Proectul Economic

5/17/2018 Proectul Economic - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proectul-economic 1/40

1

Introducere:

În contextul economic actual, investițiile pot fi considerate, pe buna dreptate, drept

“motorul cresterii economice”, deoarece acestea asigură o creștere a productivității și

a produsului național, implementarea tehnologiilor noi, promovarea progresului

tehnico-științific, dezvoltarea inovatoare a economiei, utilizarea eficientă a resurselor

umane de care dispune societatea. Astfel, importanța investițiilor este amplificată de

adaptibilitatea acestora la cerințele de spațiu și timp ale economiei contemporane.

Procedura luării deciziei investiționale este considerată a fi una dintre cele mai

complicate, deoarece se fundamentează pe evaluarea multidimensională a întregului

șir de factori și tendințe. Cu cît este mai dificilă situația în țară sau regiune, cu atît

mai mult experiența și intuiția investitorului trebuie să se bazeze pe rezultatele

aprecierii climatului investițional.

În perioada de tranziție la economia de piață pe care o traversează republica

noastră, investițiile joacă un rol destul de important în ceea ce privește redresarea

economiei, deblocarea producerii de mărfuri, revitalizarea exporturilor, crearea

locurilor noi de muncă ș.a.

Proiectul „Politica investițională și efectele ei asupra creșterii economice în

condițiile globalizării(RM)” își propune analiza efectelor fluxurilor de investiții

streine directe asupra economiei naționale și analiza politicilor și factorilor care au

avut impact pozotiv și/sau negativ asupra investițiilor străine directe. Aceasta va ajuta

la formularea recomandărilor în vederea îmbunătățirii climatului investițional al

Republicii Moldova pentru a putea beneficia de fluxurile de capital străin.

Proiectul este structurat în trei capitole:

Capitolul I-“Abordări conceptuale privind investițiile și politica investițională”-

punind la dispoziție noțiuni, clasificarea investițiilor, factori de influență, rolul și

efectele investițiilor, o abordare generală a politicii investiționale și efectele ei asupra

creșterii economice.

Capitolul II-“Activitatea investițională în Republica Moldova”-în acest capitol este

prezentată dinamica investiților, sursele principale de finanțare a investițiilor precum



2

și structura ISD. Conform acestor date vom putea face o analiza a efectelor generate

de investițiile străine directe.

Analiza detaliată a politicilor guvernamentale și depistarea cauzelor performanței

atît de reduse în domeniul investițiilor străine directe sunt prezentate în Capitolul III-

“Strategii și politici de atragere a ISD în Republica Moldova”. Acest capitol

identifică probleme majore și prezintă direcțiile de intervenție pentru crearea

climatului investițional favorabil. Și la sfirșit încheierea, care cuprinde în sine o serie

de recomandări pentru obținerea posibilităților investiționale atractive.



3

Capitolul I

ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND INVESTIȚIILE

ȘI POLITICA INVESTIȚIONALĂ

1.1.Noțiunea de investiție-tipuri și factori de influență

Noţiunea de investiţie (investissement – franceză, investment – engleză) este

sinonimă, din punct de vedere lingvistic cu; alocare, plasare, dotare, şi prin extensie

ajungem la eforturi făcute acum în speranţa unor recompense viitoare. Trebuie să fie

clar că prin eforturi nu se înţeleg numai eforturi financiare. Deasemenea devine tot

mai evidentă ponderea tot mai importantă a investiţiilor “intelectuale”, destul de

dificil de evaluat băneşte, în proiectele actuale.

Concept de primă importanţă al teoriei economice cu profunde rezonanţe în

practică, investiţia trebuie privită ca un consum de resurse de natură diversă sau

ca o cheltuială dacă avem în vedere exprimarea acestora în unităţi valorice. Din

noianul de definiţii întâlnite în literatura de specialitate cea mai des utilizată, în opinia

multor specialişti este cea dată de Pierre Masse conform căreia investiţie înseamnă

“schimbarea unei satisfacţii imediate şi sigure, la care se renunţă, în schimbul unei

speranţe viitoare ce s-ar obţine şi al cărei suport sunt tocmai bunurile investite”, pe

scurt „o cheltuială incertă pentru un viitor incert”.

Punctul lor de convergenţă cu cheltuielile curente de producţie îl constituie

natura resurselor angajate: materiale, umane, tehnice, valutare, etc. Deosebirea

esenţială între cele două categorii de cheltuieli este dată de trăsăturile specifice aleinvestiţiilor şi anume:

• durata-orice proiect de investiţii are un ciclu de viaţă propriu, caracterizat prin

etape şi momente/jaloane bine definite şi pe parcursul căreia parametrii economici ai

proiectului au o evoluţie proprie descrisă în tabloul de flux de numerar.

• eficienţă – conform căreia, promotorul de proiect (agentul economic declanșator)

acceptă schimbarea unor disponibilități prezente de resurse, în schimbul unei serii



4

defecte/încasări viitoare care, în sumă totală absolută să fie superioare cheltuielilor

iniţiale.

• riscul care decurge din evoluţia parametrilor proiectului şi dacă cheltuielile au un

grad de certitudine rezonabil efectele sunt numai speranţe.

Spre deosebire de alte concepte, noţiunea de investiţie pune accentul pe domeniul

de aplicaţie, pe conţinutul său. În acest context ea poate fi abordată din mai multe

puncte de vedere:

- Dimensiunea contabilă este cea mai restrictivă, care reduce investiţia la noţiunea de

imobilizare în sens contabil al cuvântului. Din acest punct de vedere investiţia

reprezintă ”toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate

sau create în intreprindere destinate a rămâne constant sub aceiaşi formă”. Rigoarea

contabilă a impus două condiţii restrictive de încadrare a cheltuielilor în categoria

investiţii: proprietatea şi decalajul între achiziţie şi consumul bunurilor

achiziţionate. Astfel, pentru ca o cheltuială cu achiziţionarea sau producerea unui

bun sau serviciu să fie considerată investiţie, trebuie ca acestea să intre, din punct de

vedere juridic, în proprietatea agentului economic, iar consumul lor să se facă pe o

perioadă mai lungă de timp, care depăşeşte un exerciţiu financiar.

- Dimensiunea economică lărgeşte sfera de cuprindere a investiţiei deoarece conform

acestei accepţiuni investiţia reprezintă ”toate consumurile de resurse care se fac în

prezent în speranţa obţinerii în viitor, a unor efecte economice (venituri, incasari)

eşalonate în timp şi care, în sumă totală sunt superioare cheltuielilor iniţiale de

resurse”. Şi în această viziune asupra noţiunii de investiţie găsim referire la durată dar

observam ca accentul cade mai mult pe materialitatea efortului investiţional precum

şi pe eficienţa acţiunii.

- Dimensiunea financiară este cea mai cuprinzatoare deorece consideră investiţii

”toate cheltuielile de resurse care generează venituri şi \ sau economii pe o lungă

perioada de timp în viitor şi in consecinta şi amortizarea (rambursarea) lor se face pe

mai mulţi ani. ” Concluzionînd, putem spune că investiție reprezintă“ orice cheltuială

de resurse făcută în vederea creării premiselor necesare obţinerii, pe o perioadă lungăde timp, în viitor, a unor efecte utile scontate”.



5

Clasificarea investițiilor:

I. În funcţie de natura lor, investiţiile se împart în:

1. investiţii corporale (investiţii în mijloace fixe şi cheltuielile aferente acestor

tranzacţii);

2. investiţii necorporale (cheltuieli de cercetare-dezvoltare, cheltuieli de logistică

aferente dezvoltării reţelei comerciale);

3. investiţii financiare (plasamente financiare).

II. În funcţie de obiectivele scontate de investitor, investiţiile se clasifică în:

1. investiţii de înlocuire (dezafectarea, datorită uzurii fizice sau morale, a activelor

tangibile existente şi procurarea activelor noi);

2. investiţii de expansiune (vizează extinderea şi dezvoltarea activităţii);

3. investiţii de inovare şi modernizar e (acţiuni investiţionale de promovare a

progresului tehnologic, automatizare şi informatizare);

4. investiţii strategice (alocarea de resurse pentru dezvoltarea proiectelor ce

anticipează prevenirea riscului tehnologic, economic şi financiar prin acţiuni de

investiţii corporale şi necorporale: de cercetare şi dezvoltare).

III. În funcţie de destinaţia acestora, investiţiile pot fi sintetizate în:

1. investiţii productive (mijloace fixe cu destinaţie productivă);

2. investiţii neproductive (cheltuieli afectate creării, modernizării sau înlocuirii unor

mijloace fixe cu destinaţie social-culturale şi de mediu). În contextul economic actual

şi în sensul necesităţii de fundamentare a unui proces de dezvoltare durabilă a

economiei, investiţiile neproductive, care presupun crearea unei infrastructuri

adecvate şi a unei economii care să ţină cont de coordonata de mediu, sunt din ce în

ce mai importante şi reprezintă o prioritate în cadrul politicii de creştere economică;

IV. În funcţie de modul şi sursa de finanţare, pot fi evidenţiate:

1. investiţii publice (investiţii în infrastructură, învăţământ, sănătate, cultură,

apărare, administraţie publică, etc. finanţate din bugetul public);

2. investiţii autonome (ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome);

3. investiţii private (realizate de agenţii economici cu capital privat care răspundintereselor economice ale acestora şi sunt finanţate din fondurile proprii şi/sau



6

din contul resurselor de credit);

4. investiţii realizate de persoane f izice (achiziţii de locuinţe şi alte active finanţate

din contul resurselor disponibile ale populaţiei);

5. investiţii cu capital străin (investiţii care sunt finanţate prin participarea unui

investitor străin: cotă- parte de capitalul social, finanţarea unor proiecte investiţionale,

acordarea unor împrumuturi de către instituţiile financiare internaţionale, alocări de

fonduri nerambursabile);

V. În funcţie de legătura dintre investiţie şi obiectivul final al acesteia, distingem:

1. investiţii directe (cuprind realizarea activelor: echipament, imobil, etc. care vor

determina atingerea propriu-zisă a obiectivului scontat de investitor);

2. investiţii colaterale (care cuprind active anexe: reţele de utilităţi, drumuri

interioare şi de acces, staţii de epurare şi filtrare, care favorizează funcţionalitatea

finală a investiţiei);

3. investiţii conexe (sunt impuse de investiţia directă, dar se realizează în alte

ramuri: în amonte sau în aval faţă de cea de referinţă).

Factorii de influență a investițiilor:

-Cererea de investiții care depinde la rîndul său de eficiența marginală a capitalului

și de mărimea ratei dobînzii;

-Riscul întreprinzătorului în raport cu riscul împrumutatorului.Totodată, acesta este

influențat de modificările nefavorabile in mărimea etalonului monetar. Riscul

intreprinzătorului este legat de incertitudinile privind profitul pe care il asteaptă de la

investiția preconizată, riscul creditorului ține de insolvabilitatea debitorului, ca

urmare a nerealizărilor, asteptărilor acestuia de la investiția executată pe baza de

credit.

-Fluctuațiile profitului la investițiile existente care ,la rîndul lor, sunt rezultatul

raportului dintre dimensiunea stocurilor bunurilor de capital, in raport cu evoluția

producției cerute pe piață, respectiv cu anticipările investitorilor in legatură cu

evoluția vînzărilor si profiturilor in domeniul unde se investeste.



7

-Politica statului in domeniul investiției poate contribui la cresterea cererii de bunuri

investiționale sau la diminuarea aceteia. Aceasta depinde atît de volumul si orientarea

cheltuielilor publice pe sectoare si domenii cît și de subvențiile in acest domeniu.

-Starea generală a economiei naționale(recesiune sau boom; stabilitatea factorilor

politici, economici, sociali) are un impact mai mare sau mai mic direct sau indirect

asupra investițiilor. Dacă economia este confruntată cu o stagnare sau cu o recesiune,

populația va fi preocupată să-și asigure surse pentru consumul viitor. În faza

respectivă, se acționează mai întîi pentru frînarea fenomenelor negative, inclusiv prin

frînarea investițiilor pentru a opri să se creeze condiții de stimulare a investițiilor.

-Conjunctura economiei mondiale(cererea de bunuri și servicii pe piața mondială)

poate favoriza sau frîna înclinația spre investițiile dintr-o țară. Astfel, dacă pe piața

mondială sunt cerute cu insistență anumite bunuri economice, întreprinzătorii sunt

dispuși să efectueze investiții în domeniile respective.

-Rata rentabilității investițiilor și a rentabilității minime;

-Perioada de rambursare;

-Cheltuieli cu întreținerea și funcționarea bunurilor de capital realizate;

-Politica statului in domeniul fiscalității, respectiv gradul de fiscalitate in raport cu

profitul etc.;

-Randamentul viitor al bunului de capital la investiții suplimentare, acesta fiind

determinat de raportul dintre prețul de ofertă a unui bun capital (prețul actual al

activului fizic) și viitorul său randament (valoarea economică a lui). Prin speculațiile

de la bursa de valori se accentuează instabilitatea economică, deci se reduce si

motivatia de a investi.

-Tipul de progres tehnic dominant si gradul de accelerare a inovațiilor si invențiilor;

-Dimensiunea stocurilor bunurilor de capital in raport cu evoluția producției cerute

pe piață;

1.2.Rolul și efectele investițiilor in viața social-economică

În viaţa comunităţilor umane, investiţiile ocupă un loc central, între sfera producției de bunuri şi servicii, şi sfera consumului, fiind un factor care



8

influienţează simultan atât cererea cât şi oferta. Argumentul în favoarea acestei

afirmaţii este dat de procesele de antrenare şi multiplicare a efectelor pe care le

generează orice proiect de investiţii, indiferent de sectorul de activitate în care se

aplică.

Implementarea unui proiect în sfera producţiei de bunuri şi/sau servicii are ca

efect sporirea şi diversificarea ofertei şi implicit, dacă aceasta este validată de piaţă,

creşterea veniturilor agenţilor economici. Concomitent, va fi influienţat direct sau

prin efectul de antrenare, gradul de ocupare a forţei de munca, iar creşterea numărului

de angajaţi şi/sau a câştigurilor lor salariale conduce, în ultimă instanţă, la sporirea

cererii de bunuri și servicii.

Pe de altă parte, va avea loc o creştere a economiilor populaţiei, dar şi a

disponibilităţilor financiare ale agentilor economici care vor putea fi orientate spre

realizarea de noi proiecte de investiţii.

Deci, într-un sistem economic, activitatea de investiţii joacă un dublu rol: în

primul rând agenţii economici declanşatori de acţiuni investiționale, care

impelmentează diverse proiecte de investiții, îşi sporesc oferta de bunuri şi/sau

servicii prin creşterea capacităţii lor productive, realizînd venituri suplimentare, iar în

al doilea rînd orice proiect de investiţii va genera nevoi sau cereri suplimentare în

sectoare conexe, amonte (furnizoare de materii prime, materiale, utilităţi etc.) sau

aval (distribuitoare sau consumatoare a bunurilor şi serviciilor oferite).

Implicit va avea loc o crestere în lanţ a veniturilor la toţi agenţii economici

antrenaţi. Realizarea de proiecte sau programe de investiții conduce, în principal la

creşterea stocului de capital fix. Ca atare, investiţiile constituie principala pârghie de

realizare a unei restructurării economice reale, prin creearea de noi structuri mai

performante în acord cu opţiunile strategice ale societăţi.

În plan social, investiţiile joaca rolul de reglator/compensator în ocuparea forței

de muncă, în îmbunătăţirea calităţii vieţii. Implementarea unor proiecte sau programe

de investiţii antrenează modificări pe piaţa forţei de muncă, creind o nevoie

suplimentară de forţă de muncă în sectoarele care pregătesc şi implementează acesteacţiuni investiţionale (cercetare - proiectare, construcții, producția de echipamente şi



9

instalaţii de lucru etc), dar mai ales la beneficiarii de proiect care exploateaza noile

capacităţi de producţie. Aceasta are ca efect, imediat sau într-o perspectivă mai mult

sau mai puţin îndepartată, atenuarea presiuni factorilor generatori de şomaj.

Investiţiile destinate lucrărilor publice, serviciilor destinate populaţiei, se

caracterizează printr -o paletă de efecte induse de ordin social, cultural. Orice proiect

de investiţii din domeniul lucrărilor publice este (trebuie să fie) subordonat unei

concepţii genrale, integratoare la nivel de colectivitate teritorială şi ca atare efectele

sale vor avea un caracter difuz la nivelul comunităţii.

Investiţiile pot fi privite şi ca liant între generaţii, prin crearea de noi locuri de

muncă pentru generaţia tânără, dar şi prin moștenirea de capital fix pe care aceasta o

primeşte de la generaţiile anterioare.

Nu în ultimul rând, investiţiile constituie suportul material al promovării

progresului tehnico-ştiinţific în diverse sectoare de activitate. Proiectele de investiţii

aplicate sunt mijlocul principal de valorificare a soluţiilor tehnice şi tehnologice noi

oferite de cercetarea ştiinţifică .

De mare actualitate este şi rolul pe care trebuie să-l joace activitatea de investiţii

în rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane referitoare la protectia

mediului ambiant, refacerea echilibrului ecologic acolo unde, de cele mai multe ori

din ignoranță, acesta a fost rupt. Orice proiect de investiţii supus analizei de

oportunitate şi eficienţă trebuie sa aibă şi componenta ecologică, iar criteriile

ecologice trebuie să fie incluse în sistemul de criterii pe baza căruia se va fundamenta

decizia de investiţii. Spunem asta pornind de la teza unanim recunoscută că

”mai ieftin este să previi decît să combaţi”. În acest context trebuie subliniat faptul că

multe instituţii financiare internaţionale pun condiţii de natură ecologică pe care

trebuie să le respecte proiectele sau programele propuse spre a fi susţinute financiar.

Există mai multe tipuri de efecte ale investițiilor: economic, tehnico-științific

structural, social și ecologic.(figura 1)



10

Figura 1. Sistemul de indicatori ai efectului activității investiționale

Tipurile

efectului

Indicatorii efectulu

Efectul economic 1. Majorarea volumului de vînzări 2. Ponderea mărfurilor cu un cost mare de producție în volumul global

al vînzărilor 3. Creșterea exportului și diversificarea lui 4. Augmentarea profitului și a rentabilității 5. Diminuarea termenului de recuperare6. Reducerea termenelor de construcție capitală 7. Îmbunătățirea utilizării resurselor: sporirea productivității

muncii,creșterea randamentului fondurilor,accelerarea rotațieimijloacelor circulante etc.

Efectul tehnico-științific structural

1. Sporirea numarului brevetelor de invenție,mostrelor industriale înregistrate etc.

2. Mărirea ponderii producției certificate și a proceselor tehnologiceavansate

3. Creșterea ponderii noilor tehnologii informaționale 4. Creșterea coeficientului de automatizare a producției și utilizare a

rețelei internet 5. Ridicarea nivelului organizatoric al producției și gestiunii 6. Creșterea numărului de publicații 7. Sporirea competitivității mărfurilor și serviciilor pe piețele

internaționale

Efectul social 1. Sporirea veniturilor lucrătorilor 2. Majorarea gradului de satisfacere a necesităților vitale ale lucrătorilor 3. Creșterea gradului de securitate a lucrătorilor 4. Ridicarea nivelului de satisfacere a nevoilor sociale și spirituale ale

personalului 5. Creșterea numărului locurilor de muncă 6. Ridicarea nivelului profesional al angajaților 7. Înbunatățirea condițiilor de muncă și odihnă

8. Majorarea duratei vieții lucrătorilor și a membrilor familiei lor Efectul ecologic 1. Reducerea evacuărilor de substanțe poluante în atmosferă,sol,apă 2. Scăderea volumului deșeurilor de producție 3. Creșterea gradului de ergonomie a producției 4. Ameliorarea ecologică a mărfurilor fabricate 5. Micșorarea amenzilor pentru încălcarea legislației ecologice și a altor

documente normative

În economia unei ţări activitatea de investiţii ocupă un loc central atît în sfera

producţiei de bunuri şi servicii cât şi în sfera consumului, influenţând atît cererea cît



11

şi oferta. Investiţiile reprezintă un adevărat stimul, generând noi activităţi şi având ca

finalitate obţinerea de bunuri şi servicii indispensabile unei economii sănătoase.

1.3.Politica investițională –factor al creșterii economice

Politica eficientă de atragere a investiţiilor este unul din instrumentele de bază

pentru realizarea priorităţilor strategice ale Guvernului, care constau în asigurarea

creșterii economice durabile și reducerii nivelului sarăciei.

Creșterea economică-este un proces complex care vizează sistemul economic în ansamblul și

dinamica lui. Prin conținutul ei, înseamnă o evoluție pozitivă, ascendentă a economiei naționale,

fărăa exclude oscilațiile conjuncturale și chiar anumite regresii temporare.

Dezvoltarea economică durabilă a ţării este posibilă doar în cazul implementării

unor politici coordonate şi proactive de stimulare a activităţii investiţionale.

Îmbinarea politicii de atragere a investiţiilor cu cea de promovare a exporturilor

creează o premisă puternică pentru asigurarea în continuare a generării creşterii

economice şi ridicarea bunăstării poporului. Astfel, o atenţie deosebită Guvernul

acordă atragerii investiţiilor în sectoarele economiei naţionale cu orientare la export,

care sînt capabile să asigure inovaţii şi transfer de know-how, valoare adăugată înaltă

şi crearea unei infrastructuri tehnice şi economice eficiente.

Pînă în anii `90, investițiile, ca categorie economică, deseori se limitau la simple

plasamente de capital in fondurile fixe ale sferei productive. În contextul politicii

investiționale globale contemporane, investițiile nu pot fi reduse la simple plasamente

în baza tehnico-materială a sferei de productie, sursa principala a progresului

economic fiind dezvoltarea capitalului uman, potențialul tehnico-științific, baza de

informații a societății, fenomene ce-și află expresia in creșterea valorii activelor

nemateriale și a fondurilor neproductive.

În condițiile economiei de piață, la adoptarea deciziilor investiționale, trebuie luați

în considerație următorii factori de bază:

Raportul dintre cerere și ofertă: investițiile reprezintă, după cererea de

consum, al doilea element al cererii globale. În timp ce sporirea economiilor provoacă reducerea cererii, investițiile, în termen scurt, conduc la majorarea



12

cererii,oferta de mărfuri și servicii urmînd să crească numai după

implimentarea proiectelor investiționale corespunzătoare.

recuperarea investițiilor: prin compararea marimii venitului scontat din

investiții cu cheltuielile suportate. Eficiența maximă a plasamentelor

suplimentare la capitalul existent reprezintă acea valoare care egalează

cheltuielile de valorificare a investițiilor cu profitul așteptat de pe urma lor.

Dobînda pentru împrumut: ce se formează pe piața monetară și cea așteptată

de investitori. Dorința de a face investiții depinde de diferența dintre eficiența

lor maximală și rata dobînzii. În Republica Moldova această rată adesea

depășește rentabilitatea plasamentelor. Date fiind aceste condiții, crește

exportul de capital în străinătate, unde raportul respectiv este mult mai

favorabil. Conform teoriei lui J.Keynes, reglementarea de către stat a ratei

dobînzii este unul dintre principalele elemente ale politicii sale investiționale.

J.M.Keynes a introdus în știința economică concepția multiplicatorului, care

dezvăluie influența decisivă a investițiilor asupra creșterii economice, măsurată față

de sporul PIB-ului. Totodată, venitul național crește cu mult mai mult decît volumul

investițiilor.

Investițiile nete au ca efect sporirea capitalului, iar aceasta din urmă, la rindul său,

o creștere a producției, a utilizarii forței de muncă și a veniturilor . Între sporirea

investițiilor și a veniturilor există o anumită relație, care se poate măsura cu ajutorul

multiplicatorului investițiilor (K), calculat după formula:

El arată că atunci când are loc o sporire a investiţiilor, venitul va creşte cu o mărime

de K ori mai mare decât sporul investiţiilor.

Prin semnificația sa, multiplicatorul reflectă legătura dintre intrările în sistemul

economic- concretizate prin investiții- și ieșirile acestuia, sub forma veniturilor

participanților la activitatea economică. Investițiile sunt cele care produc efectele de



13

antrenare asupra producției de bunuri economice și, prin aceasta, asupra veniturilor și

consumului.

Pentru Republica Moldova, are o deosebită importanță influența investițiilor

asupra gradului de ocupare a populatiei. Conform calculelor specialiștilor, creșterea

cu 1% a șomajului conduce la reducerea cu 2-3% a PIB-ului.

Odată cu dezvoltarea economiei informaționale, noțiunea de crestere economică

se schimbă din punct de vedere calitativ. În societatea postindustrială, progresul

social-economic se măsoară nu numai prin ritmul de sporire cantitativă a PIB-ului, ci

și prin creșterea indicatorilor calității vieții. Se formează un tip absolut nou al

dezvoltării social-economice, fapt care modifică esențial conținutul politicii

investiționale.

Rezultatul net al producției îl reflectă cel mai bine venitul național.Anume în baza

lui trebuie calculată eficiența promovării politicii investiționale și realizării

produsului social în ansamblu.Același rol îi revine PIB-ului.

Spre deosebire de indicatorii utilizați în anii `90, PIB-ul exprimă și valoarea nou

creată a serviciilor neproductive, adică rezultatele activității tuturor unităților

economice din Republica Moldova atît din sfera productivă, cît și din sfera

neproductivă. Pe baza lui, pot fi comparate direct nivelurile și ritmurile creșterii

economice a diferitelor țări și respectiv, politicile lor investiționale.

Creșterea economică este condiționată ca niciodată de progresul tehnic, care în

secolul al XXI-lea nu va avea un caracter de economisire a muncii, ci de consum al

muncii. De cerere, însă, se va bucura doar munca de înaltă calificare și de un nivel

intelectual superior. Productivitatea acestei munci nu poate fi asigurată decît prin

investiții masive în capitalul uman.

Cu regret, politica investițională a Republicii Moldova deocamdata nu ia în

considerație acest lucru. O producție care degradează din punct de vedere tehnologic

nu are nevoie de forță de muncă de înaltă calificare. Cadrele cu studii pleacă în sfera

comerțului, iar altele completează rîndurile șomerilor sau emigrează în țări streine.

La categoria principiilor investiționale raționale în condițiile economiei detranziție pot fi atribuite urmatoarele:



14

Delimitarea puterii și proprietății, protejarea eficientă a drepturilor și

intereselor proprietarilor și investitor ilor particulari;

Sporirea atractivității investiționale a economiei naționale, în special a sferelor

și ramurilor ei prioritare, pentru investitorii autohtoni și streini;

Limitarea volumului investițiilor de stat în funcție de starea bubetului, balanței

de plăți, datoriei publice etc.;

Planificarea strategică indicativă a investițiilor în sferele prioritare cu un flux

de capital privat insuficient(infrastructură, informatică, complexe

agrioindustriale și de energie și combustibil, sferele educației, ocrotirii

sănătății, ecologiei).

Creșterea economică ca rezultat al investițiilor poate fi obținută prin acționarea a

4 mecanisme interdependente:

1. Intrarea inovațională sau crearea inovațiilor;

2. Reorganizarea fundamentală a firmelor existente;

3. Înființarea de firme noi;

4. Sporirea competitivității economiei în urma realizării politicii investiționale.

Dezvoltarea atît a economiei, în ansamblu,cît și a anumitor întreprinderi, în

particular, este imposibilă fără ridicarea potențialului economic, implimentarea

tehnologiilor moderne, creșterea volumului vînzărilor. Procesul investițional asigură

realizarea tuturor acestor scopuri.



15

Capitolul II

ACTIVITATEA INVESTIȚIONALĂ

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1.Dinamica investițiilor în Republica Moldova

În contextul crizei financiare globale şi recesiunii principalelor economii pe plan

mondial, volumul total al investiţiilor în capital fix în trimestrul І al anului 2010 a

constituit 880,4 mil. MDL, micşorându-se faţă de perioada respectivă a anului

precedent cu 23,4%. În acelaşi timp, de menţionat este faptul că ritmurile de scădere

ale investiţiilor în capital fix în comparaţie cu anul 2009 s-au încetinit.(tab.1)

Tab 1. Investiţii în capital fix pentru trim.I al anilor 2007 -2010

rim. I2007

rim. I2008

rim. I2009

rim. I2010

Investiţii în capital fix ,mil. MDL (preţuri curente)

1221,9 1880,8 1166,3 880,4

Ritmul de creştere a investiţiilor încapital fix % faţă anul precedent (preţuricomparabile)

130,1143,9

64,7 76,6

PIB, mil. MDL (preţuri curente) 10746,7 12804,0 12974,0 -

Investiţii în capital fix / PIB, % 11,4 14,7 9,0 -

Sursa principală a investiţiilor continuă a fi mijloacele proprii ale agenţilor

economici şi ale populaţiei – 63,5% din volumul total al investiţiilor în capital fix,

urmată de mijloacele investitorilor străini – 23,5%. Cota ambelor poziţii a crescut

considerabil în comparaţie cu anul 2009, ceea ce indică constrângerea altor surse de

finanţare a investiţiilor. Astfel, următoarea sursă reprezintă creditele bancare, cota

cărora este relativ nesemnificativă 6,3%, continuând scăderea din 2009. Mijloacele

finanţate din contul bugetului public au constituit doar 5%, micşorându-se faţă de

trimestrul I al anului 2009 cu circa 3 puncte procentuale, la fel urmând trendul

descendent.(tab.2)



16

Tab 2. Structura investiţiilor în capital fix pe surse de finanţare (la preţuricurente), %

rim. I2007

rim. I2008

rim. I2009

rim. I2010

Total investiţii în capital fix, %

finanţate din contul:

100 100 100 100

bugetului public 6,0 12,3 8,3 5,0

mijloacelor proprii ale agenţilor economici şi mijloacelor populaţiei

65,6 49,0 60,6 63,5

mijloacelor investitorilor străini 19,2 27,2 19,0 23,5

altor surse, 9,2 11,5 12,1 8,0din care credite bancare 8,6 10,5 8,8 6,3

Cea mai mare scădere a activităţii investiţionale au înregistrat întreprinderile cu

proprietate mixtă (publică şi privată) de circa 60%, precum şi întreprinderile cu

proprietate privată autohtonă - cu 38,9% faţă de 2009. În acelaşi timp, investiţiile în

întreprinderile cu proprietate publică s-au majorat cu 3,3% faţă de trimestrul I anului2009, iar ritmul scăderii investiţiilor ale întreprinderilor cu capital străin şi ale

întreprinderilor mixte a fost mult mai lent şi a constituit, respectiv 10% şi 27,6%.

Tab 3. Dinamica investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate, în % faţă de perioada respectivă a anului precedent (la preţuri comparabile)

rim. I2007

rim. I2008

rim. I2009

rim. I2010

Investiţii în capital fix, total 143,9 130,1 64,7 76,6

Proprietatea publică 178,5 108,1 74,2 103,3Proprietatea privată (autohtonă) 137,9 127,3 77,2 61,1Proprietatea mixtă (publică şi privată)fără participare străină 197,5 73,5 80,0 40,9

Proprietatea străină 153,9 152,5 44,2 90,0

Proprietatea întreprinderilor mixte 118,

150,74

52,5 72,4



17

Conform datelor ME, în timp ce întreprinderile cu proprietate publică

înregistrează anumite progrese din punct de vedere al activităţii investiţionale,

sectorul privat (autohton , mixt şi străin) are nevoie de o stimulare suplimentară.

Activitatea investiţională este distribuită neuniform pe teritoriul RM, fiind

puternic concentrată într -un singur centru - municipiul Chişinău, unde volumul

investiţiilor pe parcursul ultimilor ani variază între 59 – 66% din totalul pe republică.

De menţionat este că, a scăzut activitatea investiţională în zona Sud şi în zona Nord,

pe când investiţiile în capital fix în UTA Gagauzia chiar au înregistrat o

creştere.(anexa 1,tab.4)

Dinamica investițiilor in capinal fix pe zone și raioane,mil.MLD(la prețuri curente)

În ceea ce priveşte fluxul net al investiţiilor străine directe (ISD), acesta a început să

scadă în trimestrul IV al anului 2008 şi a continuat scăderea în anul 2009. Aşadar,

volumul ISD atrase în economia naţională, în trimestrul IV 2008 a constituit 150,9

mil. USD, iar în anul 2009 acest indicator a alcătuit 86,4 mil. USD, micşorându-se

comparativ cu anul 2008 de circa 8,2 ori.(tab.5)

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

trim. I 2007 trim. I 2008 trim. I 2009 trim. I 2010

U.T.A. Gagauzia

SUD

CENTRU

NORD

Municipiul Chișinău



18

Tab 5. Fluxul net al investiţiilor străine directe, mil. USD 2006 2007 2008 2009

proviz. Investiţiile străine directe în economianaţională – total 233,2 539,3 707,6 86,4

inclusiv: capital subscris 119,0 227,4 441,7 155,1

din care sectorul bancar33,2 40,0 30,1 25,5

venit reinvestit 41,6 112,8 99,5 -24,9 din care sectorul bancar 7,1 27,6 22,7 -20,6

alt capital 72,6 199,1 166,4 -43,7

din care sectorul bancar 17,3 12,5 7,5 5,6

Conform situaţiei din 01.01.2010, cele mai atractive ramuri ale economiei pentru

ISD sunt: activităţile financiare – 22,0% din volumul ISD în Moldova, respectiv-

comerţul cu ridicată şi cu amănuntul – 19,0%; industria prelucrătoare – 18,0% ,

tranzacţii imobiliare – 17,5%, transporturi şi comunicaţii – 8,9% şi energie electrică,

gaz şi apă - 7,9%.(tab.6)

Tab 6. Structura soldului investiţiilor străine directe pe sectoare, % Ramurile economiei la

01.04.2008la01.04.2009

la01.01.2010

Industria prelucrătoare 20,1 19,8 18,0Activităţi financiare 17,1 25,5 22,0Comerţ cu ridicată şi cu amănuntul 22,6 19,0 19,0Agricultură 0,8 0,7 0,9Construcţii 1,8 2,0 2,8Hoteluri şi restaurante 1,3 1,4 1,2

Transporturi şi comunicaţii 6,0 13,0 8,9Tranzacţii imobiliare 16,1 12,0 17,5Energie electrică, gaz şi apă 13,4 6,1 7,9Alte activităţi 0,8 0,5 1,8

Sursele de provenienţă ale ISD sunt destul de diversificate. Conform situaţiei de la

01.01.2010 73,6% constituie investiţiile din statele UE; 8,9% din ţările CSI, din care

Rusia - 7,7% şi 17,5% din alte ţări. Cel mai important investitor este Olanda cu o

pondere de 17,5% .(anexa 3)



19

Structura investiţiilor străine atrase, după ţara de origine

Este necesar de menţionat, că nivelul investiţiilor străine directe în sectorul real al

economiei rămîne a fi insuficient, în special în domeniile generatoare de valoare

adăugată înaltă (producere şi prestare a serviciilor), care ar asigura o competiţie şi

trezi interes pe pieţele de desfacere externe. În afară de aceasta, dezvoltarea

businessului este împovărată de nivelul insuficient de dezvoltare a pieţei financiare

(asigurările, piaţa valorilor mobiliare, instrumente de finanţare, titluri de credit etc.),

de rata dobînzii înaltă la creditele bancare, precum şi de existenţa disproporţiilor

regionale majore etc.

În vederea dezvoltării continuă a economiei naţionale şi asigurării unei dezvoltări

social-economice durabile a ţării, este necesar de a concentra eforturile pentru

atragerea investiţiilor străine strategice. În privinţa unor astfel de proiecte, este

extrem de important de a asigura un suport administrativ şi de consulting, în special

în domeniile care au potenţial semnificativ şi un efect multiplicator considerabil,

orientat spre o dezvoltare balansată atît a întregii economiei, cît şi a unor ramuri

prioritare, ce dispun de perspective pentru export: industria sciento-intensive,

constructoare de maşini, energetica, transport, materiale de construcţie etc., ceea ce ar

crea o imagine pozitivă a Moldovei, ca loc atractiv pentru plasarea investiţiilor.

01.01.2010

Olanda

Cipru

Italia

Rusia

Franţa

Marea Britanie

Germania

Spania

România



20

2.2.Efectele fluxurilor de investiții streine directe asupra economiei Republicii

Moldova

Analiza efectelor investițiilor străine directe(ISD) asupra economiei naționale

reprezintă o problem deosebit de complex. Mișcarea internațională a capitalului

contribuie la sporirea bunăstării globale, prin generarea unei creșteri a

competitivității. Repartizarea acestui spor de competitivitate între corporațiile

transnaționale, ca principali agenți emitenți ai investițiilor străine, și economia

națională depinde de un șir de factori, precum strategiile adoptate de firmele

investitoare, caracteristicile și particularitățile climatului macroeconomic în care ele

operează, politicile economice generale și specific ale țării receptoare de investiții

străine directe.

Investițiile străine directe generează o serie de efecte benefice asupra economiei

țării. Astfel, prin ISD se realizează un transfer de resurse productive, capital,

tehnologie, competențe organizaționale și managerial dinspre firma investitoare, cu

efecte potențial benefice asupra sectorului industrial si a restructurării economiei.

Transferul de tehnologie generează efecte pozitive, de antrenare în economie,

printr-o difuzare la nivelul firmelor locale și prin asimilarea de către acestea a

respectivei tehnologii. În cazul unor tehnologii noi sau care produc schimbări radicale

într-un anumit domeniu, investiția directă constituie singura modalitate de transfer în

alte spații economice și care permite utilizarea respectivei tehnologii în cadrul

structurilor de proprietate ale firmei.

Transferul de competențe manageeriale și organizaționale reprezintă o altă

componentă importantă a procesului investițional, aceste aspecte fiind decisive

pentru punerea în valoare a factorilor de producție existenți în plan local. De

asemenea , experiența și pregătirea managerială, metodele moderne de calificare a

forței de muncă reprezintă un important beneficiu al economiei și constituie o

componentă calitativă a investițiilor străine directe.

Prin intermediul unei investiții străine directe, este posibilă intrarea pe piață a

unui nou actor economic, ceea ce determină modificarea raporturilor concurențiale șia relațiilor de colaborare cu furnizorii sau beneficiarii ramurii respective. În cazul în



21

care investiția străină directă vizează producția și desfacerea pe piața internă, prezența

unei firme străine puternice poate să contribuie la stimularea firmelor locale în

căutarea unor noi surse de competitivitae sau poate să determine înlăturarea de pe

piață a acelora care nu fac față concurenței.

Efectelor investițiilor străine directe asupra firmelor concurente sau partenere sunt

determinate de opțiunile de politică economică, în general, și cele de politică

industrială, în special. Atît pentru furnizori cît și pentru beneficiari investițiile străine

directe pot să creeze noi oportunități deafaceri, să încurajeze dezvoltarea și inovarea

la nivelul respectivelor segmente. În determinarea efectelor activității firmelor

transnaționale se analizează și gradul de integrare a acestora în economia locală și

participarea acestora la dezvoltarea industriei prin implicarea diferiților furnizori

locali în derularea activității întreprinderilor cu capital strein.

Activitatea corporațiilor transnaționale are un efect puternic și asupra balanței de

plăți a țării. Întrările de capital financiar se reflectă ca un input pozitiv în cadrul

contului de capital al balanței de plăți externe. În cazul țărilor cu economii mai puțin

dezvoltate una dintre cele mai importante contribuții ale investițiilor străine directe

constă în sporirea exporturilor. Structura exporturilor este caracterizată printr -o

pondere semnificativă a produselor prelucrate și a celor intensive în tehnologie. Pe

de altă parte, investițiile streine directe care au în vedere piața internă pot constitui o

modalitate de substituire a importurilor.

Întrările de investiții străine directe generează o multitudine de efecte pozitive,

dar în condițiile specifice ale economiilor în tranziție, nu sunt excluse și anumite

efecte negative, în funcție de natura și obiectivele entităților implicate. Astfel,

corporațiile transnaționale urmăresc obiective economice particulare, în principal

asigurarea și valorificarea puterii lor concurențiale la scară globală pentru obținerea

de profituri.

Economiile-gazdă urmăresc atît obiective economice cu caracter general, precum

accelerarea creșterii economice, cît și obiective cu caracter strategic, cum ar fi

realizarea unei anumite distribuții a veniturilor, a unui anumit tip de dezvoltaretehnologică, dezvoltarea regională, protejarea mediului înconjurător, etc. Drept



22

exemplu, dacă obiectivul urmărit este dezvoltarea puternică a firmelor naționale

dintr-o anumită ramură, impactul investițiilor străine directe poate să fie negativ, prin

forța concurențială a firmelor străine mai mare, firmele naționale fiind eliminate de

pe piață. Dacă, însă, printre obiectivele politicii economice se inscrie și cel de

satisfacere a cerințelor consumatorilor unei anumite categotii de produse, atunci

activitatea firmelor străine poate fi apreciată drept pozitivă, chiar în detrimentul celor

locale.

Posibilele implicații negative ale ISD se datorează, în special, inexistenței unor

politici economice bine structurate și unor opțiuni sectoriale ferme. Acestea pot

decurge din necorelarea politicii economice a statului cu interesele investitorilor. În

situația în care nu există o corelație între interesele economice, strategice, sociale ale

economiei-gazdă și cele ale firmelor investitoare, asocierea unui partener local cu

investitorul străin poate să genereze redimensionarea activității, cu reducerea

numărului de angajați; reorientarea către alte activități cu renunțarea la anumite tipuri

de produse, sau introducerea altora noi; retehnologizarea și pătrunderea pe piețele

tradiționale de export ale corporațiilor transnaționale; sau, dimpotrivă, închiderea și

eliminarea completă de pe piață a unui fost concurent.

Astfel, obținerea unor efecte pozitive prin investiții străine directe depinde de

stabilirea exactă a intereselor specifice ale țărilor receptoare cu privire la locul

acordat investițiilor străine directe în procesul de dezvoltare. Fiecare țară stabilește o

anumită poziție în calitatea sa de perceptor de investiții străine directe, poziție

reflectată prin politici specifice față de capitalul străin, care pot fi politici pasive sau

active.

Politicile investiționale pasive relevă crearea unui mediu stimulativ in termeni

generali pentru potențialii investitori, fără o orientare sectorială sau regională a

acestora. Politicile active, presupun atragerea anumitor tipuri de investiții străine

directe sau a celor orientate către anumite domenii, regiuni. Ele sunt considerate ca

fiind potrivite pentru dezvoltarea anumitor ramuri industriale sau anumitor regiuni,

iar inițiativa declanșării negocierilor aparține țărilor receptoare. Acestea formulează



23

și inițiază proiecte investiționale, pe care le fac cunoscute firmelor străine,

identificate ca fiind potențial interesante în respectivele proiecte.

Odată cu obținerea statutului de țară vecină cu Uniunea Europeană a permis

obținerea unor fluxuri de capital de proporție. În structura investițiilor 75,5% din

volumul total al acestora le-au revenit țărilor membre UE, iar 9%- țărilor membre

CSI. Cele mai importante investiții străine în economia moldovenească au realizat

Olanda(17,5%), Cipru(13,7%), Italia(11,8%), Rusia(7,7), Franța(4,5%),

Romania(6,6%), Marea Britanie(5,3%).

Chiar dacă, conform datelor statistice, investițiile au crescut, economia Moldovei

este una dintre cele mai puțin atractive din regiune pentru investitorii străini.

Cît privește structura ISD acestea sunt direcționate mai mult în sectoare cu

profitabilitate maximă și sigură. Capitalul autohton a rămas în sectoare unde profitul

se obține comparativ mai greu și cu eforturi investiționale mai mari. Cea mai mare

parte a ISD sunt direcționate fie direct în comerț sau indirect la livrarea gazului,

energiei electrice, tranzacții imobiliare, prestarea serviciilor de telecomunicații,

precum și în sectorul financiar. Doar circa 26% din ISD pot fi atribuite sectorului real

al economiei. Putem menționa că investițiile străine sunt mai influente în comparație

cu investițiile pe care le pot realiza firmele cu capital autohton, ele contribuie la

creșterea economică a țării, dar cu o ocupare redusă a forței de muncă și cu o

distribuție polarizată a rezultatelor ei, profitul fiind în mare parte repatriat.

Printre principalele cauze care stopează activitatea investiționala în Republica

Moldova pot fi numite instabilitatea economică și politică, amestecul statului în

afacei, sistemul judiciar calificat deseori ca injust și corupt, precum și alți factori care

în totalitatea lor plasează Moldova departe de țările cu cele mai atractive medii

investiționale. În plus, în ultima perioadă se observă că forța de muncă nu mai este

un factor determinant în luarea deciziei de plasare a investițiilor. Criza economica i-a

determinat pe unii din investitori străini să-și eficientizeze la maxim investițiile și să

facă o evaluare radicală a piețelor de destinație, în conformitate cu randamentele

oferite, costuri aferente etc.



24

Statutul de țară vecină cu Uniunea Europeană nu este suficient pentru atragerea

investițiilor străine directe. Pentru a determina investitorul în alegerea Republicii

Moldova ca destinație a capitalului ce urmează a fi investit, este necesar de a

îmbunătăți imaginea țării, de a crea un mediu de afaceri favorabil și de a oferi

stimulente investitorilor.

Este necesar de a facilita atragerea investițiilor în sectorul real al economiei

pentru stimularea producției autohtone de mărfuri și servicii și mărirea exportului

acestora. În cazul lipsei unor eforturi pentru diferențierea investițiilor atrase, Moldova

poate va fi afectată de aprofundarea proceselor de lărgire a pieței de desfacere a

producătorilor străini, atragerea capitalului speculativ, a cărui scop este doar

obținerea de profituri majorate și nu crearea unor capacități de producție.



25

Capitolul III.

STRATEGII ȘI POLITICI DE ATRAGERE A INVESTIȚIILOR

STREINE DIRECTE IN REPUBLICA MOLDOVA

3.1. Politicile statului în domeniul atragerii investițiilor streine

Inițial, activitatea investițiilor străine în Re publica Moldova era reglementată de

Legea Republicii Moldova cu privire la investițiile străine, care a fost adoptată în

1992. Însă adoptarea unei legi nu a fost nici pe departe suficientă pentru atragerea

investițiilor. Investitorii străini sunt interesați de climatul general de afaceri,

funcționarea sistemului judiciar, garanțiile pe care le oferă țara-gazdă, funcționarea

pieței și a instituțiilor acesteia. Însă nu acestea au fost preocupările de bază ale

Guvernului moldovenesc în deceniul precedent, neexistînd nici o strategie de atragere

a investițiilor pînă în anul 2001, ceea ce explică nivelul foarte scăzut al investițiilor străine directe în acea perioadă, în economia Republicii Moldova.

Atragerea investiţiilor străine ca o activitate coerentă şi deliberată, având o

finalitate bine definită, presupune utilizarea unor tehnici specifice între care un loc

distinct îl ocupă acordarea de stimulente financiare, fiscale şi de alta natură

investitorilor.

Cele mai răspândite sunt stimulentele fiscale care includ reduceri de impozite,scutiri de impozite, taxe de import sau export reduse.

Există şi o a treia categorie de stimulente dificil de clasificat, care include o

varietate de forme, de la vînzarea la preţuri preferenţiare a terenului, construirea unei

clădiri, cererea unor căi de acces, asigurarea şcolarizării şi acordarea de asistentă în

recrutarea personalului, până la identificarea unor şcoli internaţionale pentru copiii

directorilor sau asigurarea accesului la cluburile sportive, locale, pentru investitori.



26

Din punctul de vedere al luării deciziei de a investi, acordarea de stimulente este

importantă în doua momente: la formularea ideii de proiect cînd se întocmeşte o listă

scurtă de posibile variante pentru investiţie şi la faza deciziei cînd se face practic o

opţiune între mai multe variante.

Stimulentele care se pot acorda investitorilor străini pot fi deosebit de diverse,

dintre care remarcăm: participarea cu titlu gratuit la capital, până la 50% din valoarea

proiectului, vânzarea terenului la preţ subvenţionat, închirierea de terenuri sau clădiri

cu o perioadă de graţie în care nu se plăteşte chirie, acordarea de garanţii

guvernamentale, subvenţionarea salariilor personalului angajat de investitorul străin,

suportarea de către agenţia de dezvoltare a unor cheltuieli legate de transportul şi

instalarea echipamentelor şi utilajelor, repararea şi modernizarea clădirilor existente

pe cheltuiala agenţiei de dezvoltare, finanţarea trainingului pentru angajaţii

investitorului străin, realizarea pe cheltuiala agenţiei de dezvoltare a studiilor de

marketing sau a celor legate de protecţia mediului.

Totuși, insuficiența resurselor proprii pentru investiții, precum și acțiunile

întreprinse de către alte țări au condus la scimbarea viziunii autorităților privind

investițiile streine și rolul acestora în economia Republicii Moldova. Posibil că

sporirea intrărilor de investiții streine directe după anul 2000 a fost determinată de

pașii pe care i-a întreprins guvernul în scopul ameliorării climatului de afaceri și

atragere a investițiilor străine. Aceștia au fost:

Crearea în anul 1997 a Agenției pentru Atragerea Investițiilor Străine, care din

2001 a devenit parte a Organizației de Promovare a Exporturilor.

În anul 2001, Republica Moldova a devenit membru al Organizației

Internaționale a Comerțului. Iar din 2006 relațiile comerciale ale Moldovei cu

țările Uniunii Europene sunt supuse regimului comercial GSP-plus.

Inițierea reformei regulatorii, care are scopul de a reduce gradul de dependență

a întreprinderilor de reglementarea administrativă, diminuarea cheltuielilor

financiare și de tip pentru obținerea autorizațiilor, certificatelor și altor

permisiuni.



27

În 2001 a fost aprobată prima strategie Investițională a Republicii Moldova

pentru anii 2001-2005. În prezent există Strategia de atragere a investițiiilor și

promovare a exporturilor pentru o perioadă mai lungă pentru anii 2006-2015

adoptată de către Ministerul Economiei și al Comerțului.

Adoptarea altor strategii și programe naționale care prevăd realizarea măsurilor

ce vor contribui la creșterea economică.

Au fost încheiate acorduri bilaterale cu 35 de state în vederea protecției

investițiilor.

În anul 2007 a fost inițiată agenția națională pentru Protecția Concurenței, ca

autoritate permanentă în administrația publică, avînd ca scop promovarea

politicii statului în domeniul protecției concurenței, limitarea și reprimarea

activității anticoncurență a agenților economici, a autorității administrației

publice, precum și efectuarea controlului asupra executării legislației cu privire

la protecția concurenței. Instituirea acesteia este prevăzută de Planul de Acțiuni

UE-Republica Moldova.

Legea nr. 81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investițiile în activitatea de

întreprinzător este documentul de bază care reglementează activitatea investitorilor

străini în Republica Moldova, legea cu privire la investițiile străine fiind abrogată.

Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător oferă investitorilor

autohtoni, cît și celor streini garanții că:

Investițiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu un efect similar care

privează, în mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de

controlul asupra investiției.(art. 10,al.1)

Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a unei

dispoziții a autorității publice prin care i s-au încălcat derepturile sau ca urmare

a neîndeplinirii ori a îndeplinirii necorespunzătoare, de către o autoritate sau de

către o persoană cu funcție de răspundere, a obligațiilor față de investitor,

prevăzute de legislația în vigoare a Republicii Moldova, va fi repetat din contul

autorității publice vinovate.(art. 11, alin.3)



28

Prevederea din art. 11, însă, nu ia în considerație faptul că deseori autoritățile

locale sunt cele vinovate, iar bugetele acetora sunt limitate și nu dispun întotdeauna

de resurse suficiente pentru repararea prejudiciului. Astfel, dispare credibilitatea în

funcționarea legii.

În linii generale, investitorii străini beneficiază de aceleași drepturi ca și

investitorii locali, cu excepția articolului 22 al legii, care prevede că investitorii

streini pot dobîndi, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, dreptul de

proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția

terenurilor cu destinație agricolă și a celor din fondul silvic, pentru a desfășura

activitatea de întreprinzător. Această dispoziție provoacă nemulțumiri investitorilor

străini și apare ca o piedică a investițiilor străine în sectorul agrar.

În vederea atragerii investițiilor , Codul Fiscal al Republicii Moldova oferă o serie

de facilități fiscale. Astfel, conform articolului 49, rezidenții zonelor economice

libere beneficiază de avantaje fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, cît și de

cota zero a T.V.A. pentru mărfurile, serviciile prestate în/din zona economică liberă

din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă

din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele livrate unul altuia

de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova, conform

articolului 104, și scutirea de plata accizelor a mărfurilor supuse accizelor introduse

în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova conform

art. 124 al Codului Fiscal. Investitorii în zonele economice libere mai sunt protejați

de schimbările în legislație pe o perioadă de pînă la 10 ani.

Începî nd cu anul 2008, Codul Fiscal conține noi prevederi menite să stimuleze

activitatea investițională și anume:

Profitul reinvestit al persoanelor juridice va fi supus cotei zero la impozitare.

Modificările au fost introduse în Codul Fiscal prin Legea nr. 111-XVI din

27.04.2007.

Subiecții care desfășoară activitatea de întreprinzător amplasați in afara

municipiilor Chișinău și Bălți au dreptul de restituire a T.V.A. la valorilemateriale, serviciile procurate ce țin de investiții capitale, cu excepția



29

investițiilor cu destinație locativă și investițiilor în mijloacele de transport în

scopul încurajării investițiilor în afara acestor municipii,conform art. 101.

3.2.Necesitatea și direcțiile de modificare a climatului investițional în Republica

Moldova

În pofida acțiunilor întreprinse de către guvern, fluxurile de investiții străine au

fost reduse în Repubilca Moldova, iar stocul de investiții străine directe pe cap de

locuitor rămîne mic în comparație cu cel al țărilor din regiune. Ca urmare, acțiunile

menționate în secțiunea precedentă deși sunt pozitive și binevenite, nu au avut un

impact semnificativ asupra gradului de atractivitate investițională a țării, sau există

alți factori negativi care constituie bariere mai importante în luarea deciziei de

investire decît acțiunile întreprinse deja de către Guvern.

Astfel, nu este suficientă existența unui cadru juridic puternic pentru atragerea

investițiilor, importantă fiind respectarea supremației legii. Pentru a stimula

investițiile, Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător nu trebuie

doar adoptată, ci trebuie implimentată în mod echitabil și universal.

Din păcate, în Republica Moldova au existat cazuri cînd drepturile investitorilor

streini au fost încălcate, un exemplu fiind cazul Bimer împotriva Moldovei soluționat

la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. S.A.Bimer era înregistrată în Republica

Moldova, iar acțiunile sale erau deținute de investitori din Moldova, SUA și

Bahamas. Era calificată ca o companie cu investiții străine și beneficia de prevederile

Legii privind investițiile străine. Compania a obținut două licențe pentru deschiderea

unui magazin și bar Duty Free în zona de frontiereă Leușeni pe o perioadă

nedeterminată. În aprilie 2002, Parlamentul Republicii Moldova a introdus

amendamente în Codul Vamal prin care amplasarea localurilor “duty free” în

Moldova se permite doar în aeroporturile internaționale și la bordul aeronavelor pe

rute internaționale, după care departamentul vamal a ordonat înciderea tuturor „duty

free” magazinelor care nu erau plasate în aeroporturi internaționale. Reclamantul a

contestat în instanță decizia, argumentînd că modificările introduse în Codul Vamalnu pot avea efect retroactiv și că aplicarea acestor prevederi contravine Legii cu



30

privire la investițiile străine, care împiedică pe o perioadă de 10 ani aplicarea legilor

care afectează situația investitorilor. Curtea Supremă a respins reclamația,

considerînd-o neîntemeiată, în septembrie 2002, iar Bimer S.A. s-a adresat ulterior

CEDO, care a decis că drepturile companiei respective au fost încălcate și a

condamnat Republica Moldova la plata unor despăgubiri de 520000 EURO.

În vederea atragerii investițiilor străine,se recomandă:

Elaborarea unei baze legislative aplicabile, precum și asigurarea unui sistem și

mecanism judiciar credibil și transparent pentru aplicarea acestei legislații.

Baza legislativă are nevoie de îmbunătățiri în cel puțin următoarele trei

privințe: armonizarea legislației, reforma judiciară și menținerea unui mediu de

afaceri echitabil pentru toți investitorii străini sau locali.

Evitarea renaționalizării, care afectează grav activitatea investițională a

statului.

Facilitățile fiscale oferite sunt acceptabile în primul rînd investitorilor străini, în

special în ceea ce privește majorarea capitalului statutar cu $2 mil. Dar numărul

întreprinderilor mari pretendente la această facilitate nu este mare. Iar pentru

întreprinderile mici suma de $250 mii este exagerat de mare. Astfel, numărul

contri buabililor care vor folosi aceste facilități nu va fi mare. O parte din întreprinderi

nu o vor obține din cauza lipsei unui astfel de capital, iar altele, ca urmare a

nerespectării altor cerințe obligatorii. Conform Datelor Serviciului Fiscal de Stat, în

anul 2006 au fost acordate facilități fiscale unui număr de 12 întreprinderi cu

investiții străine.

Nici măcar acordarea facilităților fiscale nu poate crea în mod artificial un climat

economic favorabil, nu poate compensa gradul redus al bazei industriale sau rezolva

problemele privind stabilitatea politică. Aceasta este mai mult importantă în etapa a

doua a deciziei investiționale, cînd din lista posibilelor amplasamente pentru investiții

stabilite la etapa I, existența stimulentelor poate înclina deja balanța în favoarea uneia

din ele. Rolul stimulentelor devine cu atît mai important, cu cît condițiile de operare

pe piață se apropie de standartul internațional, unde aspectele de condiționare adeciziilor de investire sunt relativ stabile.



31

Un alt factor perceput ca fiind negativ de către investitorii străini este amnistia

fiscală din anul 2007, fenomen de care au beneficiat majoritatea întreprinderilor de

stat, nu investitorii străini:

Se solicită excluderea stimulentelor fiscale de tipul amnistiilor fiscale, care ar

putea conduce la indisciplina fiscală a contribuabililor ordonați și înrăutățesc

imaginea țării în fața potențialilor investitori străini.

Facilitățile oferite investitorilor ar putea fi diversificate. De exemplu, în Cehia,

în afară de scutirea de impozitul pe venit pe o perioadă de 10 ani pentru

investițiile mai mari de 10 mil. USD, se acordă și granturi de creare a locurilor

de muncă, granturi pentru retraining și posibilitatea obținerii de terenuri la

cosst redus.

Birocrația și transparența.Cu cît vor exista mai multe formalități, reglementări

excesive și intervenții din partea guvernului, cu atît probabilitatea existenței corupției

și a mitei ca metode de ocolire a sistemului va fi mai mare. Deși au fost inregistrate

progrese considerabile în eliminarea birocrației prin reforma Ghilotina 1 si Gilotina 2,

intervenția autorităților publice este încă destul de consistentă, supusă de multe ori

intereselor politice conjuncturale.

Republica Moldova progresează destul de lent în procesul de înbunătățire a

climatului de afaceri, plasîndu-se pe poziții joase în clasamentele internaționale.

Conform studiului “Progrese Reforme și Politici pentru înbunătățirea climatului

investițional în Europa de Sud-Est 2006”, Moldova se află sub nivelul mediu în

regiune în majoritatea domeniilor de reforme. Doar la compartimentele anti-corupție

și inițierea une afaceri ne plasăm pe poziții superioare față de media din Europa de

Sud-Est. Studiul”Doing Business 2008” efectuat de Banca Mondială a coborît poziția

Moldovei în clasament cu 2 niveluri față de anul precedent, fiind plasată pe locul 92,

din 178 de state. Corupția reprezintă încă o piedică serioasă pentru mulți investitori.

Astfel, pentru crearea unui climat favorabil investițiilor, sunt importante:

Promovarea continuă a reformei regulatorii și evitarea extinderii termenului

său de implementare.



32

Eliminarea corupției trebuie să fie o prioritate majoră a autorităților în vederea

atragerii atît a investițiilor străine, cît și a celor autohtone. Aceasta implică

oferirea unor salarii competitive funcționarilor publici, intensificarea

controlului acestora, educarea responsabilității politice și față de public a

acestora, precum și crearea unui cadru de lucru transparent, utilizînd mai vast

tehnologiile informaționale.

Poziția în clasamentele internaționale este un indicator de referință pentru

potențialii investitori; astfel, stabilirea scopului de a urca în aceste clasamente

poate genera stimulente interne pentru soluționarea problemelor de

transparență și birocrație.

Economia tenebră a Moldovei. Multe din companiile autohtone își desfășoară

activitatea în economia tenebră: nu se declară veniturile, nu se achită impozitele

respective. Este mai puțin probabil că investitorii străini să investească in astfel de

companii sau în sectoare în care majoritatea companiilor autohtone funcționează în

modul prezentat. Este necesară o inversare a trendului economiei necontabilizate.

Ordonarea stabilă a sistemului fiscal, atenuarea constrîngerilor birocratice va duce la

stoparea migrației agenților economici spre sectorul necontabilizat.

Infrastructura nedezvoltată este una din problemele majore ale economiei

moldovenești, care împiedică creșterea economică, îmbunătățirea nivelului de trai și,

desigur, atragerea investițiilor srăine în afara municipiilor Chișinău și Bălți. Din

păcate, soluționarea acestei probleme solicită investiții publice mari, iar resursele

financiare sunt foarte limitate. Însă tocmai investițiile publice în infrastructură vor

permite investitorilor să atragă atenția asupra avantajelor oferite din Republica

Moldova, printre care se numără poziția geografica favorabilă, în vecinătatea Uniunii

Europene.

Este necesară:

Stabilirea unor surse permanente pentru finanțarea investițiilor în

infrastructură. Strategia de atragere a investițiilor străine și promovare a

exporturilor prevede finanțarea investițiilor în infrastructură din mijloacele provenite în urma achitării dividendelor de către întreprinderile cu cota



33

majoritară de stat, din contul mijloacelor provenite din privatizarea

patrimoniului public.

Acordarea facilităților fiscale acelor companii care investesc în afara

Chișinăului și municipiului Bălți și la o distanță mai mare de 50 km de acestea,

pentru a stimula dezvoltarea regională.

Straegia curentă de Promovare a Exporturilor și Atragere a Investițiilor stabilește

termenele de implementare a acțiunilor precum și organul competent. Neajunsul

acestora este că, deși strategia stabilește un mecanism de monitorizare a progresului

în atragerea investițiilor srăine directe, acesta nu este respectat.

Mecanismul de monitorizare și evaluare trebuie să aibă un rol major în

implementarea strategiei. Acesta ar reduce tendința de implementare a majorității

acțiunilor la sfîrșit de perioadă.

Este necesar un imbold pentru creșterea investițiilor în agricultură, în trecut

ramură de bază a economiei, dar care în prezent contribuie tot mai puțin la creșterea

PIB-ului. Una din problemele majore ale ramurii este dependența de condițiile

climatice, care ar putea fi soluționată prin instalarea sistemelor de irigare acolo unde

este posibil și schimbarea structurii soiurilor cultivate, acolo unde irigarea nu este

posibilă sau necesită costuri mari. Micii agricultori nu dispun de resurse suficiente

pentru instalarea acestora. Investițiile publice sunt, de asemenea, limitate și nici nu ar

trebui direcționate spre instalarea sistemelor de irigare, existînd alte domenii

prioritare. Atragerea investițiilor străine în domeniul agriculturii implică:

Eliminarea interdicției investitorilor străini de a procura terenuri agricole.

Aceasta nemulțumește investitorii srăini fiind în contradicție cu anexa IB din

GATT, articolul XVI, articolul 1 din Directiva Comisiei 88/361/CEE, precum

și p. 2.4.2 alineatul (1) din Planul de Acțiuni RM-UE care presupune “abolirea

tuturor măsurilor discriminatorii față de investitorii străini”.

Resursele de muncă ieftine nu înseamnă neapărat calificarea necesară. În

Republica Moldova, problema resurselor umane calificate devine tot mai stringentă,

odată cu migrarea intensă peste hotare.



34

Strategii de îmbunătățire a calificării resurselor umane, creșterea nivelului

calității studiilor superioare și vocaționale în conformitate cu domeniile

prioritare de investiții.

Orientarea eforturilor spre calitatea studiilor superioare, nu spre cantitatea lor.

Armonizarea normativelor de muncă în raport cu cele europene.

La momentul actual, Republica Moldova este una din țările cele mai defavorizate

din punc de vedere al fluxurilor de investiții străine directe, plasîndu-se în rîndul

ultimelor 5 state din Europa de Sud-Est și CSI privind stocul de investiții srăine pe

cap de locuitor. Principalele cauze ale eșecului în atragerea investițiilor străine directe

sunt:

Lipsa unei strategii de atragere a investițiilor.

Lipsa resurselor naturale proprii.

Ratarea primului val de privatizare precum și lipsa transparenței în procesul de

privatizare. Cazurile de renaționalizare și alte încalcări ale drepturilor

investitorilor au înrăutățit imaginea Moldovei în fața investitorilor.

Grad înalt de corupție și birocrație în structurile statale.

Concurența ridicată între statele regiunii pentru atragerea capitalului străin.

Evaluarea periodică a politicii în domeniul atragerii investițiilor străine directe va

reprezenta cheia spre succesul de lungă durată în atragerea investițiilor străine și

optimizarea beneficiilor acestora.



35

Încheiere:

O problema pentru Republica Moldova o constituie atragerea investițiilor străine.

Piața investițiilor străine se constituie în baza concurenței din care motiv investițiile

străine, de regulă, se fac în țările care și-au creat un climat investițional benefic

pentru investitorii srăini, din punc de vedere legislativ și politic, din păcate Republicii

Moldova nu îi este specific un climat favorabil.

Pentru accelerarea creșterii investițiilor și diversificarea surselor de finanțare,

Republica Moldova trebuie să soluționeze cîteva probleme fundamentale, legate de

restructurarea economiei: crearea unei baze economice stabile și sigure, care ar

permite sporirea competitivității economiei și depășirea sărăciei.

În acest sens, este necesară atragerea unor fluxuri mai mari de investiții străine,

care ar contribui în mod vădit la:

accelerarea dinamicii creșterii și crearea noilor tipuri de producții industriale,

ce nu se bazează doar pe prelucrarea materiei prime agricole; majorarea

considerabilă a ponderii industriei în fabricarea producției autohtone, precum și

sporirea gradului de implicare a forței de muncă; majorarea veniturilor

bugetare în rezultatul revigorarii acestui domeniu;

modernizarea infrastructurii și promovarea sistemică și consecventă a acesteia

în regiuni(construcția drumurilor, conductelor de gaz și apă, implementarea

mijloacelor de comunicare moderne etc.). Aceasta va contribui la crearea

infrastructurii “forte” a economiei naționale, ce are o importanță esențială

pentru asigurarea unui flux stabil și pe termen lung a investițiilor străine și în

alte sectoare.

Este îmbucurător faptul că începînd cu anul 2004 există un trend pozitiv al

intrărilor de investiții străine în economia Republicii Moldova. În același timp, nu

trebuie neglijat faptul că fluxurile de investiții cresc și în alte țări cu ritmuri mai

rapide, existînd o concurență dură între statele din regiuni, precum și între diferite

regiuni ale lumii. Acțiunile întreprinse de către Guvern sunt de cele mai multe ori

pozitive, însă de multe ori rămîn doar pe hîrtie sau sunt atenuate de fenomene precum birocrația, lipsa de transparență și corupția.



36

În concluzie menționăm că, deocamdată, Republica Moldova a atras puține

investiții străine, comparativ cu alte țări din Europa de Est, Sud-Est și țărule Baltice.

De fapt, republica noastră prezintă un interes sporit pentru investitori străini din

următoarele considerente: amplasarea strategică avantajoasă a RM, existența forței de

muncă calificate, acceptarea zonelor de comerț liber cu țările CSI și Europei de Sud-

Est,precum și posibilitățile investiționale atractive. (Anexa 2)



37

Bibliografie:

1. Dumitru Braghiș” Politica investițională și rolul ei în dezvoltarea economiei

RM ” Teză de doctor în științe economice,Chișinău 2001;

2. Constantin Enache, Constantin Mecu: “ Economie Politică”, Universitatea

Spiru Haret, catedra de economie politică, Volumul II, Bucureşti 2004(pag.50-

57);

3. Analele Ştiinţifice ale Universităţii Cooperatist Comerciale din Moldova

Victoria Nacu, drd. (UCCM) (pag. 164-169)

“ Impactul activității întreprinderilor cu capital străin asupra creșterii

economiei Republicii Moldova”

Volumul VI, Chişinău 2010;

4. Economica V (Revistă științifico-didactică), Chișinău 2004,ASEM

Tatiana Tofan, drd. “Calitatea mediului investițional în Republica

Moldova”(pag. 87-89);

5. Conferință științifică internațională:

“ Dezvoltarea economică în contextul aspirației de integrare

europeană.Perspective și realizări”

Chișinău 2009,

Țăruș Victoria, lector superior, ASEM

“Efectele fluxurilor de investiții străine directe asupra economiei Republicii

Moldova”(pag.69-74);

6. Cartea Albă, Propuneri pentru îmbunătățirea climatului investițional în

Republica Moldova,

Chișinău 2006, Asociația Investitorilor Străini

7. Strategia de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor pentru anii

2006-2015, Ministerul Economiei și Comrțului al Republicii Moldova;

8. “Cadrul legislativ și climatul investițional în RM ” 2004,IDIS Viitorul;

9. www.mec.gov.md Ministerul Economiei al Republicii Moldova

10. www.bnm.md Banca Națională a Moldovei.

http://www.mec.gov.md/


http://www.bnm.md/

http://www.bnm.md/

http://www.bnm.md/

http://www.bnm.md/




38

ANEXE:

(Anexa1)Tab 4. Structura investiţiilor în capital fix pe zone şi raioane, mil. MDL(la preţuri curente)

rim. I

2007

rim. I

2008

rim. I

2009

rim. I

2010TOTAL pe Republica Moldova, mil.

MDL 1221,7 1880,7 1166,3 880,4

cota-parte, % 100,0 100,0 100,0 100,0

Municipiul CHIŞINĂU 801,3 1105 698,9 583,9

cota-parte, % 65,6 58,8 59,9 66,3

NORD 176,1 269,0 223,6 120,4

cota-parte, % 14,4 14,3 19,2 13,7

MUN.BALTI 80,5 123,7 75,4 45,6

BRICENI 11,6 11,2 6,2 3,6EDINET 12,2 10,2 12,3 5,3SOROCA 23,0 43,8 13,8 8,0

CENTRU 147,9 253,8 135,9 114,2

cota-parte, % 12,1 13,5 11,7 13,0

ANENII NOI 16,8 23,2 14,9 9,0HINCESTI 14,8 18,1 20,8 17,7IALOVENI 21,5 35,7 19,5 31,4NISPORENI 10,8 11,4 6,7 2,3

ORHEI 23,9 13,7 13,3 13,6REZINA 24,9 92,9 9,2 5,9UNGHENI 13,9 11,6 11,0 9,1

SUD 70,4 231,7 85,4 35,9

cota-parte, % 5,8 12,3 7,3 4,1

CAHUL 23,6 134,5 30,1 7,1CAUSENI 10,1 36,6 5,3 5,0CIMISLIA 12,2 4,0 7,0 4,1

U.T.A. Gagauzia 26,0 21,2 22,5 26,0

cota-parte, % 2,1 1,1 1,9 3,0



39

(Anexa 2)Analiza SWOT în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor din Republica Moldova

Părţile tari: Oportunităţi:

1.

Amplasarea geografică avantajoasă a ţării 2. Viitorul statut de ţară vecină cu Uniunea 3. Europeană 4. Notorietatea produselor moldoveneşti

pe5. pieţele în dezvoltare din regiune 6. Existenţa experienţei „istorice" în calitate

de7. ţară intermediară/de tranzit 8. Condiţiile climaterice favorabile

pentru

9. dezvoltarea mai multor tipuri de producere şi 10. servicii11. Mediul de afaceri bilingv (român şi rus) 12. Stabilitate macroeconomică 13. Factorii de producere relativ ieftini în14. comparaţie cu alte ţări din regiune 15. Existenţa potenţialului de cercetare-

dezvoltare16. Sistemul bancar dezvoltat17. Existenţa preferinţelor comerciale oferite

de18. Uniunea Europeană 19. Existenţa acordurilor de liber schimb cu 20. statele C.S.I.21. Existenţa acordurilor de liber schimb cu 22. statele Europei de Sud - Est23. Existenţa acordurilor bilaterale

privind24. promovarea si protejarea reciproca a25. investiţiilor

1.

Politica statului orientată spre integrarea2. Europeană 3. Premisele transformării ţării într -un

„hub" 4. regional între Est şi Vest5. Nivelul ridicat actual al consumului şi

perspectiva menţinerii acestuia pe piaţainternă şi pieţele principalelor partenericomerciali

6. Deetatizarea patrimoniului public prindiverse

7. forme, inclusiv în baza parteneriatului-public-8. privat9. Piaţa de capital în dezvoltare10. Existenţa stimulentelor pentru investitori 11. Existenţa unui regim stimulator

pentru12. dezvoltarea sferei de cercetare-dezvoltare13. Existenţa activelor de capital iz aţe cu

potenţial 14. de dezvoltare, inclusiv în infrastructură

15. Premisele pentru apariţia noilor instituţiişi

16. instrumente financiare17. Accesul fără taxe vamale pe piaţa Uniunii 18. Europene în baza preferinţelor oferite de 19. Comisia Europeană 20. Accesul fără taxe vamale pe piaţa ţărilor

din21. Europa de Sud-Est în

baza acordului22. multilateral de comerţ liber CEFTA 23. Accesul fără taxe vamale pe pieţele

statelor-24. membre ale CSI în baza acordurilor de

liber25. schimb

Părţile vulnerabile: Constrîngeri:

1. Insuficienţa resurselor materiale, inclusiva

2. celor naturale3. Influenţa considerabilă a factorilor

1. Creşterea preţurilor la resurseleenergetice

2. Epuizarea surselor de finanţare locală a 3. investiţiilor



40

externi4. asupra economiei naţionale 5. Dependenţa mare de importul de resurse 6. energetice7. Creşterea deficitului de forţă de muncă 8. calificată

9. Nivelul insuficient de dezvoltare a pieţei 10. financiare (asigurările, piaţa valorilor11. mobiliare)12. Prezenţa disproporţiilor regionale majore 13. Nivelul insuficient de dezvoltare

a transferului tehnologic14. Ritmuri joase de dezvoltare a ramurilor s

c iento intensive şi avansate tehnologicInfrastructura slab dezvoltată

15. Competitivitatea joasă a producţieiInfrastructura calităţii subdezvoltatăEchipament uzat din punct de vederefizic şi moral şi tehnologii depăşiteRatele dobînzilor înalte la creditele

bancare şi oferirea creditelor preponderent pe o durată scurtă de timp

16. Diversificarea slabă a pieţelor dedesfacereDezvoltarea insuficientă a servicilor de consultanţă şi informaţionale în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării

exporturilor

4. Prezenţa impedimentelor de ordinadministrativ în atragerea investiţiilor

5. Competiţia regională sporită în domeniul 6. atragerii investiţiilor 7. Posibilităţile reduse ale statului în

domeniul

8. finanţării investiţiilor în infrastructură 9. Concurenţa acerbă pe pieţele de

desfacere10. externe pentru produsele moldoveneşti 11. tradiţionale 12. Existenţa măsurilor protecţioniste pe

pieţele 13. de desfacere externe14. Menţinerea în regiune a proceselor

migraţiei de muncă

(Anexa 3)Tab 7. Structura investiţiilor străine atrase, după ţara de origine,

1994 – 1.01.2010, în % din total

Conform situaţiei la: 1.04.2007 1.04.2008 1.04.2009 1.01.2010

Olanda 22,0 20,7 17,8 17,5Cipru 8,5 11,4 12,1 13,7Italia 7,1 11,5 10,2 11,8Rusia 12,0 9,1 7,6 7,7Franţa 4,1 4,1 7,3 4,5Marea Britanie 6,8 4,2 6,7 5,3Germania 5,2 5,5 6,1 5,9Spania 8,5 6,3 5,4 2,3România 3,2 3,9 4,6 6,6SUA 4,9 3,7 4,4 3,1Ucraina 0,5 0,8 1,1 1,0Alte ţări 17,2 18,8 16,7 20,6TOTAL 100 100 100 100

Proectul Economic

Documents

Transcript of Proectul Economic