…tutunul a fost folosit pe continentul american încă din anul 6000 î.

e. n. După descoperirea şi colonizarea Americii, tutunul a fost adus în

Europa, folosirea lui fiind de la început controversată. Ȋn prezent sunt

nenumărate cercetări ce au demonstrat creşterea riscului de  apariţie

a  anumitor  boli la fumători. Cea dintâi ţigară a fost făcută de un

soldat egiptean din Palestina. Spărgându-i-se acestuia pipa, s-a gândit

să-şi învelească tutunul într-o hârtie şi să-i dea foc la un capăt. De

atunci lumea a început să fumeze ţigări, lăsând pipele la o parte.

Ştiaţi că…

Răspunsul poate fi dat foarte uşor, dacă îi privim pe fumători. La fel ca orice altă preocupare, şi fumatul este un obicei. Prin "obicei" se înțelege o deprindere individuală câştigată prin repetarea frecventă a aceleiaşi acţiuni sau un mod particular de a face ceva, de a se purta, îmbrăca, comun unei colectivități sau categorii de persoane, obisnuinţă, învaț.

A fuma înseamnă a aspira, a introduce în căile respiratorii fumul de tutun din ţigară, pipă, trabuc sau alte produse din tutun, sau chiar a bea tutun, conform definiției date de Academia Română (Institutul de Lingvistică, "Iorgu Iordan", în 1998).

Care este definiţia corectă a obiceiului de a fuma?

Chiar şi la o trecere superficială în revistă a literaturii dedicate acestui subiect, se desprinde clar concluzia că cei care fumează timp îndelungat (mai bine de 10-20 de ani) şi mult (măcar un pachet de țigări, cinci trabucuri sau şase-şapte pipe, zi de zi), inhalând adânc fumul în plămâni, vor trăi mai puțin faţă de semenii lor de aceeaşi vârstă care nu au fumat niciodată.

Ȋn cele mai multe cazuri, ei se vor îmbolnăvi în a doua jumătate a vieții, de boli grave respiratorii, cardio-vasculare sau au riscul de a dezvolta cancer la plămâni, laringe, vezica urinară, pancreas etc. Aceste boli se vor instala treptat, după ani buni de practicare a fumatului şi, de cele mai multe ori, în această situație, renunţarea la fumat devine realmente imposibilă doar prin propria voință.

Prin ce se deosebeşte

obiceiul de a fuma de alte obiceiuri

inofensive pentru sănătate?

39 de lucruri despre fumat• Fumatul ucide jumătate din fumătorii din întreaga lume.

• Fumătorii sunt predispuşi la dureri de spate.

• Fumatul accelerează îmbătrânirea.

• Anual, mor apoximativ 6 persoane în fiecare minut din cauza fumatului.

• Fumătorii se confruntă cu probleme ale pielii. Majoritatea fumătorilor au pilea mai uscată şi mai palidă, cu mai multe riduri care apar din cauză că se reduce rezerva de sânge care determină o pierdere a elasticității.

• Fumatul reduce resursele de vitamina C ale organismului cu până la 30%.

• Fumatul distruge intestinele.

• Nicotina creşte nivelul colesterolului.

• Fumatul afectează dinții şi gingiile şi poate cauza cancer de gură.

• Fumatul dublează şansele de demență.

• Fumatul favorizează instalarea cataractei.

• Ȋn tutun se regăsesc 6000 de substanțe chimice printre care cianură, butan, amoniac şi monoxid de carbon.

• Fumatul creşte de până la 6 ori riscul de infarct.

• Fumatul în timpul sarcinii omoară anual 5000 de fetuşi, creşte riscul deteriorării intelectuale, creşte riscul naşterii unor copii subponderali predispuşi la alergii şi leziuni cerebrale.

• Fumatul în rândul femeilor favorizează instalarea timpurie a menopauzei.

• Toate sisteme organismului sunt afectate de fumat, incluziv sistemul cardiac şi cel vascular.

• Fumatul slăbeşte sistemul imunitar.

• Fumatul creşte riscul de diabet.

• Fumatul scade nivelul de toleranță la efort.

• Fumatul creşte riscul de pneumonie.

• 87% din decesele fumătorilor sunt cauzate de cancerul pulmonar.

• Fumatul dublează infertilitatea la femei.

• Fumatul slăbeşte oasele prin demineralizarea lor.

• Fumatul produce, de asemenea şi pagube financiare.

• Dependența de nicotină este mai mare decât cea de heroină sau alcool, substanța ajungând la creier în timp de câteva secunde.

• Fumatul creşte riscul instalării stărilor de anxietate şi depresie.

• Fumatul epuizează resursele de antioxidanți din organism.

• Fumatul creşte tensiunea care reprezintă un factor de risc pentru infarct şi atac cerebral.

• Ȋncepând cu 2-3 ani după ce s-a renunțat la fumat se reduc şansele de infarct şi atac cerebral.

• Fumatul scade acuitatea auditivă.

• Fumatul cauzează o respiraţie urât mirositoare şi boli gingivale, ceea ce poate duce la pierderea dinților.

• 15% din cancerele descoperite la copii sunt cauzate de fumatul în timpul sarcinii al mamei.

• Fumatul cauzează boli coronariene.

• Rata de risc a mortalităţii revine la normal la 10-15 ani de la renunțarea la fumat.

• Fumatul poate cauza oboseală şi dureri de cap.

• Fumatul este cauza a 80% din cazurile de boli pulmonare cronice obstructive.

• Fumatul diminuează mirosul şi gustul.

• Fumatul reduce rata estimată de viață cu până la 7-8 ani.

• Fumatul ucide anual 4 milioane de oameni din lumea întreagă.

Plămânul unui om sănătos

Plămânul unui fumător

Ţigările afectează plămânii

Motive pentru a nu te apuca de

fumat

1. Tutunul ucide! În fiecare an, tutunul ucide mii de persoane. Un fumător din zece îşi

reduce durata de viaţă cu 20 de ani. În afara cancerului, tutunul cauzează multe alte boli.

2. Tutunul este scump!Fie cumpărate în pachete, fie rulate, ţigările sunt scumpe şi pot duce repede la faliment o persoană tânără sau chiar familii întregi. Bolile provocate de tutun necesită îngrijiri foarte costisitoare atât pentru bolnav cît şi pentru sistemele guvernamentale de sănătate.

3. Tutunul denaturează!Tutunul afectează simţul gustului şi al mirosului.

4. Tutunul distruge atât interiorul cât şi exteriorul corpului!Tutunul poate provoca insuficienţe respiratorii şi afecta capacităţile fizice: provoacă impotenţă la bărbaţi, sarcină extrauterină şi avort spontan la femei. Tutunul dă părului un aspect tern şi îmbătrâneşte pielea.

5. Tutunul este un drog!Tutunul provoacă rapid dependenţă. Chiar şi prima ţigară, deseori aprinsă doar pentru a se integra într-un grup, poate fi periculoasă.

6. Tutunul deschide calea altor vicii!Dependenţii de alcool sau de alte droguri, fie ele uşoare sau tari, încep deseori să le consume în urma dependenţei de tutun.

7. Tutunul dăunează celor din jur!Fumatul creează o senzaţie de disconfort. Pe lângă că-i deranjează pe cei din jur, fumatul le poate provoca boli pasagere sau cronice. Copiii sunt cei mai vulnerabili la fumul celorlalţi.

8. Tutunul nu mai e la modă!Tinerii asociază adesea tutunul cu o formă de rebeliune împotriva autorităţii. Fumatul este azi interzis în multe locuri publice, iar fumătorii, conştienţi de riscurile la care se expun, trebuie să se izoleze pentru a putea fuma. Fumătorii pot fi de asemenea consideraţi iresponsabili, individualişti şi impasibili faţă de cei din jur.

Nicotina bat-o vina…

…e cea care induce această stare şi creează dependență.

Nicotina, inhalată o dată cu fumul de țigară, găseşte în plămâni o suprafață mare de pătrundere în sânge,reprezentată de alveole.Absorbția este rapidă şi fluxul sanguin duce rapid nicotina la nivelul creierului,astfel încât,după câteva secunde de la inhalare, fumătorul se simte bine. Nicotina este metabolizată într-un ritm diferit la fiecare persoană. Oamenii continuă să fumeze țigări de-a lungul zilei pentru a-şi menține nivelul constant al nicotinei.

Numărul persoanelor care practică fumatul este în continuă creştere. Ȋn lume, există 1.2 miliarde de fumători şi, paradoxal, mai bine de 70% dintre ei trăiesc în țările în curs de dezvoltare. Şi în țara noastră situația este similară, aproape o jumătate din populație fiind constituită din fumători. Este drept că fumătorii din România au mult mai multe cunoştințe teoretice despre bolile cauzate de tutun, componentele fumului de țigară şi metodele prin care pot opri fumatul. Dar, în egală măsură, ei găsesc şi mult mai multe sortimente de țigări şi alte produse din tutun pe piață, precum şi condiții favorabile în societate de a iniția şi întreține fumatul.

Numeroase programe educaţionale de prevenire a fumatului la tineri au concluzionat că vârsta medie de începere a fumatului a fost de 13 ani.

Decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori ce includ atitudinea, normele sociale, presiunea socială şi propriile convingeri despre persoana lor. Influența mass-media asupra traiectoriei de fumător a unui tânăr poate fi, la rândul ei, determinantă.

Un studiu german, care a urmărit pe o perioadă de cinci ani rolul publicităţii asupra inițierii fumatului la tineri, a constatat creşterea fumatului îndeosebi la fete, la sfârşitul acestui interval, cu 62%!

Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabilă indusă de reclamele la anumite mărci de ţigarete. Totodată, proporţia de fumători curenți a ajuns de la 21,3% la 28,3% printre tinerii de ambele sexe urmăriţi pe timpul celor cinci ani...

O serie de alte obiceiuri nesănătoase sau comportamente negative care îşi exercită influenţa asupra adolescenţilor pot precipita iniţierea fumatului. Aici se încadrează consumul de alcool sau droguri, fumatul maternal, îndeosebi în familiile monoparentale, unele tulburări psihice.

Mai multi fumători se întâlnesc şi printre cei care nu iau micul dejun regulat, nu fac sport şi petrec mult timp în faţa computerului. Tinerii doresc să pară mai maturi, sunt animaţi de sentimente de revoltă faţă de adulţi. Alteori, ei aleg să fumeze ca o reacţie la tendinţele din grupul lor de amici, în scopul de a-şi câştiga un statut "onorabil" printre aceştia.

O altă explicaţie din punctul de vedere al adolescenţilor este curiozitatea, necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi la modă, de a face ceea ce fac şi adulţii. Reducerea tensiunii psihice în anumite stări conflictuale inerente aceleiaşi varste, precum şi modelul unui părinte, frate mai mare, profesor sau actor idolatrizat care este fumător sunt la fel de des invocate.

De ce este cu mult mai greu să renunți la ţigări decât să începi să fumezi?

Potrivit opiniei unanime, principalul motiv este dependenţa care se instalează rapid, chiar în 6 luni, ca urmare a consumului de tutun, mai ales dacă inițierea fumatului are loc în adolescenţă.

Dependența reprezintă o "stare psihică şi/sau fizică cauzată de interacțiunea între o substanţa ce întruneşte caracterul unui drog şi un organism viu".

Această stare se descrie prin "comportamente şi reacţii ce determină dorința de a consuma permanent sau intermitent drogul, experimentând astfel efectele sale psihice şi totodată evitând disconfortul resimțit în absenţa sa".

Oricât de mare ar fi plăcerea provocată de o țigară sau efectul stimulativ al fumatului asupra activităţii intelectuale,

şi să vă expuneți unei dependenţe fizice şi psiho-comportamentale la nicotină, care este comparată cu aceea cauzată de droguri de talia heroinei?... Sau să introduceți în corpul dumneavoastră substanțe cunoscute ca detergenţi, insecticide, otrăvuri mortale ori compuşi chimici cancerigeni şi toxici, ba chiar din categoria celor care erau folosite de nazişti în camerele de gazare?...

MERITĂ OARE SĂ VĂ RISCAȚI SĂNĂTATEA,

Haideţi deci să spunem

STOP FUMATULUI!

Viața este importantă!