Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”

Facultatea De Management Turistic Si Comercial

Analiza in dinamica a ofertei si cererii turistice in

judetul ILFOV in perioada 2000-2011

CUPRINS

Analiza in dinamica a ofertei si cererii turistice in judetul ILFOV in perioada 2000-2011 Pag. 3

1.1 Note Metodologice Pag. 3 1.2 Analiza Ofertei Turistice Pag. 31.2.1 Structura De Primire Turistica Pag. 41.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune Pag. 5

1.3 Analiza Cererii Turistice Pag. 91.3.1 Nivelul si dinamica sosirilor si innoptarilor Pag. 101.3.2 Durata Medie A Sejurului Pag. 111.3.3 Densitatea Turistica Pag.13

2 | P a g e

ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN ILFOV ÎN PERIOADA 2000-2011

1.1 Note metodologice

Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte instituţii care comercializează acţiuni turistice. Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turistică

Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în camera. Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

1.2 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic .

3 | P a g e

Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

1.2.1 Structura de primire turistică

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.

Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.

In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare.

Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în Ilfov este variată formată din:

HoteluriHoteluri pentru tineretVile Parcuri de agrement

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau

amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte

servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca structuri

de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar dacă au o

recepţie comună.

1.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

4 | P a g e

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în funcţiune. Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare de care dispun structurile de cazare turistică. Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice.

Evolutia capacitatii in functiune in Ilfov in perioada 2000-2011

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

cap.cazare

AniCapacitatea în funcţiune

(mii locuri-zile)

Modificările absolute Indicii de dinamică % Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

2000 174789 - - - - - -

5 | P a g e

AniCapacitatea în funcţiune

(mii locuri-zile)

Modificările absolute Indicii de dinamică % Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

2001 191428 16639 16639 109.51 109.51 9.51 9.51

2002 299979 125190 108551 171.62 156.70 71.62 56.7

2003 298279 123490 -1700 170.65 99.43 70.65 -0.57

2004 427681 252892 129402 244.68 143.38 144.68 43.38

2005 429742 254953 16366 245.86 100.48 145.86 0.48

2006 413376 238587 -16366 236.5 96.19 136.5 -3.81

2007 436810 262021 23434 249.9 105.66 149.9 5.66

2008 621648 446859 184838 355.65 142.31 255.65 42.31

2009 620980 446191 -668 355.27 99.89 255.27 -0.11

2010 624146 449357 3166 357.08 100.5 257.08 0.5

2011 611376 436587 -12770 349.7 97.9 249.7 -2.1

Total 5150234 - 476432 - - - -

Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare în funcţiune în perioada 2000-2011

Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în 2010 faţă de 2000. Cele mai mari creşteri faţă de anul de bază an s-au înregistrat în anii 2008 şi 2009 . Faţă de anul precedent doar în 2003 Si 2006 avem descreşteri, iar în restul perioadei creşteri.

Indicatorii absoluţi:

6 | P a g e

Modificarea absolută:

a) bază fixă Δt /1= y t− y1

b) bază în lanţ (mobilă) Δt / t−1= y t− yt−1

Indicatorii relativi:

Indicii de dinamică:

a) bază fixă I t /1=

y t

y1

⋅100

b) bază în lanţ (mobilă) I t / t−1=

y t

y t−1

⋅100

Ritmul de dinamică:

c) bază fixă Rt /1=I t /1−100

d) bază în lanţ (mobilă) Rt / t−1=I t / t−1−100

Indicatorii medii:

7 | P a g e

Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune

y=∑t=

n

y t

n=5150234

12=429186 .1 mii locuri−zile /an

Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune

Δ=yn− y1

n−1=611376−174789

12−1=39689 .7 miilocuri−zile /an

Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

I=n−1√ yn

y1

=11√3 .79=

Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

R= I−100 =

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în Ilfov în perioada 2000-2011 a fost de 429186.1 mii locuri/an, cu o creştere medie absolută de aproximativ un milion locuri-zile/an. Dacă comparăm dinamica medie a capacităţii de cazare în funcţiune cu cea existentă,se poate observa că prima o devansează pe a doua, ceea ce semnifică faptul că a sporit eficienţa ofertei de cazare prin procesul renovării sau a creşterii cererii turistice.

Extrapolarea ofertei turistice pentru 2012-2014

Metoda mecanica: Yt=y1+Δ (t-1),unde t este variabila de timp

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2012-2014

Ani t (x)

Valori ajustate după funcţia

Yt=174789+39689.7(t-1)

2012 13 651065.4

2013 14 690755.1

2014 15 730444.8

8 | P a g e

1.3 Analiza cererii turistice în Ilfov

Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date ale Institutului Naţional de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente: Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:-nivelul sosirilor totale; -nivelul înnoptărilor totale;-durata sejurului;-densitatea turistica

1.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor și a înnoptărilor

Nivelul sosirilor turiştilor în 2009 a fost aproximativ de 4 mil. persoane, respectiv peste 8 de milioane de înnoptări. Aceste valori au cunoscut creşteri faţă de 2000 de peste 1 mil. în ceea ce priveşte numărul de turişti (24,8%) şi o scădere de aproximativ 0,3 mil. înnoptări (1,8%).

Evolutia sosirilor si innoptarilor in Ilfov in perioada 2000-201

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

SosiriInnoptari

Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în România în perioada 2000-2011

9 | P a g e

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Total înnoptări

(mii zile)

Durata sejurului

(zile/turist)

Modificarea absolută faţă de 2000

Dinamica faţă de 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări

2000 37452 38756 1.0 - - - -

2001 13924 16692 1.1 -23528 -22064 37.1 43.1

2002 20387 30098 1.4 -17065 -8658 54.4 77.6

2003 25310 32878 1.2 -12142 -5878 67.5 84.83

2004 45764 56394 1.2 8312 17638 122.1 145.5

2005 56378 74634 1.3 18926 35878 150.5 192.5

2006 51695 78728 1.5 14243 39972 138.0 203.1

2007 54036 111893 2.1 16584 73137 144.2 288.7

2008 51475 115699 2.2 14023 76943 137.4 298.5

2009 40762 84336 2.1 3010 45580 108.8 217.6

2010 46181 88323 1.9 8729 49567 123.3 227.89

2011 78968 115475 1.5 41516 76719 2.10 2.97

TOTAL 443364 698333 - - 375315 - 1782.2

10 | P a g e

Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată, s-a înregistrat în anul 2001 (13924 mii sosiri) astfel, faţă de anul 2000 numărul acestora s-a diminuat cu 23528 mii persoane. Începând cu 2003 numărul total de sosiri şi înnoptări înregistrează creşteri succesive până în 2008, iar în anul 2010 faţă de 2000, nivelul turiştilor a sporit cu 24,8%, iar cel al înnoptărilor s-a redus cu 1,8%. În perioada 2003-2011 numărul turiştilor sosiţi în unităţile de cazare turistică a înregistrat un ritm de creştere peste dinamica înnoptărilor. Pe ansamblul nivelul mediu al sosirilor în Ilfov în perioada 2000-2011 a fost de mii turisti /an, cu o creştere medie absolută de 135,6 mii persoane/an . În aceaşi perioada analizată nivelul innoptrărilor a scăzut, ceea ce rezultă că în perioada analizată activitatea turistică a inregistrat o scadere a eficienţei. Evoluţia circulaţiei turistice este determinată de acţiunea diferitelor categorii de factori care alcătuiesc componentele seriei cronologice date. Una din problemele principale ale analizei acestor serii o reprezintă tocmai separarea componentelor şi evaluarea lor statistică. Pentru determinarea trendului sau a tendinţei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei ce permite alegerea funcţiei matematice care estimează cel mai bine tendinţa generală a circulaţiei turistice Din analiza evoluţiei şi din reprezentarea grafic, putem concluziona că dinamica sosirilor cât şi cea a înnoptărilor avut o evoluţie crescătoare de la un an la altul.

1.3.2 Durata medie a sejurului

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținem durata medie a sejurului.În anul 2000 durata medie a sejurului a fost de 1.0 zile/turist, cea mai mică înregistrată în ultimii zece ani. Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-a înregistrat în 2008 de 2.2 zile/turist.

Evolutia duratei medii a sejurului in Ilfov in perioada 2000-2011

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

0.5

1

1.5

2

2.5

Zile/Turist

11 | P a g e

Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma că, deşi numărul persoanelor care practică turismul în Ilfov este în creştere, durata sejurului este în continuă scădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari în neconcordanţă cu calitatea serviciilor oferite.

Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitatea turistică în Ilfov

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Total înnoptări

(mii zile)

Populaţia ţării

(pers.)

Durata medie a sejurului (zile)

Densitatea turistică

(la 100 pers.)

2000 37452 38756 275494 1.0 0.13

2001 13924 16692 276360 1.1 0.05

2002 20387 30098 277058 1.4 0.07

2003 25310 32878 275995 1.2 0.09

2004 45764 56394 277919 1.2 0.16

2005 56378 74634 282320 1.3 0.19

2006 51695 78728 285311 1.5 0.18

2007 54036 111893 291676 2.1 0.18

2008 51475 115699 298021 2.2 0.17

2009 40762 84336 308726 2.1 0.13

2010 46181 88323 317247 1.9 0.14

2011 78968 115475 319358 1.5 0.02

Total 443364 698333 3168238 - -

12 | P a g e

1.3.3 Densitatea turistica

Un alt indicator important în analiza cererii este densitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este în scădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creşteri semnificative astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilea locuitor exista un turist, în 2009 raportul este de 3:1. Acest fapt derivă din creşterea numărului de turişti.

Densitatea turistică în raport cu populaţia din zona X (turist/ la 100 loc.)

Dt pop=

totalturisti sositi

totalpopulatie

⋅100=turisti la 100 locuitori

Densitatea turistică în raport cu suprafaţa din zona X

Dt supr=totalturisti sositi

suprafata=turisti /km2

Evolutia densitatii turistici in perioada 2000-2011

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

0.18

0.2

Densitate Turistica

13 | P a g e

Nivelul, structura şi dinamica turiştilor sosiți după proveniență în perioada 2000-20112000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Total sosiri (mii pers.)3745

21392

42038

72531

04576

45637

851695

4036 5147540762 46181

78968

Romani (mii pers.) 4053 3960 3848 3952 4279 4375 4836 5421 5659 4865 4053 3960

Străini (mii pers.) 5264 4938 4794 5595 6600 5839 6037 7722 8862 7575 7498 7611

Ponderea

%

Romani

33399

99641653

92135

84148

55200

34685

948615

4581635897 42128

75008

Străini3218

88986

15593

19715

39164

50539

45658

46314

4261333187 38683

71357

Dinamica față de 2000

%

Romani

- 10.5 10.2 10.5 11.4 11.6 12.9 14.4 15.112.9 10.8

10.5

Străini - 13.1 12.8 14.9 17.6 15.5 16.1 20.6 23.6 20.2 20 20.3

Din analiza sosirilor după provenienţă, se poate observa că în ultimii patru ani analizaţi, nivelul turiştilor atât români cât şi de provenienţă străină oscileaza de la an la an. De asemenea în 2001 faţă de 2000 ritmul de dinamică a turiştilor străini (20.3%) a devansat cu mult ritmul de creştere al turiştilor români (10.5%).

14 | P a g e

Mutatiile structurale ale cererii dupa provenienta turistilor in Ilfov in perioada 2000-2011

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

10.8 10.5 10.2 10.5 11.4 11.6 12.9 14.4 15.1 12.9 10.8 10.5

14 13.1 12.8 14.9 17.6 15.5 16.1 20.6 23.6 20.2 20 20.3

romani straini

Pe ansamblul perioadei analizate se înregistrează descreşteri a cererii turistice a romanilor, atât faţă de anul de bază cât şi faţă de anul anterior. Această scădere poate fi argumentată prin existenţa crizei economice. Sperăm că şi în următorii ani cererea turistică va înregistra un ritm de creştere.Iar in ceea ce priveste turistii straini observam o crestere in ultimul an,lucru ce arata ca strainii incep sa vina intr-un numar destul de mare in judetul Ilfov.

15 | P a g e