Suport Curs Burse

BURSE INTERNATIONALE DE MARFURI

Prof.univ.dr. HURDUZEU GHEORGHEBucureşti 2013

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE


“Jocul pare simplu, oferă promisiunea unui profit teoretic nelimitat şi necesită numai un capital minim de pornire. Acest fapt constituie în acelaşi timp atracţia dar şi pericolul tranzacţiilor bursiere.”

Jacob Bernstein

BURSA - ELEMENTE DEFINITORII

Bursele internationale de mărfuri

Noţiuni generale instituţie publică sau privata; reuneşte comercianţii, industriaşii,

producătorii, armatorii, asigurătorii, finantisti, “gambleri”;

negociaza valorile publice şi private, monedelor, devize, mărfuri, valori “sintetice”;

acopera riscurile de tot felul.


Premisele istorice ale dezvoltarii burselor:

1. Concentrarea schimburilor comerciale

2. Reglementarea tranzacțiilor

3. Dematerializarea schimburilor

4. Comerțul cu bunuri viitoare


Caracteristici: Piaţă de mărfuri şi valori Piaţă "simbolică" Piaţă liberă Piaţă organizată Piață simetrică, un joc cu sumă nulă Piaţă reprezentativă Marile burse au un caracter internațional


Instituţia bursei: Bursa crează un cadru eficient pentru acţiunea forţelor pieţei libere, prin

asigurarea unor servicii şi facilităţi: un spaţiu fizic adecvat pentru desfăşurarea tranzacţiilor, spaţiu care să răspundă

particularităţilor mecanismului de licitaţii deschise sau de tranzacţionare computerizată

o reţea de telecomunicaţii eficientă, care să asigure diseminarea instantanee pe plan internaţional a preţurilor şi volumului de tranzacţii din cadrul bursei respective, precum şi accesul facil la aceste tranzacţii

o înregistrare rapidă şi eficientă a tranzacţiilor din incinta bursei sisteme de marje şi clearing eficiente, astfel încât participanţii la tranzacţii să

poată realiza profiturile aferente poziţiilor lor futures regulamente de funcţionare, în conformitate cu politica regulatorie la nivel

naţional ce guvernează pieţele futures, care să asigure condiţii egale şi corecte de participare la aceste pieţe.


FUNCŢIILE BURSELOR DE MĂRFURI: Funcţia de facilitare a tranzacţionării. Funcţia de exercitare a unor influenţe determinante asupra evoluţiei

comerţului internaţional cu produsele respective. Funcţia de stabilire (formare) a preţurilor reprezentative pentru

produsele de bază. Funcţia de stabilizare a preţurilor şi de reducere a amplitudinii

fluctuaţiilor de curs. Funcţia de minimizare a riscurilor de preţ pentru marfa efectivă Funcţia de favorizare a liberei concurenţe Funcţia de oferire de informaţii asupra nivelului preţurilor unor

mărfuri disponibile la un anumit termen


Avantajele conferite de participarea la comerţul de bursă

cunoaşterea preţurilor; ţiuni în materie de fixare a preţurilor; dezvoltarea burselor de mărfuri a condus la creşterea

schimburilor comerciale; instrumente de gradare voluntară a expunerii la risc; oportunităţi de finanţare; posibilitate de investiţie; activităţii eficiente de stocare a mărfurilor; identifică preţurile de echilibru curente cât şi cele ce vor exista

la anumite momente din viitor.


Utilitatea economică – avantajele conferite de participarea la comerțul de bursă

- Instrumente de gradare voluntară a expunerii la risc;- Opțiuni în materie de fixare a prețurilor;- Contribuie la creșterea întregii activități de producție, prelucrare și

comercializare; - Oporunități de finanțare;- Posibilități de investiții;- Alocare în timp și spațiu a resurselor;- Permit derularea activității eficiente de stocare a mărfurilor;- Înlătură pozițiile de monopol.


În prezent, la bursele de mărfuri se tranzacţionează o gamă largă de mărfuri şi servicii cum ar fi:

cereale şi plante tehnice: grâu, grâu furajer, grâu de morărit, porumb, porumb furajer, ovăz, orz , orez, boabe de soia, ulei de soia, făină de soia, seminţe de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui, rapiţă, ulei de rapiţă, canola (plantă specifică americană), seminţe de in, mazăre, cartofi;

carne şi animale vii: carcase de vită, carcase de porc, bovine vii, bovine la îngrăşat, porcii vii, porci la îngrăşat;

produse lactate: lapte, lapte praf, unt, brânză; produse tropicale: cafea, cacao, zahăr, bumbac, ulei de palmier, citrice,

concentrat de portocale, cauciuc natural; metale: aur, argint, cupru, aluminiu, nichel, zinc, plumb, staniu; produse energetice: petrol, motorină, benzină, păcură, gaze naturale; alte produse: cherestea, ouă, energie electrică; servicii: navluri; produse sintetice: indici bursieri


Repartiţia geografică a principalelor burse de mărfuri din lume: SUA: 10 din cele mai mari burse de mărfuri din lume

Chicago Board of Trade Chicago Mercantile Exchange Nymex – importantă pentru tranzacţiile cu petrol şi produse

petroliere New York Cotton Exchange - bumbac Kansas City Board of Trade - grâu, porumb şi seminţe de soia Minneapolis Grain Exchange - grâu şi seminţe de floarea-soarelui New Orleans Commodity Exchange - bumbac, orez, boabe de soia.

Canada: Winnipeg Commodity Exchange (grâu) Toronto Futures Exchange (bovine, porcine şi cereale).


Europa: London Metal Exchange (LME): cupru, zinc, plumb, cositor, argint, aluminiu,

nichel London Commodity Exchange: făină de soia, cacao, cafea, lână, zahăr, cauciuc,

etc. International Petroleum Exchange (produse petroliere) The United Terminal Sugar Market (zahăr industrial şi rafinat) Baltic Mercantile and Shipping Exchange (grâu, cartofi albi, orz şi navlosiri) London Rubber Terminal Market (cauciuc) The Paris International Futures Market: zahăr "alb" (de calitate superioară) Bourse de Commerce du Havre (cafea) ourse de Commerce de Roubais Tourcain (lână) Amsterdam Terminal Market (cartofi albi, ouă, carne de porc, laminate din oţel) Rotterdam Futures Market (seminţe şi uleiuri vegetabile comestibile) Rotterdam Petroleum Exchange (produse petroliere).


Asia: Tokyo Commodity Exchange Tokyo Grain Exchange Tokyo Sugar Exchange Osaka Textile, Osaka Sugar, Osaka Grain Hokkaido Grain Exchange (grâu, orez) Kobe Grain Exchange (grâu, orez) Kobe Rubber Exchange Nagoya Grain and Sugar Exchange Kanmon Commodity Exchange (metale neferoase şi laminate de oţel) Hong Kong Commodity Exchange: bumbaci, boabe de soia, aur Singapore Commodity Exchange (cositor, cauciuc natural) Malaysian Rubber Exchange and Licesing Bord (cauciuc natural) Penang Metal Exchange (cositor) Bangkok Commodity Exchange (orez).


Australia si Noua Zeelanda:Sydney Futures Exchange (lână, cornute vii,

carne de vită dezosată)New Zeeland Futures Exchange din

Wellington (lână, ovine vii). Africa:

Alexandria Cotton Exchange din Egipt.


America de Sud:Bolsa de Mercadorias y FuturosSao Paolo Coffee and Cocoa, Bolsa

Brasiliera-Rio de Janeiro (soia, cafea, cacao)Buenos Aires Commodity Exchange (porumb,

grâu, cornute vii).

NATURA PIEŢELOR LA TERMEN

I. Contractele Futures

un acord între două părţi, vânzătorul şi cumpărătorul, de a livra şi plăti la o anumită dată viitoare o marfă, valută sau un activ financiar la un preţ stabilit în momentul contractării si este determinat de obiect, preţ, scadenţă

Contract Forword

Contract Futures un acord de voinţă de a cumpăra/vinde o

cantitate determinată dintr-o marfă, valută sau activ financiar la un preţ stabilit în momentul încheierii contractului, cu lichidarea contractului la o dată viitoare

1. Se încheie în afara bursei, prin negociere directă între părţi.

2. Nu este standardizat.

3. Are o valoare fixă, iar rezultatul virtual la scadenţă este dat de diferenţa dintre preţul contractului (forward) şi pretul curent (spot) al activului care face obiectul contractului. Nu are piaţă secundară.

4. Este lichidat la scadenţă în natură, prin predarea activului, respectiv plata contravalorii acestuia la preţul forward din contract.

1. Se încheie în bursă, printr-un mecanism tranzacţional specific.

2. Este întotdeauna standardizat.

3. Are o valoare variabilă, fiind zilnic marcat la piaţă pe baza diferenţei dintre preţul curent.Are piaţă secundară, cotând la bursă ca un titlu financiar derivat.

4. Poate fi executat în natură,cash sau lichidat în bursă (vânzare,de către cel care are o poziţie long, cumpărare pentru cel cu poziţie short).


Contract forward: acord între două părţi, vînzătorul şi cumpărătorul, de a livra şi

respectiv de a plăti la o anumită dată viitoare o marfă, valută sau un activ financiar la un preţ stabilit în momentul contractării

contractul este deci determinat, în elementele sale esenţiale (obiect, preţ, scadenţă), în momentul perfectării tranzacţiei

cumpărătorul se obligă să cumpere o anumită marfă sau valoare (activ financiar sau valută) la un preţ stabilit în momentul încheierii contractului (preţ forward), la o scadenţă fixă

apare ca un bloc compact, cumpărat la o anumită dată şi menţinut pînă la expirare.


Contract futures: tot un acord de voinţă de a cumpăra/v inde o

cantitate determinată dintr-o marfă, valută sau activ financiar la un preţ stabilit în momentul încheierii contrac tului, cu lichidarea contractului la o dată viitoare

un şir de contracte forward, fiecare fiind lichidat zilnic şi înlocuit cu un nou contract, care are un preţ egal cu preţul zilei curente.

Elementele definitorii ale unui contract futures:

Denumirea contractului: contract "viitor" Unitatea de tranzacţie (trading unit); Cotaţia (price quote); Variaţia minimă de preţ (tick size); Limitele de variaţie zilnică a preţului (daily price limit); Lunile de livrare (contract months); Anul contractual (contract year); Ultima zi de tranzacţii (last trading day): a şaptea zi de

bursă care precede ultima zi lucrătoare a lunii de livrare; Ultima zi de livrare (last delivery day): ultima zi lucrătoare

a lunii de lichidare; Programul bursier (trading hours)

Contractele futures

I. Natura pieţelor futures: II. Tehnica tranzacţiilor comerciale futures

Contract forward este un acord între două părţi, vânzător şi cumpărător, de a livra şi respectiv de a plăti la o anumită dată viitoare o marfă, valută sau un activ financiar la un preţ stabilit în momentul contractării.

Elementele definitorii ale unui contract futures:

-Denumirea contractului

-Unitatea de tranzacţie

-Cotaţia

-Variaţia minimă de preţ

-Limitele de variaţie zilnică a preţului

-Lunile de livrare

-Anul contractual

-Ultima zi de tranzacţii

-Programul bursier

-Ultima zi de livrare

Contract futures este un acord de voinţă de a cumpăra/vinde o cantitate determinată dintr-o marfă, valută sau activ financiar la un preţ stabilit în momentul încheierii contractului, cu lichidarea contractului la o dată viitoare.

Încheierea şi derularea contractului :

- Procesul iniţierii, încheierii şi lichidării unui contract futures

cuprinde următoarele etape: transmiterea şi executarea

ordinului, operarea contului în marjă, intervenţia casei de

compensaţie şi executarea finală a contractului.

Apariţia CONTRACTELOR FUTURES: 1697- Japonia: primul contract futures atestat;

prima piaţa futures din lume – Piaţa de orez Dojima.

1865- Chicago Board of Trade - începutul tranzacţionării contractelor futures în SUA

În Europa scrisorile de schimb sunt “precursorul rudimentar” al contractelor futures.

26

Tranzacţiile FUTURES sunt: încheiate într-un cadru special sunt încheiate prin strigare deschisă sunt realizate prin contracte standardizate

Contractele pot fi lichidate prin compensaţie şi sunt garantate de Casa de Clearing.

Regula pentru a câştiga: cumpără ieftin -vinde scump; vinde scump – cumpără ieftin.

27

Contracte futures - exemplificari


Contractului pe grâu la CBOT: Denumirea contractului: contract "viitor" pe grîu (wheat futures); Unitatea de tranzacţie (trading unit): 5000 busheli (bu); Cotaţia (price quote): în cenţi/bu; Variaţia minimă de preţ (tick size): 1/4 cenţi/bu = 12.50 $/contract; Limitele de variaţie zilnică a preţului (daily price limit): 20 cenţi/bu

(1.000$/contract) peste sau sub preţul de închidere al zilei precedente; Lunile de livrare (contract months): iulie, septembrie, decembrie, martie,

mai; Anul contractual (contract year): iulie - mai; Ultima zi de tranzacţii (last trading day): a şaptea zi de bursă care precede

ultima zi lucrătoare a lunii de livrare; Ultima zi de livrare (last delivery day): ultima zi lucrătoare a lunii de

lichidare; Programul bursier (trading hours): 930 a.m. - 115 p.m., de luni pînă vineri.


Contractul pe cupru la bursa LME: bursa: LME; cotaţia: £/tonă; mărimea contractului: 25 tone; fluctuaţia minimă de preţ 50 pence/tonă; termenele de livrare: zilnic până la trei luni, apoi lunar

pentru 27 luni; calitatea: cupru electrolitic sub forma de catod (Grad A)

sau de cablu (Grad A de dimensiuni standard şi greutate între 110-125 kg);

toleranţe cantitative – 2%.


Contractul pe aur la bursa americană COMEX (Commodity Exchange):

bursa: COMEX; cotaţia: $/uncie; fluctuaţia minimă de preţ: 0,10 $/uncie si 10 $/contract; mărimea contractului: 100 uncii; lunile active: primele trei luni consecutive; oricare dintre lunile

ianuarie, martie, iulie, septembrie şi decembrie, care începe după 23 de luni faţă de luna curentă (inclusiv);

calitatea: nu mai puţin de 0,995 puritate, aprobată de laboratoarele COMEX;

ultima zi de tranzacţii: cu trei zile lucrătoare înaintea sfârşitului lunii de livrare.


Contract futures pe ţiţei la IPE (International Petroleum Exchange): Denumirea contractului: contract viitor pe petrol (engl. light sweet crude oil

futures) Unitatea de tranzacţie (engl. trading unit): 42.000 US gallons (1.000 barrels) Cotaţia (engl. price quote): cenţi/barrel Variaţia minimă de preţ (engl. tick size): 0,01 dolari/ba sau 10 dolari pe

contract Lunile de livrare (engl. contract months): următoarele şase luni

calendaristice consecutive şi lunile Ianuarie, Aprilie, Iulie şi Octombrie Anul contractual (engl. contract year): iulie-mai Ultima zi de tranzacţii (engl. last trading day): a şaptea zi de bursă care

precede ultima zi lurătoare a lunii de livrare Ultima zi de livrare (engl. last delivery day): ultima zi lucrătoare a lunii de

lichidare Programul bursier (engl. trading hours): 9,30 AM – 3,10 PM

MECANISMUL TRANZACTIILOR FUTURES

Mecanismul tranzacţiei futures

(1) Tranzacţia este iniţiată de cumpărători/vânzători ce dau ordine firmelor broker cu care lucrează pentru încheierea unui contract futures; ordinul este transmis brokerului de bursă (floor broker), care urmează să-l execute în sala bursei, în "groapă" (pit).


(2) După încheierea contractului, brokerul de bursă semnează tichetul de ordine şi-l trimite la firma sa, acesta înştiinţându-l pe client că a fost executat contractul şi preci zându-i condiţiile acestuia (în speţă preţul şi volumul tranzacţiei).


(3) După încheierea tranzacţiei în sala de negocieri, un angajat al bursei - raportor (pit reporter) transmite preţul şi volumul tranzacţiei la departamentul de cotaţii şi totodată la personalul care operează sistemul informatic al bursei; preţul va apărea instantaneu pe tabela electronică.


(4) În cazul că nu este membră a casei de cliring, firma broker ia legătura cu o firmă membră (numită membru cliring -clearing member), transmiţându-i acesteia datele din contract, pentru a fi comuni cate la casa de compensa ţie (4a). Aceasta din urmă procedează la marcarea la piaţă a poziţilor deschise şi efectuează operaţiunile legate de compensa rea poziţiilor şi lichidarea contrac telor, înştiinţând membrul cliring despre aceste activităţi (4b).


(5) Casa de cliring dă instrucţiuni băncii care asigură decontările băneşti rezultate din operaţiune în legătură cu creditarea/debitarea contului membrului cliring (5a), iar banca avizează ulterior în legătură cu efectuarea operaţiunii (5b).


(6) Banca plăteşte/încasează de la membrul cliring sumele băneşti rezultate din efectuarea compensaţiilor. Ulterior, membrul cliring anunţă firma broker, iar aceasta face reglările corespunzătoare în contul clientului.

Marcarea la piaţă (marking to market) reprezintă adaptarea zilnică

a contractelor futures deja încheiate în raport cu evoluţia cursurilor futures pe piaţă. Regula este că dacă valoarea contractului creşte, cumpărătorul primeşte în contul său în marjă o sumă cash echivalentă cu diferenţa dintre preţul de lichidare (regularizare) al zilei curente şi cel al zilei precedente, multiplicată cu numărul de contracte. Dacă valoarea contractului scade, se deduce din contul său în marjă o sumă obţinută prin multiplica rea numărului de contracte cu diferenţa dintre preţul curent şi cel al zilei anterioare.

Lichidarea contractului

Lichidarea contractului futures pe marfă se poate face în două modalităţi: prin livrare (engl. delivery), adică prin predarea/plata mărfii, sau prin lichidarea poziţiei (engl. liquidation), adică prin compensare cu o operaţi une de sens contrar.

CONTRACTUL DE BURSA

Caracterele juridice şi elemente specifice ale contractului futures

Definirea contractului de bursă Operaţiunea juridică prin care se înfăptuie activitatea

bursieră este vânzarea – cumpărarea, care datorită modalităţilor ieşite din tiparele obişnuite ce o afectează, îmbracă o formă sui generis – aceea a contractului de bursă. Aceasta este o variantă a vânzării comerciale pentru livrare viitoare predeterminată în cea mai strictă conformitate cu regulamentul şi uzurile unei burse.

Elemente specifice ale contractului de bursă

1. Termenul viitor sau futures 2. Închierea de către persoane abilitate3. Înregistrarea la casa de cliring a

contractului de bursă4. Depunerea de garanţii de bună

executare 5. Respectarea regulamentului şi a

uzanţelor bursiere

Caractere juridice

1. Contractul de bursă este reglementat

2. Contractul de bursă este uniform

3. Contractul de bursă este impersonal

4. Contractul de bursă este lichidabil sau executabil prin plata unei simple diferenţe

5. Contractul de bursă este garantat

PRETUL FUTURES

PRETUL FUTURES

Pe o piaţă la termen, preţurile reflectă nivelul cererii şi al ofertei pentru marfa respectivă, atât în prezent cât şi în viitor, fiecare contract futures având propriul preţ.

Pieţele futures, cu alte cuvinte, identifică preţurile de echilibru curente (cash) cât şi cele ce vor exista la anumite momente în viitor, ele fiind de fapt preţurile spot anticipate.

Deoarece, funcţie de factorii specifici, care influenţează pieţele la vedere şi la termen, ele au preţuri diferite, între preţul cash şi preţul futures există, de cele mai multe ori, diferenţe.

Aceste diferenţe sunt cunoscute sub denumirea de bază (engl. basis).

PRETUL FUTURES

Mărimea bazei poate fi influenţată de: stocurile rămase din anul anterior; cererea şi oferta de produse substituibile; perspectivele privind producţia anului curent; producţia mondială; cererea externă; costurile stocării; facilitaţile de stocare; costurile de transport; problemele de transport; costurile asigurării; politicile agricole; fluctuaţiile sezoniere de preţ; termenul de expirare a contractului futures.

PRETUL FUTURES

Determinarea bazei:

Dacă preţul futures este superior celui spot, se vorbeşte despre o situaţie de contango (report), preţul futures face o primă faţă de cel cash.

Daca îi este inferior, avem de-a face cu o situaţie de backwardation (deport), marfa la termen, tranzactionându-se cu un discount.

Deci diferenţa dintre cele două preţuri (cash şi futures) poate fi negativă în primul caz şi pozitivă în cel de-al doilea caz.

Pe piaţa futures de mărfuri agricole, preţul futures este, de regulă, mai mare dacât cel spot (deci o bază negativă), datorită aşa-numitului cost-de-stocare (engl. cost-of -carry, carrying charges).

PRETUL FUTURES

Deoarece locaţia, costul de transport şi calitatea mărfii fizice se modifică, baza se schimbă. De exemplu, în aceeaşi zi preţul cash CIF al boabelor de soia de o calitate superioară, (de exemplu nr. 1), la New Orleans, ar putea fi de 7 peste preţul futures mai (engl. 7 over) pentru un preţ cash echivalent cu 6,57 $/bushel. Figura 5.1 ilustrează cum relaţia cash – futures diferă în raport cu locaţia şi calitatea. La o anumită locaţie preţurile futures fac primă în raport cu preţurile cash, iar la o altă locaţie preţurile futures înregistrează discont faţă de cele cash.

Mecanismul futures: aplicatie

Pozitie LONG

Să presupunem că un investitor cumpără futures 50 de contracte a 5.000 busheli grâu la 400 cenţi/bushel; ţinând seama de faptul că marja iniţială este de 10%, la o valoare a contractului de 1.000.000 $ (50 contracte x 5.000 bu x 400 cenţi/bu) el va depune o marjă de 100.000$.


Cum pe parcursul derulării operaţiunii valoarea contrac tului variază în raport cu evoluţia preţului la grâu, brokerul urmăreşte zilnic menţinerea unei marje curente suficient de mare pentru a asigura acoperirea riscurilor legate de tranzacţie.


Marja curentă (mc) se calculează în felul următor:

mc = EQ + P - P', unde: - EQ = garanţia cash depusă iniţial; - P = profituri din poziţiile deschise; - P' = pierderi din poziţiile deschise.

Curs în creştere

Dacă preţul grâului sporeşte la 450 cenţi/bu, valoarea contractului ajunge la 1.125.000 $ (250.000 bu x 450 cenţi/bu) iar, în urma marcării la piaţă, clientul câştigă 125.000 $ = (4.50-4.00)$ x 50 contracte x 5.000 bu; ca atare, marja curentă se ridică la 225.000 $ (100.000 EQ+125.000 profit). Investito rul va primi automat în cont 112.500 $, sumă ce reprezintă excedentul de marjă.

În această situaţie, investitorul poate să aleagă între mai multe posibilităţi:

- să retragă total (sau parţial) fondurile rămase la dispoziţia sa;

- să cumpere cu excedentul de marjă alte contracte futures; în cazul de mai sus, cu 112.500 $ poate să mai achizi ţioneze încă 50 de contracte. (Într-adevăr, la această valoare a marjei el poate cumpăra contracte în valoare de 1.125.000 $, iar cum preţul unui contract este de 4.50$/bu x 5000 bu, rezultă 1.125.000 $/(4.50$/bu x 5.000 bu) = 50 contracte).

- să lichideze poziţia sa deschisă, vânzând cele 50 de contracte cumpărate iniţial şi rămânând cu un câştig net de

(4.50-4.00)$ x 250.000 bu = 112.500 $, la care se adaugă cei 100.000 $ reprezentând garanţia

restituită.


Se observă că mizând 100.000 $ ca garanţie, investitorul poate obţine un profit de 112.500 $; dacă deducem costurile de, să zicem, 2.500 $, rezultă o rată a profitului de 110%.

Curs în scădere

În cazul în care cursul scade, cel care deţine o poziţie long va fi dezavantajat.


Dacă, de exemplu, cursul ajunge la 380 cenţi/bu, marja clientului se reduce la 50.000 $, deoarece din suma cash depusă iniţial (100.000 $) se deduce rezultatul marcării la piaţă:

(4.00-3.80)$ x 250.000 bu = 50.000 $.


Dar la valoarea curentă a contractului de: 3.80 $ x 250.000 bu = 950.000 $ el ar trebui să aibă o marjă de 95.000 $ (10%).

Deoarece marja clientului a scăzut sub 3/4 (adică 7.5% din valoarea contractu lui) din nivelul stabilit pentru marja iniţială (50.000$/950.000$= 5.3%), casa de compensaţie solicită o marjă suplimentară din partea brokerului, iar acesta face un apel în marjă la adresa clientului.


În cazul nostru, clientul va trebui să depună încă 3.80$/bu x 250.000 bu x 7.5% - 50.000$ =

21.250$. Dacă investitorul face această depunere,

marja sa se va încadra în nivelul marjei permanente (7.5% din valoarea contractului) şi el îşi va putea menţine poziţia long pe cele 50 de contracte (dar cu preţul unei cheltuieli suplimentare, expresie a pierderii înregistrate la tranzacţia în marjă).


Apelul în marjă are ca scop compensarea cu o garanţie suplimentară a deteriorării poziţiei clientului ca urmare a evoluţiei nefavorabile a cursului bursei. Dacă investitorul nu răspunde apelului în marjă, brokerul va lichida o parte din contractele acestuia, vânzând futures în contul clientului şi restabilind nivelul de garanţie impus de marja permanentă.


În exemplul dat, brokerul trebuie să vândă cel puţin două contracte, în urma operaţiunii respective clientul rămânând cu o poziţie long în valoare de

48 contracte x 5.000 bu x 3.80$/bu = 912000$

şi cu o marjă curentă de 50.000$ + 2 contracte x 5.000 bu x

3.80$/bu = 88800$ ceea ce înseamnă că marja reprezintă o

garanţie de 9.7% din valoarea contractului.

Pozitie SHORT

Pentru vânzătorul futures, deci pentru clientul care deschide o poziţie short, o scădere a preţului pe piaţă duce la obţinerea de profit, în timp ce o creştere a pieţei se reflectă într-o pierdere în contul ţinut la broker.

Curs în scădere

Să presupunem că un client vinde futures 50 de con tracte la 400 cenţi/bu. În cazul unei scăderi a pieţei la, să zicem, 350 cenţi/bu, clientul câştigă în urma marcării la piaţă (4.00-3.50)$ x 50 contracte x 5.000 bu = 125.000 $.


Aceasta înseamnă că în contul său se vor acumula 225.000 $ (100.000 $ marja iniţială, plus 125.000 $ câştigul din poziţia deschisă). Dar la valoarea de piaţă curentă a poziţiei sale de 875.000 $ (3.50$ x 250.000 bu) necesarul de marjă este de numai 87.500 $, clientul putând dispune de diferenţa de 137.500$ (225.000-87.500).


Acest excedent de marjă poate poate fi retras sub formă de profit cash sau poate fi utilizat de client ca garanţie pentru alte tranzacţii futures. Totodată, clientul poate închide poziţia sa, obţinând profitul cash (125.000 $ din care se deduc taxele şi comisioanele) şi recuperîndu-şi garanţia iniţială (100.000 $).

Curs în creştere

Dacă, dimpotrivă, preţul grâului futures creşte la, să zicem, 420 cenţi/bu, clientul va pierde în urma marcării la piaţă

(4.20-4.00)$ x 250.000 bu = 50.000 $


Cum marja curentă scade sub 3/4 din marja iniţială, brokerul va proceda la un apel în marjă, solicitând clientului o depunere cash de 25.000 $, astfel încât aceasta să se încadreze în limitele marjei permanente. (La o valoare de piaţă de 4.00$/bu x 250.000 bu = 1.000.000 $, acesta trebuie să deţină în cont cel puţin 7.5% x 1.000.000 $ = 75.000 $)


În situaţia în care clientul nu răspunde apelului în marjă, brokerul procedează la lichidarea unei părţi din contractele pe care clientul a deschis poziţia scurtă.

Aplicatii, exercitii, exemplificari


Răspundeţi la următoarele întrebări: Ce este un contract forward pe o piaţă bursieră? Ce este un contract futures pe o piaţă bursieră? Care este diferenţa esenţială dintre un contract forward şi un contract futures? Care sunt cele două diferenţe majore dintre un contract forward şi un contract futures din

punctul de vedere al sumelor cash avansate? Care din problemele unui contract forward sunt rezolvate de un contract futures? Tranzacţiile pe o piaţă futures pot fi considerate investiţii? Justificaţi răspunsul. Care sunt principalele moduri de executare a unui contract futures? Care este cel mai utilizat?

De ce? Explicaţi de ce preţurile futures tind să fie egale la scadenţă cu preţurile spot viitoare? Considerăm că preţurile futures pentru porumb sunt mult scăzute relativ la preţurile futures

pentru grâu. Explicaţi cum puteţi valorifica această situaţie. La ce se referă “marcarea la piaţă” a unui contract futures? Care sunt principalele condiţii contractuale standardizate (caracteristici esenţiale) ale unui

contract futures? De ce sunt considerate contractele futures titluri derivate?


Ce este profitul virtual al unui contract futures? Care sunt cele două funcţii prioritare ale pieţelor futures? Enumeraţi condiţiile necesare pentru dezvoltarea unui contract

futures? Care sunt principalele categorii de operatori care tranzacţionează

pe pieţele futures de mărfuri? Dar pe cele financiare? Care sunt caracteristicile esenţiale ale unui contract futures pe

mărfuri? La ce se referă baza (basis) în cadrul pieţelor futures? De câte feluri poate fi baza în contractele la termen? Ce este baza locală? De ce preţurile futures au o evoluţie sensibil identică cu preţurile de

pe pieţele la vedere?


Care sunt riscurile şi inconvenienţele operaţiunilor speculative prin contracte futures?

În ce constă “efectul de levier” al contractelor futures?

Care este utilitatea ordinelor “stop”? Ce deosebiri există între a “cumpăra la 100” şi a

“cumpăra stop la 100”? Ce deosebiri există între a “vinde la 100” şi a

“vinde stop la 100”?


Aplicatia 1:

La 15 septembrie un investitor american decide să cumpere 2 contracte pentru soia cu scadenţa decembrie. Cursul la termen este 2,50 $/bu în momentul achiziţionării contractelor.

În loc să crească, preţurile scad. La 25 septembrie cursurile la termen pentru soia sunt de 2,40 $/bu.

Contractul pentru soia negociat la CBOT este de 5000 bu şi depozitul cerut de casa de cliring reprezintă 9% din valoarea iniţială a contractului.

Calculaţi suma totală a depozitului. Ce trebuie să facă casa de cliring la 25 septembrie, după încheierea

tranzacţiei?


Aplicatia 2:La data de 5 februarie un speculator cumpără un contract futures cu scadenţă mai,

pentru 5000 bu de porumb la CBOT la preţul de 5$/bu. Depozitul cerut de casa de cliring este de 3500 $.La 7 februarie cursul este de 4,25 $/bu.La 8 februarie cursul este de 4,60 $/bu.La 12 februarie cursul este de 5,20 $/bu.La 14 februarie cursul este de 5,40 $/bu.La 16 februarie cursul este de 5,30 $/bu.La 18 februarie cursul este de 5,50 $/bu.La 19 februarie cursul este de 5,60 $/bu.

Determinaţi pentru fiecare dintre aceste date suma totală a profiturilor şi pierderilor parţiale ale speculatorului precum şi eventualul apel în marjă cerut de Casa de Cliring.

La 20 februarie preţurile scad şi speculatorul decide să-şi lichideze poziţia în momentul în care cursul este 5,45. Ce sumă plăteşte casa de cliring speculatorului la 20 februarie, după închiderea tranzacţiilor?

TRANZACTIILE CU OPTIUNI

Opţiunile sunt contracte standardizate încheiate între vânzătorul opţiunii (engl. option seller; writer; maker) şi cumpărătorul opţiunii (engl. option buyer; holder) prin care primul vinde celui de-al doilea dreptul de a cumpăra sau de a vinde un activ determinat

Opţiunea de cumpărare (engl. call; fr. option d'achat) este un contract, în formă negociabilă, care dă dreptul cumpărătorului (buyer, holder) ca într-o anumită perioadă de timp, să cumpere de la vânzătorul opţiunii (seller, writer) activul de bază, la un preţ stabilit prin contract. Pe de altă parte, vânzătorul opţiunii call îşi asumă obligaţia de a vinde cumpărătorului activul de bază, la preţul stabilit, dacă opţiunea este exercitată într-un anumit interval de timp.

Opţiunea de vânzare (engl. put; fr. option de vente) este un contract în formă negociabilă, care dă dreptul cumpărătorului opţiunii ca într-o anumită perioadă să vândă activul de bază vânzătorului acesteia, la un preţ stabilit prin contract. Pe de altă parte, vânzătorul unui put îşi asumă obligaţia de a cumpăra activul de bază de la cumpărătorul opţiunii la preţul stabilit, dacă opţiunea este exercitată într-un anumit interval de timp.

CARACTERISTICILECARACTERISTICILE

OPŢIUNIIOPŢIUNII

MĂRIMEAMĂRIMEA

OPŢIUNIIOPŢIUNII

DURATA DE VIAŢĂDURATA DE VIAŢĂ

PREŢUL DEPREŢUL DE

EXERCITAREEXERCITARE

PREŢUL OPŢIUNIIPREŢUL OPŢIUNII

VALOAREA VALOAREA

INTRISECĂINTRISECĂVALOAREA TIMPVALOAREA TIMP

Avantajele opţiunii Riscurile opţiunii

Managementul riscului - Opţiunile Put oferă o poliţă de asigurare împotriva scăderilor de preţ; Opţiunile Call oferă posibilitatea hedgingului de portofoliu. Speculaţia - a tranzacţiona opţiuni intrând şi ieşind din poziţii fără a avea intenţia de exercitare Efectul de levier - se obţine un caştig mare dintr-o investiţie iniţială mică Multifuncţionalitatea - Clientul poate profita de modificarea volatilitaţii pieţei, de timpul până la scadenţă sau de schimbarea altor elemente specifice opţiunilor.

- Vânzarea descoperită de opţiuni se poate solda cu pierderi importante şi imediate;

- Nimeni nu poate garanta câştiguri sigure în urma tranzacţiilor cu opţiuni;

- Pentru a marca profitul în cazul exercitării opţiunii, este necesară închiderea în piaţă a poziţiei futures rezultată;

- Toate tranzacţiile pe instrumente financiare derivate implică risc şi nu există nici o strategie de tranzacţionare care să îl elimine complet.

Tranzacţiile cu opţiuni

Opţiunile sunt folosite de operatorii de pe piaţă în următoarele situaţii:- când există expunere la riscul valutar sau al ratei dobânzii;- pentru protejarea investiţiilor;- pentru flexibilitate;- impunerea termenilor unui contract în valută;

CALL PUTVÂNZĂTORUL

Îşi asuma irevocabil obligaţia de a vinde sau de a cumpăra activele suport deţinute de cumpărător, în condiţiile stabilite, indiferent dacă piaţa îi este favorabila sau nu.

Se acoperă împotriva riscului de scădere a valorii activelor deţinute; acoperirea riscului este limitată la valoarea primei.

Se acoperă împotriva riscului de creştere a cursului; acoperirea riscului este limitată la nivelul primei.

CUMPĂRĂTORUL

Are dreptul, dar nu şi obligaţia de a cumpăra/vinde la o scadenţă determinată, o anumită cantitate de active.

Se acoperă împotriva riscului de creştere a preţului activului suport; acoperirea este nelimitată.

Se acoperă împotriva riscului de scădere a preţului activului suport; acoperirea este nelimitată.

Tipuri de contracte cu opţiuniTipuri de contracte cu opţiuni

Caracteristicile opţiunii

a) Mărimea opţiunii

b) Durata de viaţă

c) Preţul de exercitare

d) Preţul opţiunii

Mărimea opţiunii

Fiecare opţiune are ca obiect un activ standardizat din punctul de vedere al volumului

sau valorii.

La futures options fiecare opţiune poartă asupra unui anumit contract futures, valoarea

activului de bază fiind egală cu unitatea de tranzacţie de la contractul futures.

Durata de viaţă

este perioada de timp în care opţiunea poate fi exercitată;

data finală pentru exercitarea opţiunii se numeşte data expirării (engl. expiration date).

Perioada de exercitare se determină pe baza aşa-numitelor cicluri de expirare (engl. expiration cycles).

O opţiune americană poate fi exercitată de cel care o deţine oricând în perioada dintre momentul în care a fost cumpărată şi data expirării.

O opţiune europeană poate fi exercitată numai într-o scurtă perioadă - care poate fi şi de o zi - înainte de data expirării

Preţul de exercitarePreţul la care se poate cumpăra/vinde

activul de bază al opţiunii se numeşte preţ de exercitare (engl. exercise price), deoarece la acest preţ se exercită dreptul pe care îl conferă opţiunea; el este determinat în momentul încheierii contractului (de aici denumirea de striking price). Acest preţ depinde de preţul activului de bază din momentul cumpărării opţiunii şi este stabilit de bursă de o manieră standardizată.

Preţul opţiuniiîn schimbul dreptului care i se

oferă prin opţiune, cumpărătorul plăteşte vânzătorului o primă (engl. premium; fr. prime), care reprezintă preţul opţiunii, achitat în momentul încheierii contractului.

Valoarea intrinsecă (engl. intrinsic value): diferenţa dintre preţul de exercitare al opţiunii şi preţul activului de bază al opţiunii.

Valoarea intrinsecă a opţiunilor

Opţiune call

Opţiune put

"în bani""La bani""Fără

bani"

C > PEC = PEC < PE

C < PEC = PEC > PE

C = preţul (cursul) activului de bază;

PE = preţul de exercitare al opţiunii.

Valoarea timp (engl. time value) este valoarea suplimentară, peste cea intrinsecă, pe care opţiunea o poate dobândi pe piaţă ca urmare a cererii / ofertei de opţiuni; ea este egală cu diferenţa pozitivă dintre preţul opţiunii şi valoarea sa intrinsecă.

Strategii de baza:- long call, long put, short call, short put, short call acoperit, short put acoperit, straddle, spread;

Pozitiile de lunga durata

Pozitiile delta neutre

STRATEGII CU OPTIUNI

Rezultatul virtual în tranzacţiile cu opţiuni

CUMPARATOR (LONG)

VÂNZĂTOR (SHORT)

CALL C>PE+pC<PEPE<C<PE+p

exercită opţiunea şi câştigă: [C-(PE+p)]abandonează opţiunea şi pierde pexercită opţiunea şi pierde (p-N)

pierde [C-(PE+p)]câştigă pcâştigă (p-N)

PUT C<PE-pC>PEPE-p<C<PE

exercită opţiunea şi câştigă: [C-(PE-p)]abandonează opţiunea şi pierde pexercită opţiunea şi pierde (p-N)

pierde [C-(PE-p)]câştigă pcâştigă (p-N)

Riscurile tranzactionarii contractelor pe optiuni: - efectului de levier, poate aduce profituri mari, dar mai ales pierderi foarte mari;

- lichiditate limitata;

- tranzacțiile intra-day.

Tranzacţionarea opţiunilor presupune asumarea unor riscuri limitate pentru cumpărători şi nelimitate (cel puţin în cazul opţiunilor Call) pentru vânzători. În funcţie de obiectivele investitorilor, aceste instrumente derivate pot fi utilizate atât în cadrul unor strategii de management al riscului de portofoliu cât şi în scop speculativ.

Cumpărătorul CALL

Vânzătorul CALL

Cumpărătorul PUT

Vânzătorul PUT

Plateste prima.

Are dreptul de exercitare si sa cumpere activul suport.

Profita de cresterea preturilor.

Profita de cresterea volatilitatii.

Deprecierea timp ii este defavorabila

Pierdere limitata - castig potential nelimitat.

Poate sa vanda optiunea inainte de expirare.

Încaseaza prima.

Este obligat sa vanda actiunile daca este exercitat.

Profita de scaderea preturilor sau de piata fara trend.

Profita de volatilitatea scazuta.

Deprecierea timp ii este favorabila.

Pierederi potential nelimitate - castiguri limitate.

Poate rascumpara optiunea inainte ca aceasta sa expire

Plateste prima.

Are dreptul de exercitare si sa vanda activul suport.

Profita de scaderea preturilor.

Profita de cresterea volatilitatii.

Deprecierea timp ii este defavorabila.

Pierdere limitata - castig potential nelimitat.

Poate sa vanda optiunea inainte de expirare.

Incaseaza prima.

Este obligat sa cumpere actiunile daca este exercitat.

Profita de cresterea preturilor sau de piata fara trend.

Profita de volatilitatea scazuta.

Deprecierea timp ii este favorabila.

Pierederi potential nelimitate - castiguri limitate.

Poate rascumpara optiunea inainte ca aceasta sa expire

Hedging prin optiuni

Prin hedging se înțelege o investiţie care este realizată în special pentru a reduce sau a anula efectele riscului unei alte investiţii.

Delta arata sensibilitatea optiunilor la variatia pretului activului suport.

Pentru long call si short put valoare delta este în

intervalul [0;1], iar pentru long put si short call in întervalul [-1;0].

Strategiile delta neutre

Ratio Spread - este realizata prin cumpararea si vanzarea unui numar impar de contracte din acelasi activ suport:

- pe baza de put: se urmareste acoperirea unei pozitii long pe actiuni, impotriva scaderii cursului. Este compusa dintr-o optiune long put si doua optiuni short put;

- pe baza de call: acoperirea unei pozitii short pe actiuni, impotriva cresterii cursului. Se compune dintr-un long call si doua pozitii short call.


Ratio Backspread - este mai puțin riscanta decat Ratio Spread;

- pe baza de put: ofera protectie impotriva scaderii de curs si este compusa din doua optiuni long put si o optiune short put;

- pe baza de call: pentru riscul cresterii de pret, este realizata prin vânzarea unui call si cumpararea a doua optiuni call.


Ratio Spread

- pastreaza profitul cu care s-a intrat în pozitie, dar pe o perioada de timp limita;

Ratio Backspread

- conserva acelasi profit (diminuat cu valoarea primei platite) pe toata perioada de evolutie a cursului.

Hedging prin optiuni

Hedging partial:

- tehnica acoperirii partiale ofera o protecție incompletă.

Hedging dinamic:

- in functie de toleranta la risc, se poate aplica la un hedging pasiv, tradițional, sau se poate alege o abordare mai dinamică.


Răspundeţi la următoarele întrebări: Ce este o opţiune de cumpărare? Ce este o opţiune de vânzare? Ce este prima opţiunii? Care sunt elementele caracteristice ale unei opţiuni? Când o opţiune este “în bani”? Când o opţiune este “la bani”? Când o opţiune este “în afara banilor”? Care sunt diferenţele dintre opţiunile negociabile şi cele nenegociabile? Care sunt diferenţele dintre opţiunile europene şi cele americane? Care sunt diferenţele dintre opţiunile pe active şi cele pe contracte futures? Care sunt utilizatorii pieţelor de opţiuni? Care sunt factorii ce determină valoarea unei opţiuni?


Care este influenţa volatilităţii preţului activului de bază asupra valorii unei opţiuni de vânzare?

Care este influenţa volatilităţii preţului activului de bază asupra valorii unei opţiuni de cumpărare?

Care este influenţa duratei de viaţă a opţiunii asupra valorii unei opţiuni de vânzare? Care este influenţa duratei de viaţă a opţiunii asupra valorii unei opţiuni de

cumpărare? Pentru o valoare dată a activuui de bază, toate celelalte elemente fiind egale, care

este influenţa preţului de exercitare asupra unei opţiuni de cumpărare? Pentru o valoare dată a activului de bază, toate celelalte elemente fiind egale, care

este influenţa preţului de exercitare asupra unei opţiuni de vânzare? Care sunt strategiile elementare asociate opţiunilor? Care sunt riscurile şi câştigurile potenţiale ale cumpărătorului unei opţiuni de

cumpărare? Care sunt riscurile şi câştigurile potenţiale ale cumpărătorului unei opţiuni de

vânzare?


Completaţi spaţiile libere: Deţinătorul unei opţiuni … dă acestuia dreptul de a cumpăra un

activ la un preţ stabilit înainte de data expirării. Deţinătorul unei opţiuni … dă acestuia dreptul de a vinde un activ

la un preţ stabilit înainte de data expirării. Dacă vânzătorul unei opţiuni call nu deţine titlurile care fac

obiectivul opţiunii, se spune că acesta a vândut o opţiune … . O opţiune cu o durată de viaţă mai mare se cumpără, de regulă,

cu un preţ … decât o opţiune cu o durată de viaţă mai mică. Există două tipuri majore de opţiuni: … … . Preţul de exercitare al unei opţiuni este cunoscut ca … . Preţul unei opţiuni mai este cunoscut şi ca … . Vânzarea unei opţiuni call pe titluri pe care vânzătorul le are la

dispoziţie se numeşte vânzare de opţiuni … .


Cumpăraţi un straddle când acţiunile se vând la 40, o opţiune call 40 cu 5 şi un put cu 5. Dacă preţul la expirare este 20, valoarea opţiunii put este … .

Cumpăraţi un straddle când acţiunile se vând la 40. O opţiune call 40 se vinde cu 5 şi un put 40 se vinde cu 5. Dacă preţul la expirare este 20, costul poziţiei de straddle este … .

Cumpăraţi un straddle când activul se vinde cu 40$, o opţiune call 40 cu 5 şi o opţiune put 40 cu 5. Dacă preţul la expirare este 20, profitul net obţinut este … .

Cumpăraţi un straddle, când activul se vinde cu 40$, o opţiune call 40 cu 5 şi o opţiune put 40 cu 5. Dacă preţul la expirare este 60, valoarea opţiunii call este … .

Cumpăraţi un straddle, când activul se vinde cu 40$, o opţiune call 40 cu 5 şi o opţiune put 40 cu 5. Dacă preţul la expirare este 60, valoarea opţiunii put este … .

Cumpăraţi un straddle, când activul se vinde cu 40$, o opţiune call 40 cu 5 şi o opţiune put 40 cu 5. Dacă preţul la expirare este 60, costul straddle-ului este … .

Cumpăraţi un straddle, când activul se vinde cu 40$, o opţiune call 40 cu 5 şi o opţiune put 40 cu 5. Dacă preţul la expirare este 60, profitul net este … .

ACOPERIREA RISCURILOR

Riscul si incertitudinea

Riscul – Fara a avea o definitie clara in literatula de specialitate, riscul este vazut cel mai adesea ca o posibila pierdere de capital.

Are doua componente interconectate:

Incertitudinea Expunerea

Elementele incertitudinii in agribusiness pot fi influentate de factori:

Fundamentali

Vremea InputuriTrendurile cererii

si ofertei

Tehnici

Speculatii

Nivelul de rezistenta

si suportal preturilor

Asimetria Informatiei

Riscul si incertitudinea• Categorii principale de risc in agribusiness:

- Riscul de pret;

- Riscul bazei;

- Riscul valutar;

- Riscul politic.

• Factori ce contribuie la nivelul riscului:- Variabilele financiare;

- Cadrul economico-politic;

- Riscul de lichiditate;

- Riscul de credit.

VOLATILITATEA

- Esenta incertitudinii in agribusiness este reprezentata de

variatia naturala a ofertei;

- Pe termen lung trendul este unul evident deoarece lumea

consuma practic ceea ce produce;

- Pe termen scurt variatia productiei este mult mai mare decat cea a consumului.

Rolul volatilitatii in predictia preturilor

- Instrumentul de baza in comertul international de cereale

este reprezentat de SND – totodata unul dintre cele mai

puternice elemente ce influenteaza volatilitatea preturilor.

Rolul volatilitatii in predictia preturilor

- Paritate de import: piata autohtona isi stabileste preturile

astfel incat sa incurajeze importurile din moment ce productia

interna nu este suficienta;

- Paritate de export: pretul pietei locale este generat astfel

incat sa incurajeze exporturile, de la caz la caz competitorii

fiind tarile vecine;

- Preturile sunt in cele mai multe cazuri mai mari in anii de

import;

- Daca volatilitatea preturilor este determinata in cea mai mare masura de productie, evident marii

producatori ai lumii si comportamentul acestora influenteaza nivelul preturilor internationale.

-SUA

-EUROPA

-AMERICA DE SUD

-AUSTRALIA

-AFRICA

-ORIENTUL MIJLOCIU

-ORIENTUL INDEPARTAT

Participantii la ciclul cerealelor si produselor agricole cu expunere la volatilitate

Impactul volatilitatii

Zonele de volatilitate:

Fermierii – producatori: 1. productivitatea medie la hectar;

2. pretul de vanzare;

3. costul input-urilor folosite;

4. costul combustibilului si energiei;

5. rata de schimb valutar;

6. rata dobanzii.

Traderii: 1. pretul produselor comercializate;

2. preturile spot vs forward;

3. costul input-urilor;

4. costul combustibilului si energiei;


6. rata dobanzii.

Procesatorii: 1. randamentul materiei prime;

2. pretul de achizitie al materiei prime;

3. pretul energiei si combustibilului;

4. pretul de vanzare al produsului finit;


6. rata dobanzii.

Impactul volatilitatii – Exploatarea volatilitatii

Retailerii: 1. pretul de achizitie;

2. costul cu energia si combustibilul;


4. rata dobanzii.

Exploatarea volatilitatii:

Fermierii – producatori pot: 1. bugeta productivitatea medie la hectar;

2. planifica un consum de combustibil si energie;

3. negocia pretul input-urilor;

4. stabili credite cu rata dobanzii fixa;

5. asigura prin companii specializate pretul de

vanzare al recoltei.

Traderii pot: 1. monitoriza cu rigurozitate expunerea la fluctuatiile de pret;

2. crea “asigurari” via instrumente derivate futures si options;

3. analiza pietele spot vs. forward ca parte integranta a

operatiunilor de depozitare;

4. monitoriza expunerea la cursul valutar si folosi contracte options cand este necesar.

Procesatorii pot: 1. bugeta in continuu asteptarile cu privire la

randamentul materiei prime;

2. stabili un minim, dar nu pretul fix al output-ului;

3. negocia credite cu rata dobanzii fixa;

4. reactiona la schimbari folosind modelul avantajului comparativ.

Exploatarea volatilitatii

Retailerii pot: 1. negocia preturi fixe (sau preturi maxime) pentru

produsele de baza pe o perioada mai lunga;

2. bugeta consumul de combustibil si energie;

3. negocia credite cu rata dobanzii fixa.

- luarea deciziilor intr-un cadru general extrem de volatil necesita un planning adecvat;

- evaluarea proiectelor companiei prin predictii cu privire la pret s-a dovedit o strategie destul de fragila;

- mai importanta este intelegerea fortelor ce pot avea impact asupra afacerii si incercarea de a te proteja de ele sau chiar de a profita.

Informatiile pe pietele futures

Luna contractul

ui

Pret centi/bus

hel

Spread centi/bus

hel

Iulie 623.00August 620.75 -2.25Septembrie 587.00 -33.75Noiembrie 556.75 -30.25

Semnalarea unei deficiente de oferta

se penalizeaza stocarea

cerealelor si se motiveaza

fluxul liber al acestora.

Luna contractul

ui

Pret centi/bus

hel

Spread centi/bus

hel

Pret centi/bus

hel

Spread centi/bus

hel

Iulie 319.00 326.25Septembrie 324.75 5.75 329.00 2.75Decembrie 334.75 10.00 338.00 9.00

Oferta satisface indeajuns cererea

Grau CBOT Grau KCBT

oferta este suficienta in comparatie cu cererea iar piata nu simte nevoia de a grabi fluxurile.

HEDGING

funcţie principala a pieţelor futures reprezintă cumpărarea şi vânzarea contractelor futures

pentru a compensa riscul apariţiei unor schimbări a preţurilor pe piaţa spot

acest mecanism de transferare a riscului a făcut ca, contractele futures să fie indispensabile companiilor şi instituţiilor financiare din întreaga lume.

Hedging-ul si strategiile de trading

Exemplu de hedge long, specific procesatorilor;

- consumatorul foloseste aproximativ 100,000 busheli (2540 tone) per saptamana 20 contracte CBOT

- consumul saptamanal il va achizitiona spot;

- in avans va cumpara 160 contracte futures grau pe care le va vinde 20x8.

Hedging-ul si strategiile de trading

Porumb cash

Porumb futures

Baza

Vand cash 216 236 -20Cumpar cash 236 252 -16Rezultat 20 16 4

Vand cash 224 236 -12Cumpar cash 236 252 -16

Scenariul 2 - baza se micsoreaza

Cumpar futuresVand futures

Schimbarea bazei

Scenariul 1 - baza se intareste

Cumpar futuresVand futures

Baza: definita cel mai simplu ca diferenta dintre pretul spot si cel futures intr-o anumita locatie;

-si baza prezinta o volatilitate mare dar spre deosebire de pre aceasta poate prezenta uneori trenduri;

-element speculativ pentru cei ce cunosc foarte bine pietele locale, dar poate reprezenta o arma cu doua

taisuri in cazul in care se misca in directia opusa celei prevazute.

HEDGING

Avantajele hedging-ului: creşterea flexibilităţii unei firme procedând la acoperire, o firmă îşi poate reduce

costurile o operatiune de acoperire poate îmbunătăţi

marjele de profit condiţii de finanţare favorabile planificarea mai eficientă a deciziilor,

conferind operatorului o mai mare libertate de acţiune

HEDGING

Problemele hedging-ului: Marja şi marcarea la piaţă Alegerea contractului futures:

marfa futures; luna de expirare; tipul poziţiei (long sau short);numărul de contracte sau hedge ratio.

HEDGING

Rata de hedging este raportul dintre mărimea poziţiei luate în contracte futures şi mărimea expunerii la risc sau cu alte cuvinte, numarul contractelor futures care ar trebui folosite pentru acoperirea riscului de preţ de pe piaţa cash.

HR = poziţia futures/poziţia cash

HEDGING

Rata de hedging este (+1) la poziţiile long pe futures şi (– 1) la poziţiile short pe futures.

Să presupunem că operatorul deţine un portofoliu de poziţii, profitul sau pierderea sunt date de relaţia:

P = S + F HR unde:

ΔS = variaţia preţului spot S pe perioada cât durează hedging-ulΔF = variaţia preţului futures F pe durata acopeririiHR = rata de hedging.Profitul ar reprezenta, în acest caz, modificarea preţului spot la care se adaugă schimbarea preţului futures multiplicată cu numărul de contracte.

HEDGING

Dacă profitul sau pierderea futures compensează total pierderea sau profitul spot, profitul în urma operaţiunii de acoperire este zero (P = 0).

Aşadar, vom avea: S

HR = - F

HEDGING

Din moment ce presupunem ca preţul futures şi cel spot se vor modifica în aceeaşi direcţie, S şi F vor avea acelaşi semn, dând astfel un HR negativ. Acest exemplu se explică deci pentru short hedge, dar conceptul este valabil şi pentru long hedge, unde:

P = - S + F HR


Raspundeti la urmatoarele intrebari: Ce este hedgingul? Care au fost factorii care au favorizat

dezvoltarea operaţiunilor de hedging? De câte feluri poate fi hedgingul? Se poate solda un hedging cu profit? Explicaţi hedgingul prin bază? Din ce este compus elementul “cost of carry”?


Aplicatie:

La începutul lunii mai, unui exportator de grâu i se cere o cotaţie de preţ pentru 50.000 bu cu livrare la jumătatea lunii septembrie. În baza calculelor efectuate, exportatorul consideră că va realiza profit dacă va reuşi să vândă la 3,15$/bu sau mai mult.

Exportatorul transmite clientului său un preţ de 3,25$/bu FOB, port de încărcare.Situaţia la 3 mai: preţul cash local - 3,15$/bu; grâul futures septembrie se vinde la 3,00$/bu; de-a lungul timpului s-a observat că baza medie la sfârşitul lunii august este este cu 0,05$ peste

cea din septembrie.Cum va acţiona exportatorul pe piaţa futures? De ce?Câte contracte futures sunt necesare pentru a se acoperi prin hedging 100%? Situaţia la 29 august: exportatorul acoperă la 3,03 poziţia sa prin hedging, aşteptând reglementarea tranzacţiilor; preţul grâului a crescut în bază mai mult decât de obicei. Preţul cash local este acum 3,20$/bu; grâul futures septembrie este tranzacţionat la 3,10$/bu.Care este rezultatul hedgingului?

STUDIU DE CAZ - 1

Importul de srot de soia – short hedge

Calcularea pretului de import:

- format din doua componente, Flat si Cash;

- componenta Cash: Premium sau Baza, alcatuita la randul sau dintr-o serie de costuri;

- componenta Flat: cotatia bursei CBOT.

1. Baza – inglobeaza in principal 3 variabile:

a. Premium to FOB (prima pentru FOB) – reprezinta baza in tara de origine. Mai exat diferenta dintre pretul futures si pretul de vanzare in conditie FOB tara origine. Altfel spus, interesul de vanzare al detinatorilor de stocuri fata de cotatia CBOT pe o anumita luna. Se calculeaza in tone scurte.

b. Costuri port origine – specifice pietei sud-americane. In general sunt costuri logistice, legate de emiterea unor documente sau taxe percepute de autoritatile portuare pentru intarzierea incarcarii vapoarelor.

c. Navlul – transportul maritim; componenta volatila, avand propria bursa de futures. Se calculeaza in tone mtrice.

2. Futures CBOT – cotatii per tona scurta. Marimea unui contract – 100 tone scurte 90 tone metrice conventionale

folosind o rata de conversie de 1.10236.


Exemplu:

- Premium to FOB: -15 USD per tona scurta (baza negativa pentru pretul FOB din tara de origine)

- Costuri port origine: 4.5 USD per tona metrica

- Navlu: 43 USD per tona metrica.

COMPONENTA CASH: -15+(4.5+43)/1.10236 = 28 USD per tonă metrică scurtă, CIF Constanţa.

Pentru fixarea componentei flat, operatiunea aferenta pe CBOT poarta denumirea de give-up. Reprezinta echivalentul unei vanzari futures numai ca de data aceasta contractele sunt date direct vanzatorului la valoarea de piata din momentul efectuarii ordinului.

Presupunem o cantitate de 7000 tone metrice fizice contractate, adica 7700 tone scurte 77 contracte. Astfel cumparatorul da vanzatorului 77 contracte, ramanand short, la o valoare de 260 USD, de exemplu.

Avem astfel fixata COMPONENTA FLAT: 260 USD per tona scurta.

PRET ACHIZITIE: (28 USD + 260 USD)*1.10236 = 317.5 USD per tona metrica, CIF Constanta


Pretul de vanzare – se calculeaza pe acelasi principiu zilnic, bineinteles modificand componentele in functie de valorile zilei respective; in scenariile de mai jos vom ignora costurile logistice de pe piata interna si consideram o margine fixa de 10 USD per tona metrica.

1. Componenta flat creşte / baza rămâne neschimbata

- bursa creste de la 260 la 275 USD => Pret vanzare: (28+275)*1.10236+10= 344 USD per tonă metrică;

- Vânzare cash 900 tone x 344 USD = 309,600 USD

- Cumpărare futures 10 contracte ( 900 tone) la 275 USD vs. Preţ vânzare 260 USD, rezultă o pierdere de 15 USD per tonă metrică scurtă sau 16.5 USD per tonă metrică. Aşadar -16.5 x 900 tone = 14,850 USD

- Rezulatul tranzacţiei per ansamblu: 309,600 – 14,850= 294,750 USD;

- Rezultat mediu 294,750 : 900 tone = 327.5 USD;

- 327.5 USD preţ vânzare vs. 317.5 USD preţ cumpărare = profit mediu de 10 USD per tonă.


2. Componenta flat scade / baza rămâne neschimbata

-bursa scade de la 260 la 250 USD => Pret de vanzare: (28+250)*1.10236+10= 316.5 USD per tonă metrică

- Vânzare cash 900 tone x 316.5 USD= 284,850 USD;

- Cumpărare futures 10 contracte ( 900 tone) la 250 USD vs. Preţ vânzare 260 USD, rezultă un câştig de 10 USD per tonă metrică scurtă sau 11 USD per tonă metrică. Aşadar 11 x 900 tone = 9,900 USD

- Rezulatul tranzacţiei per ansamblu: 284,850 + 9,900= 294,750 USD;

- Rezultat mediu 294,750 : 900 tone = 327.5 USD;

- 327.5 USD preţ vânzare vs. 317.5 USD preţ cumpărare = profit mediu de 10 USD per tonă.

3. Baza se intareste

-sa presupunem ca cel putin unul din elementele bazei se modifica;

-ca efect direct al cererii si ofertei de navlu, transportul pe ruta America de Sud-Constanta se mareste;

-navlul creste de la 43 la 53 USD per tona metrica;

-noua baza: -15+(4.5+53)/1.10236= 37 USD per tonă metrică scurtă, CIF Constanţa;

- noul pret de vanzare: (37+260)*1.10236+10= 337.4 USD vs 317.4 = aprox 20 USD per tona metrica.


3. Baza se micsoreaza

- folosind scenariul opus, transportul maritim scade de la 43 la 35 USD;

- componenta cash a pretului de vanzare: -15+(4.5+35)/1.10236= 20.8 USD per tonă metrică scurtă, CIF Constanţa;

- pretul de vanzare: (20.8+260)*1.10236+10= 319.5 USD vs. 317.5 USD => 2 USD;

- vanzatorul nu numai ca nu isi realizeaza marginea vizata si mai mult chiar poate inregistra o pierdere daca baza scade si mai mult.

Pierdere din bull-spread:

- desi procedeul este menit sa aduca un profit, traderul de srot soia este permanent short futures; pentru el efectul va fi exact invers;

- presupunem un inverse de 6 USD, iar pozitia pe care traderul trebuie sa o ruleze este de 1000 tone scurte;

- cumpărară 1000 tms la 275.8 USD per tms SMH;

- vinde 1000 tms la 269.8 USD per tms SMK;

- rezultat -6,000 USD.

STUDIU DE CAZ - 2

Strategii ale tranzacţiilor cu opţiuni: Strategii simple Cumpărarea unei opţiuni CALL (long call)

Tranzacţii: Se cumpără o opţiune CALL Exemplu: Un administrator de fonduri de la o societate de import – export, analizând evoluţia comercială din ultimul trimestru al anului, ajunge la concluzia ca evoluţia raportului RON/USD va fi defavorabila monedei romaneşti. In acest sens, administratorul ordonă brokerului sau cumpărarea de contracte cu opţiuni de tip call în valoare de 100.000 USD, plătind o prima de 0,1lei/dolar la un preţ de exercitare de 2,65 lei/dolarPragul de rentabilitate: Preţ exercitare + Prima: 2,65 + 0,1= 2,75Obiective: Clientul urmăreşte să obţină profit din creşterea preţului futures. Dacă preţul futures scade, opţiunea nu se exercită (pentru că ar aduce pierdere din marcarea la piaţă) şi pierderea este limitată la prima pe care a plătit-o la iniţierea tranzacţiei de cumpărare a opţiunii.Profit: Profitul cumpărătorului de opţiune CALL este nelimitat şi apare în situaţia în care preţul futures creşte. Valoarea profitului este dată de diferenţa dintre cursul activului suport şi preţul de exercitare, din care se scade prima plătită.În momentul în care preţul futures a atins 2,8 lei/dolar, administratorul a ordonat brokerului sau să exercite opţiunea, intrând astfel pe piaţa futures pe o poziţie de cumpărare la 2,65 lei/dolar. Fiind pe deplin încrezător în previziunea sa, administratorul aşteaptă scadenţa contractului futures RON/USD din decembrie.În momentul scadenţei contractului futures RON/USD din decembrie, cursul activului suport este 2,835 lei/dolar. Aceasta semnifică un câştig de 0,185 lei/dolar, din care se scade prima, rezultând astfel în final un profit de 0,085 lei/dolar, valoare care acoperă o parte din devalorizarea suportată de leul românesc.P = C - (Pe+p) = 2,835 – (2,65+0,1)= 0,085 lei/dolar

Vânzarea unei opţiuni CALL (short call)Vânzarea unei opţiuni CALL (short call)

Tranzacţii: Tranzacţii: Se vinde o opţiune CALL

Exemplu:Exemplu: Un client considera ca preţul futures nu va mai creste şi primele oferite pentru opţiunile CALL o sa scadă. Se decide sa vândă o opţiune CALL – DESNP DEC cu preţul de exercitare de 17 lei/actiune. In urma vânzării acestei opţiuni încasează o prima negociata in valoare de 0,05 lei/actiune şi aşteaptă ca evoluţia pieţei futures să confirme estimările făcute.

Pragul de rentabilitate: 17 + 0.05 = 17,05

Obiective:Obiective: Conservarea primei încasate în situaţia în care preţurile futures se situează sub valoarea de 17. Preţurile peste această valoare atrag după ele exercitarea opţiunilor din partea cumpărătorilor şi provoacă pierderea din marcarea la piaţa a poziţiei futures luata de acest client care a vândut opţiunea şi căruia i se va iniţia o poziţie futures la un preţ sub preţul futures suport.

Profit:Profit: Profitul potenţial este limitat la prima încasată 0.05 lei/acţiune (adică 50 Ron/contract întrucât multiplicatorul contractului DESNP este 1.000 acţiuni) dacă preţul futures scade sub nivelul preţului de exercitare, 17 lei/acţiune.

Pierdere:Pierdere: Pierderea este nelimitată şi apare la preturi futures peste 17 lei/act. În exemplul dat la un preţ futures suport de 17,1 lei/actiune pierderea din marcarea la piaţă este de 100 lei rezultând o pierdere neta de 50 lei (pierderea din marcare minus prima încasata), la un preţ futures suport de 17,25 pierderea neta este de 200 lei, iar la un preţ futures suport de 17,5 lei pierderea netă este de 450 lei.

Limitarea pierderii înainte de scadenţă:Limitarea pierderii înainte de scadenţă: Long futures DESNP - DEC la preţ peste 17,05 lei/acţiune sau cumpărarea opţiunii (lichidarea poziţiei) cu primă mai mare de 0,05 lei/acţiune. Strategia long futures limitează pierderea doar în situaţia menţinerii trendului ascendent pe contractul DESNP-DEC.

CONCLUZII

Concluzii

Avantajele tranzacţionării instrumentelor derivate:pe piape piaţţa futures se pla futures se plăăteteşşte doar o fracte doar o fracţţiune din valoarea acestora. iune din valoarea acestora.

VVâânzare nzare îîn lipsn lipsăă -po -poţţi vinde ceea ce nu dei vinde ceea ce nu deţţii fizicii fizic

se poate realiza profit atse poate realiza profit atâât pe cret pe creşşteri ,cteri ,câât t şşi pe sci pe scăăderi de prederi de preţţ

TranzacTranzacţţionare cu costuri mult mai reduseionare cu costuri mult mai reduse

AcAcţţiunile pot fi utilizate pentru acoperirea marjei pe piaiunile pot fi utilizate pentru acoperirea marjei pe piaţţa futuresa futures

Market Making-se asigurMarket Making-se asigurăă cota cotaţţii de cumpii de cumpăărare rare şşi vi vâânzare pe parcursul nzare pe parcursul sesiunii de tranzacsesiunii de tranzacţţionare pe anumite contracte ionare pe anumite contracte şşi scadeni scadenţţee

Piaţa futures nu face excepţie în ceea ce priveşte relaţia direct proporţională Piaţa futures nu face excepţie în ceea ce priveşte relaţia direct proporţională risc/randament: pe piaţa futures riscul asumat este mare, iar potenţialul de risc/randament: pe piaţa futures riscul asumat este mare, iar potenţialul de profit este peprofit este pe masură. masură.

CONCLUZII

Toate tranzacţiile pe instrumente financiare derivate implică risc şi nu exista nici o strategie de tranzacţionare care să îl elimine complet

Aceste contracte futures si options pot reprezenta un “punct de atracţie” pentru investitori, dar pot dezvolta interes deosebit şi pentru speculatorii pieţei

Utilitatea principală a opţiunilor este aceea de acoperire împotriva riscurilor (hedging)

Opţiunile sunt considerate un instrument rentabil, datorită caracterului speculativ.

Bibliografie


Andrews, M.; Meaden, N. – Derivatives Markets and Investment Management, Prentice Hall, 1995. Bernstein, J. – Trading the International Futures Markets, NY Institute of Finance, 2000. Duhnea, E. - Rolul burselor de mărfuri agroalimentare şi avantajele participării României la operaţiuni de bursă,

Teză de doctorat, ASE Bucureşti, 1982. Fackler, P. - Delivery and Manipulation in Futures Markets, The Journal of Futures Markets, vol 13, nr. 6, sept.

1993. Fessenden, R.; McDivitt, J. - The Inteligent Speculator, Irwin, 1996. Gradu, M. - Tranzacţii bursiere: pieţele futures şi de opţiuni, Ed. Economică, Bucureşti, 1995. Herbst, A. - Analysing and Forecasting Futures Price: Guide for Hedgers, Speculators and Traders, Ed. John

Wiley&Sons, New York, 1992. Hull, J.C. - Options, Futures and Other Derivative Securities, Prentice Hall International, New Jersey, 1997. Hurduzeu, G. – Speculaţia şi acoperirea pe pieţele la termen de mărfuri agricole, Editura RAO, Bucureşti, 2002. Johnson, R.S.; Giacotto, C. - Options and Futures, West Publishing Company, 1995. Kolb, Robert W., Understanding Futures Market, Blackwell Business, 1997. Malliaris, A.G. - Futures Markets, vol I-III, An Edgar Reference Collection, 1997. Popa, I. - Bursa, VOL. 1 şi 2, Editura Adevărul, Bucureşti, 1994, 1995. Purcell, D. W.; Koontz, S. – Agricultural Futures and Options, Principles and Strategies, 2nd Edition, Prentice

Hall, 1999. Simon, Y. - Bourses de commerce et marches a terme de marchandises, Dalloz Gestion, 1986. Tamarkin, B. – The New Gatsby: Fortunes and Misfortunes of Commodity Traders, New York, William Narrow &

Co., Inc. 1985. Williams, J. - The Economic Function of Futures Markets, Cambridge University Press,1994.

Suport Curs Burse

Documents

Transcript of Suport Curs Burse