UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

AMENAJAREA TURISTICĂ TERITORIALĂ

JUDEŢUL PRAHOVA

Coordonator: Studenta:

LECT.UNIV.DRD.UNGUREANU ADRIAN

SPECIALIZAREA E.C.T.S

GRUPA 5241

Anul universitar 2011-2012

Cuprins

1.Judeţul Prahova – Caracteristici generale.........................................3

2.Capacitatea şi activitatea turistică a judeţului Prahova.....................62.1.Capacitatea structurilor de cazare si fluxuri turistice.............62.2.Capacitatea structurilor de alimentatie.................................9

3.Amenajarea si zonarea turistica in judetul Prahova........................113.1. Zonarea turistică, potenţial natural şi cultural, obiective turistice....................................................................................113.2. Amenajarea structurilor turistice de agrement şi sportive..163.3. Amenajarea structurilor de tratament balnear...................173.4.Amenajarea structurilor culturale.......................................17

4.Deficienţele turismului şi amenajărilor în judeţul Prahova……………19

5.Soluţii pentru diminuarea deficienţelor………………………………………..20

Bibliografie……………………………………………………………………………………..21

2

1.Judeţul Prahova – caracteristici generale

Aşezare. Judeţul Prahova este aşezat în Nordul Munteniei, pe cel mai bătut drum al ţării: drumul Prahovei, care vine din Transilvania (respectiv Europa centrală) peste pasul Predealului şi, făcând un ocol prin Bucureşti, ajunge la Mare.

Suprafaţa. 5.040 km². Înfaţişarea pamântului. În N judeţului se înalţă în dreapta văii Prahovei masivul calcaros

cu pereţii abrupţi ai Bucegilor (vârful Omul are peste 2.500 m), iar în stânga aceleiaşi văi, culmile mai rotunjite şi mai joase (sub 2.000 m) ale munţilor Teleajenului, clădiţi din gresie. Prin defileul săpat de Prahova la N de Comarnic şi prin cel săpat de Teleajen în N Vlădenilor-de-Munte, părăseşti cetatea munţilor şi pătrunzi în dealurile cu văi largi şi terase ale Subcarpaţilor ; dar numai după ce a străbătut, printre pinteni de rocă tare, depresiunea în chip de golf care se întinde pe sub munţi, de dincolo de Câmpina, prin Vlădeni, până la apa Buzăului. Această depresiune subcarpatică e importantă pentru că în lungul ei, satele bine populate şi culturile au înaintat mult înăuntrul munţilor.

Dealurile subcarpatice tăiate în curmeziş de văile mari ale judeţului şi descompuse longitudinal în culmi şi depresiuni intracolinare, îndeplinesc, prin gradul de fragmentare rezultat dintr-o activă eroziune, cele mai bune condiţiuni de circulaţie atât în lungul cât şi în latul lor. De aici gradul mare de populare şi exploatare în care se găseşte regiunea colinară a judeţului Prahova. Partea de sud a ţinutului e o câmpie de sub munte care se pierde în marea câmpie a Dunării de jos.

Clima şi ape. Clima este o îmbinare de climă aspră şi umedă în zona muntoasă, climă de tranziţie în dealuri şi foarte apropiată de cea stepică, în câmpie. E de remarcat însă că linia Prahovei este şi o limită între o zonă foarte umedă (1.000-1.200 mm precipitaţiuni anuale în Bucegi, 700-800 în dealuri) şi una secetoasă ; reprezintă deci contactul dintre influenţele îndepărtate ale oceanului şi cele mai apropiate ale continentului.

Toate apele regiunii (Cricovul-Dulce, Doftana, Cricovul-Sărat, etc.,) se adună fie în Prahova, fie în Teleajen, cele două râuri de căpetenie ale judeţului.

Vegetaţia. Păşunea alpină este larg dezvoltată în Bucegi, dar şi pe culmile dintre Prahova şi Teleajen. Sub limita lor inferioară începe pădurea de brazi, care, încă de pe la 1.400 m începe lupta cu făgeturile. Fagii formează de altfel în acest ţinut esenţa principală a pădurilor. În regiunea dealurilor şi în depresiunea de sub munte el a fost aproape complet stârpit şi înlocuit cu culturi şi plantaţiuni de pruni. Dealurile dinspre câmpie, şi ele mult despădurite, păstrează totuşi, pe vârfurile mai înalte, întinşi codri de stejari. În câmpie pătrunde ca un golf stepa cu graminee, întreruptă pe alocuri, de păduri slab dezvoltate.

Bogăţii minerale. În partea subcarpatică, judeţul e unul din cele mai bogate ţinuturi cu minereuri de lagună de la noi, mai ales sare şi petrol. Până în anii din urmă, acest judeţ producea, proporţional, cea mai mare cantitate de petrol din întrega Ţară. Astăzi, el urmează imediat după judeţul Dâmboviţa. Toată regiunea subcarpatică este recunoascută ca o zonă cu întinse zăcăminte de lignit.

Judeţul P. este al doilea judeţ din ţară în privinţa întinderii extracţiilor de petrol şi cel dintâi centru de distilare a lui, înzestrat cu numeroase şi mari rafinării.

3

Pe lângă acestea, judeţul posedă o variată industrie, fabrici de bere, spirt, postav, sticlărie, metalurgie, tăbăcărie, materiale de construcţie, cherestea şi mai multe mori.Prin întinsele livezi de pruni şi producţia sa de ţuică, judeţul P. se aşează în fruntea judeţelor ţării. Cultura viţei de vie în zona dealurilor îi aduce însemnate venituri. Agricultura din sudul judeţului, exploatările pădurilor ce acoperă munţii şi creşterea vitelor formează alte trei ramuri de activitate economică.

Pitorescul său natural, regiunile muntoase cu localităţi climatice renumite până peste hotare şi cercetate de numeroşi vizitatori şi turişti, au dezvoltat mari şi bogate comune pe valea Prahovei.

Comerţ. Comerţ dezvoltat şi export de petrol, lemne de foc, cherestea, vinuri, ţuică, pielărie, lână, textile (postavuri) şi materiale de construcţie.

Drumuri. Judeţul P. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 3.442 km 094 m împărţită astfel :

Drumuri naţionale 180 km 221 m, din care 170 km 623 m sunt întreţinuţi de Direcţiunea Generală a Drumurilor iar restul de 9 km 598 m fiind întreţinuţi de comunele urbane.

Drumuri judeţene 851 km 151 m din care administraţia judeţului întreţine 756 km 666 m (pietruiţi şi pavaţi), iar comunele urbane 7 km 871 m.

Drumuri comunale 2.410 km 722 m.Lungimea podurilor este de 13.560,13 m, repartizată astfel : poduri naţionale 3.002,63

m, judeţene 6.356,85 m, comunale 4.191,65 m.Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi :

• Bucureşti – Ploieşti - Braşov• Târgovişte - Sinaia• Ploieşti - Buzău• Ploieşti - Târgovişte

Calea ferată. Judeţul P. este străbătut de o reţea de cale ferată de 220 km repartizată astfel: 89 km linii principale, linii principale simple 49 şi 125 km linii secundare simple.

Itinerarii principale : Exprese : Bucureşti – Arad – Decebal (Budapesta – Viena –Paris). Rapide : Bucureşti – Arad – Decebal şi Oradea – Episcopia Bihorului (Budapesta - Viena – Paris), Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă (Varşovia, Berlin, Praga, Moscova), Bucureşti – Galaţi.

Accelerate : Bucureşti – Oradea - Halmei (Praga), Bucureşti – Iaşi – Chişinău (Kiev, Moscova), Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica Vodă, Bucureşti – Arad, Bucureşti – Galaţi.

Staţii importante : Ploieşti (Sud, Vest), Câmpina, Băicoi, Sinaia, Predeal, Buda.Pe lângă liniile de mai sus, exploatate de C.F.R., menţionăm şi liniile : Ploieşti Sud – Văleni – Mâneciu şi Băicoi - Moreni, exploatate de judeţ.

Poştă, telegraf, telefon. În judeţul P. sunt 20 oficii P.T.T. de stat din care 2 la Ploieşti; 1 oficiu autorizat la Mâneciu Ungureni, 5 agenţii speciale, 1 oficiu balnear la Poiana Ţapului şi 17 gări cu serviciu poştal.

21 localităţi cu oficii telefonice. Staţiuni climatice, balneare, turism.

Slănicul Prahovei, staţiune balneo-climatică situată în orăşelul cu acelaşi nume, într-o regiune de coline, multe formate din sare gemă care a ieşit la suprafaţă. Altitudine 390 m. Climat temperat şi constant.

4

Ape cloruro-sodice concentrate (fier, iod, sulf şi nămol). Indicaţiuni: reumatism cronic, gută, nevralgii, rahitism, anemie, afecţiuni ginecologice. Modeste hoteluri şi case în oraş. Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., restaurante. Gară locală pe linia Ploieşti- Slănic.

Telega, mică staţiune balneo-climatică, situată la 15 km de Câmpina, în regiunea colinelor înalte, la 410 m înălţime. Ape cloruro-sodice concentrate. Indicaţiuni: reumatism, nevralgii, anemie. Modeste hoteluri şi camere mobilate în oraş. Doctori, farmacie, restaurant, gară la Doftana pe linia Câmpina-Doftana.

Sinaia, Reşedinţă Regală de vară, staţiune climatică subalpină aşezată la poalele munţilor Bucegi, care o adăpostesc la Nord, la o altitudine de 800 până la 1000 m. Climat dulce, temperatura mijlocie de 14°C. Toamna şi în Iunie, ploi. Localitate recomandată neurastenicilor, convalescenţilor, anemicilor.

Mare stabiliment de hidro şi fizioterapie, complet şi luxos, proprietatea Ministerului Apărării Naţionale.

Staţiune elegantă de agrement şi repaus, mai ales pentru elita Bucureştilor. Numeroase hoteluri, vile elegante, pensiuni şi camere mobilate. Medici, farmacie, spital, oficiu P.T.T., numeroase restaurante de toate categoriile. Teatru, cazinou, parc. Staţie C.F.R. pe linia Bucureşti- Braşov. Numeroase trenuri de lux, accelerate.

Poiana Ţapului, staţiune climatică subalpină (880 m înălţime), aşezată pe o vale largă şi mai expusă soarelui decât Sinaia. Localitate de repaus pentru neurastenici, convalescenţi şi anemici. Hoteluri modeste, vile şi camere mobilate. Doctor, farmacie, telefon, restaurante. Staţie c.f. pe linia Bucureşti-Braşov. De vizitat marea cădere de apă « Urlătoarea ». Excursii în munţi.

Buşteni, staţiune climatică subalpină (880 m înălţime), aşezată la poalele munţilor Caraimanul şi Coştilele pe o vale mai largă şi mai expusă la soare decât Poiana Ţapului, deci mai sănătoasă. Un izvor de apă minerală cloruro-sodică. Un stabiliment de hidro-mecano-terapie, cu băi minerale. Hoteluri, numeroase vile, pensiuni, doctor, farmacie, oficiu P.T.T., staţie c.f. pe linia principală Bucureşti- Braşov. Excursii în munţi pe frumoasa « Valea Cerbului ». Munţii oferă aici aspectul cel mai grandios : lanţul Bucegilor face un cot şi părăseşte valea Prahovei.

Azuga, staţiune climatică de mai puţină importanţă aşezată pe valea Prahovei, la confluenţa cu pârâul Azuga. Înconjurată de munţi înalţi, situată la aproape 1.000 m înălţime. Recomandată pentru cura de repaus şi înălţime.

Vălenii-de-Munte, staţiune de vilegiatură, aşezată în regiunea dealurilor, între livezi de pruni şi păduri, la 430 m înălţime. Climat plăcut, căldura micşorată de prezenţa pădurilor.În timpul verii aici se ţin cursurile Universităţii populare, sub conducerea d-lui prof. N. Iorga.Câmpina, staţiune climatică la 430 m înălţime, cu frumoase poziţii naturale.Breaza-de-Jos şi Breaza-de-Sus, două frumoase sate româneşti ascunse între livezi şi căutate pentru pitorescul lor.

Comarnic, staţiune climatică de interes local.Brebu, staţiune de odihnă şi recreaţie, aşezată pe valea Doftanei, la 500 m înălţime.Mânăstirea Suzana, staţiune de vilegiatură, aşezată într-o splendidă poziţie naturală pe valea Teleajenului, la 760 m înălţime.

Cheia, staţiune de repaus, aşezată într-o căldare, la 880 m înălţime, înconjurată de brazi, în plină dezvoltare.

Partea de Nord a judeţului Prahova impune o importanţă turistică internaţională.Excursii şi puncte de plecare pentru excursii din oricare dintre staţiunile de pe valea

Prahovei şi valea Teleajenului.

5

Aproape toate drumurile sunt marcate de Touring-Clubul României şi alte organizaţii turistice. Case de adăpost : « Omul », « Vârful cu Dor », « Vânătorilor de munte », « Schiel », « Diham », « Piscul Câinelui ».

2.Capacitatea şi activitatea turistică a judetului Prahova

2.1.Capacitatea structurilor de cazare si fluxuri turistice

În ansamblul mişcării turistice din România, în judeţul Prahova condiţiile specifice ale teritoriului oferă posibilităţi de dezvoltare aproape a tuturor formelor de turism, dintre care se detaşează zonele şi complexele turistice pentru sporturile de iarnă, pescuitul şi vânătoarea, vestigiile istorice, monumentele şi ansamblurile de arhitectură, agroturismul şi turismul religios.. Judeţul Prahova dispune de 403 unităţi de cazare turistică cu 5365 de camere, respectiv 11060 locuri de cazare.

Unităţile de cazare se prezintă astfel:

Tip structura de cazare 1 * 2* 3* 4* 5* TotalApartamente de inchiriat 1 2 3Cabane 3 4 2 9Camere de inchiriat 10 46 24 80Hosteluri 3 3 6Hoteluri 3 28 27 9 1 68Hoteluri apartament 2 2Moteluri 1 7 5 13Pensiuni agroturistice 2 2Pensiuni turistice 4 45 91 19 1 160Vile 3 20 25 6 6 60Total 24 154 183 34 8 403

Sursa: www.mdrt.ro

Tabela 2.1.Structura unitatilor de cazare dupa tip si categorie de clasificare.

6

6%

38%

45%

8%

2%

Graficul 2.1.Ponderea categoriilor de clasificare in totalul structurilor de cazare

1

2

3

4

5

1% 2%

20%

1%

17%

0%3%

0%

40%

15%

Graficul 2.2.Ponderea tipurilor de unitati de cazare in total

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Apartamente de inchiriatCabaneCamere de inchiriatHosteluriHoteluriHoteluri apartamentMoteluri

Pensiuni agroturisticePensiuni turisticeVile

7

Tipuri de structuri de

primire turistica

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare

si judete

AniAnul 1995

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri

Total Prahova 10520 10020 10289 9465 9906 10339Sursa: www.insse.ro Tempo Online

Tabela 2.2. Capacitatea de cazare turistică existentă în judeţul Prahova

Graficul 2.3.Capacitatea de cazare turistică existentă în judeţul Prahova

Anul 1995

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

8800

9000

9200

9400

9600

9800

10000

10200

10400

10600

10800

Series1

Tipuri de structuri de

primire turistica

Tipuri de turisti

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare

si judete

AniAnul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

UM: Numar

Total Total Prahova 966079 1062527 1017187 816753 799048- Romani Prahova 821607 885205 846074 683922 664127- Straini Prahova 144472 177322 171113 132831 134921

Sursa: www.insse.ro Tempo Online

Tabela 2.3. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de turişti.

8

Sursa: www.prahova.insse.ro

Tabela 2.4.Capacitatea şi activitatea turistică în judeţul Prahova

2.2.Capacitatea structurilor de alimentaţie

Tipul unitatii de alimentatie 1* 2* 3* 4* 5* TotalBar de zi 3 19 21 12 1 56Braserie 1 1Bufet Bar 4 5 1 10Café Bar 2 2Cafenea 1 1Cofetarie 1 1 2Crama 1 1Disco Bar 1 1 4 6Discoteca 1 1Fast Food 1 1 4 6Pizzerie 1 1Restaurant Autoservire 1 1Restaurant Clasic 2 47 44 10 1 104Restaurant cu specific austric 1 1

9

Restaurant cu specific frantuzesc 1 1Restaurant cu specific local 1 1Restaurant cu specific romanesc 1 1 2Restaurant cu specific unguresc 1 1Restaurant vanatoresc 1 1Snack-Bar 5 2 7Terasa 1 1Total 11 84 85 23 4 207

Sursa: www.mdrt.ro

Tabela 2.5. Capacităţile de alimentaţie pe tipuri de unităţi şi categorii de clasificare

În total, în Prahova există 207 unităţi de alimentaţie însumând 24383 de locuri, reprezentând dublul locurilor de cazare, o proportionalitate foarte buna in comparative cu acestea.

10

3.Amenajarea şi zonarea turistică în judeţul Prahova

3.1.Zonarea turistică, potenţial natural şi cultural, obiective turistice

Zonarea turistică reprezintă un instrument de bază în valorificarea optimă a potenţialuluituristic al unui teritoriu, indiferent de dimensiunile acestuia, pe baza unui demers interdisciplinar rezultat din diversitatea elementelor luate în considerare. Delimitarea zonelor turistice a avut la bază evaluarea cantitativă şi calitativă acomponentelor de potenţial turistic, unele elemente de infrastructură şi echipare edilitară, precum şi relaţia cu principalele artere naţionale de circulaţie şi accese dinspre alte judeţe, respectiv:- DN 1 dinspre Bucureşti spre judeţul Braşov, prin valea Prahovei;- DN 1 – DN 1A spre judeţul Braşov, prin valea Teleajenului;- DN 1 B spre judeţul Buzău prin Ploieşti. Principalele zone turistice identificate sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, ValeaTeleajenului, Slănic şi zona Drajna – Ceraşu – Starchiojd care fac parte din arealul montan şisubmontan; Valea Cricovului Sărat aparţinând zonei colinare şi zona Ploieşti – Balta Doamneisituată în zona de câmpie a judeţului. Zona turistică Valea Prahovei Situată în partea vestică şi nord vestică a judeţului, valea Prahovei este printre cele maivechi şi reprezentative zone turistice ale României. Principalul traseu în zonă este DN 1 careurmează Valea Prahovei şi constituie direcţia pe care se va realiza viitoarea autostradă Bucureşti– Braşov. Potenţialul natural al zonei este remarcabil. Munţii Bucegi se impun prin abrupturiputernice, relief glaciar, creste şi muchii stâncoase spectaculoase, văi sălbatice cu cascade, platou situat la 2.000 m cu numeroase puncte de belvedere, cu forme de eroziune eoliană ca Sfinxul şi Babele, întins domeniu schiabil, trasee variate de aplinism. Parcul natural Bucegi este zonă protejată de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000 şi include rezervaţiile naturale “Abruptul Prahovean Bucegi”, “Munţii Colţii lui Barbeş”. Alte rezervaţii protejate prin lege sunt: “Locul fosilifer Plaiul Hoţilor” şi “Arinişul de la Sinaia – Cumpătu”. De cealaltă parte a Prahovei, Munţii Gârbova-Baiului se remarcă prin pajişti atractivedatorate culmilor montane rotunjite, prelungi, cu întinse domenii de păşuni. Fauna şi flora locală cuprind numeroase specii protejate. În Sinaia există izvoare de ape minerale.De asemenea în zonă există rezervaţii şi monumente ale naturii de interes local. Obiectivele de interes cultural sunt concentrate în principalele localităţi turistice dinzonă:- Sinaia, staţiune montană de interes naţional, dar şi staţiune balneară, localitatea care s-a dezvoltat lângă Mănăstirea Sinaia începând cu sec. al XVIII-lea, este cea mai importantă localitate turistică de pe valea Prahovei. Deţine numeroase obiective culturale, dintre care semnalăm: complexul arhitectural Peleş, Mănăstirea Sinaia, casele memoriale George Enescu, Nicolae Iorga, Anastasie Simu, cazinoul Sinaia.- Buşteni, staţiune montană de interes naţional, are ca obiective: muzeul Cezar Petrescu, fabrica de hârtie (arhitectură industrială 1882), locuinţe neoromâneşti şi vile construite la sfârşitul sec.

11

al XIX-lea şi în prima jumătate a sec. al XX-lea, monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, crucea comemorativă de pe Caraiman (2.291 m).- Azuga staţiune montană de interes naţional, atestată din sec. al XIX-lea, a avut iniţial caracter predonderent industrial, dar cu timpul şi-a adăugat şi un rol turistic favorizat de resursele naturale deosebite. Din punct de vedere cultural include locuinţe orăşeneşti, de factură montană sau sătească specifice începutului de secol XX, un cimitir al eroilor.- Breaza – staţiune montană de interes local, cu o poziţie mai izolată faţă de traficul intens de pe valea Prahovei, dar în imediata apropiere a drumului naţional DN 1, localitatea oferă un cadru atractiv şi odihnitor. Dintre obiectivele culturale menţionăm: Biserica Sf. Nicolae din Breaza de Sus, Biserica Sf. Gheorghe şi Sfinţii Împăraţi din Breaza de Jos, Palatul Gh. Bibescu, Monumentul eroilor. Fondul etnografic local este foarte valoros: case tradiţionale, ţesături, broderii, port şi obiceiuri populare.- Comarnic, localitate atestată din 1532, este situată la aprox. 500 m altitudine, într-o zonă de relief molcom, cu păşuni şi fâneţe întinse, activităţile tradiţionale fiind pomicultura şi creşterea vitelor. Devenită oraş odată cu dezvoltarea industriei, localitatea a păstrat nealterate meşteşugurile tradiţionale: cioplitul lemnului şi al pietrei, şindrilăria, cusături şi ţesături. Obiectivele de interes deosebit sunt: Biserica “Schitul Lespezi” (sec. al XVII-lea), Biserica “Sf. Nicolae” din Vatra Satului, Biserica “Sf. Gheorghe” din Poiana, Crucea de piatră (1741) de la km 11, Castelul lui George Valentin Bibescu din Posada (devenit centru de restaurare apatrimoniului artistic), Muzeul Cinegetic al Carpaţilor.- Câmpina – municipiul cu funcţiuni complexe, atestat la 1503, are ca principale obiective de interes turistic: Muzeul memorial Nicolae Grigoreascu şi Muzeul Memorial B. P. Haşdeu.- Talea, localitate rurală, situată într-o zonă de dealuri cu păşuni, fâneţe şi păduri de foioase. Modul de viaţă tradiţional al locuitorilor şi natura nepoluată fac din această localitate un loc favorabil agroturimului. Obiectiv turistic poate fi Biserica “Sf. Nicolae”.- Cornu, localitate atestată în 1581, cu microclimat submontan, cu climă blândă, favorabilă bolilor cardiovasculare, respiratorii şi nevrozelor, prezintă şi un interes cultural prin: Biserica de lemn “Înălţarea Domnului”, Monumentul eroilor şi muzeul satului (istorie şi etnografie-folclor).- Băneşti – deţine Monumentul “Aurel Vlaicu”.- Filipeştii de Pădure – are ca obiective culturale: conacul Filipescu, ruinele Palatului postelnicului C. Cantacuzino, ruinele Poştei Vechi.- Floreşti – are ca obiectiv Palatul de la Floreşti (“Micul Trianon”).- Călineşti – conacul Mavru – Cantacuzino, biserica Adormirea Maicii Domnului.- Măgureni – ruinele Palatului Cantacuzino, biserica Sf. Treime. Formele de turism practicabile în zonă sunt foarte variate. Preponderente sunt turismul montan (drumeţii, sporturi de iarnă), de odihnă şi recreere, vânătoare şi pescuit sportiv. De asemenea sunt condiţii favorabile pentru turismul balnear (Sinaia), agroturim (Cornu, Talea, Poiana Ţapului, Proviţa de Jos), turismul intinerant cu valoare culturală (pe întregul traseu al Văii Prahovei), turismul pentru întruniri şi seminarii (Sinaia).

Zona turistică Valea Doftanei Desfăşurată pe direcţia nord-sud, despărţită de Valea Prahovei prin masivul muntosGârbova, această zonă turistică are acces din DN 1 de la municipiul Câmpina, pe drumul judeţean DJ 207 care urmează cursul Doftanei. Cadrul natural deosebit, cu peisaje magnifice şi climat prietenos, în special în zonasubmontană, fondul cinegetic şi piscicol deosebit din zona montană, lacurile sărate şi apele

12

minerale de la Telega şi Brebu constituie un potenţial turistic natural, care încă nu este valorificat la întreaga sa capacitate.Principalele localităţi de interes turistic din zonă sunt:- Telega – recunoscută încă din 1354 pentru importanţa ei în extracţia sării, situată în apropiere de Câmpina, este staţiune balneară de interes local, ale cărui lacuri sărate sunt amenajate pentru băi de agrement şi tratament balneoclimateric. Ca obiective culturale menţionăm cele 5 biserici ale comunei (sec. XVII – XVIII).- Teşila şi Trăisteni, localităţi rurale situate în depresiunea Teşila pe cursul superior al Doftanei, sunt apreciate pentru climatul blând şi nepoluat, cadrul tradiţional al locuirii, precum şi pentru punctele de interes turistic: lacul Păltinoasa şi barajul Paltinu, Cheile Doftanei sau ale Brebului, Vârful Secăriei. Atelierele meşteşugăreşti ilustrează fondul etnografic local (prelucrare lemn, ţesături, broderii).- Brebu Mănăstirei, localitate atestată din sec. al XVI-lea, are ca principal obiectiv ansamblul Mănăstirii Brebu, format din casa domnească (în care s-a organizat Muzeul de Istorie al sec. al XVII-lea), biserica Sf. Arhangheli, clopotniţa şi zidurile de incintă. Formele de turism practicabile în zonă sunt: turismul de odihnă şi recreere, drumeţiimontane, vânătoare şi pescuit sportiv (în Teşila şi Trăisteni), turism balnear (Telega), cultural(Brebu), agroturism (Teşila, Trăisteni, Brebu, Telega, Şotrile). Deşi cunoscută, Valea Doftanei nu este exploatată turistic corespunzător resurselor pecare le deţine.

Zona turistică Valea Teleajenului Desfăşurată pe râul Teleajen, din nordul judeţului până în zona centrală la Boldeşti-Scăieni, include parte din arealul montan şi coboară pe valea mijlocie a Teleajenului în zonacolinară. Calea de acces în zonă este vechiul drum de legătură între Tara Românească şiTransilvania, astăzi drumul naţional DN 1A. Potenţialul turistic natural este apreciabil, în special în partea nordică unde se desfăşoară Munţii Ciucaş cu forme spectaculoase: abrupturi, grohotişuri, stânci bizare, numeroase puncte de belvedere, chei, domeniu schiabil. Aici se află şi rezervaţia de interes naţional protejată prin lege “Tigăile din Ciucaş”. Fondul cinegetic şi cel piscicol este deosebit de bogat. Principalele localităţi de interes turistic, de la sud la nord cu acces dinspre Ploieşti sunt:- oraşul Boldeşti-Scăieni, centru economic al văii Teleajenului este cunoscut pentru statuia lui Teodor Diamant care a creat falansterul în 1835;- Lipăneşti localitate rurală pe teritoriul căreia se află: vechea mănăstire Zamfira (1743), actuala mănăstire Zamfira (1855 – 1857);- Mălăeşti – la confluenţa Vărbilăului cu Teleajenul se află urmele unui castru roman;- Făgetu – deţine ca monument istoric “Hanul Roşu” (1610) în care este amenajat Muzeul văii Teleajenului şi al transporturilor;- Gura Vitioarei – săpăturile arheologice au dat la iveală urmele unei fortificaţii dacice;- oraşul Vălenii de Munte, atestat documentar în 1431, situat la intersecţia vechiului drum comercial al Braşovului cu drumul spre Buzău prin depresiune Drajna, vechi centru de locuire, are ca obiective turistice: casa memorială “Nicolae Iorga”, casa memorială “Miron Radu Paraschivescu”, muzeul amenajat în casa în care a locuit pictorul Nicolae Tonitza, mănăstirea Văleni, biserica Berevoieşti;

13

- Homoriciu – cu ruinele (sec. XV) din cătunul Podari, care se presupune că reprezintă vechea cetate Teleajen.- Cheia – localitate apărută ca un cătun în apropierea mănăstirii Cheia, este staţiune montană de interes local, cu climat subalpin, aer putenic ozonat, punct de plecare pentru drumeţii montane spre munţii Ciucaş – Zăganu. Obiective de interes turistic sunt: complexul Mănăstirii Cheia, muzeul “Natura Văii Teleajenului”, Mănăstirea Suzana. Forme de turism în zonă sunt: turism montan, drumeţii, vânătoare şi pescuit sportiv,odihnă şi recreere în Valea superioară a Teleajenului (de la Măneciu la Cheia), turism cultural,odihnă şi recreere precum şi agroturism (Valea mijlocie a Teleajenului).

Zona turistică Slănic Amplasată central în cadrul judeţului, cu acces din DN 1 de pe valea Teleajenului, prinDj 102, este o zonă de deal cu resurse balneare (nămol terapeutic, lacuri terapeutice cu apăsărată, salină terapeutică). Rezervaţia geologică “Muntele de sare” de la Slănic este declarată de interes naţional, fiind protejată prin lege. Zona este reprezentată prin:- oraşul Slănic, staţiune balneoclimaterică de interes naţional, cunoscută pentru exploatările de sare încă din sec. al XVI-lea, unde pot fi vizitate: salinele, clădirea fostei Cancelarii a Salinei (cu Muzeul Sării), biserica Cămărăşiei (sec. al XVIII-lea). Tratamentele se fac la Baia Baciului, amenajată ca punct balneologic.- Aluniş şi Ştefeşti - localităţi rurale, cu climat blând, gospodării şi mod de viaţă tradiţional. Forme de turism practicabile sunt: turismul balnear, odihnă şi recreere (Slănic),agroturism (Aluniş, Ştefeşti).

Zona turistică Drajna – Ceraşu – Starchiojd Situată în partea estică a judeţului, zona este străbătută de drumul judeţean Dj 102B,care face legătura cu judeţul Buzău, şi face parte din arealul subcarpatic, cu peisaje variate, factori climatici de cruţare, ape minerale nevalorificate. Localităţile de interes turistic sunt:- Drajna de Jos – cu locuinţe tradiţionale care formează un ansamblu arhitectural rural închegat, castelul familiei Filipescu, moara de apă Warthiadi.- Drajna de Sus – deţine castrul roman de la Grădişte.- Ceraşu – situată într-un cadru natural deosebit de pitoresc are ca obiective: bisericile din localitate, casele cu arhitectură tradiţională, cimitirul eroilor de la Tabla Buţii, rezervaţia de urşi Valea Borului, fond etnografic reprezentat prin meşteşuguri (sculptură, icoane pe sticlă).- Slon – săpăturile arheologice au scos la iveală cetatea medievală; se pot vizita ateliere meşteşugăreşti (prelucrare lemn, covoare, broderii).- Starchiojd – situat într-o interesantă zonă etnografică adăposteşte câteva clădiri cu arhitectură populară specifică zonei muntoase, precum şi bisericile cu hramul Cuvioasa Paraschiva şi Sf. Nicolae (sec. XVIII). Formele de turism practicabile în zonă sunt: turismul itinerant cu valenţe culturale,turismul de odihnă şi recreere, agroturimul, turismul sportiv – călărie, ciclism (Ceraşu).

Zona turistică Valea Cricovului Sărat Situată în partea central-estică a judeţului, zona este străbătută de drumul naţionalDN 1B (Ploieşti – Buzău) şi drumul judeţean Dj 102C care urmează Valea Cricovului Sărat pe

14

direcţia nord-sud dinspre judeţul Buzău. Face parte din arealul colinar, cu peisaje de deal, bioclimat sedator, podgorii renumite şi ape minerale nevalorificate. Localităţile reprezentative sunt:- oraşul Urlaţi, aşezare străveche care deţine: complexul arhitectural Bellu (azi muzeu de etnografie), renumite podgorii în teritoriul administrativ.- Albeşti – Paleologu, cu biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sfinţii Cozma şi Damian.- Apostolache, are ca obiectiv mănăstirea Apostolache (1595).- Sângeru, în care s-a organizat un muzeu cu profil complex (istorie, etnografie şi ştiinţele naturii).- Oraşul Mizil, cu monumentul comemorativ al lui Grigore Tocilescu.- Vadu Săpat, săpăturile arheologice au identificat un centru meşteşugăresc din sec. V – VII.- Ceptura de Jos şi Tohani – centre viticole renumite. Până în prezent activităţile turistice sunt slab dezvoltate în zonă, dar resursele existentear permite practicarea unor forme variate de turism: agroturism, turismul uval, cultural.

Zona turistică Ploieşti - Gherghiţa Situată în sudul judeţului, în arealul de câmpie, importanţa turistică a acestei zone estemarcată de municipiul Ploieşti, reşedinţa de judeţ, în care se intersectează principalele drumuricare străbat judeţul: DN 1, DN 1A, DN 1B. Interesul turistic este legat de valorile cultural-istorice prezente în localităţi:- mun. Ploieşti – vechi centru de schimb şi meşteşugăresc, are în prezent un rol funcţional complex şi deţine numeroase obiective culturale, dintre care menţionăm: Muzeul de istorie şi arheologie, Muzeul judeţean de Artă, Palatul Culturii, Muzeul de Ştiinţele naturii, Muzeul memorial I.L. Caragiale, Muzeul Hagi Prodan, Halele Centrale, biserica Domnească “Sf. Apostoli Petru şi Pavel”.- Târgşorul Vechi, cuprinde o rezervaţie arheologică cu un castru şi terme romane, vestigii medievale, ruinele a două biserici (sec. XV – XVI), muzeu în aer liber, ruinele fostei mănăstiri Târgşor.- Ghighiu – cu mănăstirea Ghighiu (sec. XVI) şi ultimii stejari seculari care au făcut parte din codrii Vlăsiei.- Puchenii Mari, deţine o biserică pictată de Nicolae Grigorescu.- Gherghiţa, aşezare străveche, târg în sec. XIV – XV, cu Biserica Domnească Sf. Procopie, mănăstirea Malamuc, schitul Ruptura.- Drăgăneşti, cu ctitoria lui Şerban Cantacuzino cu hramul Intrarea în Biserică (1667) şi casele Cantacuzinilor (1658).- Oraşul Băicoi – la nord-vest de Ploieşti, situat într-o zonă colinară cu resurse balneare, este cunoscut pentru băile Ţintea, staţiune balneară de interes local, cu ape minerale clorurat-sodice şi sulfuroase.- Valea Călugărească, la est, la limita zonei viticole este renumită pentru podgorii. Formele de turism practicabile în această zonă sunt: turismul itinerant cu valenţeculturale, ştiinţifice, de afaceri (în mun. Ploieşti), balnear (Ţintea), uval (Valea Călugărească).

15

3.2.Amenajarea structurilor turistice de agrement şi sportive

Structurile pentru sporturi de iarnă, bine reprezentate pe valea Prahovei, sunt amplasate în principalele staţiuni turistice după cum urmează:• Sinaia – deţine 12 pârtii de schi de dificultăţi diferite (pentru pregătire medie, avansată şi schi fond), precum şi instalaţii tehnice de urcat pe cablu diversificate: 2 telecabine, 2 telescaun, 5 teleschii; totodată, la dispoziţia turiştilor există şcoli de schi şi snowboard şi centre de închiriere a echipamentelor şi materialelor sportive;• Buşteni – dispune de 3 pârtii de schi (pentru începători, avansaţi şi schi fond), 2 telecabine (Buşteni – Babele, Babele – Peştera) şi 1 teleschi;• Azuga – deţine amenajări pentru sporturile de iarnă dezvoltate în ultimii ani, care constau în: 2 pârtii (dintre care o pârtie olimpică 3.042 m), 18 km pentru schi fond, 1 telescaun, 1 teleschi şi schilifturi. Zona montană de pe valea Teleajenului oferă un cadru natural favorabil practicăriisporturilor de iarnă, dar, până în prezent nu există amenajări în acest scop, domeniul schiabilfiind nevalorificat. Structurile de agrement şi sporturi de vară sunt dezvoltate, în principal, în structurileturistice de pe valea Prahovei, dar şi, în mai mică măsură, în zonele turistice Slănic, valeaDoftanei. Staţiunea Sinaia cuprinde cea mai diversificată bază de agrement şi sporturi de vară: popicăria mecanică, jocuri mecanice, mese de biliard, piscine, video-discoteci, discoteci, care deobicei funcţionează pe lângă hoteluri. Totodată sunt disponibile terenuri şi săli de sport. Staţiunile Buşteni şi Azuga deţin, de asemenea, terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis,precum şi o sală de sport şi 2 săli de forţă (în Buşteni). Toate cele trei staţiuni constituie puncte de plecare pentru numeroase trasee montanemarcate şi trasee de alpinism cu grade diferite de dificultate, inclusiv trasee velo tout-terrain(Sinaia). Excursiile şi drumeţiile montane organizate cu ghizi calificaţi sunt posibile prin birourile de turism existente. Tot pe Valea Prahovei, localităţile Comarnic şi Cornu deţin terenuri de sport şi aucondiţii pentru cicloturism, montain-bike şi schi randonee (centru de închiriere echipamente). În zona turistică Valea Doftanei există trasee turistice marcate de dificultate mică şi suntposibilităţi de organizare a unor partide de vânătoare, precum şi de practicare a călăriei. Pe Valea Teleajenului structurile de agrement sunt aproape inexistente. În ultimii ani saufăcut primele încercări de formare a acestora prin crearea condiţiilor pentru practicarea călăriei (închirieri de cai şi echipamente de călărie) şi mountain-bike în Măneciu-Cheia şi Ceraşu. Multe din traseele turistice montane din munţii Ciucaş sunt marcate. Distribuţia dezechilibrată a structurilor de agrement şi sport la nivel judeţean, cuconcentrarea acestora aproape exclusiv pe valea Prahovei, reflectă exploatarea intensivă apotenţialului turistic din această zonă şi slaba valorificare a acestuia în restul teritoriului.

Dotări sportive:- 4 săli de sport independente în localităţile: Ploieşti, oraşele Sinaia, Breaza, Azuga;- 2 săli polivalente în oraşele Plopeni şi Buşteni;- 20 săli de sport în unităţi de învăţământ (mun. Ploieşti, oraşele Câmpina, Plopeni,Băicoi);

16

- 1 patinoar în mun. Ploieşti;- 3 bazine înot acoperite în Câmpina, Sinaia, Ploieşti;- 5 complexe sportive situate în mun. Ploieşti şi oraşul Plopeni;- 26 stadioane în unităţile administrativ teritoriale: mun. Ploieşti, Câmpina, oraşele Mizil, Vălenii de Munte, Măneciu, Urlaţi, Azuga, Breaza, Slănic, Băicoi, Buşteni, Sinaia, Boldeşti-Scăieni, comunele Floreşti, Filipeştii de Pădure, Brazi, Valea Călugărească;- 57 terenuri de fotbal în comune;- dotări pentru sporturi de iarnă în oraşele Sinaia, Buşteni, Azuga . Dotările sportive sunt relativ bine reprezentate în teritoriul judeţului, cu excepţiazonelor de E şi S, în care sunt necesare deplasări lungi pentru participarea la activităţi sportive.

3.3.Amenajarea structurilor de tratament balnear

Staţiunile Sinaia şi Slănic concentrează întreaga bază de tratament din judeţul Prahova. Sinaia – dispune de mai multe izvoare minerale, bioclimat sedativ, aer puternic ozonat şi deţine o bază de tratament pentru nevroze, boli endocrine şi metabolice. Slănic – are ca factori de cură lacurile sărate, nămolul terapeutic şi salina terapeutică şieste dotat cu un complex balnear unde se tratează afecţiuni respiratorii. Localitatea Telega – cu lacuri sărate amenajate în prezent pentru băile de agrement,izvoare cu ape minerale şi nămol terapeutic, constituie o resursă valoroasă insuficientvalorificată. Localitatea Ţintea (lângă oraşul Băicoi) cu ape minerale de tip clorurat, sulfatat, calcicşi sodic nu deţine o bază de tratament corespunzătoare.

3.4.Amenajarea structurilor culturale

Principalele dotări culturale din mediul urban şi rural de care dispune judeţul Prahovasunt:• Teatrul Municipal “Toma Caragiu” în municipiul Ploieşti;• Filarmonica “Paul Constantinescu” în municipiul Ploieşti;• 2 case de cultură municipiile: Ploieşti şi Câmpina;• Casa de Cultură a Sindicatelor în mun. Ploieşti;• 11 case de cultură orăşeneşti - Băicoi, Boldeşti Scăieni, Breaza, Buşteni, Comarnic,Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic Prahova, Urlaţi, Vălenii de Munte;• 88 cămine culturale în satele reşedinţă de comună şi 87 în celelalte sate;• Biblioteca Judeţeană “Nicolae Iorga” Ploieşti;• 99 biblioteci publice;• 2 muzee de importanţă naţională: Muzeul Naţional Peleş – Sinaia, Muzeul Naţionalal Petrolului – Ploieşti;• 6 muzee de importanţă judeţeană: - Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova – Ploieşti cu secţiile: Muzeul Ceasului “Nicolae Simache”, Muzeul Memorial “Nichita Stănescu”, Muzeul Memorial “I.L. Caragiale”, Muzeul Memorial “Paul Constantinescu” în Ploieşti, iar în judeţ: Complexul Muzeal “Nicolae Iorga” – Vălenii de Munte, (subsecţii: Muzeul Memorial “Nicolae Iorga”, Expoziţia de artă religioasă, Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului) Muzeul Memorial “Cezar Petrescu” –

17

Buşteni, Conacul Bellu – Urlaţi, Casa Domnească “Matei Basarab şi Vasile Lupu” – com. Brebu, Conacul “Pană Filipescu” – com. Filipeştii de Târg, Rezervaţia Arheologică Budureasca – sat Vadu Săpat, com. Fântânele;- Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii – Ploieşti; Palatul Culturii cu secţiile: Muzeul de Biologie Umană şi Acvariul (Ploieşti), Muzeul Rezervaţiei Bucegilor – oraş Sinaia, Muzeul Cheia – com. Măneciu; Muzeul Sării (Casa Cămărăşiei) – oraş Slănic;- Muzeul Judeţean de artă – Ploieşti cu secţia: Muzeul Memorial “Nicolae Grigorescu”;- Muzeul Municipal “B.P. Haşdeu” – Câmpina;- 2 muzee săteşti: Muzeul Istorico-etnografic – com. Cornu, Muzeul sătesc –com. Sângeru;• 2 cinematografe;

18

4.Deficienţele turismului şi amenajărilor în judeţul Prahova

Reducerea activităţilor turistice pusă în evidenţă de scăderea numărului de turişti, a duratei sejurului şi a gradului de ocupare a capacităţilor de cazare;

Baza turistică insuficient modernizată ca grad de confort şi calitate a serviciilor oferite; Bază de cazare insuficientă în zone cu potenţial turistic ridicat: Valea Doftanei, Valea

Teleajenului, Ceraşu-Starchiojd, Valea Cricovului Sărat; Structură dezechilibrată a bazei de cazare constituită în principal din hoteluri (40 %) şi în

pondere mai redusă din moteluri (8 %), vile (13 %), cabane (8 %); Dezvoltare insuficientă şi dezechilibrată în teritoriu a structurilor de agrement şi sport;

lipsa dotărilor corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de iarnă în munţii Ciucaş; Valorificarea insuficientă a resurselor naturale balneo-turistice (lacuri sărate, ape

minerale) în localităţile Telega, Ţintea, din cauza dotării necorespunzătoare; Accese rutiere insuficient modernizate în zonele cu potenţial turistic deosebit din partea

centrală şi estică a judeţului, precum şi lipsa unei legături fluente pe direcţia est-vest a arealului subcarpatic, care să faciliteze deplasările între zonele turistice;

Dezvoltare încă redusă a reţelei de turism rural în zona subcarpatică, în raport cu potenţialul existent;

Valorificare redusă a disponibilităţii pentru practicarea turismului uval în zona Cricovului Sărat;

Promovarea insuficientă prin publicitate a potenţialului turistic din Valea Teleajenului, Slănic, Valea Cricovului Sărat.

19

5.Soluţii pentru diminuarea deficienţelor

Dezvoltarea activităţilor turistice prin modernizarea capacităţilor de cazare şi diversificarea serviciilor în staţiunile turistice existente;

Extinderea sau formarea unei baze de cazare în zonele cu resurse turistice insuficient valorificate: Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Ceraşu – Starchiojd, Valea Cricovului Sărat pentru echilibrarea ofertei turistice la nivelul întregului judeţ;

Diversificarea capacităţilor de cazare; Diversificarea şi extinderea structurilor de agrement şi sport cu prioritate în zona

montană a văii Teleajenului; Valorificarea resurselor balneoturistice locale pe baza conceptului exploatării durabile

(Telega, Ţintea); Promovarea unor forme noi de turism în concordanţă cu potenţialul zonei: agroturismul

(în zona montană şi subcarpatică) şi turismul uval (zona Cricovului Sărat); Modernizarea drumurilor de interes turistic în toate zonele cu potenţial şi iniţierea unui

studiu pentru realizarea unei legături fluente între zonele turistice, care să permită stabilirea unor circuite turistice;

Promovarea mai eficientă a ofertelor turistice.

20

Bibliografie

www.mdrt.ro

www.insse.ro

www.prahova.insse.ro

www.wikipedia.ro

www.cjph.ro

21