INTRODUCERE

Procesul de nvare poate fi definit n mai multe feluri, dar definiia cea mai des ntlnit este: nvarea este o permanent schimbare de comportament, independent de procesul de maturizare, ca rezultat al experientei i al activitilorincluse n procesul de schimbare.Pe de alt parte, procesul de nvare a adulilor este vzut ca o etap de transformare:(modificarea, redobndirea, informarea la zi, nlocuirea) de cunotiine, abiliti, strategii i valoridobndite prinexperien.Procesul de nvare a adulilorse refer att la procesul prin care trec indivizii n ncercarea lor de a-i schimba sau mbogi cunotinele, valorile, abilitile i strategiile, dar i la rezultatul dobndit de fiecare n noua acumulare de cunotine, valori, abiliti i strategii.[1]Observaii eseniale1.Toi adulii pot i trebuie s invee.Adulii se implic ntr-o varietate de activiti de nvare ca raspuns la nevoile i problemele zilnice. Adesea, aceste activiti nu pot fi definite ca "activitti de nvare", ntruct nu pot fi corelate cu colarizarea formal sau sistemul educaional; dar activitile sunt recunoscute ca activiti de nvare.Toi adulii, indiferent de nivelul lor de inteligen, vrst i stadiu de pregtire, sunt capabili s nvee pn cnd pleac de pe aceast lume. Adulii experimenteaz o stare pozitiv cnd nva i cnd mediul unde ii desfoar activitile i sprijin i i ncurajeaz n nvare.2. Adulii nu sunt copii maturi.Un conflict principal n procesul de nvare a adulilor este natura i caracteristicile studenilor aduli n comparaie cu copiii. Unii autori i cercettori sustin c, nvarea este nvare i este aceeai la orice vrst. Alii sunt de prere c, procesul de nvare a adulilor i procesul de nvare a copiilor sunt diferite att din punct de vedere calitativ ct i cantitativ. Desigur, procesul mental i cel fiziologic incluse n nvare pot fi aceleai att pentru aduli ct i pentru copii, deoarece se bazeaz pe aceleai funcii biologice. Totui, exist i alte variabile care afecteaz procesul i rezultatele nvrii att la aduli ct i la copii, din moment ce acestea deriv din caracteristicile sociale, psihologice, situaionale i de dezvoltare, ce difer de la un individ la altul.3.Procesul de nvare este un proces normal, de transformare (evoluie). Majoritatea specialitilor din domeniul instruirii adulilor afirma n mod direct sau indirect faptul c procesul de nvare este un proces de evoluie care i are originea i se activeaz n interiorul celui care nva, i care se dezvolt odat cu nevoia individului de a interaciona cu mediul nconjurtor.4. nvnd cum s nvm.Elementele de baza ale procesului nvnd cum s nvmapar ca abiliti ale individului ca student de a accepta responsabilitatea de a se baza pe sine ca agent intern n procesul de schimbare i a nu se baza exclusiv pe ageni externi n procesul de schimbare, precum i abilitatea individului ca student de a-i concepe propriul stil de invare. Totui, procesele de nvare de baz implic auto-reflectarea i auto-direcionarea.Cu toate acestea, nu toi adulii au ajuns la acest nivel de abiliti n procesul de nvare. Aceia care au aceste aptitudini par a fi mult mai eficienti decat ceilalti. Este de asemenea clar, faptul ca invatarea eficienta necesita nu numai auto-reflectarea si auto-directionarea , dar si aportul surselor externe si a observatorilor obiectivi . Aceast modalitate de invatare poate fi descris ca fiind interdependenta, i nu dependena sau independena.5. Adulii nva n medii variate.Procesul de nvarea adulilor este derulat n medii n care adultul lucreaz singur, cu alt persoan sau n grup. n mod normal, se presupune c studentul nva mai bine n grup, deoarece ceilali membrii reprezint att sprijin, ct i o provocare.Totui experiena arat c studentul adult nva la fel de bine i este la fel de eficient cand lucreaz singur sau cand lucreaz n perechi.6. Adulii sunt studeni voluntari. O diferen major ntre aduli i copii este faptul c adultul este un student voluntar n timp ce copiii sunt exact opusul. n majoritatea cazurilor, studentul adult asist la programele de instruire voluntar, adic fr a fi obligat. Adulii nva mai eficient cand simt ca sunt studeni voluntari, care au dreptul s aleag dac vor sau nu s nvee.[2]

1. Caracteristicile procesului de nvare a adulilor.

Adulii se implica in procesul de invatare, daca telurile si obiectivele programului de nvatare sunt realiste si importante pentru ei, si sunt percepute ca fiind utile imediat.Adulii vor invata, vor retine si vor folosi ceea ce ei considera ca este relevant nevoilor lor personale si profesionale.Procesul de nvatare in cazul adultilor inseamna implicarea individuala. Invatarea unei noi abiliti, tehnici sau a unui concept poate promova o imagine pozitiva sau negativa despre propria persoan. Intodeauna exista teama de judecarea de catre ceilalti cu care noi, adultii, nu ne putem acomoda, ceea ce implica anxietate in timpulnoilor activitati de invatare.Adulii participa la cursuri avand in spate experienta anterioara vasta in diverse domenii, cunotinte si abilitati, auto-directionare, interese si competente.Adulii doresc sa fie stapani pe propria lor invatatura, ceea ce presupune implicarea lor in selectarea obiectivelor, continutului, activitatilor si evaluarii.Adulii se vor opune unor situatii noi de invatare daca ei le considera ca fiind un atac la competentele lor, si de aici lipsa de interes fata de subiecte sau activitati impuse.Adulii resping indicatiile altora privind invatarea, in special cand ceea ce li se sugereaza pare a fi un atac la ceea ce fac in acel moment.Procesul de nvatare a adultilor este imbunatatit de un comportament si de programe de nvare care arat respect, ncredere i interes fa de problemele studentului.[3]

2. Adultul ca student.

Ar putea fi dificil de generalizat caracteristicile adultilor ca studenti, datorita caracteristicilor individuale care variaza mult in functie de varsta, mentalitate, nivel de educatie, personalitate, situatie economica, dar si in functie de alti factori. Totusi, in majoritatea cazurilor adulii reactioneaza identic la anumite tipuri de manifestari pe care le intalnesc in sala de curs.Cele mai importante aspecte ce trebuie avute in vedere sunt ca, studentul adult participa la cursuri nu numai cu mintea dar si fizic, si emotional si doreste apreciere in cadrul procesului de nvare. In plus, adultii au deja o experienta anterioara, preocupari actuale, responsabilitati pe plan profesional i n familie, dar isperane legate de viitor, toate acestea influennd nvarea.tiind toate acestea, este important s cunoatem cele mai importante caracteristici ale adulilor ca studeni.

3. Caracteristici fiziologiceAdulii ajung la maturitate n jurul vrstei de 20 de ani. Pn la 40 de ani, adulii nu vor experimenta alte schimbri fiziologice majore n afara celor produse de un accident, boala, stres, natere sau stil de via. De la 40 de ani, adultii vor fi constienti de doua schimbari general valabile:a. vederea i auzul se vor nruti, afectand astfel procesul de invatare prin reducerea perceptiei senzoriale, reducandu-se in acelasi timp atat calitativ cat si cantitativ informatia primita intr-un proces de invatare;b. viteza de reacie a sistemului nervos central scade asa incat adultii cu varsta mai inaintata au nevoie demai mult timp pentru a invata.Referitor la scaderea vitezei de reactie, nu exista nici o coresponden cu abilitatea de a nva sau corectitudinea rspunsului.[4]

4. Caracteristici psihologice1. Auto-aprecierea i respectul de sine.Cunoaterea propriei persoane se numete auto-apreciere, iar sentimentul fa de propria persoan poart numele de respect de sine. Spre deosebire de copii, auto-aprecierea adulilor este deja format si fiecare experienta educationala are rolul de a o fragmenta sau de a o distruge partial. De aceea, adultul trebuie sa se protejeze mpotriva acestei amenintari, pana cand va fi capabil sa inteleaga ca nu i se va intampla nimic rau si ca schimbarea parerii despre propria persoana poate duce la rezultate benefice.Funcia de auto-apreciere si a respectului de sinein procesul de invatare a adultilor include urmatoarele: Adulii, care valorifica propria experienta sau a caror experienta este valorificata de catre alii, nva mai bine. Adulii sunt preocupati mai mult de atingerea propriilor obiective, decat de atingerea obiectivelor stabilite de catre altii. Adulii nva eficient cand isi stabilesc propriile obiective, care sunt in concordanta cu auto-aprecierea. Adulii cu un respect de sine ridicat sunt mult mai receptivi la schimbare. Adulii i-au dezvoltat deja stilul de invatare, care este constant si mentinut de-a lungul maturitii. Probabil cea mai important componenta a auto-aprecierii in corelatie cu invatarea este propria percepere ca student. Adultii care accepta invatarea si implicarea in schimbare ca parte integranta in viata zilnica, in activitatea in munca precum si in cadrul familiei, vor fi dornici sa invete si sa dobandesca un nivel ridicat de performanta intelectuala. Perceperea ca student pare sa fie o componenta esentiala in invatarea modului de a invata. nvarea rolului de student se desfasoara prin intermediul interactiunilor interpersonale, de modelare si de experimentare. Totusi, rolul de student poate fi invatat in mod eficient, cand adultul observa si interactioneaza cu alti adulti, care au acest rol in activitatile zilnice i cnd mediul este pozitiv pentru a-i testa acest tip de comportament.

2.Emoii, stres i anxietate. Emoia este un termen folosit pentru a descrie o stare speciala de stimulare sau motivatie. Pe masura ce stimularea creste, nivelul emotional creste si el, fapt ce poate determina atat cresterea dar si scaderea eficientei comportamentale. Stresul este descris ca un raspuns la un pericol real sau perceput, asupra corpului sau individualitatii. Stresul implica o reactie hormonala, tinta fiind fie "lupta sau zboara", pentru a dobandi o perceptie senzoriala si o funcionare mentala, fie pentru a mari capacitatea de rezistenta si schimbare. Anxietatea este un raspuns la stresul provocat de o teama necunoscuta sau osursa de pericol neidentificata. Pentru multi adulti, sistemul educational, scolile, profesorii, notele, testele si teama de esec sau expunerea la situatii neadecvate activitatii, reprezinta surse principale de anxietate.Rspunsurile emoionale, stresul i anxietatea afecteaz invatarea adultilor in modul urmator: Majoritatea adulior incep sa invete avand un nivel ridicat de interes si, in general, nu necesit alte surse de stimulare pentru a-si motiva invatarea. Daca instructorul incearca sa creasc interesul prin supraaglomerarea cu informatii, competitie, expunere la situatii neadecvate activitatii, neglijarea experientei personale a individului, etc., studentul se poate retrage sau devine defensiv, si de aici poate sa apara lipsa motivatiei. Ar fi de preferat ca instructorul sa petreaca ceva timp la inceputul programului educational pentru a reduce anxietatea pn la un nivel acceptabil . Stresul prelungit reduce competena de comunicare a studentului. Perspectiva unei comunicri eficiente este foarte redusa in cazul persoanelor aflate intr-o stare mentala ostila si plina de nervozitate, ca si in cazul celor aflati intr-o stare mentala de apatie. nvtarea este foarte eficient, cand exista un nivel optim de stimulare. In aceste situatii, cursantul este entuziasmat, putin agitat, curios si, poate, putin fricos. Instructorul nu trebuie sa trateze studentul adult ca si cand ar fi un copil sau o persoana imatura, decat daca motivaia este transformata in rezistenata sau auto-aparare. Pentru ca un student adult sa se dedice total invatarii, el trebuie sa fie stimulat sa nu ia o atitudine defensiva si s-i doreasca si sa fie capabil sa-si canalizeze motivatia spre procesul de schimbare. De aceea, adultii trebuie sa-si desfasoare procesul de invatare intr-un mediu in care sa se simt n siguranta si care sa-i sprijine si sa-i incurajeze. Acest mediu faciliteaza relatia bazat pe ncredere ntre studenti profesor. nvnd cum s invatam, implica o serie de etape, in care individul actioneaza, cel putin parial, ca fiind propriul ghid in pocesul de schimbare, iar implicarea in procesul de schimbare este in fapt indusa de auto-apreciere si de procesul de invatare. Aceste conditii presupun propria concepere a procesului de invatare si abilitatea de a sesiza cum se desfoar procesul de invatare. Dezvoltarea aptitudinilor de invatare a modului cum se nva poate constitui o provocare legata de sensurile, valorile, abilitatile si strategiile pe care studentul le considera adecvate in acel moment. In momentul schimbarii, studentul se confrunt cu un conflict interior, intre sensurile vechi si noi sau caderea propriului sistem de valori, studentul simtindu-se dezorientat intrucat o strategie noua presupune un comportament nou. In acest moment stresul se accentueaza si studentul poate considera procesul de nvare ca fiind prea riscant.

3. Experiena anterioar.Adulii si-au dezvoltat multe modele de percepere si intelegere a experientei in urma realitatilor unei vieti pragmatice. Experienta anterioara este o componenta eseniala n procesul de invatare a adultilor, fiind atat o baza pentru o noua experienta de instruire, ct i un potential obstacol ce nu poate fi ocolit. Aspectele legate de experienta anterioara presupun urmatoarele: Structurile experienei anterioare ca modalitate a adultului de abordare a noilor experiene; determin care informaii vor fi selectate pentru viitor, modul n care acestea vor fi interpretate i determin care sunt sensurile , valorile, abilitile i strategiile care vor fi folosite primele la angajare. Daca acestea sunt adecvate invatarea va fi eficienta si productiva. In caz contrar, adultul se confrunta cu o provocare majora: cunoasterea semnificaiilor, valorilor, strategiilor si a abilitatilor care nu sunt adecvate pentru ca deja le detine si astfel, se consulta cu propriul sistem de auto-apreciere ca o persoana competena , pentru a capata incredere in sine si a se implica intr-un proces de invatare, care va conduce la o transformare, nestiuta inca, a sistemului de auto-apreciere.Totusi, pentru a evita eventualele sentimente de esec, studentul se retrage neacceptand valabilitatea, valoarea si necesitatea instruirii. Experiena anterioar se imbina intotdeauna cu procesul de invatare, in afara cazurilor in care experienta sau continutul instruirii sunt total noi pentru student. Deci, adultii isi centreaza atentia pe modificarea, transformarea si reintegrarea sensurilor, valorilor, strategiilor siabilitatilor, in loc sa le formeze sau sa le acumuleze ca in copilarie. Deoarece fiecare adult are o experienta anterioara unica, fiecare program pentru adulti ar trebui sa includa o evaluare a educatiei anterioare, astfel incat sa se identifice elementele lipsa. Folosirea experienei anterioare in procesul curent de invatare ar putea crea o problema, daca adultul nu poate face legatura intre ceea ce se presupune ca stie si subiectul in discutie. Totusi, adultii ar putea avea nevoie de asistenta pentru a integra experientele anterioare in noul proces de invatare.Expunerea la aceste procese de brainstorming, analogii, jocuri, simulari, cazuri de studiu, etc. sunt cele mai eficiente si ne asigura ca se efectueazatransformarea necesara.

4. Timpul.Adulii tind s perceap timpul ca pe un trecut din ce n ce mai bogat , unprezent trector i stresant si un viitor limitat.Adultii peste 40 de ani tind sa masoare timpul ca"timpul ramas pana la moarte." Acest aspect are consecinte asupra invatarii. Viitorul limitat tinde sa creeze o iluzie a unei nevoi de graba, a schimba si a invata rapid pentru ca viaa s poat continua. Invatarea si educatia sunt percepute ca activitati ce au loc o singura data in viata si care vor rezolva toate contingentele viitoare, si ca invatarea este o activitate distincta si separata de viaa de zi cu zi sau de activitatea la locul de munc.

5. Motivaia. Motivaia permite individului s-i plaseze rspunsurile n mediul intern i extern, pentru a asigura supravieuirea si satisfactia de sine sau in cadrul grupului comunitar din care face parte. Pentru un adult ca student, motivaia: Poate fi descris ca fiind cea care duce lareducerea unor nevoi neimplinite sau cea care duce laprogres.Adultii, care actioneaza pentru a reduce nevoile neimplinite, pot sa se implice intr-o experienta de invatare cu teama de amenintari din partea celor care, din punctul lor de vedere, detin controlul simtindu-se asfel lipsiti de putere, de competenta de a-i schimba conditia lor in viata.Acestia pot fi intr-adevar amenintati, putand fi prezenti ca studeni involuntari. Aceasta categorie de adulti necesita oexperienta educationala structurat, ajutor sporitin determinarea propriilor directii si sprijin prelungit. Odata ce teama sau anxietatea au fost reduse sau rezolvate, acestia pot fi asistati inasumarea propriei rspunderi n procesul de nvare. Motivaia este legat att de succes (sau esec) in realizarea rezultatelor sau schimbarea condiiilor adverse, dar si de sentimentul de satisfactie (nemultumire) care apare in obinerea succesului.Satisfactia si succesul nu sunt aspecte separabile.Ambele sunt relaionate de progres incepand cu conditiile de intrare si trecand prin conditiile anticipate sau dorite. Motivatia unui student adult de acontinua programul de invatareva depinde de sentimentul lui ca se indreapta spre rezultatele anticipate sau dorite.Pentru a-si vedea progresul, studentul trebuie sa primeasca frecvent feedback referitor fie la schimbarile de comportament fie de mediu , raportate la asteptarile sau dorinta sa. Feedback-ul, care se ntinde pe parcursul intregului program ajuta la mentinerea nivelului de motivatie pentru student. Tendinele etichetate ca "motive" provin din interiorul studentului. Acestea nu reprezinta ceva adaugat de catre un agent extern (instructor), desi agentul actioneaza pentru a ajuta sau a impiedica motivele existente. Comportamentul agentului extern poate fi perceput ca o contribuie fie la feedback fie la consolidarea notiunilor si astfel in mod indirectla o motivaie mai puternic.Aceste comportamente includ: descoperirea prin compararea motivelor primare si a nevoilor de invatare specificefiecarui individ; asistarea studentului n stabilirea obiectivelor specifice care por fi transpuse n comportamente tipice i, deci,n feedback specific; furnizarea de feedback bazat pe aceste decizii; permiterea accenturii succesului si satisfactiei rezultate din aceste procese care sa constituie elementele de consolidare in invatare. Feedback-ulpoate fi dat doar prin urmarirea activitatilor studentului, fapt ce permite testarea noului comportament. De aceea, succesul nu este valabil decat dupa aceasta etapa din cadrul procesului de invatare. Daca feedback-ul este intarziat, studentul poate avea dificultati in corelarea acestuia cu comportamentul pe care il testa. Pe masura ce timpul trece intre actiune si feedback, impactul si consolidarea primite prin feedback scad, si astfel este afectat si nivelul motivatiei viitoare. Implicarea adultilor in clarificarea acestor sentimente ambigue si in definirea clara a nevoilor in cadrul procesului de invatare, sunt cunoscute ca fiind aspectele cele mai importante in procesul de invatare.Totusi, majoritatea adultilor nu au o experienta vasta in exprimarea nevoilor, iar daca sunt lasati singuri acestia le confunda cu obiectivele invatarii. De aceea, adultii pot avea nevoie, de asitenta si sprijin pentru a exprima, a clarifica si a specifica propriile nevoi in procesul de invatare.

6. Stiluri de a nva i abiliti. Unstil este un mod preferat de organizare a experientei.In mod caracteristic, fiecare adult are un mod unic de a prelua informatia; de-a selecta anumite informaii, pentru ca apoi sa fie procesate; de-a folosi sensuri, valori, abilitati si strategii pentru a rezolva probleme; de-a lua decizii si a da noi sensuri; dar si de-a schimba cateva sau toate aceste activitati sau structuri. Diferentele individuale esentiale in schimbarea intelesurilor, valorilor, abilitatilor si strategiilor poarta numele de stiluri de invatare. Stilul este diferit de nivelul de performanta sau nivelul de abilitati si este perceput ca o caracteristica relativ stabila, care afecteaza tot ceea ce intreprinde individul. Abilitatea se refera, in general, la continutul gndurilor sauceea ce stim; stilul referindu-se lacum stim. Fiecare adult are un stil individual de procesare a informaiei i de nvare, un nivel individual propriu i un tip de abilitate. Deci, nu se poate presupune ca un grup de aduli de acelai sex i vrst, cu caracteristici sociale, economice i educaionale similare vor avea acelai stil de nvare sau aceleai abiliti. Teoretic, nvarea este o valoare neutr.Nu exist "o modalitate foarte bun de a nva." De fapt, adulii de toate tipurile i stilurile reuesc s nvee chiar foarte eficient.Fiecarestil este adecvat n unele situaii i neeficient n altele. Adulii tind s-i selecteze singuri situaiile de nvat i relaiile predare - nvare, care le mbuntesc propriul stil de nvare. Studenii par a fi experi n cunoaterea intuitiv a instructorului i a situaiei de nvare care nu li se potrivesc.[3]

BIBLOGRAFIE

1. http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Cum-invata-adultii4418232119.php;2. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/pedagogie/procesul-de-invatare-la-varsta-adulta-277321.html;3. Kidd R. J.,1981, Cum nva adulii. Bucureti: E.D.P.;4. Neacu I. ,1999, Instruire i nvare. Bucureti: E.D.P.

11