UNIVERSITATEA DIN PITESTIFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA – ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

PROIECT LA AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI

Profesor indrumator: SIMONI SMARANDA Student: E.C.T.S., anul 3, grupa 2

CHIRILOIU GABRIELA- CORINA

PITESTI- 2011 -

CIRCULATIA TURISTICA IN ROMANIA

Evolutia sosirilor de turisti din Romania in perioada 1998-2007

4000

4500

5000

5500

6000

6500

7000

7500

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

(mii

turisti)

Se observa ca in perioada 1998-2003 s-a inregistrat o tendinta de scadere a numarului de turisti, valoarea osciland in jurul cifrei de 5 milioane. Incepand cu anul 2004 se remarca o crestere accentuata, pana la aproape 7 milioane turisti in 2007.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

(mii

turis

ti)

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Evolutia si structura sosirilor de turisti in Romania in perioada 1998-2007

Turisti internationali Turisti romani

Se observa ca turistii romani reprezinta majoritatea. De exemplu, in ultimul an analizat (2007), turistii romani au reprezentat 78%, iar cei internationali 22% din total sosiri.

2

Evolutia si structura sosirilor de turisti in Romania in perioada 1998-2007

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

(mii

turis

ti)

Turisti internationali Turisti romani

Se observa ca evolutia sosirilor pe total a fost oscilanta, in cazul sosirilor internationale inregistrandu-se o usoara tendinta ascendenta in toata perioada analizata. Oscilatiile au fost inregistrate in cazul sosirilor de turisti romani, cresterea ulterioara anului 2004 datorandu-se cresterii veniturilor si nivelului de trai.

Durata medie a sejurului in anul 2007 a fost de 2,95 zile, cu 3,1 zile pentru turistii romani si 2,3 zile pentru turistii straini.

Innoptari in structurile de primire cu functiuni de cazare pe categorii de turisti in anul 2007

STRAINI17%

ROMANI83%

In cazul innoptarilor (Nzt), se constata ca din totalul de 20593000 innoptari din 2007, 83% apartin turistilor romani (1700700) si 17% turistilor straini (3586000).

3

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

(mii)

Hoteluri simoteluri

Hoteluripentrutineret

Hosteluri Hanurituristice

Cabaneturistice

Campingurişi unităţ i tip

căsuţă

Vileturistice şibungalouri

Tabere deelevi şi

preşcolari

Pensiunituristiceurbane

Pensiunituristicerurale

Popasurituristice

Sate devacanţă

Spaţ ii decazare pe

nave

Structura innoptarilor in 2007 pe categorii de unitati de cazare

Turisti straini Turisti romani

INNOPTARI 2007 (mii) Total STRAINI ROMANITOTAL 20593 3586 17007Hoteluri si moteluri 17066 3180 13886Hoteluri pentru tineret 179 24 155Hosteluri 93 8 85Hanuri turistice 9 1 8Cabane turistice 172 5 167Campinguri şi unităţi tip căsuţă 249 21 228Vile turistice şi bungalouri 772 70 702Tabere de elevi şi preşcolari 437 1 436Pensiuni turistice urbane 928 163 765Pensiuni turistice rurale 592 59 533Popasuri turistice 36 3 33Sate de vacanţă 8 1 7Spaţii de cazare pe nave 52 50 2

Se observa ca majoritatea turistilor din 2007 au preferat cazarea in hoteluri si moteluri (83%, adica 17066000 innoptari), urmate de pensiunile turistice (7%, adica 1520000 innoptari), vile turistice si bungalouri, campinguri si unitati de tip casuta.

Densitatea circulatiei turistice (Dt) ofera informatii cu privire la gradul de solicitare al zonelor si indirect asupra marcilor ce pot fi adoptate pentru a asigura satisfacerea nevoilor turistilor, fara a perturba activitatea rezidentilor. Se calculeaza raportand numarul turistilor la populatia rezidenta sau la suprafata teritoriului respectiv.

Pentru Romania:a) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Populatia rezidenta (P)Dt2007 = 6.972.000 / 21.537.563 = 0,32 turisti / locuitor

b) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Suprafata teritoriului (S)Dt2007 = 6.972.000 / 238.391 km2 = 29,24 turisti / km2

4

Densitatea turistica in anul 2007 pentru Romania a fost de 0,32 turisti / locuitor raportand la populatia rezidenta a tarii si de 29,24 turisti / km2 raportand la suprafata teritoriului Romaniei.

Pentru judetul Arges:c) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Populatia rezidenta (P)Dt2007 =139000 / 644236 = 0,21 turisti / locuitor

d) Dt = numar sosiri de turisti (Nt) / Suprafata teritoriului (S)Dt2007 = 139000 / 6800 = 20,44 turisti / km2

Densitatea turistica in anul 2007 pentru judetul Arges a fost de 0,21 turisti/ locuitor raportand la populatia rezidenta a judetului si de 20,44 turisti / km2 raportand la suprafata judetului Arges.

Durata medie a sejurului (Ds) se calculeaza raportand nr innoptarilor la nr de turisti.Ds = Nr innoptari (Nzt) / Nr turisti (Nt)Nzt Argeş = 348.600 înnoptăriDs = 348600 / 139000 = 2,5 zile-turist

Preferinta relativa pentru turism (Pr) exprima proportia din totalul emisiunii turistice a unei tari fata de totalul turistilor care se indreapta spre o anumita destinatie de vacanta (in cazul de fata, judetul Arges). Preferinta relativa pentru turism se obtine conform relatiei:Pr= Nr turistilor din Romania care se indreapta spre judetul Arges / Nr turistilor din Romania x 100Pr Arges 2007 = 139000 / 6972000 x 100 = 1,99%

Functia turistica (Ft) a unui judet poate valorifica oferta turistica. Acest indicator depinde de capacitatea de cazare si de populatia judetului respectiv, conform relatiei:Ft = L / P x 100L = numarul locurilor de cazare din judetul ArgesP = populatia rezidentaFt Arges = 4803 / 644236 x 100 = 0,74 %

5

Turismul intern si international al Romaniei. Fluxuri turistice spre si din Romania in 2007

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

(mii

turis

ti)

Rutiere Feroviare Aeriene Navale

Sosirile turistilor straini in Romania si plecarile turistilor romani in strainatate in anul 2007, dupa mijloacele de transport folosite

Sosiri turisti straini Plecari turisti romani

Plecarile turistilor romani in strainatate dupa mijlocul de

transport folosit in 2007

Navale0.2%

Feroviare2.2%

Rutiere79.8%

Aeriene17.7%

Se observa ca in privinta sosirilor turistilor straini in Romania in 2007 dupa mijlocul de transport folosit, din totalul de 7722000, majoritatea au preferat mijloacele de transport auto (74%), apoi cele aeriene (19%) si mai putin feroviare (4%) si navale (3%).

In privinta plecarilor turistilor romani in strainatate in 2007 dupa mijlocul de transport folosit, din totalul de 10980000, majoritatea au preferat mijloacele de transport rutiere (80%), apoi cele aeriene (18%) si mai putin cele feroviare si navale.

6

Sosirile turistilor straini in Romania dupa mijlocul de transport folosit in

2007

Feroviare4%

Aeriene19%

Navale3%

Rutiere74%

Destinatiile preferate de turistii romani sunt europene, cu 94% din total plecari. În 2007, 2,7% din turistii romani s-au indreptat spre Africa, 1,4% spre America de Nord sau Asia.

Total 887629Europa 833484Asia 12112America de Nord 11990America de Sud 4001Africa 24381Australia si Oceania 1661

Destinatiile preferate de turistii romani

America de Nord1.4%

Asia1.4%

Europa93.9%

America de Sud0.5%

Africa2.7%

Australia si Oceania

0.2%

În privinta originii turistilor straini care au vizitat Romania in 2007, majoritatea au provenit din tarile europene (95%), ponderi mai mari revenind statelor: Ungaria (23%), Republica Moldova (14%), Bulgaria (11%), Ucraina, Germania, Italia, Turcia, Polonia, Franta, Serbia si Muntenegru.

Ţara de origine Număr turişti sosiţi în România în 2007

% total turişti străini

Total 7722000 100Europa 7289000 94,39Uniunea Europeană 4811000 62,30Ungaria 1743000 22,57Moldova 1110000 14,37Bulgaria 818000 10,59Ucraina 720000 9,32Germania 473000 6,13Italia 398000 5,15Turcia 284000 3,68Polonia 191000 2,47Franţa 185000 2,40Serbia Muntenegru 171000 2,21

7

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

(tur

isti)

Ung

aria

Mol

dova

Bul

garia

Ucr

aina

Ger

man

ia

Italia

Tur

cia

Pol

onia

Fra

nţa

Ser

bia

Mun

tene

gru

Top 10 sosiri turisti in Romania in 2007

Calatorii interne ale rezidentilor pe zone turistice in 2007

Numar turisti % din total

Total 9294237 100Litoral 1443576 15.53Zona montana 2325860 25.02Statiuni balneoclimaterice 226806 2.44Delta Dunarii 82419 0.89Circuite diverse 98758 1.06Alte zone 5116818 55.05

Calatorii interne ale rezidentilor pe zone turistice in 2007

Litoral15.53%

Zona montana25.02%

Alte zone55.05%

Circuite diverse1.06%

Statiuni balneoclimaterice

2.44%

Delta Dunarii0.89%

Din totalul turistilor interni (9294237), 25% au preferat zona montana, 16% litoralul si mai putin statiunile balneoclimaterice (2%), circuitele (1%) sau Delta Dunarii (1%).

8

Structura unitatilor de cazare in judetul Arges

In privinta structurii unitatilor de cazare pe tipuri de unitati, se constata ca in cele 112 unitati din judetul Arges, predomina pensiunile turistice rurale (50 unitati, respective 44,6% din total) si hotelurile si motelurile (27 unitati, respectiv 24,1% din total). Se adauga, in ordine descrescatoare: 12 pensiuni turistice urbane, 8 vile si bungalouri, 6 cabane turistice , 6 tabere, 2 hosteluri si 1 camping.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

(nr.

unita

ti)

Hoteluri si

moteluri

Cabane turistice Campinguri Vile,bungalouri Tabere Pensiuni

turistice urbane

Pensiuni

turistice rurale

Hosteluri

Strucutrile de primire turistica cu functiuni de cazare din judetul Arges (2007)

Capacitatea de cazare turistica in jud Arges in 2007 a fost de 4803 locuri existente si 1255,7 mii locuri-zile pentru capacitatea de cazare in functiune. Sosirile de turisti in judetul Arges s-au cifrat la 139000, iar innoptarile la 348600, un indicator net al capacitatii de cazare in functiune de 27,7 %.

Unitati de cazare Nr. %Hoteluri si moteluri 27 24,11Cabane turistice 6 5,36Campinguri 1 0,89Vile,bungalouri 8 7,14Tabere 6 5,36Pensiuni turistice urbane 12 10,71Pensiuni turistice rurale 50 44,64Hosteluri 2 1,79

9

Judetul

Capacitatea de cazare

Sosiri (mii)Innoptari

(mii)

Indici de utilizare neta a capacitatii in functiune

(%)

Existenta (locuri)

In funcitune (mii locuri-

zile)

Arges 4803 1255,7 139 348,6 27,8

DIMENSIUNI ALE DOMENIULUI SCHIABIL

În cadrul procesului complex de amenajare a spatiului montan, amenajarea domeniului schiabil reprezinta punctul de plecare in realizarea unei statiuni turistice pentru sporturi de iarna. In acest sens, se au in vedere o serie de indicatori (parametri), intre care: numarul partiilor de schi, lungimea partiilor de schi, in total si pe categorii (schi alpin, schi fond), transportul turistilor catre partiile de schi prin intermediul instalatiilor de transport pe cablu (teleferice, telecabine, telescaune, teleschi), precum si alte echipamente auxiliare (tunuri de zapada artificiala, tancuri de batut zapada).

1. Lungimea partiilor de schi omologate (L) este deosebit de importanta in stabilirea statutului unei statiuni de sporturi de iarna de nivel national si international. Se exprima in metri liniari si reprezintă un indicator de corelatie cu marimea statiunii, fiind unul din factorii determinanti de echipare turistica.

2. Latimea partiilor (l). Latimea conventională a unei partii de schi este de 30 m, caz in care se recomanda un indice de lungime de 6 m / loc de cazare. Pentru latimi de partie diferite de latimea conventională de 30 m, se ia in calcul coeficientul de corectie (Kc) ce variază in limitele valorilor din tabelul de mai jos:

Lăţimea pârtiei (l) -m-

15 20 30 40 50 60 100 150 200 250 350

Coeficientul de corecţie

(Kc)0,50 0,67 1,00 1,33 1,67 2,00 3,53 5,00 6,67 8,33 10,00

3. Diferenta de nivel (DH) reprezinta lungimea pantei pe care o parcurge un schior de la plecare pana la sosire si se calculează prin diferenta dintre cota maxima (de plecare) si cota minima (de sosire), exprimandu-se in metri. Este un indicator important pentru calculul debitului partiei de schi prin insumarea coborarilor efectuate de schior.

4. Panta partiei se poate exprima in procente (100/1000 m) sau in grade si exprima dificultatea acesteia in practicarea schiului. Este un indicator utilizat in calculul capacitătii de primire si a debitului partiei.

Din combinarea acestor indicatori rezulta o serie de alti indicatori primari ai domeniului schiabil, ai partiilor de schi:

10

5. Capacitatea optima a partiei exprima densitatea schiorilor pe o partie, la un moment dat. Există 3 variante de calcul pentru acest indicator:

a) Co = , unde

Co = capacitatea optima a partiei;Q = debitul orar mediu in functie de viteza schiorului (v in km/ ora) si distanta minima de siguranta (L min în m) dintre schiori;Z = diferenta de nivel medie pe care o coboara într-o zi un schior in functie de tehnica si performantele sale;Kc = coeficientul de corectie a debitului mediu în functie de latimea partiei;DH = diferenta de nivel a partiei care se ia in calcul.

b) Co = = , unde:

S = suprafata schiabila;s = suprafata destinata unui schior pe zi;ά = panta partiei.

Valorile lui „s” şi respectiv, „sin ά” se apreciază după cum urmează:

Categoria schiorilor s (m2) sin άconsacraţi 1000 0,30buni 600 0,25avansaţi 400 0,20începători 300 0,15

c) Capacitatea partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu:

Co = , unde

Q = capacitatea orara a telefericului (persoane/ora);K = coeficientul de incarcare a instalatiei;T = timpul, în ore, de functionare a instalatiei;DH = diferenta de nivel a partiei;Z = diferenta de nivel parcursa de un schior.

Aplicaţie: staţiunea montană Borşa din judeţul MaramureşCalculaţi capacitatea optimă a pârtiei de schi Borşa, utilizând cele 3 metode de

calcul, datele fiind:Pârtia Borşa (Hotel Brădet) – caracteristici:L pârtie = 2000ml pârtie = 30mAltitudine maximă = 1375mAltitudine minimă = 880mDiferenţa de nivel (DH) = 495m

11

Suprafaţa pârtiei = 6haDebit maxim = 360 persoane / orăDebit optim = 270 persoane / orăInstalaţie de transport pe cablu: telescaunLungime telescaun = 1983 mDebit telescaun Q = 650 persoane / orăCoeficientul de încărcare a instalaţiei K = 80 %Timpul, în ore, de funcţionare a instalaţiei T = 8 ore / ziDiferenţa de nivel parcursă de un schior mediu (10 coborâri) Z = 2475 mLocuri de cazare în zonă = 440, din care 260 în staţiunea BorşaRestaurante (3) cu 280 locuri la mese

a) Co = =

b) Co = = = 99

c) Co = = 832 persoane

6. Debitul partie de schii in functie de panta partiei este:

Panta partiei Debitul partiei (persoane/ ora/ m latime partie)Sub 45 % 9-12Peste 45 % 5-8

7. Timpul mediu necesar urcarii cu telefericul (tt) se calculeaza dupa formula:

tt = unde

Lt = lungimea telefericuluiVt = viteza telefericului ( m / sec)

Vitezele curente ale diferitelor tipuri de teleferice sunt urmatoarele:

Tip teleferic Viteza (m/sec)Babyteleschi 0,8Teleschi fix 2,5Telescaun fix 1,8-2,0Telegondola 3,5Telecabina 7,5

tt Borsa = = = 16,5 minute

12

8. Timpul de coborare pe partie se calculeaza dupa urmatoarea formula:

tp = , unde

L = lungimea partieiVp =viteza schiorului pe partie (m/sec)

Vitezele medii pe partie alea diferitelor categorii de schiori sunt urmatoarele:- schiori incepatori = 0,7-0,9 m/sec- schiori medii = 1,1-1,75 m/sec- schiori avansati = 2,2 m/sec

tp Borsa schiori incepatori = = 47 minute

tp Borsa schiori medii = = 36,6 minute

tp Borsa schiori avansati = = 15,15 minute

9. Numarul de cicluri (Nc) efectuate de un schior intr-o ora rezulta din relatia:

Nc = , unde

Nc = numarul de cicluri tc = tt+tp+ta, unde tc = timpul necesar efectuarii unui ciclu (in minute)tt = timpul mediu necesar urcarii cu telefericul (in minute)tp = timpul de coborare pe partie (in minute)ta = timpul de asteptare la teleferic (in minute), considerat astfel:- 5-10 minute la instalatiile usoare (teleschi, babyteleschi)- 15-20 minute la instalatiile puternice (telecabina, telegondola)

Nc Borsa = = 1,01 cicluri/ ora

Indicatorii sintetici si de corelatie definesc calitatile unei statiuni montane pentru sporturi de iarna.

10. Indicatorul privind accesul la instalatiile de transport pe cablu (A) se calculeaza dupa formula:

A = , unde:

Lt = lungimea instalatiilor de transport pe cabluNp = numarul locuitorilor de cazare din statiune

Operational, la nivel mondial, A = 2,80 – 3,20

A Borsa = = 4,50 m (teleferic) / loc de cazare, prin urmare statiunea Borsa ofera o

13

capacitate mai mare a mijloacelor de transport pe cablu comparativ cu locurile de cazare.

11. Gradul de satisfacere a cererii turistice (Cs) se calculeaza astfel:

Cs = , unde

Q = capacitatea instalatiilor de transport pe cablu;Np = numarul locuitorilor de cazare din statiune.Operational, la nivel mondial, Cs = 1,25

Cs Borsa = = 1,47 persoane / ora loc de cazare

12. Potentialul statiunii din punctul de vedere al gradului de dotare cu instalatii de transport pe cablu (Ps) se calculeaza conform formulei:

Ps = , unde

Q = capacitatea instalatiilor de transport pe cablu;DH = diferenta de nivel a partiei;Np = numarul locuitorilor de cazare din statiune.

Operational, la nivel mondial, Ps = 500 - 1500

Ps Borsa = = 731,25

13. Capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil (Nn) intr-o statiune de iarna se calculeaza astfel:

Nn = , unde:

Nn = capacitatea de cazare necesara domeniului schiabil;Ns = numarul de turisti;Ko = coeficientul de influenta a weekendului (pentru zile lucratoare Ko = 1);Ks = ponderea schiorilor in totalul turistilor, avand o valoare relativa de 60 – 80% pe plan mondial.

Nn Borsa (zi lucratoare) = = 1428,5 locuri de cazare necesare. Se recomanda (p.

10, 13) cresterea locurilor de cazare in statiunea Borsa.

Indicatori de corelatie intre resursele balneoterapeutice si cererea de servicii de tratament balnear

1. Cura interna cu apa minerala la izvorConsiderand portia maxima de apa 300 ml si un consum de 3 portii pe zi pentru

fiecare pacient, se calculeaza la un timp de functionare util al izvorului de 8 ore cu pierderi de 30%:

14

Debitul izvorului (l/s) 0,1 0,5 1 2Nr. maxim pacienti 2000 10000 20000 40000

2. Cura externa cu apa minerala / termalaa) Cada cu apa minerala sau termala: se considera ca pentru o cada se consuma 300 l apa (3 cazi la 1 mc) pentru o baie (procedura). Timpul de functionare este de 7 ore pe zi si timpul de efectuare a procedurii de max. 40 (30 min baia si 10 min. pauza). Se poate calcula aproximativ cantitatea de apa minerala necesara pe zi.

Nr. cazi individuale (posture)

Nr. pacienti pe ziCantitatea de apa minerala (mc/zi0

Cantitatea de apa cu diluare 50%/mc/zi

1 10 3,5 1,72 20 7 3,510 100 25 1720 200 70 35

b) Bazin pentru balneatie. Se considera pentru calcul o norma de 4 mp de persoana la o adancime medie de 1,5 m cu alimentare prin curgre continua la preaplin, astfel incat la sfarsitul zilei de lucru, considerate de 7 ore, apa sa se fi schimbat o data. O procedura dureaza in medie 40 minute ( 30 min. baia si 10 min. pauza).

Nr. pacienti / procedura

Nr. pacienti pe ziSuprafata basin

(mp)Necesar de apa pe zi

de lucru (mc)10 100 40 12015 150 60 18020 200 80 24030 300 120 360

3. Cura cu namol (namoloterapie)Impachetarile cu namol – se considera pentru calcul ca fiecare post functioneaza 7

ore si fiecare procedura dureaza 40 min. maxim ( 30 min. procedura si 10 min. pauza).

Nr posturi (paturi)

Nr. pacienti pe zi

Cantitatea de namol zilnicnamol sapropelic mineral partial turba

total (kg) partial (kg) total (kg)partial (kg)

total (kg)

1 10 200 100 150 100 1502 20 400 200 300 200 30010 100 2000 1000 1500 1000 150020 200 4000 2000 3000 2000 3000

4. Baia mofetica (mofetoterapie)Considerand programul de lucru al mofetei de 7 ore/zi si durata unei proceduri de

30 minute (20 min procedura si 10 min pauza), rezulta pentru mofeta standard de 40 mc (suprafata 5 metri X 5 metri si adancime medie 1,6 metri) posibilitatea efectuarii curie

15

pentru 700 pacienti la un grad de acoperire de 2 persoane/mp si 350 pacienti la un grad de acoperire de 1 persoana/mp. Exista si pierderi de gaz mofetic, astfel incat consumul zilnic de gaz in mofeta este dublul volumului mofetei.

Volum mofeta

(mc)6

( 2 X 2 X 1,6 )14

( 3 X 3 X 1,6 )40

( 5 X 5 X 1,6 )58

( 6 X 6 X 1,6 )Consum gaz CO2 (mc/zi)

15 30 80 120

5. Aerosoloterapie cu apa minerala Se considera portia pentru o procedura pentru fiecare pacient de maxim 100 ml

apa si o durata a procedurii de maxim 40 minute (30min procedura si 10 min pauza).

Nr. posturi aerosoli Nr. Proceduri pe zi Necesar apa/zi (l)1 10 12 20 210 100 1020 200 20

Criterii si norme de amenajare turistica a litoralului

In functie de caracteristicile naturale ale plajei si marii se stabilesc conceptiile de organizare, respective tipologia implantarilor si localizarea amplasamentelor. Marimea statiunii este dictata de capacitatea de suport a plajelor.

1. Suprafata exploatabila a plajelor se refera la faptul ca o exploatare efectiva se poate face la o latime de circa 50 m, iar suprafetele situate spre tarm pot fi amenajate cu locuri de joaca, umbrele, vestiare, plantatii. Plajele cu latime de peste 100 m contribuie la sporirea gradului de confort, insa cura heliomarina pierde din eficienta la peste 50 m distanta de apa.

2. Capacitatea optima de primire a plajei – numarul de vizitatori sositi pe plaja este un

indicator important pentru stabilirea capacitatii plajei si implicit a statiunii, nivelului de confort sau categoriei de utilizare. Prin aceasta se exprima atat nivelul de ocupare a plajei in raport cu latimea acestuia, cat si ocuparea marii, variabila in functie de configuratia fundului marii si adancimea apei. Capacitatea optima de primire a plajei se stabileste dupa formula:

Co = , unde

Co = capacitatea optima potentiala (turist)S = suprafata plajei (m2)L = lungimea tarmului cu plaja (ml)

N = norma de spatiu afectat unui turist, exprimat in m2 (Np) sau ml ( Nt), in raport cu modul de folosire a plajei si cu latimea acesteia cu lungimea tarmului.a) Numarul de turisti (Np) pe m2 de plaja

16

Np = , norma conditionata de gradul de utilizare a plajei, astfel:

- ocupare intensiva (4.6 m2/turist), atunci cand plaja nu este ocupata de alte activitati, in afara de cura heliomarina;- ocupare medie (6-8 m2/turist), cand exista amenajari reduse;- ocupare larga (8-12 m2/turist), cand in partea mai indepartata de tarm se amenajeaza dotari pentru sport, agrement, alimentatie publica, plantatii de protectie.

b) Numarul de metri tarm/turist (Nt) este diferentiat in functie de latimea si gradul de utilize a plajei, conform tabelului:

Tipul de plajaml/turist

gradul de utilizareintensiva medie larga

Ingusta (10-20m latime) 5 3 nu este economicaMedie (21-60m latime) 6-10 5-7 3-5Larga (61-100m latime) 10-15* 8-10 5-7*nu se recomanda deoarece se aglomereaza fasia de plaja de langa apa

Aplicatie: Calculati capacitatea optima de primire a unei portiuni de plaja din Mamaia, cu o lungime de 1000 m, o latime de 200 m, o ocupare medie (Np) de 6 m 2 /turist si grad mediu de utilizare de 10ml/turist.

S = L x l = 1000m x 200m = 200000 m2

Co = = = 33,3 ml/turist

Co = = = 20 turisti

3. Simultaneitatea prezentei vizitatorilor pe plaja se stabileste luand in considerare durata medie a unei sedinte de plaja in luna iulie (3-4 ore pentru litoralul romanesc) si intervalul optim de plaja din iulie de 7-8 ore (9:00-17:00). Indicele de simultaneitate (Is) este egal cu 1/3 din numarul turistilor potentiali in functie de profilul statiunii si amenajarile existente (ce pot constitui atractii turistice suplimentare activitatii balneoturistice). Is variaza intre 1,25 si 1,35 sau chiar 1,40.

4. Capacitatea zilnica a plajei (Cz) exprima numarul de turisti ce pot folosi zilnic plaja, numar pe baza caruia se stabileste marimea statiunii si capacitatea dotarilor si amenajarilor acesteia. Se calculeaza astfel:

Cz = Is x Co, undeCz = capacitatea zilnica a plajeiIs = indicele de simultaneitate (variabil de la 1,25-1,35 sau chiar 1,40 in raport direct cu

nivelul de dotare si echipare a statiunii)

17

Co = capacitatea optima potentiala a plajei stabilita pe baza Np sau Nt

Cz sector plaja Mamaia = Is x Co(Np)= 1,35 x 33,3= 44,9 = Is x Co(Nt)=1,35 x 20= 27

18