Proiect

3
Steve Jobs, creatorul companiei Apple Steve Jobs (n. 24 februarie 1955 - d. 5 octombrie 2011 ) a fost dintre cei mai mari inovatori și antreprenori care au creat din simple idei și vise lucruri mărețe, incredibile, precum este cazul și companiei Apple. În 1975, Steve Jobs se afla la răscruce de drumuri, terminase liceul și își pierdea timpul la Atari, ca programator pentru jocuri video și frecventa un club de pasionați ai computerelor, care își ținea reuniunile într-un parc, pe timpul nopții. În 1974 apare Altair 800- un model de microcomputer, de care membrii clubului au fost foarte intrigați și feiriciți, Jobs însă a văzut aici o modalitate de a câștiga ceva bani. Astfel, i-a venit ideea de a crea un computer mai bun și diferit de cele existente. Ideea era, însă nu avea calificarea necesară. De aceea a apelat la un amic - Steve Wozniak- care tocmai scrisese un limbaj de programare pentru un microprocesor nou, numit MOS Technology 6502. Steve Wozniak avea 21 de ani atunci, iar Jobs avea 16 ani. Reușește să-l convingă pe Wozniak să scrie împreună un limbaj de asamblare pe care apoi aveau să- l vândă. Pentru a pune pe picioare afacerea, Jobs și-a vîndut Volkswagen-ul său vopsit în toate culorile curcubeului, iar Woz s-a despărțit de calculatorul său programabil. Părinții lui Jobs aveau un garaj în Los Altos, California, în care și-au stabilit cei doi cartierul general - garajul le servea drept cameră a proiectanților, unitate de service și magazin, în același timp. După câtva timp au realizat 50 de plăci de bază, proiectate de Woz, pe care le-au vândut amatorilor locali, la prețul de 500 de dolari bucata. Noile jucării au fost botezate Apple, după numele casei de discuri care producea melodiile Beatles, grupul preferat al lui Jobs. 1 aprilie 1976 a fost ziua în care s-a vândut primul Apple, iar în iulie 1976 a fost lansat pe piață cu pretul de 666.66$. Vânzările mergeau bine, atât de bine încât cei doi și- au dat seama că nu mai erau competenți să conducă o afacere care lua proporții. De aceea, l-au cooptat pe investitorul Mike Markkula, care a înțeles imediat că este vorba de o afacere profitabilă. Astfel, a obținut un împrumut de la Bank of America, punând la bătaie în plus 91.000 dolari din banii săi.

description

ggt

Transcript of Proiect

Steve Jobs, creatorul companiei AppleSteve Jobs (n.24 februarie1955- d.5 octombrie2011) a fost dintre cei mai mari inovatori i antreprenori care au creat din simple idei i vise lucruri mree, incredibile, precum este cazul i companiei Apple.n 1975, Steve Jobs se afla la rscruce de drumuri, terminase liceul i i pierdea timpul laAtari, ca programator pentru jocuri video i frecventa un club de pasionai ai computerelor, care i inea reuniunile ntr-un parc, pe timpul nopii. n 1974 apare Altair 800- un model de microcomputer, de care membrii clubului au fost foarte intrigai i feiricii, Jobs ns a vzut aici o modalitate de a ctiga ceva bani. Astfel, i-a venit ideea de a crea un computer mai bun i diferit de cele existente. Ideea era, ns nu avea calificarea necesar. De aceea a apelat la un amic -Steve Wozniak- care tocmai scrisese un limbaj de programare pentru un microprocesor nou, numit MOS Technology 6502. Steve Wozniak avea 21 de ani atunci, iar Jobs avea 16 ani. Reuete s-l conving pe Wozniak s scrie mpreun un limbaj de asamblare pe care apoi aveau s-l vnd.Pentru a pune pe picioare afacerea, Jobs i-a vndutVolkswagen-ul su vopsit n toate culorile curcubeului, iar Woz s-a desprit de calculatorul su programabil. Prinii lui Jobs aveau un garaj nLos Altos, California, n care i-au stabilit cei doi cartierul general - garajul le servea drept camer a proiectanilor, unitate de service i magazin, n acelai timp. Dup ctva timp au realizat 50 de plci de baz, proiectate de Woz, pe care le-au vndut amatorilor locali, la preul de 500 de dolari bucata. Noile jucrii au fost botezate Apple, dup numele casei de discuri care producea melodiileBeatles, grupul preferat al lui Jobs. 1 aprilie1976a fost ziua n care s-a vndut primul Apple, iar n iulie 1976 a fost lansat pe pia cu pretul de 666.66$. Vnzrile mergeau bine, att de bine nct cei doi i-au dat seama c nu mai erau competeni s conduc o afacere care lua proporii. De aceea, l-au cooptat peinvestitorul Mike Markkula, care a neles imediat c este vorba de o afacere profitabil. Astfel, a obinut un mprumut de laBank of America, punnd la btaie n plus 91.000 dolari din banii si. Investiia s-a dovedit rentabil, deoarece pe3 ianuarie1978mica firm a celor trei a devenit Apple Incorporated, cu un capital de 250.000 dolari. n acele zile, sediul firmei s-a mutat laCupertino, pe locul unde urma s apar ntinsul campus Apple. Nu mult dup aceea a aprut Apple II, care era ceva mai mult dect o simpl plac de baz - avea cutia sa proprie, surs de alimentare i o tastatur ncorporat. Multe elemente noi i atractive apruser, ca de pild posibilitatea de a conecta computerul la un monitor color. Nu e de mirare deci c la West Coast Computer Fair, n aprilie1978, Apple II a devenit cea mai popular main, iar vnzrile au atins cifra de 300 de milioane de dolari.Compania creat de azi a revoluionat lumea, iar produselor lor sunt printre cele mai populare i utilizate n ntreaga lume. Pentru a atinge acest succes, a fost nevoie de o idee bun, viziune i dedicaie, iar rezultatul este unul impresionat!

Bette Nesmith GrahamBette Graham(23 martie 1924 12 mai 1980) a fost o dactilograf, secretar i femeie de afaceri american, cunoscut ca inventatoarea corectorului pentru hrtiei- ceruza. Aceast simpl inveie a devenit indispensabil n zilele noastre. Inventarea corectorului a pornit de la o simpl idee, sau mai bine zis, n urma unor reflecii. Un artist niciodat nu corecteaz cu radiera greelile, ci le acoper cu un alt strat de vopsea, i picteaz deasupra erorilor fcute. Aceasta a fost gndul care i-a venit ntr-o zi n timp ce picta pe un geam. Pentru nceput, a creat o soluie de ap cu vopsea ntr-o sticl, pe care o folosea n oficiu, cu ajutorul unei pensule, pentru a corecta greelile.Graham a folosit n secret aceast metod timp de 5 ani, fcnd cteva modificri, ajutat de profesorul de chimie a fiului ei. Civa dintre efii ei au prevenit-o s nu mai foloseasc pasta corectoare, ns ea nu a renuna la ingenioasa sa idee. n anul 1956, apare pe pia corectorul, pentru nceput numit Mistake Out. Afacerea sa ncepe la domiciliu, pn cnd produsul a devenit un instrument indispensabil al comerului secretariat. Astfel, Graham i-a fondat propria companie, devenind o femeie de afaceri influent, toate pornind de la un simplu gnd i o pat de vopsea!