proiect

5/10/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559e035040fed 1/53

Turism factor de dezvoltarerurala in Gorj



Cuprins

Introducerea. notiuni de turism b. turism rural si agroturism – importanta pentru economia nationala, locala, pentru

clienti

Capitol I

1.1Prezentarea regiuniia. date istorice b. dezvoltarea regiuniic. personalitati de seama care au ajutat la dezvoltarea regiuniid. asezare geograficae. zone de granitaf. distanta de cel mai mare oras apropriat, mijloc de transport, cele mai apropriate garig. ponderea suprafetei agricole

1.2 Reliefula. tip relief, parcuri, varfuri b. % suprafata acoperita cu paduri

1.3 Conditii climaticea. precipitatii medii anuale b. medie strat zapadac. temperaturi medii, maxim inregistrate

1.4 Hidrografie si hidrologiea. ape curgatoare b. principalii afluentic. izvoare minerale

1.5 Solul

1.6 Vegetatiaa. tip vegetatie b. principale specii intalnite la arboric. existenta pajistilor, flora

1.7 Fauna



a. animale b. pesti

Capitol II – Potentialul turistic si agroturistic al zonei Gorj

2.1 Tipuri de turism practicata. turism cultural b. turism balnear c. turism de agrement

2.2 Agroturisma. ocupatia populatiei b. pensiuni agroturistice : ponderea in totalc. bucate traditionale

2.3 Puncte de atractie a zonei

Capitol III – Organizarea si eficienta economica a activitatii agroturisticela pensiunea Andreea***

3.1 Prezentarea pensiunii

3.2 Organizarea activitatii pensiunii

3.3 Activitatea de cazare

3.4 Eficienta economica de ansamblu a pensiunii

Capitol IV – Concluzii si recomandari

Bibliografie



Introducere

Deşi considerat de cei mai mulţi dintre experţi din domeniu un fenomen specificepocii contemporane, turismul s-a cristalizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi caatare, primele încercări de definire şi caracterizare a lui datează din această perioadă.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „TURISM” provine din termenulenglezesc „TO TOUR” (a călători, a colinda), având deci semnificaţia de excursie.

De-a lungul anilor, conţinutul noţiunii de turism s-a modificat, s-a îmbogăţitcontinuu.Unul dintre specialiştii consacraţi în cercetarea fenomenului turistic, a căruiopinie a fost îmbrăţişată de un număr mare de teoreticieni, este profesorul elveţian W.Hunziker. El defineşte turismul prin „ansamblul relaţiilor şi fenomenelor ce rezultă din

deplasarea şi sejurul persoanelor în afara locului de reşedinţă, atâta timp cât sejurul şideplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare”.

Unii specialişti au reproşat acestei definiţii că este prea generală, că nu excludeunele forme de deplasări ce nu au scopuri pur turistice (elevi ,studenţi). În schimb, alţispecialişti i-au reproşat caracterul limitativ, deoareca exclude o serie de manifestări care auşi conţinut turistic, ca de exemplu participările la congrese şi reuniuni interne şiinternaţionale, deplasările oamenilor de afaceri, manifestări în care se solicită în maremăsură şi servicii turistice.

Clarificarea conceptului de turism presupune, de asemenea, şi definirea subiectului

călătoriei, respectiv a turistului. Turistul ca persoană a fost definit mai târziu decât turismulca fenomen. În 1937, un comitet de experţi statisticieni din subordinea Ligii Naţiunilor, adefinit, mai întâi, turistul internaţional ca fiind „acea persoană care întreprinde o călătorie pentru cel puţin 24 de ore într-o altă ţară decât cea în care se află reşedinţa sa permanentă”.Conferinţa ONU pentru turism şi călătorii internaţionale, Roma, 1963, a recomandatutilizarea termenului de vizitator pentru a desemna „orice persoană care vizitează o ţară,alta decât cea în care se află reşedinţa sa obişnuită, pentru orice alt motiv decâtdesfăşurarea unei ocupaţii remunerate în interiorul ţării pe care o vizitează”.

Conform precizărilor OMT, turistul este reprezentat de „orice persoană care sedeplasează spre un loc aflat în afara reşedinţei sale obişnuite, pentru o perioadă nu mai

mare de 12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea uneiactivităţi remunerate în locul vizitat”.



În ceea ce priveşte motivele călătoriei, se recunoaşte necesitatea identificăriiacestora în scopul evaluării comportamentului de consum şi a cheltuielilor vizitatorilor.Principalele mobiluri ale călătoriilor turistice sunt:

- loisir, recreere şi vacanţă (odihnă) : vizitarea oraşelor, participarea la diversemanifestări culturale şi sportive, efectuarea cumpărăturilor (shopping), plaje (cură helio-

marină), practicarea diferitelor sporturi (ca amatori), croaziere, jocuri de noroc, odihnă,voiaje de nuntă, etc,- vizite la rude şi prieteni : vizitarea părinţilor, concedii în cămin (familie),

participarea la funeralii, participarea la programe de îngrijire a invalizilor, etc,- afaceri şi motive profesionale : instalarea de echipamente, inspecţii, vânzări

şi cumpărări în contul unei firme, participarea la reuniuni, conferinţe şi congrese, târguri şiexpoziţii, studii, cursuri de limbi străine sau de pregătire profesională, participarea laactivităţi sportive profesionale, misiuni guvernamentale, etc,

- tratament medical : cure şi tratamente de orice tip,- religie/pelerinaje : participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje,- alte motive : echipajele aeronavelor şi vaselor destinate transportului public

(personalul însoţitor de bord), tranzit, alte activitîţi.Turismul ca fenomen economico-social are implicaţii pozitive asupra economiei

ţărilor, ceea ce justifică interesul guvernelor pentru dezvoltarea acestuia. Desfăşurareacălătoriei turistice presupune o cerere şi, respectiv, un consum de bunuri şi serviciispecifice, ceea ce antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. Totodată, cerereaturistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector şi, indirect, în stimularea producţiei ramurilor participante la construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie, modernizareareţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaţii pentru agrement.

Prin dezvoltarea turismului se obţine un spor de producţie semnificativ ; turismulintern şi internaţional contabilizau, la nivelul anului 2002, aproape 11% din produsulmondial brut, însumând circa 3.500 miliarde USD. Aportul turismului la PIB diferă sensibilîntre statele lumii în funcţie de nivelul acestuia şi de structura economiei ţărilor respective.Astfel, pentru Europa- principala zonă turistică a lumii, cota de participare a turismului laPIB este de 14,0%, pe continentul american de cca. 11,0%, în Asia şi Pacific 10,0%, înAfrica aproape 9,0%; în privinţa situaţiei pe ţări, în cazul celor mici, tributare turismului,cota de participare este foarte ridicată, 84% în I-le Maldive, 50% în Malta, peste 34% înJamaica. În ţările cu o activitate turistică bogată, dar care au deopotrivă o economiedezvoltată, ponderea turismului la realizarea PIB se situează în apropierea medieimondiale, cum ar fi Spania cu 11,4%, Elveţia cu 7,7%, Franţa cu 7,5%,în SUA 5,5%, în

Canada 4,1%, în Anglia 4,0%, etc. În unele dintre aceste ţări, aportul turismului la PIB estecomparabil cu cel al unor ramuri de bază, precum- agricultura în Franţa,- industria automobilului în Italia,- industria oţelului în Marea Britanie.Desigur, sunt şi ţări în care turismul este slab dezvoltat şi, corespunzător, aportul lui

la crearea PIB este mai modest. În această categorie se situează şi România, unde turismul participă doar cu 2-3% la realizarea PIB (2,1% în 2002).



Turismul joacă un rol important în economie şi prin faptul că generează noi locuride muncă, contribuind astfel la atenuarea şomajului. În 2002, la scară mondială, 8,2% dintotalul forţei de muncă era angajată direct în turism (1 din 12 lucrători din lume activeazădirect în turism, 207 milioane fiind numărul total al angajaţilor din sectorul turistic, în mod

direct). În concordanţă cu evoluţia viitoare a turismului, se anticipează, pentru orizontul2011, o creştere importantă a numărului lucrătorilor, ajungându-se la 260 milioane persoane, ceea ce va face din turism cea mai largă industrie din lume.

In societatea moderna un numar insemnat de oameni renunta la tentatia plajelor, lafacilitatile hotelurilor, la aglomeratia caracteristica marilor statiuni, pentru a incerca sadescopere natura cu splendorile ei, cu varietatea geosistemica si contrastele de peisaj.

Turismul rural, ca si agroturismul sau agriturismul, constituie doua forme aletursimului in natura care ofera optiuni dintre cele mai variate de petrecere a timpului liber.Identitatea acestora nu poate fi suprapusa, raportul dintre acestea fiind de subsidiaritate a

agriturismului fata de turismul rural.Turismul rural constituie in esenta un ansamblu de activitati sau modalitati de

petrecere a vacantei la tara, in mijlocul unei comunitati satesti, pentru a-i cunoaste istoria,economia, viata culturala si comunitara, natura inconjuratoare si alte particularitati.

Atractia turistica a satului rezida si din posibilitatea de relaxare in mijlocul naturii, plimbari in aer liber, intr-o atmosfera nepoluanta incat are un effect benefic pentrusanatatea organismului uman. Atractii importante in mediul rural pot fi insa si plantatiileviticole, cramele, parcurile naturale, gradinile, monumentele, castelele, etc.

Comunitatile rurale sau satesti dispun de numeroase argumente pentru a constituidestinatii turistice pentru petrecerea vacantelor in mod placut: traditii, sarbatori, costume,originalitate arhitectonica, etnografica, folclorica precum si pitorescul natural al vetrelor rurale.

Organizarea si petrecerea vacantelor in mediul rural a capatat o intensitate deosebitain ultimele decenii. Statisticile recente indica fluxuri de acest tip intr-o continua crestere.

Se estimeaza ca mai mult de 25% din turistii europeni isi petrec vacantele la tara, ingospodarii rurale, intr-o ambianta naturala in care drumetiile sunt asociate cu observarea sicunoasterea creatiei populare, a mestesugurilor, a modului de organizare, a traditiilor si a

particularitatilor etnografice, a modului de viata din comunitatile satesti.

Civilizatia rurala ofera posibilitati dintre cele mai variate si interesante de recreere.In acelasi timp, integrarea turistilor in viata familiala, pe perioada sejurului, contribuie larevitalizarea comunitatilor rurale. In anumite momente (sarbatori religioase, targuri,comuniuni, etc.) are loc un aflux important, caracteristic turismului de circumstanta.



Agroturismul constituie o forma de recreere la o ferma,sau un alt tip de unitateagricola, prin practicarea unor activitati care contribuie la refacerea psihica si fizica precumvanat, pescuit, echitatie, cunoasterea vietii salbatice, dar si participarea la diverseevenimente organizate in mediul familial (aniversari, sarbatori, festivaluri,etc).

In paralel cu deconectarea,turristii pot cunoaste aspecte practice privind activitatileagricole,organizarea si conducerea fermelor, mestesugurile locale, productia artizanala ca sialte aspecte din viata de familie in fermele vizitate.

Pentru multe regiuni sau comunitati, turismul este o parte vitala a economiei. Spreexemplu, Anglia de S-E obtine din turism in jur de 10 mld £/an,in acest sector lucrand 10%din forta de munca.



Capitol I

1.1 Prezentarea regiunii

Teritoriul actual al Gorjului a fost integrat Imperiului Roman înca dupa primulrazboi dacic (102), aici construindu-se mai multe fortificatii,in care au stationat unitatimilitare romane(fapt care demonstreaza importanta strategica a acestei zone in cadrul provinciei romane Dacia).

La Polovragi, pe muntele Padeşu, au existat două fortificaţii geto-dacice datând dinsecolul I î. e. n, având funcţionalităţi şi modalităţi de construcţie diferite:

a) „Cetăţuia”, care slujea ca reşedinţă căpeteniei şi care reprezenta fortificaţia principală ;

b) „Cetatea de refugiu”, care adăpostea populaţia aşezării deschise ce se află la poalele înălţimii, la ieşirea Olteţului din chei.

De remarcat că la „Cetatea de refugiu” avem dovezi privind folosirea mortarului devar calcinat şi stins la locul de construcţie, procedeu care evidenţiază că dacii cunoşteau, caşi romanii, folosirea varului în construcţii.

Tot aici s-a descoperit şi un fragment ceramic cu litere latine imprimate în pastacrudă, aducând reconfirmarea utilizării scrisului de către strămoşii noştri, înscriindPolovragiul drept cea de-a treia localitate din Dacia, după Grădiştea Muncelului (vecheaSarmizegetusa) şi Ocniţa, unde s-au făcut astfel de descoperiri.

În timpul ocupării (106 - 271 e. n. ), pe teritoriul actual al Gorjului trecea un drumroman care lega Drobeta-Turnu Severin de Sarmizegetusa, prin pasul Vâlcan. De-a lungulacestui drum s-au identificat mai multe castre (tabere militare întărite) la: Cătunele, Vîrţu(cca 16 km sud-est de Târgu-Jiu), Bumbeşti-Jiu (cca 16 km nord de Târgu-Jiu). LaBumbeşti-Jiu se văd şi astăzi ruinele castrului de piatră al cohortei I Aurelia Brittonum,reconstruit în anul 201, pe locul castrului mai vechi din pământ alcohortei a IV-a Cypria, care luase parte la războaiele daco-romane, din anii 101-106 e. n.

În imediata apropiere a castrului de la Bumbeşti-Jiu se găsesc şi urmele unor aşezăricivile romane, unde prin săpături arheologice sistematice au fost dezvelite temeliile deconstrucţii cu plan foarte dezvoltat, ajungând până la 5-6 încăperi, cu drumuri pietruite printre ele. Unele clădiri erau dotate cu încălzire centrală, bazată pe hypocaust.

Băile de la Săcelu - atât de apreciate astăzi pentru efectul lor tămăduitor - eraucunoscute încă din timpul romanilor. Aici a fost descoperit un altar de piatră ridicat de un



bolnav vindecat, Marcus Tiberius Marcianus, dedicat lui Aesculap şi Hygiei, zei aimedicinei şi farmacologiei.

Cu ocazia unor săpături efectuate pentru terasamentul liniei ferate Târgu Jiu -Rovinari, în partea de sud-vest a oraşului Târgu-Jiu s-au descoperit un mozaic şi ceramică

romană asemănătoare cu cele găsite în aşezarea civilă din apropierea castrului de laBumbeşti-Jiu. Aceste mărturii, precum şi altele descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice organizate, fac dovada că şi la Târgu Jiu a existat o aşezare romană. Aici era oîncrucişare de drumuri romane, iar Jiul nu stânjenea circulaţia pentru că avea un vad foarteaccesibil. Dealtfel, numele de origine latină al fostului sat Vădeni, acum cartier nordic aloraşului, arată că acest loc a fost un vad de trecere (vadum).

Teritoriul judeţului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest judeţ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea pânăîn secolul al XIII-lea judeţul a fost o parte distinctă a formaţiunii politice condusă deLitovoi. Teritoriul pe care îl acoperă astăzi a fost numit judeţul Jaleş, în documente datând

din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I şi din 1387, de-a lungul domniei lui Mirceacel Bătrân. Doar la sfârşitul secolului al XV-lea putem vorbi de Gorj ca judet

Târgu-Jiul este situat la intersecţia paralelei de 45o 02′ latitudine nordică cumeridianul de 23o longitudine estică, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord.Aflată la aproximativ 18 km spre sud de lanţul carpatic, în depresiunea Târgu- Jiu-CâmpuMare, la o altitudine de circa 195-210 m., localitatea are o desfăşurare majoră de la nord lasud pe o lungime de aproximativ 13 km şi una secundară, de aproape 10 km, de la est lavest. Oraşul este amplasat de o parte şi alta a Jiului - străvechiul Rhabon sau Arhabon, alcărui mal stâng în urmă cu multe secole era constituit de dealul Obrejiei (slava obrejie =ţărm, mal). Pe teritoriul său sunt amplasate şi cele 8 sate componente: Slobozia, Bârseşti,

Polata, Ursaţi, Drăgoieni, Iezureni, Preajba Mare şi Romaneşti.Vatră a unui străvechi sat dac, pe vremea romanilor (secolele II-III d.H.) este

cunoscut atât ca mansiones - staţiune poştală, cât şi ca vicus - staţiune comercială. Aceastăcalitate de forum arhabonense, de piaţă/târg de lângă râu (jilu, jiu = râu, apă), va da naştereînsăşi denumirii localităţii, pe care urmaşii - sub influenţa limbii slave - o vor traduce adlitteram prin Târgu-Jiului.

Toponimicul Jiu este menţionat întâia oară la 23 noiembrie 1406, într-o poruncădată Mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân: “… mai vârtos şi jupân Bratsă-i fie hotarnic, pentru că a fost şi acela judeţul Jiului”. Termenul Jiului denominează

localitatea nu districtul, ştiut fiind faptul că încă de la 1385 pe aceste locuri era atestat judeţul Jaleş.

Întâia menţiune documentară a numelui de Târgu-Jiu se află în hrisovul voievoduluiDan al II-lea, dat în Duminica Floriilor, la 24 martie 1426, prin care se întăresc mănăstiriiTismana toate daniile făcute acesteia de bunicul său Radu Negru: ,,Pe lângă acestea, aîntărit Domnia Mea morile de la Târgul Jiului, pe care le-a făcut popa Agaton (urmaşul lui Nicodim - fondatorul mănăstirii, n.n.) cu munca fraţilor săi…”.



Cu atribute de localitate urbană, Târgu-Jiul apare într-un hrisov din 22 iunie 1597 allui Mihai Viteazul: ,,Cu mila lui Dumnezeu, Io Mihail Voevod şi Domn a toată ŢaraRomânească fiul marelui şi prea bunului Pătraşcu Voevod, dă Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele lui Vâlsan din oraşul Târgu-Jiului…” Atestarea este târzie însă,

existenţa lui ,,Brat judeţul” (cârmuitorul unui oraş în Ţara Românească până în secolul alXVI-lea) demonstrând că Târgu-Jiul era socotit oraş încă de la începutul secolului al XV-lea. De menţionat şi faptul că dintre toate oraşele Olteniei, singurul care păstreazădintotdeauna în denumire calitatea de târg (oraş) este capitala istorică a Gorjului.

Vreme de secole, localitatea a fost proprietate a puternicului neam al boierilor Buzeşti. Aflaţi în conflict cu domnitorul Mircea Ciobanul (1545-1553, 1558-1559), aceştia pierd vremelnic moşia iar voievodul face ,,mai sus zis satul lor bazar…”. Informaţiacertifică o dată în plus dimensiunea istorică a specificităţii Târgu-Jiului, bazar însemnândloc cu destinaţie comercială, piaţă, târg. Prin hrisovul datat 29 iunie 1604, Radu VodăŞerban va întări însă fraţilor Buzeşti (Radu clucer şi Preda mare Ban) dreptul de stăpânire

asupra locului: “… pentru că acest mai sus zis Târgu-Jiului a fost bătrân şi de moştenire satde la părinţi, cinstiţilor dregători ai Domniei Mele mai sus zişi, de la moşi şi strămoşi şi austăpânit părinţii lor acest mai sus zis sat care se zice acum Târgul-Jiului în vremea tuturor bătrânilor Domni…”.

Ruine ale unor puternice case boiereşti s-au aflat pe malul stâng al Şuşiţei, încătunul Polata (slava polata = palat), în apropierea întinselor vii ale Buzeştilor de pe DealulTârgului, locul fiind cunoscut din vechime sub denumirea de Bănie, dovadă în plus adeosebitei anverguri sociale şi istorice de care s-a bucurat această familie, dar şi întregţinutul Gorjului.

Pentru a fi fost dintr-un început - alături de Tismana, care, datorită străvechiimănăstiri, reprezenta indubitabil capitala religioasă a ţinutului - cea mai importantălocalitate a zonei (sau cel puţin din momentul atestării ca unitate administrativ-teritorială aJudeţului Gorj/29 iulie 1497, hrisov al lui Radu cel Mare), oraşul apare ca şi scaun,reşedinţă sau capitală a zonei într-un zapis din 15 septembrie 1598, în care se specifică: “…s-au făcut acest zapisu în scaunu Mării Sale în Târgu-Jiului…”.

În secolul al XVIII-lea, dimensiunea de însemnat centru comercial este întărită, printre altele, şi de faptul că, în vremea lui Constantin Brâncoveanu, Târgu-Jiul funcţiona şica punct vamal. Aici,,strângeau dregătorii domneşti mortasipia, vama târgului şi oluchacul pe vânzarea vitelor” către Transilvania.

Incendii teribile din prima jumatate a sec. XIX-lea distrug o bună parte a localităţii.

Posibil a fi fost dintr-un început - alături de Tismana, care, datorită străvechiimănăstiri, reprezenta indubitabil capitala religioasă a ţinutului - cea mai importantălocalitate a zonei (sau cel puţin din momentul atestării ca unitate administrativ-teritorială aJudeţului Gorj/29 iulie 1497, hrisov al lui Radu cel Mare), oraşul apare ca şi scaun,



reşedinţă sau capitală a zonei într-un zapis din 15 septembrie 1598, în care se specifică: “…s-au făcut acest zapisu în scaunu Mării Sale în Târgu-Jiului…”.

În secolul al XVIII-lea, dimensiunea de însemnat centru comercial este întărită, printre altele, şi de faptul că, în vremea lui Constantin Brâncoveanu, Târgu-Jiul funcţiona şi

ca punct vamal. Aici,,strângeau dregătorii domneşti mortasipia, vama târgului şi oluchacul pe vânzarea vitelor” către Transilvania.

Incendii teribile din prima jumatate a sec. XIX-lea distrug o bună parte a localităţii.

De pe aceste meleaguri se declanşează mişcarea de la 1821 care a reprezentat înistoria Principatelor Române sfârşitul vechiului regim feudal şi începutul epocii moderne.Acest proces de renaştere naţională în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, la Padeş, dă citire proclamaţieicătre popor, un adevărat program al revoluţiei.

Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde şi judeţul nostru, ,,Proclamaţiaeliberatoare” fiind citită la Tg-Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcă activitatea, în cadrulguvernului provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru şi Christian Tell, originari dinGorj, ce vor reprezenta judeţul în Adunarea Constituţională.

Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul deindependenţă. Se remarcă şarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Călăraşi, în luptelede la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul ostaşilor gojeni în obţinerea independenţei, s-aridicat la peste 241 morţi.

Locuitorii gorjeni, atât cei care luptau sub arme cât şi populaţia civilă, vor fi

angrenaţi şi în desfăşurarea luptelor din primul război mondial. Se cunoaşte aportulregimentului 18 Gorj, ca şi al civililor din Tg-Jiu, la stoparea înaintării germane în toamnaanului 1916.

Acum se va remarca şi cea care va deveni ,,Eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu,distinsă în primăvara anului 1917 cu ,,Virtutea militară de război, clasa a II-a”. Ea a rămasîn istorie ca „Eroina de la Jiu”.

În perioada interbelică, Gorjul va da scenei politice şi culturale româneşti, maimulte personalităţi dintre care se remarcă: Gheorghe Tătărescu, Grigore Iunian, aceştiaacţionând constant pentru promovarea valorilor democraţiei, sau Constantin Brâncuşi

(părintele sculpturii moderne) şi pictorul Iosif Keber care au adus o importantă contribuţieîn arta plastică românească.



Drumuri de acces

1. DN 67 (E 81 / Rm. Vâlcea – Horezu – Polovragi – Poienari / Baia de Fier – Tg. Jiu

Drobeta Tr. Severin / E70), traversează teritoriul administrativ al comunei prinextremitatea sudică, pe circa 1,5 km;2. DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna

– Curţişoara / DN 66 / E 79).



1.2ReliefulSituat in partea de sud-vest a tãrii, judetul Gorj are o suprafatã de 5,602 Km2 care

reprezinta 2,35% din suprafaţa ţării si o populatie de peste 350.000 locuitori din care 47%locuiesc în mediul urban. Reşedinţa de judet este municipiul Tg-Jiu. Gorjul se invecineazacu judetele: Hunedoara (la nord), Valcea (in partea de est), Dolj (la sud), Mehedinti siCaras-Severin (la vest).

Relieful, foarte variat, se desfãsoarã în trepte bine delimitate de la nord la sud: zonamontana (versantii sudici ai muntilor Godeanu, Vîlcan si Parîng) , cu altitudini ce trec peste2200m (2519m- Vârful Parîngul Mare); zona dealurilor subcarpatice si Depresiunea

subcarpaticã olteanã, cu înãltimi de 400- 700m ; zona Podisului Getic, care cuprinde platouri înguste ce coboarã usor spre sud, separate de vãi largi, cu terase si în subsolulcãruia se aflã, între alte bogãtii, lignit, petrol si gaze. între altitudinea maximã a vârfuluiParîngul Mare si cea minimã din apropierea localitãtii Ionesti (100m) din sudul judetului,este o diferentã de nivel de 2418 m.Aici se gasesc urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri,custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfăşoară zona subcarpatică,constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti,Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.), iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic. Zona montanã reprezintã 30% din suprafata judetului,oferind iubitorilor de drumetii puncte de mare atractie. Principalele ape curgãtoare carestrãbat judetul sunt Jiul, Motrul, Gilortul. În apropiere de Rovinari, unde s-a construit un

mare baraj pentru retentia apelor, Jiul primeste un mãnunchi de afluenti (Tismana , Bistrita,Jalesul ,Amaradia) care-i sporesc debitul. Protejat de culmile înalte ale muntilor Parîng siVâlcan , judetul Gorj are o climã relativ blândã, temperat-continentalã , cu influentesubmediteraneene în pãrtile de nord-vest si nord-est cu o temperaturã medie anualã de 10-11 grade C. La înãlþimi de peste 2000 m stratul de zãpadã se mentine peste 160 zile pe an.Tot în aceastã zonã se întâlnesc si câteva lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind lacurileGâlcescu, Tauri, Slãveiul, Mija si Pasãrea.

Legatura intre Subcarpati si Podisul Getic este foarte strinsa; astfel margineasudica a Subcarpatilor Getici coincide cu inceputul Podisului Getic (Dealul Negru, DealulBirzei, Dealul Bran).

Spre nord Carpatii Meridionali sunt delimitati de Subcarpatii Getici printr-un abruptrezultat din ridicarea regiunii montane la sfirsitul Pliocenului (cu aproape 1.000 m).Limita de est o reprezinta Dambovita (spre Subcarpatii Curburii), iar limita de vest ValeaMotrului (spre Podisul Mehedinti).

Subcarpatii Getici sunt formati din roci neogene cutate, fiind in acest fel o regiunede orogen asemanatoare Carpatilor. Cutele (succesiunea de anticlinale si sinclinale) sunt



mai slab exprimate comparativ cu Subcarpatii Curburii. Relieful de dealuri ii aseamana curegiunile de deal si podis, iar altitudinile (pe alocuri de peste 1.000 m) cu regiunilemontane. Pe alocuri apar si cute "diapire" (cu simburi de sare), cum ar fi la Ocnele Mari.

Altitudinea medie este de 500-600 m, mai coborita in partea de vest (400-500 m) si mairidicata in est (700-1.000 m).

Altitudinea maxima din zona propriu zisa este de 1.018 m (Magura Matau), desi sprecontactul cu muntele se intilnesc si inaltimi mai mari (1.150 m).

Altitudinea minima coboara sub 300 m in Depresiunea Tirgu Jiu. Subcarpatii Getici(asemanator sectorului de la curbura) se afla in prezent intr-o miscare de ridicare.

Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea - dinspreCarpatii Meridionali spre Podisul Getic - a cite doua siruri de depresiuni si doua siruri dedealuri, astfel:

a) in apropierea muntelui, un sir de depresiuni "submontane" puse in evidenta in cea

mai mare parte de eroziune, cum ar fi Depresiunea Campulung (pe riul Tirgului), Arefu (peArges), Jiblea (pe Olt), Horezu, Polovraci (pe Oltet) si depresiunile submontane dintreGilort si Motru (mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si Tismana pe riul cu acelasi nume;

b) un sir de dealuri, cu structura cutata, care prin pozitie au un caracter "intern"(dealuri subcarpatice interne), cum ar fi: Magura Matau (1.018 m), Dealul Carlige (871 m),Magura Slatioarei (767 m) si Dealurile Gorjului.

c) un al doilea sir de depresiuni ("intracolinare"), cum ar fi depresiunileintracolinare dintre Arges si Argesel si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare;d) un alt sir de dealuri, situate spre exterior (dealuri "externe") foarte slab cutate, de unde

incepe marginea Podisului Getic; Dealul Negru (581 m), Dealul Birzei (560 m), DealulBran (333 m).

O importanta aparte o au depresiunile situate la extremitati - DepresiuneaCampulung (submontana) si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare (intracolinara).

Depresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer, pe Riul Tirgului. Marginita la sud de Magura Matau, are un aspecttipic de depresiune submontana si o forma relativ alungita (asemanatoare unui "cimplung"), aici a aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a Tarii Romanesti.

Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare, situata in partea de vest a Subcarpatilor Getici, este marginita la nord de Dealurile Gorjului (dealuri subcarpatice interne), iar la sud

de Dealul Bran (333 m, deal extern); spre est se intinde pina la Gilort, iar spre vest pina laMotru; depresiunea are altitudini reduse pentru o regiune subcarpatica (sub 300 m), estestrabatuta de Jiu, si are aspectul unui "cimp mare" (de unde si denumirea de Campu Mare).



1.3 Conditii climatice

Datorita faptului ca Judetul Gorj acopera terenuri cu altitudini cuprinse intre 90 si 2.518 m,datele climatice difera mult de la o zona la alta. Temperatura medie multianuala variaza dela 10,8 0C (Cruset, Tantareni, Ionesti) la 10,2 0C (Tg.-Jiu) sau 4,5 0C în zona cea maiinalta a Muntilor Vulcan-Parang-Negoveanu. Temperatura minima absoluta a fost de -17,2°C, iar maxima absoluta a fost de +34,3 °C.Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 585 mm (Tantareni) si 750 mm (Tg-Jiu), peste 1.500 mm în zona cea mai inalta a Lantului Carpatic Meridional.Vanturile dominante sunt din directia NV-S-SE, dar in general frecventa si intensitatea lor creste pe masura ce ne deplasam spre nord

1.4 Hidrografia si hidrologia

Aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.) de pe o suprafaţă de peste 10mii. Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurilesuperioare ale Olteţului şi Cernei. Se întâlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu,Slaveiu, Mija) şi antropice (Cearu, Cerna, Motru) .

Direcţia Apelor Jiu îşi desfăşoară activitatea în spaţiul a două bazine hidrografice,respectiv Jiu şi Dunăre, cuprinzâd integral judeţele Gorj, Dolj, Mehedinţi şi parţial

Hunedoara. Spaţiul hidrografic administrat de Direcţia Apelor Jiu are o suprafaţă de 18.975km2 şi o reţea hidrografică cu o lungime totală de 5.884 km, din care 4.933 km în regimneamenajat şi 951 km în regim amenajat. bazinul Jiu dispune de 2.109 milioane m3 ape desuprafaţă şi 400 milioane m3 ape sPrincipalele folosinţe de apă existente sunt concentrate înzonele Valea Jiului, Târgu Jiu, CraioHidrologia:

Hidrologia judetului Gorj se caracterizeaza prin trei aspecte esentiale:

- reteaua hidrografica;

- apele freatice;

- apele pluviale sau de suprafata.

Reteaua hidrografica ce strabate judetul Gorj de la nord la sud apartine jumatatiisuperioare a Bazinului Hidrografic al Jiului si o mica parte a Bazinului Hidrografic alOltetului. Cursurile de apa permanente isi au originea in munti, au o mare frecventa si uncurs periodic torential. Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, inexclusivitate torential.



Jiul este cel mai curat rau din romania

Cuprind Jiul de la pasul Lainici până la confluenţa cu Gilortul (103 km), cu afluenţiisăi Suşiţa, Jaleşul, cu Tismana şi Bistriţa, pe dreapta şi Sadu, Amaradia, Cioiana, Gilort, pestânga, iar in nord se întâlneşte râul Motru.

Localitatea:SACELUJudet: GORJ

Tipul de apa:- apa minerala sulfuroasa, clorurata, bromurata,

iodurata,sodica, hipertona

- apa minerala sulfuroasa, clorurata, sodica,hipotona

Profil de boala:

Boli Aparat Locomotor,Boli Neurologice PerifericeBoli RespiratoriiBoli Digestive si RenaleBoli Ginecologice

BAZINUL HIDROGRAFIC JIU

Bazinul hidrografic al Jiului este situat în partea de sud – vest a României, conturulacestuia fiind limitat la nord de munţii Şureanu, Parâng, Retezat, Cerna şi la vest de culmileînalte ale dealurilor şi platformelor. În partea de sud, Jiul intră în Câmpia Română, iar limita bazinului este formată de cursul fluviului Dunărea. Între aceste limite, bazinulhidrografic al râului Jiu ocupă o suprafaţă de 10.080 km², are o lungime de cca. 300 km şi olăţime medie în partea superioară de circa 60 km şi de circa 20 km în partea inferioară. În“Planul de Management al Bazinului Hidrografic Jiu” din 2005 proporţiile ocupate demunte, dealuri şi câmpie sunt redate în felul următor: peste 25% din suprafaţă şi anume partea nordică şi nord-estică sunt ocupate de zonele de munte, dealurile aparţinândSubcarpaţilor Getici, Podişului Getic şi Podişului Mehedinţi ocupă aproximativ 65%, zonei

de câmpie revenindu-i peste 10%.Predominante în bazinul hidrografic Jiu sunt terenurile arabile (50,3%), pădurile fiindreprezentative pentru 40% din suprafaţa bazinului Jiului. Terenurile agricole sunt predominante în zona de câmpie, precum şi în luncile râurilor. Culturile perene au odezvoltare relativ uniformă, ocupând 2,1%. Celelalte zone ocupă suprafeţe mult maireduse, astfel că luciile de apă ocupă un procent de 1%.



Raul jiu

Codul Râului VII.1 Date geograficeZonă de izvorâre Confluenţa dintreJiului de Est cu Jiul de Vest în

apropiere de Petroşani.Emisar DunăreaCotă la vărsare Punct de vărsareBechet Date hidrologiceBazin de recepţie 10.070 km².Lungimea cursului de apă 331 km.Date generaleJudeţe traversate Hunedoara, Gorj,Dolj

Afluenţi de dreapta Jiul de Vest:

Cândeţu,Strâmsuţa,Murga Mare,Murga Mică,Dumitra,Cerbănaşu,Gropu,Tarniţa,Bratcu,Runcu,Porcu,

Sâmbotin,Cartiu,Pietroasa,Şuşiţa,Tismana,Dâmbova,Timişeni,Jilţ,Şuşiţa,Motru.

Afluenţi de stânga Jiul de Est:

Izvorul,Polatiştea,Valea Radului,Pârâul Alb,Păiuşu,Chiţiu,Rafallo,Sadu,Curpenoasa,Tetila,Iazu Topilelor,

Hodinău,Amaradia,Cioiana,Ceplea,Gilort,Amaradia

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Jiul_de_Est

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Jiul_de_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petro%C5%9Fani

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bechet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Hunedoara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Gorj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Dolj


http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_C%C3%A2nde%C5%A3u

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Str%C3%A2msu%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Murga_Mare

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Murga_Mic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Dumitra

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Cerb%C4%83na%C5%9Fu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Gropu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tarni%C5%A3a%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Bratcu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Runcu%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Porcu%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_S%C3%A2mbotin

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Cartiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Pietroasa%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_%C5%9Eu%C5%9Fi%C5%A3a%2C_Jiu_(Rovinari)

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tismana

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbova

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Timi%C5%9Feni

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Jil%C5%A3

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_%C5%9Eu%C5%9Fi%C5%A3a%2C_Jiu_(Ione%C5%9Fti)

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Motru



http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Izvorul%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Polati%C5%9Ftea

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Valea_Radului

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_Alb%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_P%C4%83iu%C5%9Fu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Chi%C5%A3iu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Rafallo

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Sadu%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Curpenoasa

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tetila

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Iazu_Topilelor

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Hodin%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Amaradia_(Gorj)

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Cioiana

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ceplea

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Gilort

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Amaradia_(Dolj)



http://ro.wikipedia.org/wiki/Petro%C5%9Fani

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bechet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Hunedoara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Gorj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Dolj


http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_C%C3%A2nde%C5%A3u

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Str%C3%A2msu%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Murga_Mare

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Murga_Mic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Dumitra

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Cerb%C4%83na%C5%9Fu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Gropu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tarni%C5%A3a%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Bratcu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Runcu%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Porcu%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_S%C3%A2mbotin

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Cartiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Pietroasa%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_%C5%9Eu%C5%9Fi%C5%A3a%2C_Jiu_(Rovinari)

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tismana

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbova

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Timi%C5%9Feni

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Jil%C5%A3

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_%C5%9Eu%C5%9Fi%C5%A3a%2C_Jiu_(Ione%C5%9Fti)

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Motru


http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Izvorul%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Polati%C5%9Ftea

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Valea_Radului

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_Alb%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_P%C4%83iu%C5%9Fu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Chi%C5%A3iu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Rafallo

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Sadu%2C_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Curpenoasa

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tetila

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Iazu_Topilelor

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Hodin%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Amaradia_(Gorj)

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Cioiana

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ceplea

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Gilort

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Amaradia_(Dolj)



1.5 Solul

In Oltenia intalnim urmatoarele tipuri de sol :- preluvosolul

- psamosolul ( solul nisipos ) in S Oteniei- terra rosa ( solul rosu ) in Subcarpatii Olteniei

1.6 Vegetatia

Vegetatia prezinta o etajare evidenta, de la S la N si cuprinde peste 2000 de speciide plante. Etajul padurilor de foioase, extins in zona dealurilor subcarpatice si piemontane,ce depasesc 200 -300 m, cat sip e pantele muntilor, pana la cca 1600 m, e reprezentat maiintai prin paduri de cer si garnita, sau paduri de cer in alternanta cu gorun. In interiorulacestor paduri se dezvolta unele elemente termofile, printer care Mojdreanu, Curpenul de

padure, iedera, etc. In conciunarea acestui etaj, intre 300 si 16000 m se extend padurile deamestec: gorun cu carpen, uneori si cu cer sau garnita, paduri de fag cu carpen, paduri defag cu brad si molid. Datorita unor conditii climatice locale pe inaltimile Muntilor Valcansi Mehedinti se dezvolta o serie de specii termofile printer care alunul turcesc sau liliaculsalbatic. In zona depresionara Tismana se dezvolta castanul comestibil. Etajul padurilor demolid, ocupa suprafete restranse pe versantii muntilor inalti, intre 1600 – 1900 m. Pe laturasudica a Muntilor Valcan si Godeanu, si in Muntii Mehedinti, etajul moliduluilipseste,fagul ridicandu-se pana la limita padurii cu golul alpin. Etajul subalpin, extins la peste 1800m este format din pajsiti, alcatuite din taposica, iarba stancilor, parusca, unghia pasarii, etcce alterneaza cu tufisuripitice de jneapan, ienupar, smirdar, afin, etc. Etajul alpin seintalneste pe suprafete restranse din Muntii Godeanu si Parang.

Padurile intinse si stancariile incalcite de vegetatie tainuiesc barlogurile ursilor.Turisti vor auzi des de la ciobani de “vizitele” pe la stane ale acestora. Prin poienile dinfagete putem observa scurmaturile zdravene ale mistretilor. Pe teritotiul Ocoalelor silviceHirisesti-Novaci si Bumbesti traiesc in paduri numeroase cervidee, intre care multeexemplare de o rara frumusete. Mai vietuiesc lupi, rasi, jderi, veverite, numeroase, pasari sireptile dintre care vipere.

1.7Fauna

Fauna este diversa si bogata in specii, elementele predominante fiind cele de padure, reprezentate prin ursi, mistreti, capriori, jderi, cerbi, pisici salbatice, cocosi demunte, veverite, rasi, huhurezi. In partea de V a judetului goirj, se remarca o patrundereabundenta a unor elemente faunistice apartinand climatului mediteranea precum vipera cucorn, broasca testoasa de uscat, scorpionul, calugarita. Fauna alpine are ca elementdominant capra neagra.



Apele raurilor de deal si de munte sunt bogate in pastrav, lipan, scobar, clean,mreana, crap., stiuca.

Speciile de vinat care au ponderea cea mai mare in raza judetului Gorj sint :* mistretul, cu o cota de extragere de 47 piese in sezonul de vinatoare 2001/2002, perioada

de vinare - 1 aug. - 31 ian.;* cerbul comun, cu o cota de extras de 15 piese in sezonul de vinatoare 2001/2002, perioada de vinare - 10 sept. - 31 dec.;* capra neagra, cu o cota de extragere de 6 piese in sezonul de vinatoare 2001/2002, perioada de vinare - 15oct. - 31 dec.;* ursul brun, cu o cota de extragere de 6 exemplare in sezonul de vinatoare 2001/2002, perioada de vinare - 15 oct. - 31 dec. si 15 mart. - 15 mai.Cotele de extragere se stabilesc anual, in functie de evaluarea tuturor efectivelor de vinat,existente in teren, in cuprinsul celor 15 fonduri de vinatoare, din cadrul Directiei SilviceGorj.



Capitol II – Potentialul turistic si agroturistic al zonei

Baia de Fier

Turism balnear

Sacelu Gorj – bai celebre pe vremea romanilor!

Statiunea Sacelu, din judetul Gorj, se afla la o altitudine de 340 m si este doar deinteres local. Nu are statut de statiune de interes national. Din pacate.

Asezare geografica

Statiunea balneoclimaterica Sacelu e situata pe o parte si pe alta a raului Blahnita, in zonaCarpatilor Meridionali, cuprinsa intre Jiu si Oltet, intre dealuri acoperite cu pomi fructiferi, paduri de fag si de stejar si chiar culturi de vita de vie. Clima la Sacelu este continental-moderata, temperatura medie anuala depasind cu putin 9° C, iar luna iulie, a lui Cuptor, secaracterizeaza printr-o temperatura de aproximativ 20 de grade Celsius. Statiunea estesituata pe drumul judetean 661, de la Campu Mare, 7 km nord de DN 67 Targu Jiu-Ramnicu Valcea, la o distanta de 32 km spre nord-est de Targu Jiu si la aproximativ 80 kmspre vest de Ramnicu Valcea. In zona, se mai poate ajunge si de la gara Targu Carbunesti,situata la 20 km sud-vest de statiunea Baile Sacelu. Gara Targu Jiu e ceva mai departe, la32 km. De la ambele gari se poate merge cu microbuze.

Statiune permanenta Atragatoarele meleaguri gorjene, a caror faima a trecut de mult peste hotarele tarii,indeosebi prin nemuritoarele monumente de arta de la Targu Jiu, create de sculptorul C.Brancusi, ofera si un minunat loc de refacere a sanatatii. Noua Baza de tratament Sacelu,realizata in 1985, apartine SNLO. Baza este dotata cu aparatura moderna, strandul pentruaerohelioterapie si spatiile de cazare si de masa asigura petrecerea unui sejur incredibil de placut, la preturi mici. Din dorinta de a fi accesibile si vizitatorilor cu venituri mai modeste.

Indicatii terapeutice Apele minerale saline, sulfo iodurate concentrate si namolurile sapropelice de la

Sacelu au efecte deosebite asupra sanatatii. Principalele afectiuni recomandate pentru curesi tratament sunt: • afectiunile reumatismale (degenerative si inflamatorii) • afectiunilereumatismale abarticulare • afectiuni posttraumatice • afectiuni neurologice • afectiuniginecologice • afectiuni respiratorii • afectiuni ortorinolaringologice • afectiuni ale tubuluidigestiv • afectiuni hepatobiliare, renale si ale cailor urinare. Acestea toate le confirmamedicul balneolog dr. Mircea Navolan.



Caracteristicile statiunii incadreaza Baile Sacelu printre statiunile cu bioclimatsedativ, de crutare cu nuante de stimulare.

De la romani incoace, vin in carje, pleaca pe picioare

Numeroase sunt cazurile in care oamenii vin la tratament in carje. Statiunea ecunoscuta mai ales pentru cei de varsta a treia, dar probleme reumatismale, de sciatica orispondiloze au si cei mai tineri. Nu rare sunt cazurile in care pacientii pleaca pe propriile picioare, fara a se mai ajuta de carje sau insotitori.

La anul 275 d.Hr., un centurion roman care se vindecase la Sacelu ridicase o piatra,gasita mai tarziu in apa Blahnita, la sud de Baile Sacelu, cu o inscriptie in limba latina.Redam traducerea inscriptiei de pe piatra care se afla acum la Muzeul Judetean din TarguJiu. „Eu Marcus Tiberius Marcianus, inchin zeilor Esculap si Hygiei, puterea apelor,indeplinind a mea dorinta dupa merit.”Ing. Tudor Valceanu – sufletul Bazei de Tratament

Din luna aprilie 1999, fostul lider al sindicatelor miniere oltene, ing. Tudor Valceanu si-a legat viata de statiunea Sacelu, cumparata de SNLO de la defunctul OJTGorj, prin 1996. Investitia era destul de mica. Au cumparat un hotel cu 160 de locuri, douavile, Baza de Tratament, plaja si au pierdut, intre timp, din cauza retrocedarilor catremostenitorii fostilor proprietari cantina pe care o modernizasera si doua vile. Nici cantina sinici vilele pierdute nu sunt folosite.

Ca sef al CRPFM Sacelu, unitate a SNLO, ing. Tudor Valceanu ne-a declarat:„Totul era in stare de paragina in 1996. Din fostul OJT a mai ramas o baraca. SNLOcreeaza conditii in limita posibilitatilor. Numai in 2006 s-au investit 20 miliarde pentru

modernizari, iar 12 miliarde au costat numai centralele termice. Profitul pe 2006 a fost de700 miliarde lei vechi. Pana-n iunie 2008 se vor finaliza lucrarile la noua cantina. Lumea seasteapta sa reinviem noi statiunea, dar Primaria Sacelu si Consiliul Judetean Gorj nu facnimic. Nesansa Sacelului este statiunea Ranca, sa fiu sincer. Primarii din Novaci si Baia deFier au concesionat terenuri pe 99 de ani. Au venit doljenii, gorjenii si altii plini cu bani,construind vile si hoteluri. Daca ar fi existat si la Sacelu asa ceva s-ar fi dezvoltat statiunea. Noi, cei de la SNLO, nu avem pretentia ca am creat ce ar fi dorit oamenii. Dar nici n-amlasat sa se distruga ce cumparasem. Numai la cantina cat am investit la termopane, la bucatarie si la sala de mese pentru ca apoi sa le pierdem fara vreo despagubire. Nu uitati,suntem Centrul de Recuperare si Perfectionare a Fortei de Munca Sacelu. Asta-i principalanoastra activitate. Sa se odihneasca si tamaduiasca minerii.”

Vila Teodora si piscina lui SurdoiuCel mai serios om de afaceri care-a investit in Sacelu este targujianul Constantin

Surdoiu. De vreo luna si jumatate a pornit Pensiunea Teodora, avand 10 camere cu patdublu, restaurant cu 80 de locuri. Cu apa calda din centrala proprie si dotari de trei stele,omul de turism Surdoiu e nemultumit de ineficienta filialei gorjene a ANTREC, care nuajuta turismul rural cu nimic. Pana una-alta, zilele acestea, a mai dat in folosinta o piscina



cu 80-100 de locuri, iar apa sarata necesara piscinei este extrasa prin foraj, de la 1.500 madancime. Din punctul lui de vedere, turismul balnear la Sacelu are sorti de izbanda. Lasubsolul pensiunii Teodora detine o superba si moderna Baza de tratament, fiind sigur de pacienti tot timpul anului, avizi de recuperare balneara.

TURISM CULTURAL-ISTORIC

Pentru cei ce vin din afara judeţului sã spunem cã judeţul Gorj este situat în sud-vestulRomâniei, într-o zonã cu minunate peisaje submontane, cu munţi strãbãtuţi de chei dar şicu relief molcom, de câmpie, spre sud. Cei care au vizitat deja aceste meleaguri spun cãGorjul adaugã la frumuseţile naturale o mare bogãţie spiritualã. Umbra marelui Brâncuşistrãjuieşte Întreg judeţul, de la Târgu Jiul la Hobiţa iar lãcaşuri de rugãciune şi meditaţie

sunt printe cele mai importante din ţarã

Potrivit Olimpiei Bratu, directorul Direcţiei pentru Culturã a judeţului Gorj şi istoricde meserie,patrimoniul cultural imobil al judeţului Gorj are înscrise în Lista monumentelor istorice, aprobatã de ministrul culturii şi cultelor în 2004, 511 obiective monument istoric.Statistic vorbind, acestea reprezintã a şasea parte din totalul monumentelor din RegiuneaSud-Vest Oltenia. Sunt din toate categoriile – 90 de situri arheologice, 369 monumenteistorice, 28 monumente de for public şi 24 de monumente comemorative.

Deşi cea mai mare parte a siturilor arheologice aparţine categoriei B, de importanţãlocalã şi regionalã, aici sunt localizate şi unele foarte importante pentru preistoria

europeanã, aşa cum este descoperirea musterianã din Peştera Cioarei, com Peştişani saulocuirea preistoricã din Peştera Muierilor, unde s-a descoperit un craniu de femeie datat în paleoliticul superior.

Dacã ne îndreptãm spre epoci istorice mai apropiate de noi, nu putem sã ignorãm prezenţa numeroaselor situri de epocã romanã. Important este sistemul de castre ce s-auridicat pe drumul spre Transilvania, pe Valea Jiului la Pleşa, Bumbeşti Jiu şi Vârtop.Castrul roman de la Bumbeşti Jiu şi aşezarea civilã dezvoltatã în jurul acestuia sunt dovadaunei puternice prezenţe a vieţii romane în Dacia. Construit în secolul II p. Chr. a scos laivealã numeroase urme materiale de epocã romanã – elemente de arhitecturã (construcţiimilitare şi civile, thermae), artefacte (ceramicã, arme, sticlãrie), ateliere pentru ceramicã,

valoroase urme monetare între care sunt de amintit cele douã tezaure descoperite aici.



Judeţul cu cele mai multe biserici de lemn

Cei care ne viziteazã judeţul vor fi surprinşi poate de numeroasele lãcaşuri de cultmonumente istorice, foarte multe din lemn.Astfel construcţiile de cult numãrã 184 de biserici, din care 110 din lemn şi 74 de zid, acest raport fãcând din Gorj judeţul cu cele mai

multe biserici din lemn.În arhitectura religioasã din Gorj, bisericile din lemn mãrturisescdespre o civilizaţie a lemnului cu rãdãcini adânci în timp. Fãurite dintr-un material perisabil, prin grija micilor comunitãţi locale, ele au dãinuit peste veacuri şi întâlnim astãziconstrucţii de acest tip vechi de peste 300 de ani – Biserica de lemn „ Sfinţii Arhangheli”,Ceauru, com. Bãleşti, realizatã în 1672, Biserica de lemn „Intrarea în Bisericã” de laSlãvuţa, com Cruşeţ construitã în 1684. Întreaga manierã de construcţie a acestor lãcaşuride cult vorbeşte despre simplitate şi curãţenie sufleteascã. Forma tipicã este cea de navã,iniţial fãrã turlã, prezenţa acesteia fiind de datã mai recentã în tradiţia bisericilor din lemndin Gorj (secolul XIX). Unele pãstreazã pe latura de sud bârna lungã ce a servit cândvadrept scaun de judecatã (Biserica din lemn „Sfinţii Voievozi” din Cârbeşti, com Drãguţeşti – 1780, Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” de la Şura.

Cateva biserici din lemn din Judetul Gorj :• Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” (1806), monument de arhitectură, satul

Polovragi;• Ansamblul bisericii „Toţi Sfinţii” (1750), satul Baia de Fier.• Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” (sec. XVIII) şi o biserică din zid

construită în 1936, în oraşul Novaci;• Biserica din lemn, cu hramul „Sfinţii Voievozi” (1758), în satul Hirişeşti• Biserica din lemn, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1834), în

satul Berceşti• Ansamblul bisericii de lemn “Intrarea în Biserică” (1738) - satul Cărpiniş;• Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1760) - satul Drăgoieşti;• Biserica de lemn “Izvorul Tămăduirii” (1768) - satul Crasna;• Biserica din lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1800) - satul Aninişu din Vale;• Biserica din lemn “Sfinţii Îngeri” (1833) – sat Alimpesti; comuna Alimpesti• Biserica de lemn “Intrarea în biserică” (sec. al XIX-lea) - satul Crasna din Deal;• Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” (sec. al XVIII-lea) - satul Crasna

din Vale;• Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” (1824) - satul Dumbrăveni• Biserica de lemn Sfintii Arhangheli (1679)- Comuna Balesti• Biserica de lemn “Sf Ioan Botezatorul” (1825)- sat Artanu; comuna Negomir

• Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” (1755-1757) - sat Balcesti; comuna Bengesti-Coicadia• Biserica de lemn “Intrarea în biserică a Maicii Domnului” (1790) - sat Balcesti;

comuna Bengesti-Coicadia• Biserica de lemn “Sf Ioan Botezatorul” (1832) – sat Balesti; comuna Balesti• Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” (1799-1800) – sat Barzeiu de Gilort; comuna

Albeni• Biserica de lemn “Sf. Nicolae” (1713) - sat Barcaciu; comuna Musetesti



• Biserica de lemn "Intrarea în Biserica a Maicii Domnului” (1834) -sat apartinator BERCESTI; Catun Magura oras NOVACI

• Biserica de lemn "Sf. Nicolae” (1799) - sat BIBETI; comuna SAULESTI• Biserica de lemn "Sf. Ioan Botezatorul” (1816) - sat BOBU; comuna SCOARTA• Biserica de lemn "Naterea Maicii Domnului” (1860) - sat BOBU; comuna

SCOARTA• Biserica de lemn "Bunavestire” (1815) - sat BOCA; comuna Samarinesti• Biserica de lemn "Sf. Dumitru” (1816) - sat BOIA; comuna JUPÂNETI• Biserica de lemn "Sf. Nicolae”(1760) oras BUMBESTI JIU• Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” (1640, refacuta 1833) - sat BUMBETI-

PITIC• Biserica de lemn "Sf. Gheorghe”, "Intrarea în Biserica” (1775) - sat

CALUGAREASA; comuna Prigoria• Biserica de lemn "Intrarea în Biserica” (1738) - sat CARPINIS; comuna Catunele

Mânãstirile Gorjului

Cel care vine în Gorj nu trebuie sã rateze vizitarea a trei dintre cele mai importantelãcaşuri de cult din România, mânãstirile Tismana, Polovragi şi Lainici la care se potoricând adãuga cele de la Crasna şi Strâmba.

• Mãnãstirea Tismana,(manastire de maici, 55

vietuitoare, viata de obste)

Hram: "Adormirea Maicii Domnului"

Dateazã din timpul luiVladislav (Vlaicu Vodã)(1364-1377), când pribeagulcãlugãr sârb Nicodim, astãzisanctificat a construit aici o bisericuţã din lemn de tisã.Domnitorul Radu I (1377-1384) a înlocuit lãcaşul din lemn cu unul din zid. Biserica a fostzugrãvitã în 1564 în stil post bizantin de Dobromir din Târgovişte şi repictatã în 1732 în

altar şi naos cu ajutorul lui Matei şi Stanca Glogoveanu şi terminatã dupã 1766 pentru pronaos şi pridvor pe cheltuiala Stancãi Glogoveanu. La restaurarea desfãşuratã între 1955-1962 au fost scoase la ivealã fresca din 1564, care se aflã în pronaos şi cea din 1732, carese afla în naos şi altar. La Mănăstirea Tismana se poate ajunge pe mai multe drumuri: oridinspre Dunăre, din Drobeta Turnu-Severin prin Poarta Motrului, pe DN 67 până la Apa Neagră şi 67D până la Tismana; ori dinpre Craiova: pe Valea Motrului pană la Motru peDN 67A şi 67 până la Târgu-Jiu pe DN 66 şi apoi pe 67 D până la Tismana, cca 40 km.



• Mãnãstirea Polovragi are o vechime de500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lãcaşsunt Radu si Pãtru, fiii lui Danciul Zamona,menţionaţi intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480de voievodul Basarab cel Tânãr (1477-1481). Timp

de peste un secol si jumãtate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfânt lãcas, pentru caîn anul 1645, satul Polovragi sã fie în stãpânirea luiDanciu Pârâianul, fiul lui Hamza. Danciu Pârâianu azidit biserica pe vechile temelii, asa cum se procedafrecvent în epocã, pãstrând partea cea bunã aacestora. Dupã Danciul Pârâianu şi înaintaşiiacestuia, Constantin Brâncoveanu poate fi socotit, altreilea ctitor al Mãnãstirii Polovragi. Pictura bisericiieste deosebit de valoroasã atât în ceea ce priveşteiconografia cât şi execuţia tehnicã. Ea a fost executatã în anul 1713 de Constantin

Zugravul. De o parte şi de alta a intrãrii în pridvor se pot admira cele douã reprezentãri,iconografice, unice în ţara noastrã ale mãnãstirilor româneşti închinate la Sfântul MunteAthos. Chiliile şi celelalte încãperi ale mãnãstirii sunt orânduite în jurul bisericii pe laturilede est, sud şi vest, formând alãturi de zidul de incintã de pe latura de nord o adevãratãcetate de apãrare. Intrarea în incintã se realizeazã pe latura de sud printr-o poartã masivãdeasupra cãreia se înalţã clopotniţa ridicatã în epoca lui Constantin Brâncoveanu.

• Manastirea Lainici(manastire de calugari, 32 vietuitori, viata de obste)

Hram: " Intrarea în Biserica" si "IzvorulTamaduirii" la biserica noua

In salbaticul defileu al Jiului, la 32 km deTargu-Jiu si 25 km de Petrosani, se afla manastireade calugari Lainici cu hramul „Intrarea in Biserica aMaicii Domnului”.

In secolul al XIV-lea cuviosul Nicodim afost trimis in Tara Romaneasca sa sustina ortodoxia,

sa dea un suflu nou bisericii. El s-a asezat intr-o pestera langa manastirea Lainici. Tot Nicodim actitorit manastirea Vodita de langa Turnu-Severin,manastirea Tismana, in preajma careia a sihastrit pana la sfarsitul vietii sale pamantesti.



In urma mai multor razboaie, precum si a regimului comunist, ManastireaLainici a avut de suferit, dar dupa 1989 s-a inaltat o biserica noua, impunatoare, din piatrasculptata, impodobita cu ornamente mestesugite, ce amintesc de marile ctitorii voievodale.

• Manastirea Jitianu(manastire de maici, 6 vietuitori, viata de obste)

Hram: "Sfantul Dumitru" si "Sfantul Ilie"

Biserica manastirii Jitianu este considerata ctitorie a luiMircea cel Batran. Biserica a fost restaurata in 1717,

1852, 1910, 1926 si 1958.

In decursul istoriei Craiovei, la Jitianu au fost adeseoriadapostite importante osti de aparare a orasului.

Astazi, in interiorul cladirii civile a manastirii se afla o bogata colectie de odoare ale artei medievale din Oltenia.

•

Schituri bisericeşti – monumente istorice şi de arhitectură:

● Schitul Locurele cu hramul Schimbareala faţă, la 750 m altitudine, pe una dinculmile muntelui Gropul;

● Schitul Dealu Mare cu hramul SfinţiiÎmpăraţi, în vârful Dealu Mare, ridicat în1715 pe locul unei biserici de lemn;

● Schitul Cioclovina de Jos pe dealulCioclovina;



● Schitul Cioclovina de Sus pe vârful cel mai înalt al muntelui Cioclovina ridicat în anul

1714 de Petru Obedeanu – vel serdar în vremea lui Ştefan Vodă Cantacuzino ajutat de Nicodim egumen;

● Schitul Târgu Logreşti cu hramul Ioachim şi Ana a fost ridicat în anul 1769 pe locul altuilăcaş din 1718 de ieromonahul Tândălescu şi de Clucerul Costache Pandia cu soţia sa,coana Ilinca, fiica lui C. Obedeanu.

Pe lângă aceste ctitorii mânăstireşti mai menţionăm următoarele biserici de zid cele73 existente în evidenţă:

● Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel este ceamai frumoasă biserică din oraşul Târgu – Jiu.Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul1777, avea să fie reconstruită între anii 1927 – 1938şi inaugurată o dată cu complexul executat deBrâncuşi, 7 noiembrie 1937;

● Biserica Sfântul Nicolae şi Sfântul Andrei, din Târgu – Jiu, (strada 11 Iunie nr. 48) a fostîncepută pe locul unei alte biserici, pe la anul 1795 de către protopopul Andrei Schevofilaxcu soţia sa Maria, Stanca Crăsnaru, soţia slugerului Gheorghe Crăsnaru, Pitarul GrigorieCrăsnaru şi alţii;

● Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din cartierul Vădeni, municipiul Târgu – Jiu, a fost ridicată între anii 1694 şi 1695 de marele Ban Cornea Brăiloiu şi zugrăvită defiul său Dositei, monah, în 1732 – 1733, când s-a executat şi montat pisania;

● Biserica Toţi Sfinţii din Baia de Fier, cu zidul de incintă ctitorită de egumenul DionisieBălăcescu de la Hurezi în 1748 – 1749 în timpul domniei lui Grigore Ghica, străjuieintrarea în Cheile Galbenului, unde se află renumita Peşteră a Muierilor;



● Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Stăneşti. Aflat la 10 km NV de Târgu – Jiu, pe malul stâng al râului Şuşiţa, satul a adăpostit, de asemenea, un conac al familieiObedeanu, trecut apoi la sfârşitul veacului al XVIII – lea în proprietatea familiei Bibescu,dar care astăzi nu se mai păstrează;

● Biserica Sfântul Nicolae ctitorită la 1747 de către familia Bălăcescu. Între ctitorifigurează şi arhimandritul Dionisie Bălăcescu egumen al Horezului. Se află în satul Teleşti,în apropierea râului Bistriţa;

Vestigii Arheologice

Complexul arheologic Bumbeşti-Jiu , prin inventarul său arheologic, prin vestigiile sale,reprezintă un adevărat muzeu în aer liber

CASTRUL ROMAN

Se află la 3 km de centrul civic al oraşului. Castrul roman a fost ridicat pe malul stâng alJiului, în apropierea Pasului Vâlcan ( străveche cale de trecere din Oltenia in Transilvania)

pentru Cohorta IV Cypria.

Castrul construit iniţial în vremea împăratului Traian şi refăcut în anul 201 din piatră decătre împăratul Septimiu Sever şi Antoniu Caracalla (Castru este prezentat pe larg încapitolul istorie) era prevăzut cu turnuri puternice, valuri şi şanţuri, având scop de a protejaValea Jiului contra atacurilor de peste munţi. Probabil că această fortificaţie milenară era înlegătură nu numai cu celelalte castre, dar şi cu capitala Daciei romane.

În apropierea Castrului Roman s-a construit Popasul turistic cu acelaşi nume, care dispunede căsuţe de cazare, restaurant şi parcare.

CASTRUL DE LA VÂRTOP

Nu departe de castrul de la Bumbeşti spre nord la cca. 800m pe şoseaua naţională în loculnumit “Vârtop” se află un castru de pământ tot pe malul stâng al Jiului, între 82-83 peşoseaua naţională Tg-Jiu –Petroşani. Castrul şi-a luat denumirea după pârâul cu acelaşinume ce trece pe lângă el şi este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu -Petroşani şi de gropile unei cărămidării .



În săpăturile din interiorul lui s-au găsit modeste urme de ceramică, un vârf de lance, piroane de fier şi trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fiefolosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbeşti, la o distanţă de 800 m spre sud.

Castrul de la Vârtop măsoară 115x125m şi a fost cercetat prin sondaje de Tocilescu,

Polonic, Florescu şi Bujor, care au scos la iveală cărămizi şi ţigle romane.

Are un val de pământ lat de 14m şi înalt de 0,50m-2m, un şanţ adânc de 0,50m şi lat de11m(unu)

Castrul a fost construit şi folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de catreromani (101-102 şi 105-106,), după care a fost abandonat . Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o aşezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbeşti prin Porceni peste munţi, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum şi de a supraveghea populaţia dacică de aci. Este important faptul că romanii şi-auridicat castrele lor în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în

special în locurile cu turnuri de pază şi sanctuare.

Muzee din Gorj

• Muzeul Satesc Etnografie si istorie locala ARCANI

• Pestera Muierii Stiintele naturii comuna BAIADE FIER

• Colectia muzeala a Manastirii Lainici

• Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj• Colectia muzeala a Manastirii Polovragi• MUzeul Judetean "Alexandru Stefulescu"• Muzeul Satesc -Etnografie si istorie locala comuna

LELESTI• Pestera Polovragi -Stiintele naturii comuna

POLOVRAGI• Muzeul Satesc - Etnografie si istorie locala

RADINESTI, DANCIULESTI• Muzeul de Arta TARGU JIU Str. Traian (Parcul

Central)• Muzeul de Istorie Gorj TARGU JIU Str. Geneva

nr. 8 Istorie

http://www.studentie.ro/MUZEUL_SATESC_ARCANI-a940-42358341.html

http://www.studentie.ro/MUZEUL_SATESC_ARCANI-a940-42358341.html



CASE MEMORIALE

• CASA MEMORIALA"CONSTANTIN BRÂNCUSI"

Casa în care s-a nascut Constantin Brâncusi

(1876-1957) se afla în satul Hobita, nu departede orasul Târgu Jiu. Construita pe la 1870 decatre tatal sculptorului, casa avea trei încaperi,nu foarte mari; la mijloc se afla o camera ceavea în spate o vatra micuta cu corlata. În fatacasei se întindea o prispa cu stâlpi din lemn, putin sculptati la capete, intrarea prispei fiindsi ea strajuita de stâlpiDin 1970 ea a fost transformata în casa memoriala care adaposteste astazi o colectie dealbume, scrisori, fotografii si documente referitoare la viata si opera celui care a fost parintele sculpturii moderne.

• CASA BARBU GĂNESCU

Casa Barbu Ganescu , din municipiul Târgu-Jiu,Piata Victoriei nr.1, este o constructie în stilneoromânesc care are la origine nucleul uneilocuinte ridicate în 1790. Numele si-l trage de laslugerul Barbu Ganescu, proprietarul ei la sfârsitulsecolului al XVIII-lea. Fostul guvernator al Bancii Nationale, Ion Barbulescu, o restaureaza radical si

o reamenajeaza în anul 1929 sub supraveghereaarhitectului Iulius Doppelleiter care contribuie ladecoratia exterioara si la distributia încaperilor.Descrierea traselului care poate fi folosit pentru aajunge la obiectiv : Târgu Jiu, Piata Victoriei nr. 1,lânga Prefectura.



• CASA GLOGOVEANU

CASA GLOGOVEANU din Glogovaeste situata pe malul stâng al Motrului. Afost construita în mai multe etape decatre Necula Glogoveanu (sec. XVII ) cefoloseste ca baza un beci mai vechi, apoi

de Matei si Ionita Glogoveanu (sec.XVIII), concomitent cu realizarea bisericii paraclis cu hramul Sf. Nicolae.Interventiile de la începutul sec. alXVIII-lea ale lui Matei si IonitaGlogoveanu aveau sa elimine neajunsul prezentei scarii exterioare, la origine, prin construirea celei care se afla acum sub cerdac. La etaj domina prezenta cerdacului dincare se intra într-o camera spatioasa de unde se poate patrunde în celelalte cinci. Laînceputul sec. XIX, restaurarea facuta de Gh. Vernescu a dus la diminuarea caracterului delocuinta fortificata în favoarea confortului unei locuiri permanente a spatiului. Cu toate

acestea, ea îsi pastreaza caracterul aparte în arhitectura Olteniei. Traditia aminteste deexistenta unor subterane ce faceau legatura între cula si biserica paraclis din apropiere sidintre cula si un luminis din apropierea Motrului, subterane folosite în cazul unui asediu.

• CASA MEMORIALĂ "TUDOR VLADIMIRESCU"

Casa memoriala Tudor Vladimirescu seafla la 50 km de Târgu Jiu în satul Vladimir ,

comuna Vladimir si se înscrie în categoriamonumentelor comemorative din Listamonumentelor istorice. A fost reconstituita dearhitectul Iulius Doppelreiter dupa o fotografie publicata la începutul secolului XX. Pastrarea sidestinatia ei actuala le datoram Arethiei



Tatarescu, conducatoarea Ligii Nationale a Femeilor Gorjene, cea care l-a adus peBrâncusi sa lucreze acasa.Casa, cu doua camere (vatra si odaie), în care se patrunde dintr-un pridvor cu stâlpisculptati într-o maniera tipica pentru arhitectura traditionala din Gorj, reconstituieatmosfera de la începutul secolului XIX si ne poarta în timp în vremea în care Tudor

Vladimirescu înca nu devenise personalitatea care avea sa ne puna temeliile unui statromân modern

• CASA DIMITRIE MĂLDĂRASCU, din municipiul Târgu-Jiu, strada Tudor Vladimirescu nr.36, a aparţinut în 1719 lui Gheorghe Măldărascu, care este recunoscut cafiind ctitorul acesteia. A avut mai multe funcţiuni, iar în ultima perioadă a făcut obiectulunei ample acţiuni de restaurare.

• CASA CARTIANU, datează de la sfârşitul sec. al XVIII – lea, având ca nucleu de bază Cula de la Cartiu. Ulterior este transformată prin adăugirea perimetrală a unor

pridvoare, conferindu-i imobilului o volumetrie aparte, constituind astfel un monument dereferinţă în arhitectura românească. Restaurată la sfârşitul secolului XX, clădireaadăposteşte o colecţie etnografică de excepţie.

• ANSAMBLUL CORNEA BRĂILOIU, din cartierul Vădeni, al municipiul Târgu-Jiu, este unul dintre cele mai vechi şi reprezentative construcţii pentru judeţul Gorj. Are încompunere casa(palatul), biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, grajdurile(dispărute la sfârşitul sec. XX) şi zidul de incintă. Casa fost construită pe un nucleu dinsecolul al XVI de către Cornea Brăiloiu, mare ban al Craiovei, utilizând ca bază pivniţelemasive din cărămidă şi folosindu-se de meşterii care construiseră palatul cumnatului său,domnitorul Constantin Brâncoveanu, de la Potlogi. Biserica paraclis, beneficiară a unei

picturi de excepţie, a fost restaurată în ultimii ani, scoţând la iveală o frescă foartevaloroasă.

• CULA ( TURN ) CIOABĂ-CHINTESCUCula CIOABA-CHINTESCU situata în satul Siacu, comuna Slivilesti, este una din

cele mai recente constructii de acest tip. Ea a fost începuta în 1818 de boiernasul RaducanCioaba, dupa moartea acestuia, sotia sa Zoita s-a recasatorit cu Marin Chintescu, acestafiind cel care a terminat cula în 1822. Mostenirea ei s-a facut în general pe linie femeiasca,astfel încât este cunoscuta sub mai multe denumiri printre care si cea de Cula Grecescu,dupa numele boierului Grecescu, sotul Stancai Chintescu. Constructia are un plan

dreptunghiular dezvoltat pe trei niveluri. În timp a suferit unele transformari, usa originalanu se mai pastreaza. La etaj se urca pe o scara îngusta care porneste din beci. Pridvorul sedeschide la ultimul nivel si permite o buna vizibilitate asupra împrejurimilor, pe vremeacând functiona putând comunica cu o alta cula, care astazi a disparut, cea de la Borascu(1770). Toate laturile au prevazute metereze folosite pentru tragerea cu arma în caz denevoie. Ca sistem constructiv si dupa amplasarea în teren, Cula de la Siacu apartine tipuluide veghe, semnalizare si alarma.



Desi este un valoros monument de arhitectura, astazi se afla într-o stare avansata dedegradare si înca nu s-au gasit resursele financiare necesare pentru restaurarea, conservareasi punerea sa în valoare.

• CULA CORNOIU

Cula de la Curtisoara, cunoscuta si subnumele de cula Cornoiu, a fost construita încadin prima jumatate a secolului al XVIII-lea si afost lasata mostenire de Radu Pistesculogofatului Cornea din Târgu-Jiu (1785),împreuna cu toata averea. Constructia estedezvoltata pe trei niveluri, cu fântâna în pivnitasi cu creneluri de tragere la fiecare nivel. Dupa

sistemul constructiv si dupa amplasarea înteren, apartine tipului cula de refugiu, deaparare sau locuinta temporara. În timp a suferit unele transformari , însa, odata cuconstituirea în jurul ei a Muzeului Arhitecturii Populare Gorjenesti de la Curtisoara, arevenit la forma sa initiala. Are în compunere doua beciuri în care se patrunde prin usimasive de stejar închise cu bârne de lemn dispuse de-a curmezisul. Din unul din beciuri porneste scara de acces spre primul nivel. La al doilea etaj se afla pridvorul culei care oferao buna vizibilitate asupra împrejurimilor.

Cula a fost nucleul în jurul caruia s-a dezvoltat Muzeul Arhitecturii PopulareGorjenesti de la Curtisoara. În apropiere se afla biserica Sf. Ioan Botezatorul, alaturi decula se afla Conacul si, de jur împrejur, pe o suprafata de aproximativ 12 ha, sunt dispuse

într-un cadru pitoresc numeroase constructii care au pastrat specificul arhitecturii popularedin zona Gorjului, case din zona de sub munte, din zona de câmpie, pivnite, patule.

MONUMENTE ISTORICE

• Cişmeaua (Fântâna) Sâmboteanu, construită la sfârşitul sec. al XVIII-lea de cătreclucerul Ianache Sâmboteanu, fost ispravnic al judeţului Gorj;

• Monumentul lui Constantin Brâncuşi realizat în anul 1976 de sculptorul IonIrimescu cu ocazia sărbătoririi centenarului marelui sculptor, în faţa Casei deCultură a Sindicatelor;

• Bustul lui Alexandru Ştefulescu, operă a sculptorului Vasile Blendea, inauguratăîn 1937. Alexandru Ştefulescu (1854-1910), învăţător şi revizor şcolar, publicist,arheolog, numismat, a fost un animator de prestigiu al vieţii culturale a oraşuluiaducând totodată o contribuţie preţioasă la cunoaşterea trecutului judeţului Gorj – înfaţa şcolii generale nr.4 din municipiul Târgu-Jiu;



• Bustul generalului Gheorghe Magheru, - Str. General Magheru – colţ cu str.Eroilor – model de dăruire în lupta pentru libertatea şi prosperitatea ţării. Boier curang de demnitar, Gh. Magheru şi-a ales calea armelor, devenind şeful pandurilor olteni. A fost realizat în 1972 de Vasile Năstăsescu;

• Monumentul Ecaterina Teodoroiu – Piaţa Victoriei, în faţa sediului Prefecturii şi

a Bisericii Sfinţii Voievozi;• Statuia lui Tudor Vladimirescu – la întretăierea străzilor Unirii cu strada Geneva

şi bulevardul Republicii, în părculeţul cu acelaşi nume, operă a sculptorului gorjeanConstantin Bălăcescu, statuia a fost ridicată în anul 1898 din iniţiativa unui grup destudenţi de pe meleagurile judeţului, condus de istoricul Grigore Tocilescu. Loculunde este situată statuia semnifică momentul adunării vitejilor panduri, în ianuarie1821;

• Monumentul de la Padeş – în aşa numita Câmpie a Soarelui - operă a arhitectuluiState Baloşin (basoreliefuri realizate de sculptorii Emil Beker şi Gheorghe Tudor),după schiţele pictorilor Stoica Dumitrescu şi Costin Petrescu.

• Monumentul Generalului Dragalina

Printre numărul mare de eroi care şi-au dat viaţa pentru întregirea neamului întimpul războiului din 1916-1918 se numără şi Generalul Ion Dragalina. În timp ce inspectatrupele este rănit grav în ziua de 12 oct 1916 în apropiere de Lainici şi cu toate îngrijirilemedicilor rana primită îi va cauza moartea la 6 noiembrie 1918 într-un spital din Bucureşti.A fost ridicat în 1927, inaugurat în 12 octombrie , în memoria generalului care a căzut înapropiere de Lainici, pe malul stâng al Jiului, în locul unde a fost rănit. Monumentulaminteşte călătorului de bătălia desfăşurată de trupele române în anul 1916 sub comandageneralului Dragalina pentru apărarea defileului împotriva atacului armatelor germane.

Acesta este format dintr-o cruce de marmură albă aşezată pe un postament de ciment.Pe cruce se află fotografia generalului în medalion şi următoarea inscripţie:“Jiu-Cerna”Aici am fost rănit făcându-mi datoria pentru neam şi ţară .În anul 1927 luna octombrie ziua 12 s-a ridicat această cruce pe locul unde

generalul Ion Dragalina, comandantul armatei I-a a fost rănit în ziua de 12 oct 1916,cauzându-i moartea.

Ridicată de Societatea mormintelor Eroilor Craiova, având preşedinte pe Colonelulde divizie C. Dumitrescu comandant al companiei 1 armată cu concursul ostaşilor care auluptat la Cerna Jiu sub ordinele lui. În semn de veşnică amintire şi ca îndemn pentru viitor că orice român trebuie să-şi jertfească viaţa pentru neam şi ţară.



Ansamblul Sculptural Brancusi- Targu Jiu, Gorj, Oltenia –

Ansamblul Sculptural Brancusi - La Targu Jiu, in parcul din centrul orasului, existaunul din cele mai importante ansambluri artistice ce apartin sculpturii universale,reprezentand un omagiu adus celor cazuti in timpul primului razboi mondial: acestui muzeuîn aer liber ii apartin celebrele sculpturi 'Coloana Infinitului', 'Masa Tacerii', 'PoartaSarutului' si Aleea Scaunelor. Constantin Brancusi, figura centrala in miscarea artistica

moderna si un pionier al abstractizarii este considerat parintele sculpturii moderne.Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor,combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avant-gardei pariziene.

Poarta sarutului, care se afla amplasata pe aleea de la intrarea din parcul orasului,este daltuita din piatra poroasa, extrasa din carierele aflate in imprejurimi, fiind alcatuitadin coloane groase, paralelipipedice, ce sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari decatale coloanelor, avand latimea de 6,45m, inaltimea de 5,13m si grosimea de 1,69m.Pe fetelefiecarei coloane se regaseste simbolul sarutului, doua jumatati ale unui cerc, atat decaracteristic operei lui Brancusi. Arhitrava are de asemenea incrustat acest simbol, ca un felde filigran. In plus, tot In filigran se afla incrustatii ce aduc cu un fel acoperis al portii, ca sicand poarta ar fi acoperita cu sindrila. Bolta portii are un ornament liniar delicat: este ocontinuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, intalnim continuarea unor forme ovale identice, de parca ar fi conturul fetei si al umerilor.

Masa Tacerii , este lucrata in calcar si initial, cele 12 scaune erau mult maiapropiate de masa si dispuse doua cate doua. Masa reprezinta masa dinaintea confruntariicu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. Timpul este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara. Totul decurge in tacere. Coloana infinitului , Denumirea ei originala a fost Coloana recunostintei fara sfarsitsi a fost dedicata soldatilor romani din Primul razboi mondial cazuti în 1916 in luptele de pe malul Jiului.



Imagini foto Ansamblul Sculptural Brancusi.



MONUMENTE ALE NATURII

Este un judet în care ochiul cãlãtorului e în egalã mãsurã atras de originalitatea unor monumente ale naturii ( aici se întâlnesc vestitele chei si pesteri ale Olteniei de sub munte),de inegalabilã valoare a unor opere de artã (sã nu uitãm cã aici a vãzut lumina zilei mareleConstantin Brâncusi), de semnificatia aparte a unor monumente istorice(de aici a rãsunat în1821 chemarea la luptã pentru eliberarea nationalã si socialã a lui Tudor Vladimirescu), de pitorescul unor statiuni balneoclimaterice, de bogãtia colectiilor muzeale, de persistentaunei creatii populare pãstrãtoare de vechi traditii. Înainte de a porni la drum pe meleagurile

gorjene e bine sã retineti: Judeþul Gorj dispune de o retea de drumuri modernizatetotalizând peste 500 km si de linii de cale feratã normalã cu o lungime de peste 225 km,care înlesnesc accesul spre cele mai importante puncte de interes turistic. La fel de bogatãeste fauna , cu un patrimoniu cinegetic si piscicol, destul de variat. Un real interes turistic prezintã o serie de monumente ale naturii din judet, precum Pestera Muierilor, PesteraClosani, Pestera Polovragi, cu impresionantele lor formatiuni calcaroase, lacul Gâlcescudin muntii Parîng, Cheile Sohodolului, Cheile Corcoaia, Cheile Oltetului sau CheileGalbenului, cu peisajele lor de o mãretie singularã, pãdurea de castani de la Tismana, pãdurea cu laleaua pestritã de la Botorogi, poienile de narcise, s.a.

PODUL LUI DUMNEZEU

Graniţa dintre Gorj şi Mehedinţi, pe la Baia de Aramă, este marcată de ocreaţie dumnezeiască. O lespede mare din piatră de calcar, prăbuşită peste două puncte de susţinere, a format un podaproape unic in lume. Aici, legenda seimpleteşte cu ştiinţa şi te năuceşte cufrumuseţea sa atăt de mult, incăt crezi că aiintrat pe un alt tărăm.

Legenda locului te infioară. Multemaşini, căci podul este călcat nu numai de piciorul omului, au rămas fără frăne şi s-au prăbuşit in prăpastie. Paradoxal, chiar dacă maşinile au devenit mormane contorsionate defier, niciodată nu au fost inregistrate victime. Oamenii spun că Dracu sălăşluieşte pe acestemeleaguri şi impinge maşinile in prăpastie. Doar că Dumnezeu nu doarme şi nu il lasă să-şifacă mendrele.



CHEILE OLTETULUI.

În masivul calcaros Polovragi-Cernãdia, la 2 km de satulPolovragi, în partea de nord-est a judetului, Oltetul si-a sãpat pe olungime de 2 km, impresionantele chei cu acelasi nume. Laintrarea în chei, se poate vizita mânãstirea Polovragi si PesteraPolovragi. În aceste locuri în ziua de 20 iulie, de Sf, Ilie, se

organizeazã un traditional târg.

CHEILE GALBENULUI.

Tot în partea nord-esticã a judetului, la 3km de comuna Baia de Fier, cheile Galbenului,strãbãtute de râul cu acelasi nume oferã si prilejul vizitãrii Pesterii Muierilor. Aici se aflãun adevãrat cimitir de schelete de UrsusSpelaeus. În apropiere de intrarea în pesterã, ladispozitia vizitatorilor, cabana PesteraMuierilor, cu locuri de cazare si restaurant.

CHEILE SOHODOLULUI

Formate în zona de nord a judetului, decãtre râul Sohodol, cheile sunt bogate înformatiuni calcaroase. La locul numit lunca cu



pruni pe un perete de stâncã, au fost descoperite interesante desene rupestre. La dispozitiaturistilor, lângã satul Runcu (acces din Dn 67) în imediata apropiere a cheilor, popasulturistic “Sohodol”.

PESTERA CLOSANI

Situatã pe valea Motrului, în Masivul PiatraClosani (1421 m), la circa 46 km de Tg-Jiu învestul judetului. Una dintre cele mai frumoase pesteri din tarã, datoritã formatiunilor salecarstice. Pe un drum ce urcã de la PesteraClosani spre vârful Piatra Mare a Closanilor se

aflã Pestera Cioaca cu brebenei.

REZERVATIA DE CASTANI COMESTIBILI

În raza comunei Tismana, la o altitudine ce variazã între 350-600 m, se întinde pe osuprafatã decirca 60 ha, o rezervatie de castani comestibili, adevãratã insulã de vegetatiesubmediteraneanã, în care castanii cresc în pâlcuri curate, în arborete sau în amestec.

TURISM SPORTIV

PASTRAVARIA TISMANIA, subunitate a Directiei Silvice Gorj este amplasata ladistanta de 35 km de municipiul Tg-Jiu.Capacitatea proiectata a pastravariei este de 70 tone pastrav anual ; pentru anul 2002 productia fizica ce urmeaza a fi realizata este de 40 tone pastrav. Speciile de pastrav ce secresc in pastravaria Tismana sunt : pastrav curcubeu, pastrav fintinel, pastrav indigen - careeste crescut pentru popularea si repopularea apelor de munte. Anual se deverseaza in toplite

create in apele de munte circa 150.000 puieti pastrav indigen

EVENIMENTE

- Folcloric "Coborâtul oilor de la munte", a treia duminică a lunii septembrie- Serbare Câmpenească, a doua zi de Paşti



2.2 Agroturism

Date demografice

Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Baia de Fier constituia 4264 persoane, 21.44% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei înlimitele comunei este de 30.6 locuitori/km2.

La recensământul din anul 2002, populaţia comunei alcătuia 4378 locuitori, 49.52% bărbaţi şi 50.48% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 19.67% pe când persoanele peste59 de ani alcătuiau 20.92% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelulcomunei era de 31.4 locuitori/km2.

Mai jos se prezintă structura populaţiei pe sexe şi vârstă, după limba maternă, precum şi după etnie şi confesiune în comună conform recensământului din 2002.

Populaţia pe sexe şi vârstă în comuna Baia de Fier la recensământul din 2002(2)

Grupe de

vârstă

Ambele sexe Bărbaţi FemeiNumărpersoane

% faţă detotal

Numărpersoane

% faţă detotal

Numărpersoane

% faţă detotal

Sub 15 ani 861 19.67% 440 10.05% 421 9.62%15 - 59 ani 2601 59.41% 1311 29.95% 1290 29.47%60 ani şipeste

916 20.92% 417 9.52% 499 11.40%

Total 4378 100.00% 2168 49.52% 2210 50.48%

Structura etnică a populaţiei în comuna Baia de Fier la recensământul din 2002 (3)

Etnia Număr persoane % faţă de total

Români 4357 99.52 %Maghiari 3 0.07 %Romi (Ţigani) 18 0.41 %

http://www.placelook.com/article/comuna-baia-de-fier-judetul-gorj-descriere#ref2








Structura populaţiei după limba maternă în comuna Baia de Fier la recensământul din2002(3)

Limba maternă Număr persoane % faţă de totalRomână 4367 99.75 %Maghiară 6 0.14 %

Rromanes (Ţigănească) 5 0.11 %Structura confesională a populaţiei în comuna Baia de Fier la recensământul din2002(3)

Confesiunea/Religia Număr persoane% faţă detotal

Ortodoxă 4368 99.77 %Romano-catolică 2 0.05 %Adventistă de ziua a Şaptea 8 0.18 %

Ocupatii traditionale

OLARITUL, ca meşteşug, abia supravieţuieşte în Gorj. Câţiva bătrâni încearcă să păstreze şi să ducă mai departe această tradiţie. Cele mai cunoscute centre de olărit din judeţ erau cele de la Găleşoaia, Tismana, Peşteana, Polovragi şi Arcani. Dacă în trecut prima aşezare menţionată era o adevărată

capitală în domeniu, acum au mai rămas doar treiolari. În trecut, Găleşoaia era un sat ai căruilocuitori erau meşteri în olărit, această ocupaţiefiind de fapt singura activitate a băştinaşilor care leaducea un profit. În prezent au mai rămas doar treimeşteri bătrâni, care modelează lutul numai întimpul liber. Din ce a fost odată, a mai rămasdoar nimic şi atât. Putina lume cunoaşte olăritul ca

pe oadevăratăartă.. Se

pare căsinguriivinovaţi dedispariţia satului de olari sunt reprezentanţiimineritului, care au demolat aproape toate casele.Au mai şi amestecat pământul care era bun de oalecu cărbunele. De multe ori s-a întâmplat ca oalele sănu ţină apă deloc şi să se fărâme.. Însă oamenii









preferă plasticul în locul străchinilor de pământ. Mulţi care au trăit numai la oraş vin şi leadmiră, le fac poze şi atât. Singurii care sunt interesaţi să cumpere ceramică sunt străinii. Încelelalte localităţi gorjene vremurile acestui meşteşug par să fi apus de mult.Acum nu mai este nimeni care să ducă obiceiul mai departe.

In Gorj s-au pastrat cateva obiceiuri, produse si chiar tehnologii specifice acesteiregiuni, cum este spre exemplu tehnica pregatirii bucatelor "la test" în oale de pamânt sau pregatirea saramurii de pui, care aici este o supa cu carne de pui prajita la gratar.

În bucataria olteneasca se prepara foarte multe ciorbe de pui, legume, praz, lobodasau stevie, se foloseste adesea carnea de porc sau peste si, ceva mai rar, carnea de vita sivânatul.

Sunt apreciate ciorbele acrite cu zeama de varza sau suc de rosii, iar verdeturilefolosite cu predilectie sunt patrunjelul si leusteanul. Ciorba de burta este preferata aici cu

hrean si otet, fara usturoi.Preparate specifice bucatariei oltenesti: ciulama de pui cu mamaliguta, rosiile

umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura olteneasca, malai la test, jumari de porc,mâncare de praz, cârnaciori oltenesti, gutui cu piept de pui, mititei, sarmale, purcel la tava, pomana porcului, saramura de peste.

Activitati specifice zonei:

• Creşterea animalelor • Pomicultură• Colectarea fructelor de pădure



Capitol III – Organizarea si eficienta economica aactivitatilor agroturistice la pensiunea Andreea***

3.1 Prezentarea pensiunii

Pensiunea Andreea este situată la poalele Muntilor Parâng, în localitatea Baia deFier, localitate bine cunoscută pentru Pe tera Muierilor ș , un adevărat monument natural.

Pensiunea dispune de 25 locuri de cazare , 8 camere de 2 persoane și 3camere cu 3 paturi simple amenajate în stil rustic-modern . Camerele au osuprafata care variaza intre 13mp si 16mp, avand bai proprii si TV LCD, sala demese, incalzire centrala, tv cablu, sistem audio-video home cinema, terasa,parcare.

Pensiunea Andreea oferă pensiune completă. Meniul este la alegereaturiștilor - oferă si mâncare cu specific tradițional și natural: brânză de burduf,țuică de casă, etc. Organizează și mese festive cu orice ocazie.

Bucătaria vă va încânta cu preparatele sale traditionale românești, sepoate opta și pentru un meniu ca la carte, depinde de preferințele clienților..

Totul este alcatuit din produse proaspete din gospodaria proprie.

Pensiunea are in dotare și 4 ATV-uri performante astfel putându-seorganiza drumeții in zone deosebite.

Ca obiective turistice care pot fi vizitate amintim :• Pe tera Muierilor ș

• Mănăstirea Polovragi (cu vechime datata 1505 );• Cheile Galbenului ;• Lucrările de referin ă în sculptură lui Brancusi (originale) de la Targu Jiu , începandț

cu - Coloana infinitului -• Cheile Oltetului cu un traseu montan desebit ;• Pestera Polovragi cu lungime cercetată de 10 km i accesibilă vizitatorilor de 900ș



metri;

În apropiere (circa 20- 50 km.) pot fi vizitate monumente istorice din judetulVâlcea, cum ar fi :

• Mănăstirea Dintr-un Lemn (inceputul sec.XVI);

• Mănăstirea Arnota (Matei Basarab - 1634);• Mănăstirea Bistri a(jurul anului 1494 );ț

• Mănăstirea Govora ( secolul al XV-lea );• Mănăstirea Hurezi (ridicata in anul 1696 ).

Iubitorii sporturilor pot sta linistiti deoarece la 27 Km se află Sta iunea Montanăț Rânca. Aici se pot practica sporturi de iarna pe pârtia din sta iune care are o lungine deț 800m si dispune de o instalatie de teleski.

2.2. Servicii Pentru a oferi condiţiile cele mai bune de cazare camerele sunt dotate cu:

- Încalzire centrală- Grup sanitar propriu

- Apa calda permanent

- TV in camera



- Terasa

Posibilităţile de cazare sunt permanente, având toate facilităţile necesare:

● Restaurant traditional pastoral

● Bar ● Acces la bucatarie● Frigider ● Masina de spalat



● Sala de mese / Semineu● Living● Foisor / Terasa

● Gratar

● Gradina / Curte● Ferma proprie● Livada proprie● Crama● Loc de joaca



● Accesul cu animale permis● Parcare● Sala de conferinte

● Internet Wireless● Telefon / Fax

● Acoperire Cosmote● Acoperire Orange● Acoperire Vodafone● Acoperire Zapp

● Ping pong● Sala de fitness● Cicloturism

● ATV-uri

● Masa tenis● Pescuit● Ski● Monumente● Trasee

De asemenea, pensiunea organizează şi:

** Plimbari cu sania, caruta, ATV, bicicleta sau masina** Drumetii tematice** Partide de vanatoare

** Vizita la stanele din munte, gospodariile baiesenilor, sau situl dacic din muntiiapropiati

3.2 Organizarea activitatii pensiunii



Pensiunea Andreea dispune de o grădină proprie de zarzavaturi i legume pentru aș oferi clien ilor de fiecare dată pruduse proaspete i naturale. Mai mult, are amenajată oț ș minifermă aflată la o distan ă de 500 de metri fa ă de pensiune în care se regăsesc animaleț ț domestice: vaci, oi, porci, 2 cai, găini.Tot aici găsim i o livadă de pomi fructiferi cu: pruni,ș meri, gutui, cire i, vi ini.ș ș

Sectorul zootehnic al pensiunii va fi destinat pentru ob inerea de produse de origineț animală necesare activită ii turistice. Produsele ob inute vor fi:ț ț

-carne de porc-ouă-carne de oaie-preparate din lapte de oaie-carne de pasăre

Prin valorificarea superioară a acestor produse în restaurantul pensiunii seestimează un profit anual de aproximativ 126000 lei.

Pensiunea pune la dispoziţia clienţilor spre vânzare produse naturale de casă din producţie proprie

• Păstrăv afumat 100 gr 6 Lei

• File păstrăv afumat 100 gr 6 Lei

• Costiţă afumată 100 gr 3 Lei

• Cârnăcior afumat 100 gr 4 Lei

•

Muschiuleţ porc afumat 100 gr 5 Lei• Pastramă afumată 100 gr

5 Lei• Telemea 100 gr

2 Lei• Brânză de burduf 100 gr

3,5 Lei• Brânz ă Tip Feta de oaie 450 gr

10 Lei• Brânză germană semitare de oaie 450 gr

10 Lei

3.3 Activitate de cazare



Durata totală a perioadei de primire a turi tilor în exploata ie i numărul total deș ț ș zile-turist se stabilesc în felul următor: de i pensiunea ar putea primi turi ti , practice , totș ș timpul anului, este hazardant sp se ia în calcul tot impul disponibil al familiei , deoareceexperien a arată că cererea turistică , mai ales în mediul rural, nu se distribiue uniform înț fiecare săptămână a anului i în fiecare anotimp. De aceea nu se vor lua în calcul toate celeș

52 de săptămâni ale anului ci numai o durată mai redusă , de cca 4 luni de zile, 17săptămâni. Spa iul de cazare disponibil pemite cazarea concomitentă a 25 turi ti. În felulț ș acesta, înmul ind numărul de zile din cele 17 săptămâni (17 x 7=119 zile), cu 25 turi ti peț ș zi se ob ine un total 2975 zile turist. Apreciind un grad mediu de ocupare de 50% , înț această perioadă, se ob ine un număr de 1487 zile turist.ț

Tariful mediu utilizat pentru cazare este de 100 lei/cameră/zi, la care se adaugă pre ul mesei de 45 lei/persoana/zi, tariful pentru pensiune completă fiind deci de 145 leiț /persoană/zi.

Venitul total agroturism : 1487 zile turist x 145 lei/pers/zi= 215615 lei

Preturi si Tarife Pensiunea Andreea:



4 x Camera Dubla Matrimoniala cu baie proprie | 1 paturi in cameraCamera Dubla Matrimoniala cu baie proprie

Pret L-J: 100 LEI / Camera / NoaptePret V-D: 100 LEI / Camera / Noapte

Poze / Fotografii Camera Pensiunea Andreea:

2 x Camera Dubla Twin cu baie proprie | 2 paturi in cameraCamera Dubla Twin cu baie proprie


3 x Camera Tripla | 2 paturi in cameraCamera Tripla


1 x Camera 4 Persoane | 2 paturi in cameraCamera 4 Persoane

Descriere/dotari: living, baie proprie


Personalul pensiunii Andreea este structurat în tabelul următor asfel:

Personal Sex Varsta Studii1 bucătar masculin 45 Liceu, calificat

http://www.romania-turistica.ro/img/user/Baia_De_Fier_Andreea/Baia_De_Fier_Andreea_1282930265.jpg






1 ospătar feminin 24 Liceu, calificat1 ospătar feminin 22 Liceu, calificat1 ospătar ef ș masculin 32 Liceu,calificat1 îngrijitor feminin 42 Liceu, necalificat1 îngrijitor feminin 50 Profesională,

necalificat1 recep ionistț feminin 32 Studii superioare,calificat

1 director masculin 52 Studii superioareNumar Total =7 - - -

Activitate agrozootehnica

Prin valorificarea superioară a acestor produse în restaurantul pensiunii se estimează un

profit anual de aproximativ 126000 lei.

Produs U.M Volumul produc ieiț

Pre deț cost

Cantit.Valorificatîn pensiune

Pre ul deț valorificar e în lei

Profitunitar (lei)

Venittotal

Carne de porc

Kg 2000 8 500 16 7 32000

Ouă Buc 4000 0,12 2000 0,5 0,38 2000Carne de

oaie

Kg 1200 5 500 15 10 18000

Preparatedin laptede oaie

Kg 3000 12 1000 20 8 60000

Carne de pasăre

Kg 2000 4,5 800 7 2,5 14000

TOTAL - - - - - - 126000

Valoarea produselor consumate în pensiune i ob inte în ferma proprieș ț

-carne de porc:500kg=4000lei-ouă: 2000buc.=240lei-carne de oaie:500kg=2500lei-preparate din lapte de oaie:1000kg=12.000lei



-carne de pasăre:800kg=3600leiTotal:22.340lei

3.4 Eficienta economica de ansamblu a pensiunii

Cumpărări de produse alimentare:

-legume 180 kg=270lei-fructe: 100kg=200lei-zahăr 28kg=56 lei-ulei 17kg=68lei-orez 15kg=35 lei-pâine 450bc=450lei-altele: =200lei

Total:1279 lei

Cheltuieli cu achizi ia furajelor pentru sectorul zootehnic:ț

-porumb boabe: 1100 kg x 0,7 lei/kg= 770lei-ovăz: 1500kg x 1 leu kg=1500lei-concentrate: 6900 kg x0,7 lei kg =4839 lei-tărâ e: 11700 kg x 0,7 lei kg=8200 leiț

Total: 15300 lei

Cheltuieli cu medicamente i material sanitare: ș 700 lei

Cheltuieli cu între inereaț -curent electric 1000 lei-combustibil i cheltuieli de transport: 1000 leiș

-între inere adăposturi: 200 leiț

Total:2200 lei

Total cheltuieli agroturism:

-cheltuieli produse ob inute în ferma proprie:22340 leiț

-cheltuieli produse alimentare: 1279 lei- cheltuieli cu achizi ia furajelor pentru sectorul zootehnic:15300 leiț

- cheltuieli cu medicamente i material sanitare:ș 700 lei-cheltuieli cu între inerea:2200 leiț

-utilită i:1500 leiț

-încălzire:2000 leiTotal cheltuieli: 45.319 leiVenit total agroturism:215.615 leiTotal cheltuieli: 45.319 leiProfit :170.296 lei /an



Capitol IV – Concluzii

Baia de fier este o zana cu potentioal turistic de iarna si ski, ce detine amenajarituristice cu versan i pe zonă de paji ti montane, expu i spre sud-vest în calea unor mase deț ș ș aer mai umede cu precipita ii bogate sub formă de zăpadă i temperaturi mai scăzute pentruț ș altitudini de 1400 m-1600 m, optime pentru o sta iune de acest tip.ț

Pensiunea agroturistica “Andreea” se afla întru-un spa iu rural, oferă cazare, lini teț ș i confor,ș meniuri traditionale din belsug, plimbari cu ATV-ul prin zone foarte

spectaculoase din imprejurimi într-un cadru natural deosebit de care are nevoie turismulrural în România. Serviciile de cazare sunt optime pentru a petrece clipe de neuitatîmpreună cu familia, prieteni sau colegii.

Ca obiective turistice care pot fi vizitate amintim :• Pestera Muierilor • Manastirea Polovragi (cu vechime datata 1505 );• Cheile Galbenului ;• Lucrarile de referinta in sculptura lui Brancusi (originale) de la Targu Jiu , incepand

cu - coloana infinitului -• Cheile Oltetului cu un traseu montan desebit ;• Pestera Polovragi cu lungime cercetata de 10 km si accesibila vizitatorilor de 900

metri;Iubitorii sporturilor pot sta linistiti deoarece la 27 Km se afla Statiunea Montana

Ranca. Aici se pot practica sporturi de iarna pe partia din statiune care are o lungine de

800m si dispune de o instalatie de teleski.

proiect

Documents

Transcript of proiect