INTERACȚIUNILE COMPLEXE DIN BIOCENOZE. NIȘA ECOLOGICĂ ȘI HABITATUL

ELEV: PUIU DĂNUȚ-PETRU

CLASA 12 B

INTERACȚIUNILE DIN BIOCENOZE

•Conviețuirea populațiilor determină interacțiuni și adaptări reciproce. Cele mai multe relații sunt trofice dar există și relații de reproducere (polenizare entomofilă), de răspândire (semințele sunt purtate de animale) sau de apărare (unele animale se adăpostesc printre plante).

Polenizare entomofilă Pește-arlechin ce se adăpostește intre corali

RELAȚII PROBIOTICE ȘI ANTIBIOTICE

Activitatea unei populații poate fi pentru alta lipsită de efecte (neutră), favorabilă sau nefavorabilă. Deci, relațiile dintre populații pot fi probiotice sau antibiotice.

Relațiile probiotice și cele antibiotice pot fi unilaterale sau bilaterale.

RELAȚIA PROBIOTICĂ BILATERALĂ (++)

•Relația probiotică bilaterală poate fi neobligatorie (protocooperare). De exemplu, graurul poate mânca și altceva decât cireșe, iar cireșul poate fi răspândit și de alte păsări decât graurul. Relația probiotică bilaterală obligatorie (mutualism, simbioză) este însoțită de dependența reciprocă.

SIMBIOZA• Formă de convieţuire permanentă, bilaterală dintre două

organisme din specii diferite, în avantajul ambelor.

• Lichenii sunt rezultatul simbiozei dintre anumite specii de ciuperci şi alge.

• Ciuperca furnizează algei apa şi sărurile minerale; alga furnizează ciupercii oxigenul şi substanţele organice, produse prin fotosinteză.

Licheni

• Exemplu de simbioză între salamandra pătată

(Ambystoma maculatum) și algele verzi. Algele din interiorul ouălor asigură oxigen pentru embrion, iar algele primesc dejecţiile embrionului (care sunt bogate în azot, o substanţă de care au nevoie plantele).

RELAȚIA PROBIOTICĂ UNILATERALĂ (+0)

•Relația probiotică unilaterală este avantajoasă numai pentru una din populații care o folosește pe alta drept adăpost, mijloc de transport (forezie) sau sursă de hrană fără a-i aduce prejudicii (comensalism).

COMENSALISMUL

•Comensalismul este forma de relații între două organisme în care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt.

•Comensalismul poate evolua spre simbioză sau spre parazitism.

Veveriță Pasăre-forfecuță

Exemple: relația dintre pasărea-forfecuță și veveriță (pasărea taie conurile de brad pe care le poate folosi mai bine veverița luându-le de pe sol).

FOREZIA

• Tip de relaţie probiotică unilaterală în care un organism dintr-o specie utilizează un organism din altă specie ca mijloc de transport la mari depărtări.

• Forezie este şi asocierea unor microorganisme şi plante cu păsările.

• Exemple: sporii de ciuperci, bacteriile, protozoarele, seminţele de plante superioare se prind de picioarele şi penajul păsărilor.

• În acest fel anumite specii îşi lărgesc arealul de răspândire.

•Peştele Remora remora are o placă adezivă pe suprafaţa capului, cu care se prinde de corpul rechinilor şi caşaloţilor.

Dugong și remore

COADAPTAREA

•Relația dintre două verigi adiacente ale unui lanț trofic este avantajoasă pentru veriga din nivelul superior si dezavantajoasă pentru veriga inferioară (+-). Cele două populații se adaptează reciproc (coadaptare), evoluând împreună.

RELAȚIA ANTIBIOTICĂ

• Între populațiile aflate pe același nivel trofic predomină relațiile antibiotice bilaterale (- -) sau unilaterale (- 0) determinate de competiția (concurența) pentru valorificarea acelorași resurse. Plantele concurează între ele pentru lumină, apă și săruri minerale.

• Una dintre cele mai comune adaptări legate de această competiție este relația dintre intensitatea luminii și creștere. La umbră, plantele cresc mai intens și, ca urmare, unele reușesc să le depășească pe celelalte, având acces la lumină.

CONCURENȚA

•Relaţie interspecifică antagonistă în care două specii ,,luptă’’ pentru aceleaşi resurse din mediu.

•Rezultatul concurenţei este determinat de mai mulţi factori : reacţia speciilor faţă de condiţiile de mediu, rolul selecţiei naturale în favorizarea speciilor cu o capacitate mai ridicată de concurenţă, în cazul plantelor şi microorganismelor, producţia de metaboliţi secundari eliminaţi în sol, apă sau aer, avantajează concurenţa.

• Stăncuţa şi guguştiucul, păsări ataşate aşezărilor omeneşti, concurează între ele pentru deşeurile alimentare din gospodării.

Guguștiucul

Stăncuța

• Ambele specii luptă pentru ocuparea de adăposturi- gropi, mărăciniş. Iepurele de câmp poate ataca iepurele de vizuină, izgonindu-l prin lovituri cu ghearele.

Gândacul Tribolium confusum

Gândacul Tribolim castaneum

• Cele două specii de gândaci de făină sunt concurente între ele, manifestând o sensibilitate diferită faţă de variaţiile de temperatură şi umiditate.În funcţie de aceşti factori, supravieţuieşte când o specie, când alta.

PARAZITISMUL

• Parazitismul este un tip de relație dintre organismul „parazit” și cel „gazdă” , în care „parazitul” își procură hrana necesară de la organismul viu numit „gazdă” pe care-l parazitează și îi produce carențe care duc frecvent la îmbolnăvirea sau chiar moartea gazdei.

• După locul unde parazitează, paraziții pot fi: endoparaziți (trăiesc în corpul gazdei) sau ectoparaziți (trăiesc pe corpul gazdei).

• Parazitul Schistosoma mansoni este un vierme din clasa trematodelor, care traiește în aparatul circulator al omului. 

• Este responsabil de boala bilharzioză.

NIȘA ECOLOGICĂ (INTRODUCERE)

• În decursul evoluției, populațiile s-au diferențiat. Ca urmare, în aceeași biocenoză pot fi întâlnite populații care în aparență au același mod de viață dar în realitate folosesc resurse diferite sau folosesc aceleași resurse dar în morduri sau în momente diferite, având deci nișe ecologice diferite.

NIȘA ECOLOGICĂ

• Nișa ecologică este modul propriu în care fiecare populație utilizează resursele mediului în care trăiește având relații caracteristice cu mediul abiotic, cu hrana și cu dușmanii (concurenți, paraziți, prădători).

• De exemplu, plantele de pe pajiște au sistemul radicular dezvoltat la adâncimi diferite.

• Păsările răpitoare vânează unele ziua, altele noaptea, vânatul este de mărimi diferite și din specii diferite, cel puțin în parte iar teritoriul și modul de vânătoare diferă de la o specie la alta.• Prin diferențierea nișelor, resurselor mediului sunt folosite integral și competiția dintre populații este atenuată, ecosistemul tinzând spre un număr optim de populații. Nișele ecologice ale diferitelor populașii se pot suprapune parțial.

O strigă (Tyto alba) vânând un șoricel în

mediu nocturn.

O acvilă de munte (Aquila chrysaetos) vânând o vulpe în

mediu diurn.

• În cazul când suprapunerea este totală, una din populațiile care ocupă aceeași nișă este eliminată. Nicio resursă a mediului nu rămâne multă vreme nefolosită: nișa ecologică respectivă este ocupată mai devreme sau mai târziu de o populație.

Bufnițe cu urechi-scurte luptând pentru teritoriu

• Mediul într-un ecosistem nu este uniform. Într-un ecosistem terestru există mici diferențe de la un loc la altul: o mică depresiune unde este mai multă umezeală, o pantă care poate fi expusă spre sud și deci este mai luminată, înclinația mai mare sau mai mică a pantei face ca apa să se scurgă mai repede sau mai încet, o grămadă de pietre este un adăpost pentru anuminte animale etc.

Șarpe ce se ascunde între pietre.

• Ecosistemele sunt stratificate mai mult sau mai puțin, fiecare strat oferind alte condiții de viață. Fiecare populație preferă o anumită parte a ecosistemului numită habitat unde întâlnește condițiile de dezvoltare și prosperitate.

Exemple de stratificare a ecosistemelor.

• În unele cazuri, habitatul poate fi o parte din biotop, ca în cazul trestiei care ocupă locurile cu apă puțin adâncă și cu fund mâlos din preajma unui lac sau în cazul ferigilor care trăiesc în locuri umede și umbroase din păduri.

Trestie

Ferigi

• În alte cazuri habitatul poate fi determinat de prezența altor specii. Veverița și ciocănitoarea trăiesc în coronamentul arborilor.

Ciocănitoarea și veverița

• Există și populații care au habitatul în două ecosisteme vecine. Căprioara se adăpostește în pădure dar se hranește în locurile deschise din vecinătatea pădurii.

SFÂRȘIT.

• Surse:

• Manual de Biologie clasa a XII-a, editura GIMNASIUM

• ro.wikipedia.com

Elev: Puiu Dănuț Petru