Program de educaţie pentru prevenirea consumului de tutun într-o şcoală din municipiul Cluj-Napoca

Motivaţie

Prevalenta fumatului este în creştere în rândul tinerilor, în timp ce vârsta la care aceştia încep să fumeze este în scădere. Diferite studii arată că, dacă tinerii nu încep să fumeze înaintea vârstei de 20 ani, e puţin probabil să facă acest lucru mai târziu, la vârsta adultă. Totodată, debutul precoce al acestui obicei este asociat cu dezvoltarea unor deprinderi de „fumător înrăit", dificultate în renunţarea la fumat şi o mare probabilitate de îmbolnăvire ca urmare a fumatului.

Din lipsă de informaţii, din curiozitate, inconştienţă, teribilism sau influenţa unor factori externi (presiunea grupului, influenţa familiei, factori socio-culturali sau economici), adolescenţii şi tinerii se angajează deseori în acţiuni şi practici care au efect direct sau indirect asupra sănătăţii lor: fumat, consum de alcool şi droguri

în România, cele mai recente date oferite de Institutul Naţional de Statistică arată că 21% din populaţia de peste 15 ani fumează zilnic, iar bărbaţii de 3 ori mai mult decât femeile. Acelaşi studiu arată că cele mai multe persoane au început să fumeze la vârste cuprinse între 15-19 ani (47,5%) sau 20-24 ani (33,8%), iar mai mult de jumătate dintre bărbaţii fumători fumează de la vârste cuprinse între 15-19 ani (51,4%).

Obiective1. Informarea elevilor din şcoala X cu privire la efectele fumatului asupra stării de sănătate.2. Formarea unei atitudini şi a unor abilităţi în rândul elevilor şcolii X de a face faţă tentaţiei de a fuma.3. Crearea unui mediu fără tutun în cadrul şcolii X.4. Reducerea numărului elevilor fumători activi din şcoala X.

ScopScopul acestui program este scăderea fumatului activ şi pasiv în rândul elevilor din şcoala X.

Grupul ţintă:Grupul ţintă este reprezentat de elevii încadraţi în clasele V-XII din şcoala X, Cluj-Napoca

Resurse Localizare: programul se va desfăşura în şcoala X din judeţul Cluj, clasele V-XII. Perioadă de desfăşurare: anul şcolar 2005 -2006Implicarea grupului ţintă:

Elevii vor fi implicaţi în organizarea unor acţiuni educative tematice. Elevii din clasele mari vor organiza pentru cei mai mici concursuri premiate de desene pe tema „Un mediu înconjurător fără fum de ţigară" .

Prin transformarea lor din grup ţintă în grup de atitudine, elevii vor fi implicaţi la maxim în cadrul programului de prevenţie desfăşurat în şcoala lor.

De asemenea, elevii din clasele mari, alături de profesori, psiho-pedagog, medic şcolar, asistent medical şi voluntari din ONG-uri partenere, vor forma un grup de sprijin care are ca scop dezvoltarea mijloacelor de asistenţă a celor ce vor să renunţe la fumat. Parteneri:Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj, Direcţia de Sănătate Publică Cluj, Institutul de Sănătate Publică Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca, Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport Cluj, Institutul Oncologic „Ioan Chiricuţă" Cluj-Napoca, Clinica de Pneumoftiziologie Cluj-Napoca, organizaţii non-guvernamentale cu activităţi în acest domeniu.

Direcţii de acţiune (conţinut)1.Crearea şi implementarea unei politici anti-fumat în şcoală.

Pentru a fi un succes, elevii, părinţii, cadrele didactice, conducerea şcolii trebuie să participe cu toţii la dezvoltarea şi implementarea acestor politici. Politica anti-fumat în şcoală trebuie să fie în concordanţă cu legile locale şi regionale, şi va include următoarele:a) Interzicere fumatului în rândul elevilor, profesorilor, părinţilor, vizitatorilor în cadrul unităţii de învăţământ: săli de curs, laboratoare, coridoare, cancelarie, toalete, sală de sport şi curtea şcolii. Implementarea acestei activităţi se va face prin afişe şi mesaje postate în toate locurile unde aceştia îşi desfăşoară activitatea.b) Interzicerea reclamelor şi campaniilor promoţionale la ţigări în incinta şcolii şi a sponsorizării publicaţiilor şcolii de către companiile producătoare de ţigări.c) Informarea tuturor cadrelor didactice precum şi a elevilor şi familiilor acestora privind politica şcolii legată de consumul de tutun în şcoală.d) Informarea cadrelor didactice, a elevilor şi părinţilor privind consecinţele negative ale fumatului şi promovarea unui stil de viaţă sănătos în rândul acestora. Elevii vor fi informaţii în cadrul orelor de Educaţie pentru Sănătate, în timp ce părinţii vor avea acces la aceste informaţii în cadrul unor şedinţe şi ateliere organizate în cadrul şcolii.e) Oferirea de ajutor din partea unor persoane calificate pentru cei ce vor să renunţe la fumat.f) Supravegherea acestei politici anti-fumat de către un grup de acţiune şi atitudine alcătuit din elevi, profesori precum şi alţi angajaţi ai şcolii.

2. Informarea tinerilor privind efectele de scurtă şi lungă durată ale fumatului, precum şi ajutarea acestora să dezvolte obiceiuri şi deprinderi care să permită evitarea tentaţiei de a fuma.Programul de prevenire a fumatului va utiliza factori psiho-sociali multipli în relaţie cu fumatul printre tineri şi adolescenţi. Acesta va cuprinde:a) Elevii vor fi ajutaţi să înţeleagă consecinţele psihologice, cosmetice şi sociale ale consumului de tutun: scăderea rezistenţei la oboseală, dinţi pătaţi, miros respingător al respiraţiei şi al hainelor, exacerbarea astmului şi marginalizarea socială de către colegii nefumători.b) Se vor utiliza diverse tehnici educaţionale care să-i facă pe tineri să conştientizeze riscurile, să diminueze acceptabilitatea socială a fumatului şi să realizeze că majoritatea adolescenţilor nu fumează.c) Elevii vor fi ajutaţi să înţeleagă că motivele pentru care unele persoane fumează sunt diminuarea stresului, dorinţa de a părea maturi şi independenţi şi dorinţa de a fi acceptaţi de un anumit grup social. Aceste deziderate pot fi însă atinse utilizând şi alte metode care sunt mult mai sănătoase.d) Elevii vor fi ajutaţi să-şi dezvolte deprinderi utile în recunoaşterea şi refuzarea mesajelor directe sau indirecte care îi îndeamnă să fumeze. Aceste deprinderi sunt totodată utile în eliminarea tentaţiei de a fuma.e) Se vor utiliza tehnici care să crească încrederea elevilor în propria persoană, precum şi în capacitatea lor de a face faţă stresului, de a comunica cu cei din jur, de a-şi planifica timpul şi priorităţile şi de a rezolva problemele cu care se confruntă.Programul desfăşurat în şcoală va cuprinde informaţii specifice potrivit vârstei şi nivelului şcolar: şcoala primară, gimnaziu şi liceu. Conducerea şcolii şi cadrele didactice împreună cu psiho-pedagogul şi medicul şcolar supervizează informaţiile cuprinse în curricula orelor de educaţie pentru sănătate, pentru ca acestea să fie în deplină concordanţă cu nevoile elevilor şi cu politica anti-fumat a şcolii.

3. Promovarea mesajelor informative şi educative elevilor de la clasa V-XII.Educaţia pentru prevenirea fumatului se va adresa elevilor la fiecare nivel de ciclu şi clasă, din clasa V până în clasa XII. Deoarece obiceiul de a fuma începe adesea în jurul vârstei de 14-16 ani (clasa VIII-X), programul va fi intensificat la acest nivel. Există momente importante când elevii sunt intens expuşi riscului de a începe să fumeze: revenirea din vacanţă şi admiterea într-o nouă formă de învăţământ (liceu) care atrage după sine şi schimbarea colegiilor care ar putea fi potenţiali fumători.

Deoarece fumatul reprezintă un comportament la risc pentru sănătate, în cadrul orelor alocate acestui program vor fi dezbătute şi teme precum consumul de alcool şi fumatul, sau consumul de droguri şi fumatul.

4. Pregătirea specifică şi adecvată al cadrelor didactice în vederea cunoaşterii şi aplicării de către acestea a programului şcolar de prevenire a fumatului.Programul necesită pregătirea specifică a cadrelor didactice atât cu privire la informaţiile concrete pe care trebuie să le ofere elevilor precum şi referitor la modul general de organizare şi desfăşurare a programului. O echipă interdisciplinară de profesionişti alcătuită din medic specialist (sănătate publică, igienă şcolară, psihiatrie pediatrică), psiho-pedagogi, alte cadre didactice experienţă în domeniu, vor pregăti cadrele didactice ale acestei şcoli pentru programul de prevenire anti-fumat. în plus, profesorii şi învăţătorii vor fi familiarizaţi cu noţiunile teoretice care stau la baza programului, precum şi cu cadrul conceptual al acestuia.

5. Implicarea familiei şi a comunităţii în susţinerea acestui program de prevenire a fumatului.Familia joacă un rol important în ceea ce priveşte comportamentul copilului. Se vor da teme pentru acasă care vor implica familia (părinţi, fraţi, surori). Acestea vor duce la stimularea în cadrul familiei a discuţiilor legate de obiceiul de a fuma şi la motivarea adulţilor fumători să renunţe la fumat.

6. Oferirea unor metode alternative şi programe de renunţare la fumat pentru elevi şi profesori.în cadrul şcolii se vor dezvolta programe de suport care să ajute atât elevii şi cadrele didactice să renunţe la fumat. Prin aceasta se va crea o atitudine colectivă a elevilor şi profesorilor fumători în sensul susţinerii acestora în demersul lor de a renunţa la acest obicei. Această abordare este de preferat în locul pedepsirii stricte odată cu eventuala încălcare a regulamentelor şcolii privind interzicerea consumului şi deţinerii produselor de tutun în spaţiul şcolii. Grupul de suport va fi alcătuit din elevi şi profesori care au trecut prin această experienţă (ex-fumători), psihologul şi medicul şcolar.Şcoala va fi sprijinită să organizeze tabere şi excursii tematice desfăşurate mai ales în zone naturale deosebite, având drept scop atât recreerea elevilor cât şi crearea unei atitudine responsabile faţă de mediul înconjurător. Astfel de acţiuni vor fi în acelaşi timp atât metode alternative la fumat cât şi metode educativ-formativă legată de un mediu ambiant fără fum de ţigară.

Rezultate aşteptatea) Reducerea cu 2 puncte procentuale a prevalentei fumatului în rândul elevilor de liceu din şcoala X, în fiecare an de desfăşurare a programului.b) Creşterea nivelului de cunoştinţe a elevilor despre efectele dăunătoare ale fumatului şi consecinţele sociale ale acestuia cu cel puţin 50% pe toată perioada programului.c) Dezvoltarea activităţilor grupului de suport anti-tutun din şcoala X.

EvaluareOrganizaţiile nonguvernamentale partenere vor asigura o monitorizare şi evaluare permanentă a caracteristicilor şi gradului de implementare a politicii şcolii cu privire la tutun.De asemenea acestea vor monitoriza şi evalua conţinutul şi desfăşurarea în timp a componentei educative a acestui program pe tema efectelor tutunului asupra stării de sănătate. Evaluarea se va concentra pe modificarea nivelului de cunoştinţe a elevilor din fiecare ciclu şcolar, pe grupe de vârstă.Implicarea familiilor precum şi a elevilor şi profesorilor în activităţile acestui program, element esenţial în desfăşurarea sa, va face de asemenea obiectul evaluării externe de către ONG-urile sau companiile specializate în acest domeniu, contactate de către grupul de proiect.Un aspect important al evaluării va fi constituit de măsurarea şi caracterizarea gradului în care programul desfăşurat încurajează şi oferă sprijin celor ce vor să renunţe la fumat, fie elevi fie angajaţi ai şcolii.

ŞCOALA PRIMARĂ GIMNAZIU LICEU

CUNOŞTINŢE Elevii vor învăţa că: • Un drog este o substanţă chimică care schimbă modul normal de funcţionare al organismului. • Toate formele de tutun conţin un drog numit nicotină. • Consumul de tutun include consumul de ţigarete şi a altor forme de tutun. • Fumatul este dăunător sănătăţii. • Oprirea consumului de tutun are beneficii pe termen scurt şi lung. • Multe persoane care fumează întâmpină greutăţi în a renunţa la acest obicei. • Multe incendii sunt cauzate de persoane care fumează. • Unele reclame comerciale încearcă să convingă oamenii să fumeze. • Fumul de ţigară este dăunător pentru oricine îl inspiră. • Persoanele care au ales să fumeze nu sunt oameni răi.

Elevii vor învăţa că: • Oprirea consumului de tutun are beneficii pe termen scurt şi lung. • Fumul de ţigară din mediul înconjurător este dăunător pentru sănătate. • Mulţi tineri şi adulţi nu fumează. • Nicotina, conţinută în toate formele de tutun, este un drog care dă dependenţă. • Fumatul are consecinţe psihologice şi cosmetice pe termen scurt şi lung. • Decizia de a fuma este influenţată de sentimentele personale, familie, anturaj şi mass-media. • Companiile producătoare de tutun au strategii variate de a îndrepta reclama comercială spre tineri, sub forma unor imagini tentante. • Fumatul este un mod nesănătos de a rezista stressului sau de a scădea în greutate. • Tinerii pot rezista tentaţiei de a fuma. • Vânzarea şi consumul de tutun sunt reglementate prin legi, reguli şi politici.

Elevii vor învăţa că: • Fumatul are consecinţe psihologice şi cosmetice pe termen scurt şi lung. • Mulţi tineri şi adulţi nu fumează. • Consumul de tutun, sub orice formă, are consecinţe directe asupra sănătăţii. • Există organizaţii care pot ajuta persoanele să renunţe la fumat. • Fumatul în timpul sarcinii are efecte dăunătoare asupra dezvoltării normale a fătului. • Şcoala şi comunitatea pot promova „un mediu fără tutun". • Mulţi oameni consideră că este greu să renunţi la fumat, în ciuda cunoştinţelor care le au despre riscurile acestui obicei asupra sănătăţii. • Programele de renunţare pot fi un succes. • Fumul de ţigară conţine şi alte substanţe dăunătoare sănătăţii în afară de nicotină.

ATITUDINI Elevii vor demonstra: • Un angajament că nu vor fuma.• Mândria de a alege să nu fumeze.

Elevii vor demonstra: • Un angajament că nu vor fuma. • Mândria de a alege să nu fumeze. • Un sprijin pentru alte persoane care iau decizia de a renunţa la fumat. Responsabilitate pentru propria lor sănătate.

Elevii vor demonstra: • Un angajament că nu vor fuma. • Mândria de a alege să nu fumeze. • Un sprijin pentru alte persoane care iau decizia de a renunţa la fumat. • Utilizarea resurselor de informare ale şcolii pentru a ajuta persoanele să reziste tentaţiei sau să reziste la fumat.

DEPRINDERI Elevii: • Vor avea cunoştinţe şi o atitudine personală despre fumat. • Vor încuraja alte persoane să nu fumeze.

Elevii: • Vor împărtăşi cunoştinţe şi vor avea o atitudine personală faţă de fumat. • Vor încuraja şi vor susţine alte persoane să renunţe la fumat. • Vor susţine efectelor pozitive ale unui mediu înconjurător fără tutun. • Vor dezvolta contraargumente pentru reclame sau alte materiale promoţionale la ţigări.

Elevii: • Vor împărtăşi cunoştinţe şi vor avea o atitudine personală faţă de fumat. • Vor încuraja şi vor susţine alte persoane să renunţe la fumat. • Vor cere un mediu înconjurător nepoluat cu fum de tutun. • Vor iniţia acţiuni la nivel şcolar şi comunitar de susţinere a unui mediu fără tutun.