UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

SPECIALITATEA JURNALISM

Program de cercetare

la tema

Popularitatea scăzută a instrumentelor clasice

mass media ca televiziunea şi ziarele în contextul

citirii ştirilor şi supremaţia online-ului

Coordonator: Zinaida Gribincea

Elaborat : Iulia Brad, studentă anul I

Grupa J 111 l

Chișinău 2012

Introducere

Motivarea alegerii temei

Fundamentarea teoretică

Ipotezele cercetării

Metodologia cercetării

Instrumentele utilizate

Calendarul cercetării

Elaborarea și aplicarea chestionarelor

Interpretarea rezultatelor în urma aplicării chestionarelor

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Omul nu este doar stâlpul şi creatorul tehnologiei, ci este şi un proces invers prin

care omul devine dependent de tehnologie şi e format de ea. Istoria mass-media este

marcată de mari mutatii tehnologice, care, in mai multe etape, au modificat modurile de

producere, difuzare şi consumare a informaţiei. O dată cu realizarea noilor reţele sau

suporturi cum ar fi sateliţii, magistralele electronice sau discurile optice, traim astazi una

dintre aceste mutatii calificata uneori drept revolutie digitala si presimtim ca ea va avea

repercusiuni semnificative asupra modului nostru de a comunica, de a munci, de a ne distra.

Aceste repercusiuni sunt deja foarte bine sesizate de către fiecare din noi. Studiul acestor

noi tehnologii ale comunicării (NTC) nu poate, totuși, să se reducă la studiul

întrebuințărilor și al efectelor lor, pozitive sau negative, asupra sistemelor mediatice sau

asupra societății. Apariția NTC nu este numai rezultatul unui progres științific de

necontestat, ci și expresia unor politici publice sau strategii economice. Sigur că nu se

poate face orice cu ajutorul tehnicii: dar funcționarea instrumentelor de comunicare se

supune unor reguli și principii elementare, pe care este necesar să le înțelegem. Deși

tehnica prezintă o multitudine de rigidități, ea deschide un câmp vast de alternative și poate

face obiectul unor aplicații foarte diverse. Acest decalaj dintre puterea de a efectua

comenzi a tehnicii și voința de a face a actorilor sociali ilustrează raportul deosebit pe care

fiecare societate îl întreține cu tehnologia, explicând totodată diversitatea efectelor noilor

tehnologii ale comunicării. Fiecare dintre noi, cei pentru care computerul a devenit un

obiect uzual dar necesar, cu ajutorul căruia putem efectua o multitudine de operațiuni care

ne fac viața mai ușoară și ne determină să ne deplasăm tot mai mult în lumea virtual unde

putem accesa cele mai noi informații și unde putem citi sau acorda un feedback la ceea ce

s-a întâmplat acum câteva minute. Și toate acestea, în comparație cu mediile clasice cum ar

fi televiziunea, radioul sau presa scrisă care nu prezintă astfel de avantaje.

Lumea noastră este un amestec de promisiuni excepționale și de perspective

neliniștitoare, de evoluții dezirabile și izbucniri tehnologice necontrolabile, tehnologia fiind

potențial ambivalență, de om depinzând sensul evoluției: spre progres, ordine și

perfecțiune sau spre autodistrugere - fapt ce trebuie să impună o înaltă moralitate și

responsabilitate în utilizarea imenselor energii și înaltelor tehnologii de care azi omul poate

dispune. Diferenţa dintre ştiri şi industria tehnologiilor se adânceşte. Explozia noilor

platforme mobile şi a canalelor media sociale reprezintă o altă latură a tehnologiei cu care

organizaţiile de ştiri clasice ca ziarele şi televiziunea trebuie să ţină pasul.

Acest program de cercetare își propune să studieze cât de accentuate sunt efectele

new media asupra classic-media în contextual actualei realități și cât de afectate sunt

sursele de informare ca televizorul, ziarele, de apariția noilor tehnologii computerizate care

permit înlocuirea primelor două surse mediatice menționate mai sus cu instrumente

mediatice mult mai rapide, eficiente și progressive. Vom afla de la respondenți care este

părerea lor despre viitorul presei ”vechi” în comparație cu new media care a acaparat

aproape toate sferele vieții noastre. Și în final vom concluziona, care sunt șansele ca presa

tradițională să dispară în circa 30-40 ani.

Motivarea alegerii temei

Am ales tema scăderii popularităţii ziarelor şi televiziunii în contextul citirii ştirilor

în comparaţie cu creşterea popularităţii de citire a ştirilor în mediul online deoarece acesta

este un fenomen actual pentru societatea global şi necesită explorare. În alegerea acerste

teme am fost determinată de multiplele studii şi opinii existente pe baza acestui subiect.

Pentru exemplu, am putea aduce constatarea că în ultimii 2-3 ani mediul internautic a

devenit, pentru cea mai mare parte a populației, principala sursă de informare. Acest proces

de tranziție de la televiziunea clasică sau presa tipărită la vizionarea și citirea știrilor în

mediul online se referă mai ales la persoanele cu vârsta cuprinsă între 16-35 de ani.

Acestea preferă să folosească un singur dispozitiv, computerul sau iPadul, pentru a afla

cele mai importante ştiri, înlocuind astfel televizorul și cheltuirea energiei electrice.

Astăzi este considerat aproape demodat să mai privești în mod clasic televizorul sau să-ți

cumperi în fiecare dimineață, de la chioșc, un ziar. Trăim în epoca postmodernismului,

atunci când totul este într-o continuă și alertă mișcare iar principala îndeletnicire a

individului social actual este aceea de a consuma. Se consumă, mai ales, cantități

inimaginabile de informație. Și acest consum accentuat și deosebit de rapid și voluminos

se datorează în mod indubitabil, apariției noilor tehnologii. Numărul persoanelor care se

transferă în mediul online, dezicându-se de mijloacele obișnuite de informare este din ce

în ce mai mare. În cadrul preyentului studio voi prezenta mai multe dovezi-studii care

vor argument acestă poziţie.

Fundamentarea teoretică

Accelerarea schimbărilor şi locul inevitabil al viitorului, impactul dintre tehnologie

si mediul natural sau social, trecerea de la tehnologia fortata la înalta tehnologie reclamă o

educatie si mentalitate tehnologica noua. Explozia informationala si uzura accelerata a

cunostintelor stiintifice, tehnice ca si proliferarea, diversificarea si perfectionarea continua

a produselor tehnologice impun educatia tehnologica prin care omul sa fie capabil sa

stapâneasca mai bine si sa exploateze mai eficient tehnologia noua. Astfel, va fi înteles

omul în efortul sau continuu de perfectionare, asociindu-si tehnologia pentru a-si dezvolta,

prelungi si multiplica forta si simturile prin instrumente si masini, produse ale tehnologiei

(telescoape, radar, macarale, noi surse de energii etc); pentru a comunica la distanță prin

sunet și imagine (întelegând și utilizând structura funcțională a unei emisii-recepții); pentru

a se extinde în spațiu și a reduce distanțele (prin noi mijloace de transport moderne,

colonizare cosmică etc); pentru a se elibera de muncile grele, repetitive, în medii nocive

(utilizând automate, roboți); pentru a-și multiplica capacitățile de informare și operare a

informației, disponibilizându-se pentru activități creatoare și, nu în ultima instanță, pentru

a fi în armonie cu natura și a evita dezechilibrele, pentru a ști să învețe permanent de la

mama natură. Deci, în concluzie, omul apelează la tehnologie pentru a-și face viața mai

usoară pentru a ţine pasul cu tehnologiile performante care se dezvoltă continuu şi pentru a-

şi economisi timpul.

Un studiu important care m-a determinat să aleg anume această temă a fost raportul

pe 2012, Statutul mass-media, al proiectului Centrului de Cercetare Pew pentru excelență

în journalism. Acesta dezvăluit că răspândirea tehnologiei telefoanelor mobile se adaugă la

consumul unei cantități zilnice mari de știri pe teritoriul SUA. Efectele sale, cu toate

acestea, sunt amestecate. În timp ce îmbunătățeste cursul tradițional al știrilor, și

favorizează dezvoltarea amplă a jurnalismului, arată, de asemenea, că societățile de

tehnologie își consolidează controlul. Aceasta este o analiză cuprinzătoare a stării de

sănătate a jurnalismului în America și, de asemenea, include, rapoarte speciale privind

impactul tehnologiei mobile și mass-mediei sociale asupra știrilor.

Rapoartele constată că, mai degrabă decât să înlocuiască consumul de media cu

dispozitive digitale, oamenii care sunt posesori de telefoane mobile primesc stirile pe toate

dispozitivele. De exemplu, 34% din consumatorii de stiri desktop / laptop acum primesc

stirile pe smartphone. Aproximativ un sfert, 27%, din consumatorii de stiri pe smartphone-

uri au, de asemena stirile si pe tableta. Consumatorii de stiri digitale sunt in mare parte

posesori de smarphone-uri sau tablete. Mai mult de 78% dintre acestia primesc stirile pe

desktop sau laptop.

În acelaşi timp o altă provocare fundamentala care a fost identificata in

raportul Statutul mass-media a fost cea conform căreia intermediarii tehnologiilor

controleaza viitorul ştirilor.

Prelungind acest lanţ logic, ajungem la noţiunea de Social Media, (SM) - anume

acesta este numele pe care l-au preluat multiplele surse web care ne permit să fim la curent

cu toate noutățile. SM poate fi prezentată ca un organism viu in care, cel ce dă, angrenează

organic cu cel care primeşte.  Legătura de până acum a Mass Media cu publicul era cu sens

unic, in sensul că, persoana accesa publicaţiile Industriei Media fără a se putea implica

direct, exprimându-şi propriile păreri sau convingeri asupra domeniilor de interes.

Pentru o imagine mai clară asupra fenomenului de scădere a popularităţii aflării

ştirilor de la televiyor sau din ziare este reprezentativ raportul despre Evoluţia stirilor si a

Internetului, lansat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OECD). El

oferă o analiza aprofundată asupra pietei globale a ziarelor si a evolutiei acesteia .

Raportul exploreaza economia pietei, dezvoltarea stirilor online, oportunitatile si

provocarile din domeniu si abordarile politice. Conform statisticilor prezentate in

raport, industria publicarii ziarelor se confrunta cu scaderea veniturilor din

publicitate, titluri si circulatie, aceasta scadere fiind amplificata de criza economica.

Gradul de citire a ziarelor s-a confruntat cu scaderea in 20 din 30 de ţări OECD, numerele

fiind, in general, mai mici in cadrul tineretului, care tinde sa atribuie o importanta mai mica

pentru mass-media tiparita. In mare masura, veniturile pietei globale a publicatiilor de ziare

vin din publicitate (57%).

Contributia publicitatii si a vanzarilor de copii la venitul  ziarului din vanzari zilnice,

exprimata in procente, 2008 sau cel mai recent an disponibil (OEDC, 2010)

Ştirile online sunt foarte populare in unele tari OECD (pana la 77% in Coreea), insa dorinta

de a plati pentru stirile online ramane scazuta. In vreme ce grupurile de varste tinere sunt cititori

mult mai activi de stiri online, de obicei grupurile mai varstnice – 25-34 de ani – sunt cele mai

active in majoritatea tarilor OECD. Cam 5% din toate accesarile de pe Internet sunt legate de citirea

stirilor online, si aceasta este o estimare modesta.Internetul inlocuieste rapid media conventionala

de prezentare a stirilor, de exemplu in Coreea, unde a depasit de mult timp orice alta forma de

comunicare, in special ziarul offline (OECD 2010).

Proportia dintre indivizii care citesc pe Internet sau descarca ziare online/reviste de stiri

de pe Internet in scopuri personale (OEDC 2010)

Masurile performantei folosite in cadrul raportului pentru piata globala a ziarelor sunt:

Ziarele online:

Vizitatori unici autentificati

Pagini vizualizate per vizitator

Timp mediu pe site

Consumul stirilor online

Ziarele tiparite:

Gradul de citire a ziarului

Circulatia tipariturii

Venituri din reclamele printate

“Ziarele tradiţionale vor dispărea complet până în 2040, fiind înlocuite cu ediţii

digitale, a spus şeful agenţiei ONU de proprietate intelectuală. Aceasta este afirmaţia pe

care a făcut-o preşedintele World Intellectual Property Organisation (WIPO), Francis

Gurry. Acesta a spus, într-un interviu, că "în câţiva ani, nu vor mai exista ziare pe hârtie,

aşa cum le ştim astăzi". ,,Este o evoluţie. Nu se pune problema de bine şi rău. Există

studii care spun că vor dispărea până în 2040. În Statele Unite, procesul se va încheia în

2017", a precizat acesta. Gurry a subliniat că în SUA pentru exemplu sunt vândute deja

mai multe copii digitale decât pe hârtie şi sunt mai puţine librării.”

Scopul cercetării

Demonstrarea faptului că ziarele și televiziunea obișnuită nu vor dispărea așa cum

afirmă unii specialiști dar își vor modifica forma de distribuție a știrilor, adică se vor uni

într-o platformă virtuală unică care va permite accesarea oricărui tip de informație din orice

tip de sursă informațională.

Sarcinile cercetării

1. Analiza procesului de transferare a platformelor clasice de prezentare a știrilor în

mediul online

2. Analiza cauzelor popularității mediului online pentru citirea știrilor

3. Determinarea gradului de interes al populației față de aflarea știrilor din ziare sau

televizor

4. Determinarea impactului citirii știrilor online asupra vieții persoanelor

Ipotezele cercetării

1. Tehnologiile moderne vor controla totalmente viitorul domeniului de distribuție a

știrilor.

2. Platformele clasice de distribuție a știrilor se vor se vor uni în una singură – cea

virtuală și vor permite accesarea concomitentă și rapidă a mai multor tipuri de surse

informaționale de la un singur punct de acces (care are conexiune la internet)

Metodologia cercetării

Acest program de cercetare va folosi drept metode de culegere a datelor empirice

observaţia, analiza documentelor sociale şi ancheta socială (pe bază de chestionar). Aplicăm

observaţia nedistorsionată care constă în folosirea aparatelor tehnice pentru înregistrarea

fenomenelor sociale în desfăşurarea lor natural sau în laborator. Aici vor fi folosite datele din pe

care le prestează yiarele şi posturile de televiziune privitor la gradul lor de popularitate şi raportul

dintre utiliyatorii active în mediul clasic de citire a ştirilor sau în mediul online. Documentele

sociale vor consta din articole jurnalistice, date statistice, studii în domeniu.

Eșantion

Eșantionarea folosită în cadrul acestei cercetări este eșantionarea simplă aleatoare. Ea nu

presupune nici un fel de operații prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selecției.

Indivizii ce formează eșantionul sunt aleși în mod uniform și cu o probabilitate practic identică

pentru fiecare. Numărul persoanelor chestionate este de 1200, ceea ce va admite marja de eroare de

3%.

Calendarul cercetării

Acest program de cercetare sociologică este unul explorativ. El se va desfăşura în perioada

1 iulie 2012- 31 decembrie 2012, adică 6 luni. Acest termen este mecesar pentru o studiere mai aprofundată şi o explorare exhaustivă a fenomenului explicat în teză, la momentul actual.

Elaborarea și aplicarea chestionarelor

1. Priviţi televizorul?Da Nu Nu ştiu

2. Citiţi presa scrisă tipărită? (ziarele)Da Nu Nu ştiu

3. Accesaţi internetul?Da Nu Nu ştiu

4. Utilizaţi reţelele de socializare?Da Nu Nu ştiu

5. Cât timp acordaţi în medie pe săptămână privitului la televizor?Nu privesc 2 ore şi mai mult 5 ore şi mai mult 10 ore şi mai mult

6. Cât timp acordaţi pe săptămână citirii ştirilor şi informării?1 oră 2 ore şi mai mult 5 ore şi mai mult 10 ore şi mai mult

7. Ce sursele de informare utilizaţi de obicei pentru a vă informa?Presa scrisă Televizorul Blogurile Platformele de ştiri online Reţelele de socializare Radioul

8. De câte ori pe săptămână cumpăraţi un ziar pentru a afla ultimele ştiri?Niciodată 1 dată de 2 ori de 3 ori de 4 ori de 5 ori

9. Cât timp acordaţi zilnic informării cu ajutorul instrumentelor online?Nu acord 1 oră 2 ore şi mai mult 3 ore şi mai mult 4 ore şi mai mult

10. Care instrument de informare consideraţi că este actualmente cel mai popular?Reţelele de socializare Radioul Ziarele Blogurile Televiziunea

11. Cum credeţi, informarea prin intermediul presei scrise şi a televizorului este mai eficientă decât informarea online?

Da Nu Nu ştiu

12. Care credeţi că este viitorul presei tipărite şi a televiziunii?Vor fi mai populare ca sursele de informare online Vor fi mai puţin populare ca sursele de informare onlineVor fi la fel de piopulare ca sursele de informare onlineVor dispăreaVor fi digitalizateNu ştiuAltceva

13. Cum credeţi, presa tipărită şi televiziunea îşi vor schimba modul şi platforma de distribuţie din cel obişnuit în online?Da Nu Nu ştiu Nu cred Posibil

14. Sunteţi deacord cu afirmaţia că peste 30-40 de ani presa tipărită va dispărea?Da Nu Nu ştiu Nu cred Posibil

15. Credeţi că dacă aţi renunţa la televizor sau ziare şi aţi folosi doar instrumentele online aţi fi la fel de informat?Da Nu Nu cred Trebuie folosite toate Nu trebuie folosit nici unul

16. Sunteţi un om informat?Da Nu Nu ştiu Aproape

Interpretarea rezultatelor în urma aplicării chestionarelor

Concluzii

Bibliografie

Anexe