Proiect Absolvire de La Cap i

CAPITOLUL I

CAPITOLUL INOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

1.1NOTIUNI DE ANATOMIE

Aparatul respirator

Apartul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern. In plus, prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele, un alt segment al aparatului respirator, datorita corzilor vocale inferioare, realizeaza fonatia.

Aparatul respirator este alcatuit din doua parti distincte:

a) Caile respiratorii extrapulmonare, alcatuite din:

cai respiratorii superioare: fosele nazale

cai respiratorii inferioare:faringe; laringe; trahee; bronhii principale

b) Plamanii

a)CAILE RESPIRATORII

CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.

Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.

Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de

protectie.

FARINGELE al doilea organ al caiilor respiratorii, este un organ cu dubla

functie, respiratorie si digestiva, este sub forma de palnie. Este asezat posterior de fosele nazale si cavitatea bucala si continua cu laringele si esofagul.LARINGELE este un organ cu dublu rol respirator si fonator, situat in partea anterioara a gatului, deasupra traheei, proeminand sub piele. Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritenoizii, corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii. La interior este captusit de o mucoasa care se termina in cavitatea laringelui, patru plici numite corzi vocale, doua superioare si doua inferioare. Deschiderea orificiului laringian se numeste glota iar inchiderea orificiului epiglota in interior sunt corzile vocale care produc sunete. Cavitatea laringiana are forma de clepsidra.TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos, intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale. Este situata anterior de esofag. Are doua segmente; cervical si toracal. Inelele fibro-cartilaginoase sunt incomplete posterior, unde se afla o membrana musculo-fibro-elstica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutiei. La exterior se afla un tesut conjuctiv, iar interior mucoasa traheala, formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, avand si celule care secreta mucus. Ea continua laringele, si se bifurca dand nastere bronhiilor principale.se situeaza in mediastinul anterior. Trahea se bifurca in doua bronhii formate din inele cartilaginoase. Fiecare bronhie patrunde in plaman.BRONHIILE PRINCIPALE sunt doua conducte fibrocartilaginoase, rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare, in interiorul traheei se afla pintenele traheeal. Bronhiile principale ajung la lobul pulmonr prin care patrund in plaman, ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic. Structura bronhiilor este acelasi cu a traheei. . Fiecare bronhie principala patrunde in plamanul respectiv prin hilul pulmonar unde se ramifica in bronhii lobare. . Fiecare bronhie principala patrunde in plamanul respectiv prin hilul pulmonar unde se ramifica in bronhii lobare.b)PALMANII :sunt organe principale ale aparatului respirator, realizand schimbul de gaze (O2 si CO2) intre aerul atmosferic si sange. Sunt asezati in cavitatea toracica, de o parte si de alta a mediastinului, fiind separati se mediastin spatiu ce gazduieste inima, vasele mari, trateea, esofagul, timusul, canalul toracic,nervii vagi si frenici.Culoarea plamanilor variaza cu varsta si substantele care sunt inhalate:

la fumatori si la cei care lucreaza in medii cu pulberi, au o culoare cenusie negricioasa;

la copii, culoarea plamanilor este roz

Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con, cu baza spre diafragm.

CONFIGURATIA EXTERNA

Fiecarui plaman i se descriu:

varful care are forma rotunjita vine in raport cu coastele unu si 2 si corespunde regiunii de la baza gatului, aflat in dreptul fosei supraclaviculare, depasind clavicula si prima coasta;

baza este larga si se sprijina pe diafragm si prin el cu lobul hepatic drept in dreapta si fundul stomacului in stanga;

fata costala ce este in raport direct cu peretele toracic si fata mediastinala ce gazduieste hilul plamanului, locul pe unde trec : bronhia principala, artera si cele 2 vene pulmonare, artera si vena bronsica, vase limfatice si nervi.

trei margini: anterioara, posterioara si inferioara.

Plamanul drept este mai mare decat stangul, prezentand doua scizuri: oblica si orizontala, ce il impart in trei lobi: superior, mijlociu si inferior. Plamanul stang are o scizura oblica ce il impaarte in doi lobi: superior si inferior.

Lobii se impart in segmente ce sunt unitatile anatomice si functionale ale plamanului.

Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci- scizuri- in care patrunde pleura viscerala.

STRUCTURA PLAMANULUI Plamanii sunt alcatuiti dintr- un sistem de canale rezultat din ramificarea bronhiei principale arbore bronsic si un sistem de saci, in care se termina arborele bronsic lobuli pulmonari .Lobii plamanului drept (superior, mijlociu, inferior) sunt delimitati de doua fisuri, in timp ce lobii plamanului stang (superior si inferior) sunt delimitati de o fisura. Fiecare lob este alcatuit din segmente, care reprezinta unitatile anatomice, functionale si clinice ale plamanului. Fiecare segment este format din lobul, unitatile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei, cu baza spre suprafata plamanilor, iar varful suspendat de o bronhie supra lobulara, indreptat spre hil. In jurul lobului se afla tesut conjuctiv bogat in fibre elastice, celule conjuctive si celule macrofage.

ARBORELE BRONSIC

Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare, care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare. Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului, devenind bronhiile intralobulare. Bronhiile intralobulare se ramifica la randul lor dand nastere bronhiilor terminale, numite astfel deorece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic, cu rol de a conduce aerul.

Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase), care se continua cu canalele alveolare, ai caror pereti reprezinta dilatati in forma de saci alveolari, in care se deschid alveolele. Totalitatea elementelor care contiunua o bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar.Epiteliul alveolar, membrana bazala a alveolei, tesuturile conjuctive de sub ea,

membrana bazala a capilarului si endoteliului formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.

VASCULARUZATIA PLAMANILOR, plamanul are o dubla vascularizatie;functionale si nutritive.

VASCULARIZATIA FUNCTIONALA realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie. Trunchiul pulmonar incepe cu ventricolul drept, se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar. Ajunsa in plaman artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic ; patrunzant in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare. La nivelul acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare. Aceste vene parasesc plamanul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen

in atriul stang, de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.

Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de

artarele si venele bronsice. Arterele bronsice provin prin aorta toracala, iar venele bronsice se deschid in sistemul azygos.

PLEURA- este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior, patrunde in fisuri, iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice. Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar. Intre cele doua foite se afla cavitatea preluata spativirtual, in care exisata presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei. Intre cele doua foite se gasesc foarte putin lichid seros, care mentine umeda suprafata lor, usurand alunecarea plamanului plamanului intimpul miscarilor respirtorii. Cavitatea pleurala poate deveni reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).

MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani, inferiori si diafragm, anterior de stern, iar posterior de coloana vertebrala toracala si de care extremitatile posterioare ale coastelor. In mediastine se gasesc : inima invelita de pericard, vasele mari,venele cave superioare si inferioare, cele patru vene pulmonare, artera aorta, trunchiul pulmonar cu ramurile lui, traheea si cele doua bronhii principale.

NOTIUNI DE FIZIOLGIERolurile respiratiei constau in asigurarea aportului de oxigen necesar tesuturilor si eliminarea dioxidului de carbon. Pentru indeplinirea acestor roluri , functia respiratorie include patru procese fizioloogice majore : (1)ventilatia pulmonara, carea reprezinta deplasarea aerului in ambele sensuri intre atmosfera si alveolele pulmonare (afluxul si efluxul aeric);(2)difuziunea oxigenului si a dioxidului de carbon intre alveole si sange;(3)transportul oxigenului si a dioxidului de carbon prin sange si lichidele interstitiale inspre si dinspre celulele diferitelor tesuturi ale corpului ;si (4)reglarea ventilatiei si a altor aspecte ale respiratiei.RESPIRATIA reprezinta un proces vital in care au loc aportul de O2 la tesuturi si eliminarea CO2 ca rezultat al metabolismului, fiind una din functiile vegetative si de nutritie.

Ventilatia pulmonara este o succesiune de miscari alternative de inspir si expir. Respiratia cuprinde urmatoarele etape:

1) Etapa pulmonara cand aerul patrunde prin caile respiratorii in alveolele pulmonare;

2) Etapa sanguina reprezentata de schimbul de gaze dintre alveolele pulmonare si sangele din capilarele sanguine;

3) Etapa circulatorie cand are loc transportul de O2 la tesuturi si CO2 la alveole;

4) Etapa tisulara cand se face schimbul de gaz la nivelul tesuturilor se primeste O2 si se elibereaza CO2 in sistemul venos.Procesul de respiratie este continuu. Oprirea lui duce in scurt timp la moartea celulelor, deoarece organismul nu dispune de rezerve de O2, iar acumularea CO2 este toxica pentru celule.Ventilatia pulmonara

Aerul atmosferic este introdus in plamani prin procesul de ventilatie pulmonara, prin care se mentine constanta compozitia aerului alveolar.

Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia.

1. INSPIRATIA reprezinta un proces activ, realizat prin efort muscular, cand aerul patrunde in plamanii incarcati cu O2 ajunge la nivelul alveolelor pulmonare. Inspiratia se realizeaza prin contractia muschilor respiratori ce determina cresterea diametrelor cutiei toracice.Principalii muschi inspiratori sunt:-muschii intercostali externi ;

-muschii supracostali

-diafragma.

In timpul inspirului fortat intervin si muschii inspiratori accesori(sternocleidomastoidian, pectoralul mare, dintatul mare si trapezul)2.EXPIRATIA reprezinta un proces pasiv, ce are loc atunci cand inceteaza contractia muschilor respiratori, prin care se elimina aerul din plamani, incarcat cu CO2. in timpul expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avute anterior.

Tiputi de respiratie:

tip costal superior intalnit la femeie, cand cutia toracica se dilata antero-posterior;

tip costal inferior intalnit la barbat, cand cutia toracica se dilata transversal; tip abdominal intalnit la cocopii si batrani, cand dilatarea este mai mult verticala.

Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se succed ritmic, fara pauza, cu o frecventa de 14-16/ minut la barbat si 18 / minut la femeie. Frecventa respiratorie creste in functie de nevoia de O2 si de prezenta CO2.

Miscarile respiratorii au frecventa constanta,ritm regulat si amplitudine egala.

Ciclul respirator ( 1 inspiratie+ 1 expiratie ) are o durata de 3 secunde, ceea ce revine la 20 miscari respiratorii / minut ( normal aproximativ 12-20 ) = frecventa respiratorie.

In efort fizic, frecventa respiratorie poate ajunge 40-60 / minut, de asemenea in conditii patologice: febra, hipertiroidism, hipercapnie, hipoxie (tahipnee).

Respiratia are 3 timpi principali: schimbul gazos l;a nivelul membranei alveolo-capilare prin care O2 trece din aerul alveolar in sange iarCO2 din sangele capilar in alveole.

transportul gazelor de la plaman la tesuturi si invers cu ajutorul hemoglobinei din eritrocite.

schimbul gazos la nivelul tesuturilor: O2 trece in tesuturi iarCO2 in sange. CAPACITATI SI VOLUME PULMONAREIn timpul respiratiei normale si fortate sunt introduse respectiv expulzate in si din plamani cantitati specifece de aer ce pot fi masurate prin spirometrie.In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate o serie de volume respiratorii:1.Volumul curent(V.I.C.)reprezinta volumul de aer inspirat sau expirat in cursul unei respiratii normale; are o valoare medie de aproximativ 500de mililitri la adultul de sex masculin.Se mai utilizeaza notiunea de spatiu mort funcional care defineste volumul de aer, care nu participa efectiv la schimburile pulmonare.

In conditii normale, spatiul mort anatomic coincide cu cel functional dar in anumite conditii patologice se produc decalaje intre aceste volume.2. Volumul inspirator de rezerva(V.I.R.) reprezinta volumul de aer suplimentar care poate fi inhalat peste volumul curent printr-o inspiratie fortata; de regula, are o valoare de aproximativ 3000de mililitri.3. Volumul expirator de rezerva(V.E.R.) reprezinta volumul suplimentar maxim care poate fi eliminat printr-o expiratie fortata care urmeaza unei expiratii normale, curente; in mod obisnuit, valoarea acestuia este de aproximativ 1100 de mililitri. capacitatea vitala este cantitatea maxima de aer ce poate patrunde in plamani dupa un inspir fortat ce urmeaza unui expir fortat.

Totalul VIC+VIR+VER= capacitatea vitala (CV) se determina prin efectuarea unei expiratii fortate dupa o inspiratie maxima fiind de ~4,5- 5litri.

la barbat este mai mare (~4,8l)

la femei este mai mica(~3,2l)

CV creste in timpul efortului fizic si scade in timpul sedentarismului. Ea depinde de suprafata corporala, de varsta, de antrenament la efort.C.V. este o cifra aproximativa si difera de la un individ la altul, fiind influientata de efortul fizic. Masurarea acestuia se face cu un aparat numit spirometru.

4. Volumul rezidual reprezinta volumul de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii fortate, valoarea acestui volum este in medie de aproximativ 1200 de mililitri. Capacitatea pulmonara totala aste suma C.V si V.R.TRANSPORTUL GAZELOR

Este realizat de sange.

a) Transportu O2. O cantitate mica de O2 este dizolvata in plasma sanguina, iar cea mai mare parte este transportata prin compus instabil cu hemoglobina din sangeHb + O2 Oxihemoglobinatesuturi plaman

Se formeaza cand sangele este la plamani, ajunge la tesuturi si are loc descompunerea oxihemoglobinei.b) Transpotul CO2 (se formeaza in urma arderilor celulare)

1. dizolvare in plasma (cantitate mica);

2. formarea unui compus cu hemoglobina

Hb + CO2 CarbohemoglobinaPlaman tesuturi

3. prin formarea unor saruri acid (carbonat acid de sodiu si potasiu).

Cu unele gaze, hemoglobina formeaza compusi stabili care blocheaza Hb

a) CO (monoxidul de carbon) se formeaza acolo unde se produc arderi incomplete;b) Oxigenul in stare atomica, care poate fi eliberat de substante puternic oxidante.Respiratia tisulara

In cadrul respiratiei tisulare are loc arderea substantelor cu eliberarea energiei prin ardere de glucoza.enzime

respiratorii

E = 675 Kcal

Organismul transforma energia chimica in alte forme de energie :

energie de contractie musculara;

energie calorica;

energie electrica.

Schimbul alveolar de gaze

Aerul atmosferic ajuns in plamani prin ventilatie este condus in alveole, unde are loc schimbul de gaze intre aerul alveolar si sange, nivelul membranei alveolo-capilare. Acest schimb se face prin difuziune, in functie de presiunea partiala a gazelor respiratorii O2 si CO2 de o parte si de alta a membranei alveolo-capilare.

Ventilatia pulmonara normala sau normoventilatia se realizeaza la concentratii alveolare ale:

CO2 de 5-6% mentinute la o frecventa respiratorie normala, de repaus (12-20/min.)

O2 de 14%

Hiperventilatia : cand CO2 scade si O2 creste. Procesul este complexat reflex prin apnee si bradipnee.

Hipoventilatia : cand CO2 creste si O2, compensate reflex prin polipnee.

Datorita diferenntei de presiune, CO2 trece din sangele venos in aerul alveolar, iar O2 trece din aerul alveolar in sangele venos. Schimbul de gaze se face cu viteza foarte mare.

Daca membrana alveolara este ingrosata (edem pulmonar, emfizem) schimbul de gaze este alterat, mai ales in ceea ce priveste CO2 si se instaleaza hipoxemia.

Reglarea respiratiei

Procesele metabolice avand o intensitate variabila in functie de activitatea organismului, consumul de O2 si producerea de CO2vor fi, de asemenea, diferite. Adaptarea ventilatiei pulmonare la necesitatile variabile ale organismului se realizeaza permanent, grstie unor mecanisme extrem de fine , care regleaza ventilatia prin modificarea atat a frecventei, cat si amplitudinii respiratiilor.

Reglarea nervoasa : o respiratie se realizeaza prin interventia centrilor respiratori. Acestia asigura o reglare automata a respiratiei. Exista centrii respiratori primari, situati sub bulb, si centrii respiratori accesori, localizati la nivelul puntii.

Influientele nervoase direct corticale permit controlul voluntar, in anumite limite, al miscarilor ventilatorii. Ele explica modificarile respiratorii in stari emotionale, precum si reflexele conditionate respiratiei.

Sub influienta scoartei cerebrale are loc reglarea comportamentala a respiratiei.

Respiratia poate fi oprita voluntar (apnee) pentru cateva zeci de secunde sau 3-4 minute la cei antrenati. Actul ventilator se adapteaza unor activitati psiho-fizice (vorbitul, cantatul vocal sau la instrumente muzicale de suflat) sau psiho-fizice (eforturi profesionale). Expiratia poate fi accelerata (polipnee) sau incetinita (bradipnee)voluntar.CAPITOLUL II

NOTIUNI DESPRE BOALA

2.1DEFINITIE

Bronhopneumopatia obstructiva cronica este o stare maladiva caracterizata printr-un sindrom obstructiv care nu este in intregime reversibil. Aceasta obstructie este de obicei progresiva si se asociaza cu reactii inflamatorii aberante ale plamanilor la particule sau gaze nocive. Este caracterizata prin unul sau mai multe din urmatoarele simptome: tuse cronica sau recurenta, cu expectoratie, in cele mai multe zile din cel putin 3 luni, in 2 ani onsecutiv si/sau dispnee persistenta sau intermitenta,care poate varia ca intensitate.

Pentru a se pute vorbi de bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC), aceste simptome nu trebuie sa fie produse de boli cardiace sau de boli pulmonare bine definite ( tuberculoza, pneumonia, bronsiectazia, pneumoconiozele), de boli cadio-renale, de bolile peretelui toracic etc.

In termenul BPOCsunt incluse: bronsita cronica si emfizemul pulmonar; acest termen a fost creat cu scopul de a inlatura unele confuzii si diferente de terminologie, semnalate anterior.Termenul BPOC defineste stari patologice care in mod practic nici nu pot fi diferentiate intre ele decat in mod arbitrar. Este cunoscut faptul ca deseori, dupa o lunga evolutie, bronsita cronica evolueaza catre emfizem pulmonar; in cursul acestei evolutii intr-o prima perioada domina simptomele si semnele fizice ale bronsitei cronice, pentru ca ulterior sa se manifeste in mod evident emfizemul. Un termen similar este cel de pneumopatie cronica obstructiva (PCO), care are exact acelasi continut ca BPOC.

In schimb, termenul de pneumopatie cronica nespecifica are un sens mai larg, referindu-se nu numai la afectiunile sus-amintite, care au comun sindromul obstructiv, ci si la alte doua afectiuni, lipsite de sindrom obstructiv: bronsita cronica a marilor trunchiuri si hiperinflatia pulmonara (fara ruptura septurilor).

Importanta problemei deriva din marea morbiditate prin BPOC, din faptul ca aceasta morbiditate este in crestere si din depistarea ei tardiva.

Marea morbiditate prin BPOC este ilustrata de unele date statistice, rezultate din aprofundate studii epidemiologice. In tara noastra mobiditatea este de 5-8%, similara celei din Belgia si Suedia. Unele date statistice nu reflecta morbiditatea reala, frecventa bolii fiind apreciata la bolnavii spitalizati sau consultati in policlinici; tinand seama ca multi bolnavi nu se prezinta la medic, putem afirma ca morbiditatea este mult mai mare.

Morbiditatea prin BPOC este in continua crestere, pe primele locuri situandu-se tarile industrializate; frecventa bolii este mai mare in orase, datorita poluarii mai intense a atmosferei; pe buna dreptate BPOC este cosiderata o boala a civilizatiei; Diagnosticul de BPOC trebuie luat in considerare la orice pacient care acuza tuse, expectoratie sau dispnee si/sau antecedente de expunere la factorii de risc pentru boala. Diagnosticul este confirmat prin spirometrie. Prezenta unei valori postbronhodilatatoare a VEMS de 80-90 p/m

modificri de frecven a pulsuluitahicardie = creterea frecvenei pulsuluibradicardie = scderea frecvenei pulsuluiCeleritateareprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile

Masurarea si notarea tensunii arterialeTAreprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arteriali.Scop:evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).Elemente de evaluat-se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea diastolic(minim).Loc de msurare:artera humeral, a.radial(electronic)Materiale: tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice), stetoscop biauricular, tampon de vat, alcool, pix de culoare roie.

Metode: auscultatorie, palpatorie, oscilometricInterventiile asistentei:a. metoda auscultatorie:-pregtire fizica-repaus fizic si psihic timp de 5 minute

-se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie-se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioar a manetei-se introduc olivele stetoscopului n urechi-se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile-se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime).-se reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)b.metoda palpatoriedeterminarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii; nu se foloseste stetoscopulse utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscopvalorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului n momentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu tens. max.valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2aredezavantajulobinerii unor valori mai mici dect n realitate.Masurarea si notarea temperaturii

Scop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri de masurare: axila, plica inghinala,cavitatea bucala, rect, vaginMateriale necesare: termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)tampoane de vata si comprese sterile,tava medicala,lubrefiant, alcool medicinal, ceasInterventiile asistentei:pregatirea materialelor langa pacientpregatirea psihica a pacientuluipregatirea fizica a pacientuluispalarea pe mainise sterge cu o compresa cu alcool, se scutura Pentru masurarea in axila:se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand;se ridica bratul pacientului;se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele;se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toraceluidaca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta;termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximaltemperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala Pentru masurarea in cavitatea bucala:se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe laturaexterna a arcadei dentarepacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nasse mentine termometrul timp de 5 minmasurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;

pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min inainte de determinarea temperaturiiPentru masurarea rectala:se lubrefiaza termometrulse aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i intimitatease introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintaretermometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurariise mentine termometrul 3 min

se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termicein alte documente medicale se noteaza cifricinterpretarea curbei termicein mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre orele 18-19pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronicetemperatura prezinta oscilatii fiziologice:in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp dimineata intre orele 4-5 ; si intre orele 9-10 a.m. si seara 16-20la tineri seara este mai ridicatain sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperaturain timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etctemperatura prezinta oscilatii patologice:hipotermie, hipertermieValori normale:n.n. i copil mic 36,1-37,8 Cadult36-37 C n axilvrstnic 35-36 Ctemp. < 36 C : hipotermie37-38 C subfebrilitate38-39 C febr moderat39-40 C febr ridicatPeste 40 C hiperpirexie

2 INTERVENTII DELEGATE SPECIFICE 2.1 ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI

Scop:

- Evaluarea starii bolnavului spre vindecare partiala sau totala;

- Observarea modului cum bolnavui respecta prescriptiile date

- Asigurarea circuitelor medicale;

- Administrarea pe cale orala, parenterala;

- Efectuarea injecfiei intramusculare .

anticolinergice: ATROVENT:

- doza: 2-4 pufuri de 3 4 ori/zi

- calea de administratie inhalatorii.

beta 2 simpatomimetrice: FENOROL, SALBUTAMOL, PIRBUTEROL:

- doza: 2 pufuri de 3-4 ori/zi

- calea de administratie inhalatorii

- injectii i.v pentru MIOFILIN

teofiline : AMINOFILINA, MIOFILIN, EUFILINCORTICOTERAPIEDoza 0,5 1 mg/kg corp/zi echivalent in PREDNISON.Se inregistreaza VEMS la inceputul tratamentului si dupa 2 -3 saptamani.

Daca nu se obtine o ameliorare cu 20 -25 % a VEMS ului se recomanda

reducerea corticoterapiei cat mai rapid si itreruperea ei.

Doza zilnica se reduce treptat pana la doza minima care mentine ameliorarea starii generale a pacientului.

In caz de exacerbare este necesara administrarea pe perioada scurta (1014 zile) de doze ridicate ( 1-1,5 mg/kg corp/zi). Corticozii pe cale inflamatorie atunci cand sunt utilizati, se recomanda in doze cuprinse intre 800-1600 mg echivalent in dipropionat de beclometrazona.

EXPECTORANTE

1. Mucolitice : - MUCOSOLVAN (BISOLVAN) 1 tb de 2 ori/zi sausirop

- AMBROXOL 20-30 picaturi de 2-3 ori/zi.

2. Fluidifiante ale secretiei bronsice :

- BROFIMEN 1 tb de 3 ori/zi

- BROMHEXIN 1-2 CAPSULE/ZI.

ANTIBIOTICE

Obiective : - prevenirea exacerbarilor

- tratamentul infectiilor supradaugate.

Se folosesc atibiotice cu spectru larg :

- tulburari ale functiei diafragmului. Se recomanda mese frecvente, reduse cantitativ care sa acopere nevoi le calorice fara sa accentueze dispneea. De asemenea se recomanda monitorizarea concentratiei plasmatice a electrolitilor.

- suplimentarea dietei cu electroliti necesari si cu microelemente, in special fosfor, diminueaza riscul de oboseala a muschilor respiratorii datorata in primul rand bolii de baza, ameliorand functia respiratorie.Se administreaza: - ampicilina 500 mg la 6 ore, 7-10 zile

- amoxicilina 500 mg la 6-8 ore

- augumentin 625 mg la 12 ore

- cefalosporine : -cefalexina 500 mg la 6 ore

-cefaclon 500 mg la 12 ore

- cotrimoxsazol : -biseptol 2 gr la 12 ore 10 zile

- macrolide : -eritromicina 2 gr la 6 ore 10 zile

-azitromicina (simamed) 1 gr/zi 7 zile

-doxiciclina 2 cps 1 zi 100 mg, apoi 1 cps/zi 10 zile.1. Inhalatoare

- Majoritatea pacienilor, indiferent de vrst, pot nva modalitatea de folosire a inhalatoarelor cu excepia cazurilor n care au disfuncie cognitiv semnificativ.

- Dispozitivele portabile sunt de regul cele mai bune; dac este cazul, se va folosi un spacer (vezi capitolul Spacer).

- Dac un pacient nu poate folosi un dispozitiv, se va ncerca altul.

- Instruii pacientul cu privire la tehnica de utilizare nainte de a-i prescrie un inhalator i verificai regulat cum o aplic. 2. Spacer (camera de inhalaie)

Spacerul se ataeaz spray-urilor i funcioneaz ca un rezervor din care poate fi inhalat medicamentul. Asigurai-v c este compatibil cu inhalatorul utilizat de pacient. Avantajele utilizrii spacerului:

- mbuntete considerabil distribuirea medicaiei inhalatorii cortizonice sau bronhodilatatoare

- reduce impactul cu peretele faringelui i absorbia bucal, reducnd astfel efectele sistemice

- elimin cantitatea de pulbere pierdut prin necoordonarea inspirului cu activarea aerosolului dozat (spray-ului)

- nu mai este necesar coordonarea inspirului cu declanarea dispozitivului inhalator

Pacienii trebuie s acioneze o singur dat inhalatorul, elibernd cte un puf n spacer, apoi trebuie s inhaleze imediat, repetnd aciunea ori de cte ori este necesar. Respiraia profund este la fel de eficient ca un singur inspir.

Tipuri de spacere

OptiChamber

Nebu Chamber cu masc facial

Spacer (volumatic)

Baby-haler

3. Nebulizatoare

- Se va avea n vedere un nebulizator pentru pacienii cu dispnee suprtoare sau invalidant n pofida tratamentului inhalator maximal.

- Evaluai capacitatea pacientului i/sau ngrijitorului de a folosi un nebulizator nainte de a prescrie folosirea acestuia i luai msurile necesare pentru accesul la echipamente, service, consiliere i suport.

- Permitei pacientului s aleag ntre masca facial i piesa bucal, cu excepia cazurilor n care s-a instituit un tratament medicamentos care necesit piesa bucal.

- Continuai tratamentul cu aerosoli doar dac se obine o atenuare a simptomelor sau o mbuntire a capacitii de efectuare a activitilor zilnice, a capacitii de efort sau a funciei pulmonare.

Cantitatea de medicament ce poate fi nebulizat: 2 ml (cc) minim - 7 ml (cc) maxim.

Soluii care pot fi nebulizate (la adult):

- Salbutamol soluie: 5 mg/1 ml

- Fluticazon propionat nebule:

- 0,5 mg/ 2 ml - la copil

- 2 mg/2 ml - la adult4. Concentratoarelede oxygen: au cel mai ridicat coeficient de siguranta si fiabilitate si sunt cele mai eficace si convenabile surse de oxigen suplimentar care sunt disponibile astazi. Concentratorul de oxigen este un dispozitiv care functioneaza prin utilizarea curentului electric. Unitatea separa oxigenul din aerul camerei si permite oxigenului suplimentar de inalta puritate sa fie furnizat catre dvs. prin orificiul de iesire a oxigenului. Desi concentratorul filtreaza oxigenul dintr-o camera, acest lucru nu va afecta cantitatea normala de oxigen din camera dvs. CAPITOLUL V

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU BPOCCAZUL I- PLAN DE INGRIJIRE

Culegerea datelor Surse de informatie: pacient, familie, foaia de observatie, echipa de ingrijire.

Date relativ stabile:Nume si prenume:F.SSex: masculineVarsta la internare: 72 aniStare civila: casatorit

Ocupatie: pensionarGrup sanguin : OI, RH(+)

Date antropometrice : G = 62 kg, I = 1,67 cm

Date variabile

Domiciliul: comuna Cernatesti, jud. Buzau

Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida,

bucatarie, anexe, incalzire la sobe din teracota cu lemne, iluminat electric.

Data internarii : 18.03.2013 ora 11,00

Data externarii : 28.03.2013Motivele internarii:

- dispnee brandipneica de tip expirator

- tuse cu expectoratie muco-purulenta

- subfebrilitate: 37,8C

- insomnie

- anxietate moderata

Istoricil bolii

Pacientul cunoscut cu repetate antecedente asmatice din 2001, internari repetate si tratament cu bronhodilatoare prezinta de circa 3 zile dispnee bradipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta, subfebrilitate, anxietate moderata, motiv pentru investigatie si tratament de specialitate.

Examen clinic general

- pacient febril : 37,8C

- dispnee bradipneica de tip expirator R= 14r/min

- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 200ml

-P= 88 p/min

-T.A= 130/80 mm Hg

- pacientul serveste 3 mese/zi ; masa de pranz fiind cea mai consistenta

- serveste supe, ciorbe cu carne, friptura de pasare

- alimente preferate : branza si produsele lactate, prajiturile

- lichidele ingerate : cantitatea de lichide ~ 1500ml, neaga consumul

bauturilor alcoolice

- diureaza : - cantitatea 1300ml/zi

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIAMANIFESTARI DE DEPENDENTASURSA DE DIFICULTATE

1A respire si a avea o buna circulatie-proces inflamator bronsic

-dispnee bradipneica de tip expirator

-modificarea frecventei respiratorii(21resp/min)-tuse

-tegumente palide-alterarea integritatii mucoasei bronsice

-scaderea capacitatii de expaniune pulmonara

-respiratie superficiala prin cresterea frecventei respiratorie

2.A manca si a bea-scadere in greutate

-anorexie

-senzatia de greata

-consum redus de lichide-procesul inflamator

-stare generala alterata

-hipertermia

3.A elimina-obstructia cailor respiratorii superioare

-hipersecretie bronsica

-tuse cu expectoratie muco-purulenta aproximativ 200m

-dificultate in a respira

-transpiratii profunde

-senzatia de greata-procesul inflamator

-modificarea integritatii cailor aeriene

4.A se misca si a avea o buna postura

5.A dormi si a se odihni-ore de somn insuficiente cantitativ, cu treziri nocturne repetate-dispnee bradipneica de tip expirator

6.A se imbraca si dezbraca

7.A mentine temperatura corpului in limite normale-subfebrilitate 37,8C

-transpiratii abundente-proces inflamator bronsic

8.A fi curat ingrijit si a-si proteja tegumentele-tegumente transpirate

9.A evita pericolele-teama

-neliniste

-fatigabilitate

Risc de suprainfectii-necunoasterea prognosticului bolii

-anorexie

-imunitate scazuta a organismului

10.A comunica cu semenii

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, a practica religia-incapacitatea de a participa la activitatile grupului religios care apartine-dispnee bradipneica de tip expirator

-tuse cu expectoratie muco- purulenta

12.A fi preocupat in vederea realizarii

13.A se recrea

14.A invata-cunostinte insuficiente referitoare la boala sa, tratamentul afectiunii, importanta necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea-inaccesibilitatea la informatii

PROBLEMELE PACIENTULUI

1. Probleme actuale :

- dispnee bradipneeica de tip expirator,

- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,

- subfebrilitate 37,8C,

- insomnie,

- anxietate moderata.

2. Probleme potentiale :

- risc de complicatii,-insuficienta respiratorie cronica

PLANIFICAREA INGRIJIRILORDIAGNOSTIC NURSINGOBIECTIVEINTERVENTIILE ASISTENTEIEVALUARE

Dispnee Asigurarea necesarului de oxigen conform nevoilor organismului pe tot parcursul spitalizarii. Ameliorarea respiratiei in 3 zileRol propriu:

-aerisesc salonul dimineata i seara-asigur temperatura optim de 18-20C-verific aparatura pentru oxigenoterapie, sterilizez sonda, schimb apa din umidificator-contientizez bolnavul despre efectul nociv al fumatului.Respiratia se amelioreaza in 3 zile

Hipertermie din cauza procesului inflamator manifestata prin subfebrilitate 37,8C

Pacientul sa prezinte

Temperatura corpului in limite fiziologice 36-

37C

O.T.S- aerisesc incaperea

- asigur imbracaminte lejera-invat pacientul sa poarte sosete de bumbac si sa le schimbe frecvent- monitorizez temperatura si

o notez gtrafic in F.T

- calculez bilantul hidricpe 24 ore

- servesc pacientul cu

cantiati mari de lichide de

1,5-2 l/24 ore la temperatura corpului- schimb lenjerie de pat si

corp la nevoie

- mentin igiena tegumentelor

Rol delegat :

La indicatia medicului

administrez antibiotice si

anlgezice :

- PENICILINA G

4000.000 U.I.(6-12-18-24)

- GENTAMICINA 80 MG

3 f (6-14-20)

antitermice :

- ALGOCALMIN i.m 3f-PARACETAMOL 2tb/zi- Observ efectul

medicamentelor asupra

organismuluiIn urma

administrarii

tratamentului in

primele 48 h se

mentine

subfebrilitatea

20-29.03.2013Pacientul afebril

Obstructia cailor respiratorii superioare din cauza procesului inflamator bronsic manifestata prin tuse cu expectoratie muco-purulenta=200ml

Diaforeza Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere in

termen de 3 zile

Fluidificarea secretiilor in urmatoarele zile.

Pacientul sa nu devina sursa de infectii nozocomilale - evaluez semnele si simptotele care indica obstructia cailor aeriene superioare datorita secretie traheo-bronsice

- educ pacientul sa

foloseasca batista

individuala de unica

folosinta

- invat pacientul sa nu

inghita sputa, sa

expectoreze in scuipatori

sterile-sa nu stropeasca in jur

-sa nu arunce corpii straini in scuipatori

-folosesc manusi cand manipulez scuipatorile- asigur pozitia

semisezand pentru a

favoriza eliminarea sputei

si colectez pentru examen

bacteorologic

- invat pacientul sa

evite schimbarile de

temperatura, aglomeratia

- recomand

pacientului hidratarea

adecvata pentru

fluidifierea secretiei

bronsice si recomand

2000ml lichide/zi.

Rol delegat:

La indicarea medicului

administrez atitusive si

atibiotice :

- CODENAL 3 tb (6-12-

18)

expectorante :

- BROFIMEN 3 tb (6-12-

18)-administrez antitermice la indicatia medicului- observ efectul medicatiei

asupra organismului

- mentin interventiile

anterioare si in urmatoarele 3zile19.03.2013ora 7,00 in

urma

administrarii

tratamentului,

tusea s-a

diminuat in

intensitate,

expectoratia s-a

redus cu 150ml

20.03.2013cantitatea de

sputa 100ml

21.03.2013cantitatea de

sputa 80ml

Deficit nutritionalPacientul sa fie echilibrat nutritional-explorez preferintele pacientului

-servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata

-las pacientul sa aleaga dupa preferintele sale

-urmaresc cantitatea de alimente ingerate

-monitorizez greutatea saptamanal

-maresc treptat valoarea nutritiva a ratiei

-stabilesc un orar al meselor (3mese /zi si 2 gustari)

Insomnie cauzata de dispnee si tusea cu expectoratie muco-purulenta manifestata prin ore de somn insuficiente calitativ si cantitativ cu treziri nocturne repetatePacientul sa beneficieze de un somn

corespunzator

cantitativ si calitativ termen de 3 zile-invat pacientul sa

practice tehnici de

relaxare, exercitii

respiratorii 10 minute

inainte de culcare

- identific nivelul si cauza

anxietatii pacientului

- observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de

satisfacere a nevoi, de

raportul somn- veghe

- intocmesc un program de odihna corespunzator,

-invat pacientul sa evite

picotelile din timpul

zilei prin activitati care

sa-i trezeasca interesul

- favorizez ritualul adormirii

prin aerisirea salonului,

citit, privit TV - Administrez delegat

FENOBARBITAL

1 tb ora 20.00

- observ efectul medicamentatiei

asupra organismului

- mentin interventiile anterioare si in zilele urmatoare.19.03.2013Pacientul a avut

un somn agitat, cu treziri frecvente

nocturne datorita

tusei si expectoratiei,

doarme 2-3 ore

20.03.2013Dupa

administrarea

medicatiei

pacientul a

beneficiat de un somn

medicamentos,

pacientul nu mai

atipeste in timpul zilei21.03.2013Pacientul

beneficiaza de un somn

corespunzator

cantitativ si

calitativ de 6-8

ore/noapte, motiv pentru care se suspenda

medicamentatia

Anxietate moderata cauzata de necunoasterea pronosticului bolii manifestata prin teama, nelinistePacientul sa nu

mai fie anxios.

Sa beneficieze de o stare de confort psihic

in termen de 2-3 zile

-favorizeaza adaptarea

pacientului la noul mediu

- identific cu pacientul

cauza anxietatii si factorii

declansatori

- furnizez explicatii clare si

deschise asupra ingrijirilor

programate

- ajut pacientul sa-si

recunoasca anxietatea

- creez un climat de calm si

securitate

- diminuez stimulii auditivi

si vizuali : zgomote, lumina

intensa

- asigur un program zilnic

pentru a-i permite

pacientului sa-si exprime

certitudinile si sa fie sigur

de prezenta cadrului

medical

- raspund la intrebarile

pacientului, ii ofer un climat

de siguranta.18.03.2013Pacientul este

nelinistit,

prezinta o stare

de anxietate

moderata.

19-28.03.2013Pacientul este

echilibrat psihic,

isi exprima

deschis temerile,

emotiile,nevoile.

Dificultate in a participa la activitatile religioase din cauza dispneei manifestata prin incapacitatea de a participa la activitatile religioase.Pacientul sa folaseasca modalitati de practicare a religiei si pe perioadaspitalizarii.

- informez pacientulasupra posibilitatii de

participare la serviciul

religios din cadrul unitatii

spitalicesti.

-ii propun carti religioase

pe care le citeste atat in

cursul zilei cat si seara

inainte de culcare.OBIECTIV

REALIZAT

Lipsa de cunostinte cauzata de inaccesibilitatea la informatii manifestata prin cunostinte insuficiente la tratamentul afectiunii, importanta necesitatii de a invata cum sa i-si pastreze sanatatea.Pacientul sa acumuleze pe timpul spitalizarii

cunostinte despre boala

sa, tratament, necesitatea de a-si pastra sanatatea.-explorez nivelul de

cunostinte al pacientului

privind boala sa- stimulez dorinta de

cunoastere.

- constientizez pacientul

asupra propriei

responsabilitati privind

sanatatea.

- organizez activitati

educative.

- verific daca pacientul a

inteles si daca si-a insusit noile cunostinte.

- fac educatie pentru

sanatate Pe parcursul

spitalizarii

pacientul a

acumulat noi

cunostinte

despre boala sa,

tratamentul

afectiunii,

importanta

necesitatii de asi

pastra sanatatea.

Monitorizarea functiilor vitale pe 5 zileT.APulsResp.Temp.Diureza

d=130/80mmHg

s=135/80mmHgd=88p/min

s=86p/mind=14r/min

s=15r/mind=37,8Cs=37,5C1200ml/24h

d=130/80mmHg


s=78p/mind=15r/mim

s=16r/mind=37,4C

s=37,2C1300ml/24h

d=125/75mmHg

s=130/70d=75p/min

s=73p/mind=20r/min

s=18r/mind=37.0C

s=36.8C1400ml/24h

d=120/70mmHg


s=75p/mind=18r/min

s=17r/mind=36,5C

s=36,4C1300ml/24h

d=120/70mmHg


s=62p/mind=16r/min

s=17r/mind=36,5C

s=36,7C1200ml/24h

CAZUL II Plan de ingrijireCulegerea datelorNume si prenume : A. I.

Varsta : 74 ani

Sex : masculin

Stare civila : casatorit

Ocupatie : pensionar

Grup sanguin : AII, RH(+)

Date antropometrice : G = 62 kg, I = 1,70 cm

Domiciliul: str. Unirii Nr. 2, jud. IasiConditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida,

bucatarie, anexe, iluminat electric,locuieste impreuna cu sotia, un fiu, sotia si nepotii.

Data internarii : 15.04.2013ora 11,00


- dispnee respiratorie de tip tahipneic;

- tahicardie cresterea pulsului peste valori normale ;

- tuse cu expectoratie muco-purulenta;

- transpiratii profunde;

- astenie fizica;

- insomnie;


Istoricil bolii

Bolnavul in varsta de 74 ani, cunoscut in antecedente cu BPOC, se prezinta la

camera de garda a Spitalului Judetean pentru dispnee de tip expirator,tahicardie, tuse cu

expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala, transpiratii profuze, astenie fizica,

insomnie dupa un episod de infectie intercurenta.


- pacient afebril : 36,6C

- tegumente si mucoase : cianoza periobucala ; piele intacta, fara edeme

- dispnee bradipneica de tip expirator R= 30r/min

- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 150ml

- puls puternic, amplu P-90 pulsatii/min;

- zgomote carsiace ritmice,fara modificari: T. A-140/80mm Hg;

- serveste 3 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe

- fost consumator de alcool si fost fumator de 2 ani

- nu mai fumeaza

-diureaza : - cantitatea 1200ml/24 ore

-expectoratie : - muco-purpulenta~ 150ml-diaforeza : transpiratii profuze la nivelul axilelor, pe frunte, abdomen, fara miros.

MANIFESTARI DE DE DEPENDENTANEVOIAMANIFESTARI DE DEPENDENTASURSA DE DIFICULTATE

1.A respire si a avea o buna circulatie -tahicardie

-dispnee bradipneica de tip expirator,cianoza peribucala

-modificarea frecventei respiratiei(30r/min)-modificarea circulatorie a functiei cardiace

-procesul inflamator bronsic

-respiratie superficiala prin cresterea frecventei respiratorii

2.A manca si a bea -scadere in greutate

-anorexie-procesul infectios

-starea generala

3.A elimina-tuse cu expectoratie muco-purulenta 150ml/24h

-dificultate in a respira

-transpiratii profuze-hipersecretie bronsica

4.A se misca si a avea o buna postura

5.A dormi si a se odihni-ore de somn insuficiente cantitativ, cu treziri nocturne repetate-dispnee tahipneica de tip expirator

-tuse cu expectoratie muco-purulenta

6.A se imbraca si dezbraca

7.A mentine temperatura corpului in limite normale

8.A fi curat ingrijit si a-si proteja tegumentele-tegumente transpirate

9.A evita pericolele-neliniste, apatie, stare confuzionala-necunoasterea prognosticului bolii

10.A comunic cu semenii

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori , a practica religia-incapacitatea de a participa la activitatile grupului religios care apartine-dispnee tahipneica de tip expirator

-astenie

-fatigabilitate

12.A fi preucupat in vederea realizarii

13.A se recrea

14.A invata-cunostinte insuficiente referitoare la boala sa, tratamentul afectiuni, importanta necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea-inaccesibilitatea la informatii

PROBLEMELE ALE PACIENTULUI

Probleme actuale :- dispnee bradipneeica de tip expirator,

- tahicardie,


- cianoza periobucala

- insomnie,

- astenie fizica,


Probleme potentiale :

- risc de complicatii,- cord pulmonar,- hipertensiune pulmonara,

- insuficienta respiratorie cronicaDIAGNOSTICOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUARE

Alterarea ritmului respirator cauzata de procesul inflamator bronsic manifestata prin dispnee de tip expirator, cianoza periorobucalaPacientul sa aiba o respiratie supla,

ampla cu un ritm

respirator de 16-18respiratii/min. in termen de 3 zile.- asigur conditii de microclimat in salon :

temperatura optima 18-20 C, salon curat,

aerisit, umiditate 60%

- asigur psihoterapia pacientului

- asez pacientul in pozitie semisezand,pozitii alternand cu pozitia sezand, pozitii adecvate pentru

favorizarea respiaratiei

- monitorizez functiile vitale, vegetative si

le notez grafic in F.T

- invat pacientul sa faca gimnastica respiratorie

- pregatesc materialele necesare pentru recoltarea analizelor de laborator :

- pregatesc fizic si psihic pacientul si il

insotesc la investigatii - administrez delegat :

MIOFILIN 2f , HSH- 2 f in perfuzie cu ser

glucozat 5 %;

- oxigenoterapie 10-12 l/min. umidificat

2/3 apa distilata si 1/3 alcool etilic;

- observ efectul medicamentatiei asupra

organismului ;

- mentin interventiile si in urmatoarele zile;15.04.2013ora 12,30 la internare

pacientul prezinta dispnee expiratorie. R=30respiratii/min., cianoza pericobucala intensa.

16.04.2013ora 9,00- pacientul

prezinta dispnee

tahipneica de tip

expirator. R=25

respiratii/min., cianoza pericobucala a scazut in intensitate ;

16.04.2013

ora 18,00 pacientul

prezinta dispnee

expiratorie. R=20

respiratii/min., cianoza pericobucala a disparut 17.04.2013

dispneea a disparut, R=18 respiratii/min., pacientul prezinta o respiratie supla, libera.

Alterarea ritmului cardiac din cauza modificarii circulatorii a functiei cardiace manifestata prin tahicardiePacientul sa

prezinte un ritm

cardiac fiziologic

de 60-80

pulsatii/minut, in

48-72 ore.-invat pacientul sa aiba o alimentatie bogata in legume si fructe ;

-monitorizez pulsul si il notez grafic in FT ;

-aplic tehnici de favorizare a circulatiei :exercitii active,pasive ;

-informez pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care trebuie sa il depuna ;

-insotesc pacientul pentru efectuarea EKG ;

Rol delegat :

- la indicatia medicului administrez :

- VERAPNIL 1tb/zi (13,00-19,00)

- observ efectul medicamentatiei asupra organismului ;

- mentin interventiile si in urmatoarele zile;15.04.2013

pacientul prezinta

trahicardie P=90

pulsatii/minut ;

16.04.2013

- tahicardia se

diminueaza P=80

pusatii/minut ;

17.04.2013

- pacientul prezinta un ritm cardiac de 76

pulsatii/minut ;

18-27.04.2013- pacientul prezinta ritm cardiac in

limitele fiziologice.

Obstructia cailor respiratorii superioare din cauza procesului inflamator bronsic manifestata prin tuse cu expectoratie muco-purulenta=150mlPacientul sa

prezinte cai

respiratorii libere in termen de 3 zile- asigur conditii de

microclimat in salon, umiditate 50-60 %,

temperatura optima 18-20 C, luminozitate ;

- educ pacientul sa foloseasca batista

individuala de unica folosinta ;

- invat pacientul sa nu inghita sputa, sa

expectoreze in scuipatori sterile ;

- asigur pozitia semisezand pentru a

favoriza eliminarea sputei si colectez pentru

examen bacteorologic ;

- aspir secretiile bronsice la nevoie ;

- observ cantitatea si aspectul sputei. Rol delegat:

La indicarea medicului administrez :

- AMPICILINA 2 gr/zi (6-12-18-24) :

- BROFIMEN 1tb 3/zi;

- GENTAMICINA 1f 3/zi (6-14-22) ;

- PEFLACINE 3 cps/zi (6-14-22).

- observ efectul medicatiei asupra

organismului

- mentin interventiile anterioare si in

urmatoarele zile19.03.2013- pacientul prezinta tuse cu expectoratie mucopurpulenta

cca 150 ml;

16.04.2013- tusea s-a diminuat in intensitate, expectoratie cca 80ml;

17.04.2013- tusea a disparut,

cantitatea de sputa cca 30ml ;

18.04.2013- pacientul nu mai

tuseste, prezinta cai

respiratorii superioare

libere.

Insomnie cauzata de dispneea bradipneica de tip expirator si tuse cu expectoratie muco-purulenta manifestata prin ore de somn insuficiente cantitativ si calitativ cu repetate treziri nocturnePacientul sa

beneficieze de un

somn corespunzator

cantitativ si calitativ termen de 3 zile-invat pacientul sa practice tehnici de

relaxare, exercitii respiratorii 10 minute

inainte de culcare

- identific nivelul si cauza anxietatii pacientului

- observ si notez calitatea,orarul somnului, gradul de satisfacere a nevoi,

de raportul somn- veghe

- intocmesc un program de odihna corespunzator, invat pacientul sa evite

picotelile din timpul zilei prin activitati care

sa-i trezeasca interesul

Rol delegat :

MEPROBAMAT

1 tb ora 21.00

- observ efectul medicamentatiei asupra

organismului ;

- mentin interventiile anterioare si in zilele

urmatoare.15.04.2013Pacientul a avut un somn agitat, cu treziri

frecvente.

16.04.2013Dupa administrarea

medicatiei pacientul a beneficiat de un somn medicamentos, pacientul nu mai atipeste in timpul

zilei.

17.04.2013Pacientul beneficiaza de un somn corespunzator

cantitativ si calitativ de 6-8 ore/noapte, motiv pentru care se suspenda medicamentatia.

Diaforeza cauzata de procesul inflamator bronsic manifestata prin transpiratii profuze la nivelul axilelor, pe frunte si abdomen.Pacientul sa

Prezinte tegumente

curate si uscate pe parcursul

spitalizarii.- ajut pacientul sa-si

mentina tegumentele curate si uscate ;

- schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie ;

- invat pacientul sa poarte sosete curate de bumbac si sa le schimbe

frecvent ;

- mentin igiena riguroasa a pliurilor si spatiilor interdigitale ;

- asigurat imbracaminte

curata si comoda.Pacientul participa

activ la realizarea igienei corporale.

Anxietate moderata din cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste, apatie, stare confuzionala.Pacientul sa nu mai fie anxios.

Sa beneficieze de o stare de confort psihic in termen de 24-48 ore.-favorizeaza adaptarea pacientului la noul

mediu

- identific cu pacientul cauza anxietatii si

factorii declansatori

- furnizez explicatii clare si deschise asupra

ingrijirilor programate

- ajut pacientul sa-si recunoasca anxietatea

- creez un climat de calm si securitate

- diminuez stimulii auditivi si vizuali :

zgomote, lumina intensa

- raspund la intrebarile pacientului, ii ofer un

climat de siguranta.15.04.2013ora 9.00- pacientul este nelinistit, prezinta o stare

de anxietate moderata.

ora 13.00-pacientul este echilibrat psihic, isi exprima deschis temerile,

emotiile, nevoile.

16.04.2013- pacientul este comunicativ, isi exprima deschis temerile, emotiile, nevoile, este echilibrat psihic.

Dificultate in a participa la activitatile religioase din cauza dispneei si a tusei manifestata prin incapacitatea de a participa la activitatile religioase.Pacientul sa

folaseasca

modalitati de

practicare a religiei

si pe perioada spitalizarii.-informez pacientul asupra posibilitatii de

participare la serviciul religios din cadrul

unitatii spitalicesti.

-ii propun carti religioase pe care le citeste atat in cursul zilei cat si seara inainte de culcare.

OBIECTIV

INDEPLINIT

Lipsa de cunostinte cauzata de inaccesibilitatea la informatii manifestata prin cunostinte insuficiente referitoare la tratamentul afectiunii, importanta necesitatii de a invata cum sa i-ti pastrezi sanatatea.Pacientul sa

acumuleze pe

timpul spitalizarii

cunostinte despre

boala sa, tratament,

necesitatea de a-si pastra sanatatea.- explorez nivelul de cunostinte al pacientului

- stimulez dorinta de cunoastere.

- constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea.

- fac educatie pentru sanatate -explic importanta continuarii tratamentului dupa externare precum si importanta controalelor periodicePe parcursul spitalizarii

pacientul a acumulat noi cunostinte despre boala sa, tratamentul afectiunii, importanta necesitatii de a-si pastra sanatatea

Monitorizarea functiilor vitale pentru 5 zile

T.APulsResp.Temp.Diureza

d=140/80mmHg


s=88p/mind=30r/min

s=28r/mind=36,6Cs=36,4C1200ml/24h

d=130/80mmHg


s=78p/mind=25r/mims=20r/mind=36,2C

s=36,4C1300ml/24h

d=125/75mmHg

s=130/70d=76p/min

s=73p/mind=18r/min

s=20r/mind=36,0C

s=36.2C1400ml/24h

d=120/70mmHg


s=72p/mind=18r/min

s=17r/mind=36,3C

s=36,4C1300ml/24h

d=120/70mmHg


s=62p/mind=16r/min

s=18r/mind=36,5C

s=36,7C1200ml/24h

CAZUL III- plan de ingrijireCulegerea datelorSurse de informatie : pacient; familie; foaia de observatie; echipa de ingrijire.

Date relativ stabile :

Nume si prenume : B. V.

Varsta : 71 ani

Sex : masculin

Stare civila : casatorit

Ocupatie : pensionar

Grup sanguin : BIII, RH(+)

Date antropometrice : G = 86 kg, I = 1,90cm

Domiciliul: comuna Sapoca, jud. Buzau

Conditii de locuit :casa din caramida, 4 camere, anexe, iluminat

electric,locuieste impreuna cu sotia.

Data internarii : 1.05.2014 ora 11,00


- dispnee tahipneic de tip expirator;

- tuse cu expectoratie muco-purulenta;

- tahicardie;

- anxietate moderata;

- fatigabilitate;

- insomnie;


Istoricil bolii

Pacientul in varsta de 74 ani, cunoscut din anul 1990, nerespectand tratamentul din ambulator, prezinta de circa patru zile dispnee tahipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala, fatigabilitate,motiv pentru care se prezinta la camera de garda a Spitalului pentru investigatii si tratament de specialitate.


- pacient afebril : T= 36,8C

- dispnee progresiva la efort;

- tuse cu expectoratie muco-purpulenta~ 150ml - R= 28 respiratii/min.

- puls puternic, amplu P= 88 pulsatii/min, T.A= 160/90 mmHg;

- serveste 3-4 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe ;

- fost consumator de alcool si fost fumator ;

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIAMAIFESTARI DE DEPENDENTASURSA DE DIFICULTATE

1.A respira i a avea o bun circulatie-respiratie ngreunat (dispnee de efort)-modificarea frecventei respiratiei ( 28resp / min )-valori tensionale ridicate-tuse productiv

-dispnee bradipneica de tip expirator, cianoxa periobucala-procesul inflamator

-modificarea circulatorie a functiei cardiace

2.A manca i a bea-scdere n greutate-anorexie-procesul infectios

3.A elimina-expectoratie abundent, muco-purulent, n cantitate de 100-150 ml/24h-dificultate n a respira-tuse -hipersecretie bronsica

4.A se mica i a avea o bun postur

5.A dormi i a se odihni-somn agitat,-treziri frecvente-insuficiente ore de somn-ochi incercnati-dispnee tahipneia de tip expirator,tuse cu expectoratie muco-purulenta

6.A se imbraca i dezbrca

7.A mentine temperatura corpului n limite normale

8.A fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele

9.A evita pericolele-fatigabilitate-facies crispat-nelinite-anticiparea evenimentelor negative-necunoasterea prognosticului bolii

10.A comunica cu semenii

11.A actiona conform propriilor convingeri i valori, a practica religia-incapacitatea de a participa la activitatile grupului religios de care apartine-dispnee tahipneica de tip expirator, tuse cu expectoratie mucopurulenta

12.A fi preocupat n vederea realizarii

13.A se recrea

14.A nvta-cunotinte insuficiente referitoare la boal sa, tratamentul afectiunii,importanta necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.-inaccesibilitatea la informatii

PROBLEME ALE PACIENTULUI

I. Probleme actuale :

- dispnee bradipneeica de tip expirator,

- tahicardie,


- cianoza periobucala

- insomnie,


II. Probleme potentiale :

- risc de complicatii,- hipertensiune pulmonara,

- insuficienta respiratorie cronica.PLANIFICAREA INGRIJIRILORDIAGNOSTICOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUARE

Alterarea ritmului respirator din cauza procesului inflamator manifestata prin dispnee tahipneica de tip expiratorPacientul sa aiba o

respiratie supla,

ampla cu ritm

respirator de 16-18

respiratii/min in

termen de 3 zile

(O.T.S)- asigur conditii de microclimat in salon temperatura optima 18-20 C, salon curat,

aerisit, umiditate60%

- asez pacientul in pozitie semisezand, alternand cu pozitia sezand, pozitii adecvate pentru favorizarea respiaratiei

- monitorizez functiile vitale, vegetative si le notez grafic in F.T

- invat pacientul sa faca gimnastica

respiratorie

- pregatesc materialele necesare pentru recoltarea analizelor de laborator :

- pregatesc fizic si psihic pacientul si il

insotesc la investigatii - administrez delegat:

MIOFILIN 2f orele 6-18

- observ efectul medicatiei asupra

organismului

- mentin interventiile anterioare si in zilele

urmatoare.1.05.2014ora 12,00 la internarepacientul prezinta dispnee trahipneica de tip expirator,

R=28respiratii/min; pacientul prezinta cianoza periorobucala;ora 16,00 R=24 respiratii/min

cianoza periorobucala se mentine ;

ora 20,00 R=20 respiratii/min

cianoza periorobucala se mentine ; 2.05.2014ora 7,00- dispneea a scazut in intensitate, dar nu a disparut;

R=19 respiratii/min , cianoza periorobucala s-a diminuat;

ora 12,00-R=19 respiratii/min

cianoza periorobucala a disparut;

3.05.2014ora 7,00- dispneea s-a redus,pacientul prezntand o respiratiesupla, libera, pe nas;

R=18 respiratii/min.

Obstructia cailor respiratorii superioare din cauza procesului inflamator manifestata prin tuse cu expectoratie mucopurulenta=150mlPacientul sa

prezinte cai

respiratorii liber pe

nas. Evaluare la 24

ore.- Asigur conditii

corespunzatoare de microclimat in salon:

temperatura optima 18-29 C, umiditate 60%,

salon curat, aerisit;

- Educ pacientul sa foloseasca batista

individuala de unica folosinta ;

- Invat pacientul sa nu inghita sputa, sa

expectoreze in scuipatori sterile ;

- Asigur pozitia semisezand pentru a

favoriza eliminarea sputei si colectez pentru examen bacteorologic- Invat pacientul sa evite schimbarile de

temperatura, aglomeratia. Rol delegat:

La indicarea medicului administrez :

- AMPICILINA 8 cps (6-12-18-24)

- GENTAMICINA 80 mg 3f (6-14-22)

- BROFIMEN 3 tb (6-12-18)

- Observ efectul medicatiei asupra

organismului

- Mentin interventiile anterioare si in

urmatoarele 3 zile1.05.2014- pacientul prezinta tuse cu expectoratie mucopurpulenta150ml.

2.05.2014ora 7,00 tusea s-a diminuat in intensitate, expectoratia s-a

redus cu 100ml.

3.05.2014cantitatea de sputa este 75ml.

5.05.2014cantitatea de sputa este 30ml

Alimentatie neadecvata- deficitPacientul s fie echilbrat nutritionalROL PROPRIU:-explorez preferintele pacientului-servesc pacientul cu alimente la o temperatur moderat, prezentate atragator, la ore regulate-las pacientul s aleag dup gusturile sale-urmresc cantitatea de alimente consumate-cntresc bolnavul sptmnal-mresc progresiv valoarea nutritiv a ratiei-asigur necesarul de calorii/24h-stabilesc programul alimentatiei (3 mese i 2 gustri la orele 8-10-13-16-19)Bolnavul acumuleaz progresiv n greutate.

Insomnie din cauza dispneei si a tusei manifestata prin ore de somn insuficiente calitativ si cantitativ cu treziri repetate nocturnePacientul sa

beneficieze de un

somn corespunzator

cantitativ si calitativ

termen de 3 zile- invat pacientul sa practice tehnici de

relaxare, exercitii respiratorii 10 minute

inainte de culcare ;

- identific nivelul si cauza anxietatii pacientului;

- observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a nevoi, de raportul somn- veghe ;

- intocmesc un program de odihna corespunzator, invat pacientul sa evite

picotelile din timpul zilei prin activitati care sa-i trezeasca interesul.1.05.2014- pacientul a avut un somn agitat, cu treziri frecvente nocturne datorita tusei si

expectoratiei, doarme 4-5 ore.

2.05.2014- odata du diminuarea dispneei si a tusei, pacientul are somn de 6ore pe noapte cu picoteli in timpul zilei.

3.05.2014- pacientul doarme 7 ore pennoapte, fara

picoteli inntimpul zilei.

Anxietate moderata din cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama si neliniste.- pacientul sa nu

mai fie anxios.

- sa beneficieze de o

stare de confort

psihic in termen de

1-2 zile- favorizeaza adaptarea pacientului la noul mediu

- identific cu pacientul cauza anxietatii si factorii declansatori

- furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate

- ajut pacientul sa-si recunoasca anxietatea

- creez un climat de calm si securitate

- diminuez stimulii auditivi si vizuali :

zgomote, lumina intensa

- raspund la intrebarile pacientului, ii ofer un

climat de siguranta.1.05.2014- pacientul este anxios..

2.05.2014- pacientul isi exprima

nelinistea in legatura cu prognosticul bolii ;

- pacientul este

comunicativ.

Lipsa de cunostinte cauzata de inacesibilitatea la informatii manifestata prin cunostinte insuficiente referitoare la tratamentul afectiunii, importanta necesitatii de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.Pacientul sa

acumuleze pe

timpul spitalizarii

cunostinte despre

boala sa, tratament,

necesitatea de a-si

pastra sanatatea.- explorez nivelul de cunostinte al pacientului privind boala sa,

- stimulez dorinta de cunoastere ;

- responsabilitati privind sanatatea ;

- verific daca pacientul a inteles si daca si-a insusit noile cunostinte

La internare pacientul

are un nivel redus de

cunostinte.

Pe parcursul spitalizarii

pacientul a acumulat noi

cunostinte despre boala

sa, tratamentul afectiunii,

importanta necesitatii de

a-si pastra sanatatea.

Masurarea functiilor vitale pentru 5 zileT.APulsResp.Temp.Diureza

d=160/90mmHg


s=86p/mind=28r/min

s=24r/mind=36,8Cs=36,4C1200ml/24h

d=130/80mmHg


s=78p/mind=19r/mim

s=20r/mind=36,2C

s=36,4C1300ml/24h

d=125/75mmHg

s=130/70d=75p/min

s=73p/mind=18r/min

s=19r/mind=36,0C

s=36.2C1400ml/24h

d=120/70mmHg


s=75p/mind=18r/min

s=17r/mind=36,3C

s=36,4C1300ml/24h

d=120/70mmHg


s=62p/mind=16r/min

s=18r/mind=36,5C

s=36,7C1200ml/24h

CAPITOLUL VI

EDUCATIA PENTRU SANATATE A PACIENTULUI CU BPOC

Asistenta medicala participa la prevenirea imbolnavirilor aparatului respirator, la ingrijirea bolnavulor cu afectiuni acute cronice si la reabilitarea celor cu incapacitate cronica. Prevenirea bolilor aparatului respirator pesupune cunoasterea factorilor nocivi de mediu, a grupelor populationale cu risc crescut fata de aceste boli:

I. Masuri de profilaxie primara constau in reducerea numarului de cazuri noi de imbolnaviri :

- prevenirea polularii atmosferei ;

- combaterea tabagismului ;

- evitarea aglomeratiei in cazul epidemiilor de gripa ;

- evitarea frigului, aerului poluat;

- respiratie corecta pe nas cu o postura corecta a toracelui, camera cu umuditate corespunzatoare, temperatura mediului ambiant optima, camera aerisita.

II. Masurile de profilaxie secundara au ca obiectiv prevenirea coplicatiilor grave in evolutia bolii existente:

- dispensarizare bolnavilor pulmonari

- efectuarea de controale clinice si de laborator periodic pentru tratarea in

faza incipienta a afectiunii pulmonare

- intarirea rezistentei organismului, gimnastica respiratorie.

III. Masurile de profilaxie tertiara vizeaza recuperarea cat mai rapida a bolnavului, gratie unor tratamente specifice, in asa fel incat sa-si dobandeasca capacitatea de munca

Educaia pacienilor reprezint o metod important de a mbunti -capacitatea acestora de a nelege aspectele bolii, de a mbunti rata de succes n cazul edinelor de renunare la fumat, de a accepta i nelege aspectele legate de modificrile aprute n starea de sntate i de a face fa mai uor exacerbrilor

Educaia pacientului ajut la mbuntirea modului de nelegere a bolii, a abilitii de a se mpca cu boala.

Educaia principal modalitate de susinere a renunrii la fumat, iniiere de discuii, aprofundare a recomandrilor i n final un management mai bun al exacerbrilor.

Educaia pacientului cuprinde mai multe elemente:

- rspunsuri la ntrebrile pacientului (i ale familiei) despre boal, restricii i medicaie (efecte terapeutice, posibile efecte adverse)

- informaii i sfaturi pentru evitarea factorilor de risc

- instruirea tehnicii de administrare inhalatorie a medicaiei

- asigurarea c pacientul are un plan scris de management al bolii

- recunoaterea exacerbrilor i tratamentul acestora

- stimularea activitii fizice.PAGE 76

Proiect Absolvire de La Cap i

Documents

Transcript of Proiect Absolvire de La Cap i