt destinate furajării animalelor. În lume, porumbul si ovăzul sunt utilizate în principal ca

furaje; orezul are ca destinaţie consumul uman; grâul este utilizat în obţinerea de produse

alimentare necesare consumului uman, dar, în acelaşi timp, şi ca furaj etc. aproape în intreaga

lume porumbul este utilizat ca furaj, dar în America Centrală.

Oats Contract Options:

Mărimea Contractului Unitatea de tranzacționare este de 5.000 banițe (bushels) de ovăz.Fluctuația minimă(tick size)

1/8 din 1 cent pe banita ($6.25 pe contract)

Intervale de pret strike Tranzacționarea se efectuează pentru opțiunile de ‚pune’ si ‚strigă’ cu prețuri striking in multipli de cinci (5) cenți și zece (10) cenți pe baniță. Mai multe detalii despre intervalele de preț sunt prezentate în articolul 15A01.E.

Contractul lunar/Simboluri

Martie (H), Mai (K), Iulie (N), Septembrie (U) & Decembrie (Z); un contract de opțiune lunar este listat când luna din față nu este un contract de opțiune standard. Contractul de opțiune lunar exercită în apropiere contractul futures. De exemplu, un exercițiu de opțiune pe luna august într-o poziție futures pe luna septembrie.

Limita zilnică a preţului Nu exista o limita a pretului in nici o ziUltima dată de tranzacţionare

Ultima zi de comercializare în orice opțiune standard sau serial de expirare într-o anumită lună va fi ultima vineri care precede cu cel puțin două zile lucrătoare ultima zi lucrătoare a lunii calendaristice precedente – aceasta opțiune fiind numită lună de expirare. În cazul în care o astfel de vineri nu este o zi lucrătoare, atunci ultima zi de tranzacționare în astfel de opțiune va fi ziua lucrătoare care precede o astfel de vineri.

Limita Preţ Zilnic Nu exista o limita a pretului in nicio zi.Orele de tranzacţionare CME Globex (Electronic

Platform)Duminica – Vineri,19:00 – 7:45 CT si Luni – Vineri, 8:30 – 13:15 p.m. CT

34

Open Outcry (Trading Floor) Luni – Vineri, 8:30 a.m. – 1:15 p.m. CT

Ultima zi de tranzactionare

Ultima zi de comercializare în orice opțiune standard sau serial de expirare într-o anumită lună va fi ultima vineri care precede cu cel puțin două zile lucrătoare ultima zi lucrătoare a lunii calendaristice precedente – aceasta opțiune fiind numita lună de expirare. În cazul în care o astfel de vineri nu este o zi lucrătoare, atunci ultima zi de tranzacționare în astfel de opțiune va fi ziua lucrătoare care precede o astfel de vineri.

Exercitare Cumpărătorul unei opțiuni futures poate exercita opțiunea în orice zi lucrătoare înainte de expirare prin notificarea Casei de Compensare pana la 18:00, ora locala Chicago.

Expirare Opțiunile futures pe ovăz neexercitate la termen de expiră la ora 19:00 în ultima zi de tranzacționare.

Simbolul produsului ticker

CME Globex (Platforma Electronica)

OZOO=Clarificare

Cu Strigare (Podea de Tranzacționare)

OO pentru apeluri/OV pentru puneri

Regula de schimb Aceste contracte sunt supuse reglementarilor CBOT.

Oats Contract Futures Specs:

Marimea Contractului 5,000 banițe (~ 86 tone metrice)Gradul de livrare Numărul 2 greu și Numărul 1 la prețul nominal. Numărul 1 extra greu la

7 cenți pe baniță peste prețul contractului. Numărul 2 extra greu la 4 cenți pe baniță peste prețul contractului și Numărul 1 greu la 3 cenți pe baniță peste prețul contractului. Numărul 2 (16 kg greutatea de testare minimă) la 3 cenți pe baniță sub prețul contractului și locul 2 (15 kg greutatea minimă de încercare), la 6 cenți pe baniță sub prețul contractului.

Unitatea de taxare Cenți pe banițăFluctuația minimă (tick size)

1/4 din 1 cent pe baniță ($12.50 pe contract)

Contractul lunar/Simboluri

Martie (H), Mai (K), Iulie (N), Septembrie (U) & Decembrie (Z)

Orele de tranzacționare CME Globex (Platforma Electronică)

Duminică – Vineri, 19:00 – 7:45 CT șiLuni – Vineri, 8:30 – 13:15 CT

Cu Strigare (Podea de Tranzacționare)

Luni – Vineri, 8:30 – 13:15 CT

Limita zilnică a prețului Nu trebuie să existe limite de preț privind contractul actual la sau după a doua zi lucrătoare anterioară primei zi a lunii de livrare.

Procedura de decontare Proceduri de decontare zilnice mici-mijlocii de ovăz.

35

Proceduri de decontare finale mici-mijlocii de grau ovăz.Ultima dată de tranzacționare

A doua zi lucrătoare care precede a 15-a zi calendaristică a lunii contractului

Ultima dată de livrare A doua zi lucrătoare de la ultima zi de tranzacționare a lunii de livrare.Simbolul produsului ticker (căpușă)

CME Globex (Platforma Electronică)

ZOO=Clarificare

Cu Strigare (Podea de Tranzacționare)

O

Regula de schimb Aceste contracte sunt supuse reglementarilor CBOT (Chicago Board of Trade).

Concluzii

Piaţa agricolă este una dintre cele mai mari pieţe,având un rol esential în economie,o piaţa ce

prezintă caracteristici speciale diferite faţa de restul pieţelor.,cauţate în urma unor factori ce

afectează furnizarea de produse agricole, precum şi situaţia producătorilor de pe această piaţă.

Bursa este şi ea o piaţă specifică, un mecanism unde are loc concentrarea cererii şi a ofertei

pentru anumite categorii de mărfuri ori pentru valori, în scopul realizării de tranzacţii într-un

cadru organizat şi în mod operativ, în condiţii de liberă concurenţă. Bursele de mărfuri putem

spune ca reprezintă un nucleu ale vieţii comerciale,sunt pieţe unde se tranzacţionează bunuri

care au anumite caracteristici sunt bunuri generice.

Bibliografie:

1) http://www.economist.com/ 2) http://www.worldbank.org/3) http://www.bvb.ro/

36

4) http://www.bursa.ro/stocurile-mondiale-de-orez-la-nivelul-maxim-al-ultimilor-12-ani-210480&s=international&articol=210480.html

5) http://biblioteca.regielive.ro/referate/marketing/studiu-de-caz-orez-316110.html6) http://business.rol.ro/print/statele-emergente-limiteaza-comertul-cu-alimente-de-baza-

61078.html7) http://www.money.ro/ciclonul-nargis-scumpeste-orezul-pe-burse_88360.html8) http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/Tehnologia-de-cultivare-a-Orzu95.php9) http://www.nationmaster.com/country-info/stats/Agriculture/Grains/Oats10) http://www.gazetadeagricultura.info/plante/cereale/14235-productie-crescuta-de-cereale-

prevazuta-pentru-2013.html11) http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/ovazul-tehnologie-de-

cultura.html12) http://www.scrigroup.com/afaceri/comert/Bursele-de-produse-agricole-in15942.php13) http://www.indexmundi.com/commodities/?commodity=commodity-price-index14) http://quotes.ino.com/charting/?s=CBOT_O.U1715) http://www.recolta.eu/tag/pretul-orzului-2085.html16) http://www.rasfoiesc.com/business/economie/PRINCIPALELE-BURSE-ASOCIATII-

S44.php17) http://ec.europa.eu/agriculture/cereals/presentations/cereals-oilseeds/market-situation-

cereals_en.pdf18) http://www.statista.com/statistics/237912/global-top-wheat-producing-countries/19) http://www.indexmundi.com/agriculture/20) http://www.igc.int/en/grainsupdate/sd.aspx?crop=Wheat21) http://www.cmegroup.com/company/cbot.html22) http://www.fao.org/economic/est/publications/rice-publications/rice-market-monitor-

rmm/en/ 23) http://www.recolta.eu/piata-agricola/productiile-bune-de-orez-din-2012-vor-creste-

stocurile-de-anul-urmator-17982.html24) http://www.fao.org/economic/est/publications/rice-publications/rice-market-monitor-

rmm/en/

Anexe

Porumb

37

- Productia la nivel international:

SURSA : HTTP://WWW.INDEXMUNDI.COM/

- Consum la nivel international :

Nr Consum Total 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 Oct2014/15

Nov1 United States 284,55 277,91 262,97 295,39 302,40 302,53

2 China 180,00 188,00 200,00 212,00 220,00 216,00

3 Others 133,60 140,39 141,10 148,14 153,08 152,63

4 European Union 64,90 69,50 69,60 76,00 75,50 76,50

5 Brazil 49,50 50,50 52,50 55,00 56,50 56,50

6 Mexico 29,50 29,00 27,00 31,70 32,75 33,25

7 India 18,10 17,20 17,50 19,50 19,50 19,50

8 Japan 15,70 14,90 14,50 15,10 15,50 15,40

9 Egypt 12,50 11,70 12,00 13,20 13,80 13,80

10 Indonesia 9,80 10,50 10,90 11,90 12,00 12,00

  Subtotal 798,15 809,60 808,07 877,94 901,03 898,11

  World Total 851,95 883,69 864,69 953,98 973,11 971,81

SURSA : UNITED STATES DEPARTMENT OF AGRICULTURE

- Principalii exportatori :

38

SURSA : HTTP://WWW.INDEXMUNDI.COM/

- Principalii importatori :

SURSA : HTTP://WWW.INDEXMUNDI.COM/

Grau

39

- Principalii producatori la nivel international :

SURSA : HTTP://WWW.INDEXMUNDI.COM/

- Principalii exportatori:

SURSA : HTTP://WWW.INDEXMUNDI.COM/

40

- Principalii importatori

SURSA : HTTP://WWW.INDEXMUNDI.COM/

41

42