Procesul de în elegere i etapele luiț ș În elegerea constă în stabilirea unei rela ii importante între ceva necuț ț -noscut i ceva dinainte cunoscut.ș Există o întelegere nemijlocită, directă, bazată pe o experien ă repetată anterior: cuvintele limbii materne, fenomeț -nele familiare, atitudinile obi nuite ale celor din jur se înteleg imediat, farăș nici un efort. Întelegerea mijlocită este aceea care se ob ine în urma unorț eforturi actuale de gândire, eforturi de scurtă durată, ori, dimpotriva, care solicită timp îndelung. Valoarea actului de întelegere este în func ie de natura legăturii stabilite.ț Eu pot constata ca taxatorul din autobuzul de astăzi e acela i cu cel de ieri,ș dar această rela ie nu constituie nici un progres în cunoa terea persoaneiț ș respective. Se pot stabili mai multe feluri de raporturi importante între cuno tinte. De pildă, includ o plantă sau un animal într-o anumită categorieș bine cunoscuta mie: văd un patruped în apropiere pe câmpie i cu ajutorulș binoclului îl identific a fi un hârciog. În cazul fenomenelor fizice, întelegerea se realizează în special când determin cauza lor : stiu ce este curcubeul, când aflu ca el se formeaza prin descompunerea luminii în picaturile de ploaie. In ce priveste comportamentul uman, a-1 întelege înseamna a cunoaste motivul de baza. De pildă, profesorul ascultă la lectie pe un elev care, de obicei, se prezinta slab, dar azi raspunde destul de bine, încât îi pune nota 8. Dar, în loc să se bucure, colarul dă semne de supărare.ș Dascălul va întelege aceasta reac ie, aflând motivul: tatal copilului îiț promisese participarea la un spectacol de circ, daca ia macar nota 9. Ori 8 fiind sub pragul fixat, necazul sau este lesne de înteles. Întelegerea, ducând la stabilirea continuă de rela ii între obiecte, fapte,ț fenomene, stabile te treptat acel vast sistem organizat de legăturiș constituind memoria semantică, contribuie la formarea de re ele semanticeț care înlesnesc întelegerea de noi situa ii i solutionarea unor problemeț ș complexe. Din punct de vedere al învatarii este importantă clarificarea modului în care decurge în elegerea unui text complex, a unui text tiintific.ț ș A. Smirnov a studiat această chestiune, cautând să stabilească evolu iaț procesului atunci când se urmareste o în elegere profundă, vizânț d i oș temeinică asimilare a textului. La prima lectura, nu se realizează decât o fragmentare a materialului, o grupare a ideilor dupa întelesul lor. Uneori însa suntem nevoi i să schimbăm în minte locul unei idei: una aflată laț sfârsit, dar care precizează întelesul celor din primul fragment, e luata în considerare la început. La a doua lectură, se înregistrează o nouă fază: acum desprindem ideea principală din fiecare fragment. În minte ea îmbracă forma unui titlu. Este o deosebire între titlu si idee: aceasta afirmă ceva explicit, pe când titlul da numai o indica ie. De exemplu: "timpulț probabil de mâine" este un titlu, dar "mâine va fi timp frumos" este o judecată.