Proceduri Colectii Intra-Abdominale

2
 COLECŢII INTRA-ABDOMINALE Colecţiile intra-abdominale pot fi neinfectate sau infectate (abcese intraabdominale). Etiologia: următoarele cauze sunt mai frecvente în etiologia colecţiilor abdominale -  pancreatita acută necrotică cu formarea de fuzee şi pseudochis te, cu  posibilă evoluţie s pre abcese intra -abdominale - apendicita perforată sau diverticulita -  bolile inflamatorii intestinale (în special boala Croh n) complicate -  perforaţia de orga n - colecistita gangrenoasă - colecţii postoperatorii sau posttraumatice n caz de colecţ ii infectate din punct de vedere microbiologic avem asociere de germeni aerobi şi anaerobi, cei mai comuni fiind !. Coli şi "acteroides fragilis. Localizări posibile: #. $irida par ietocolic ă drea pt ă %. $irida par itocolică st& ngă '. pa ţ ii le sub dia fragmatice . *elvis +. "ur sa o ment al ă . pa ţ iu l dint re ans ele d e inte sti n sub ţ ire . etrop er iton ea l Clinic *entru colecţiile nesuprainfectate pacientul poate fi asimptomatic, sau poate prezenta istoricul bolii de bază (de e/emplu pancreatită acută în antecedente). Clinic în caz de colecţii masive acestea pot deveni palpabile. *entru abcesele intra-abdominale modul de prezentare poate fi variat0 - durere abdominală persistentă ce poate fi însoţită de senzaţie de apărare localizată, febră, ileus paralitic. - antecedente de boală predispozantă (e/. pancreatită acută, boală Crohn etc.), chirurgie în antecedente le recente. -  pacienţii pot fi complet asimptomatici sau cu simptomatologie minimă de tipul febrei persistente. - în ca z de abcese su bf re nice pu tem avea durere în umăr , si ng ul tus, manifestări pulmonare - în caz de abcese pelvine pot apare tulburări urinare, diaree, tenesme rectale. robe biologice 0 - hemoleucog ramă, sindrom inflamator - 12- hemoculturi pozitive Diagnostic i!agistic: #. !c og rafia abdomi na l ă0 este !eto"a i!agistică "e pri!ă inten#ie pentr$ acest "iagnostic fiind urmată în aceeaşi sesiune de puncţionarea colecţiei sub ghida3 ecografic cu e/tragerea de lichid ceea ce permite diagnosticul diferenţial rapid

description

Proceduri colectii intra-abdominale

Transcript of Proceduri Colectii Intra-Abdominale

COLECII INTRA-ABDOMINALE

Coleciile intra-abdominale pot fi neinfectate sau infectate (abcese intraabdominale).

Etiologia: urmtoarele cauze sunt mai frecvente n etiologia coleciilor abdominale

pancreatita acut necrotic cu formarea de fuzee i pseudochiste, cu posibil evoluie spre abcese intra-abdominale

apendicita perforat sau diverticulita

bolile inflamatorii intestinale (n special boala Crohn) complicate

perforaia de organ

colecistita gangrenoas

colecii postoperatorii sau posttraumatice

n caz de colecii infectate din punct de vedere microbiologic avem asociere de germeni aerobi i anaerobi, cei mai comuni fiind E. Coli i Bacteroides fragilis.

Localizri posibile:

1. Firida parietocolic dreapt

2. Firida paritocolic stng

3. Spaiile subdiafragmatice

4. Pelvis

5. Bursa omental

6. Spaiul dintre ansele de intestin subire

7. Retroperitoneal

Clinic

Pentru coleciile nesuprainfectate pacientul poate fi asimptomatic, sau poate prezenta istoricul bolii de baz (de exemplu pancreatit acut n antecedente). Clinic n caz de colecii masive acestea pot deveni palpabile.

Pentru abcesele intra-abdominale modul de prezentare poate fi variat:

durere abdominal persistent ce poate fi nsoit de senzaie de aprare localizat, febr, ileus paralitic.

antecedente de boal predispozant (ex. pancreatit acut, boal Crohn etc.), chirurgie n antecedentele recente.

pacienii pot fi complet asimptomatici sau cu simptomatologie minim de tipul febrei persistente.

n caz de abcese subfrenice putem avea durere n umr, singultus, manifestri pulmonare

n caz de abcese pelvine pot apare tulburri urinare, diaree, tenesme rectale.

Probe biologice:

hemoleucogram, sindrom inflamator +/- hemoculturi pozitive

Diagnostic imagistic:

1. Ecografia abdominal: este metoda imagistic de prim intenie pentru acest diagnostic fiind urmat n aceeai sesiune de puncionarea coleciei sub ghidaj ecografic cu extragerea de lichid ceea ce permite diagnosticul diferenial rapid ntre prezena de puroi sau lichid neinfectat. Se pot efectua probe biochimice din lichid, frotiu, cultur. Exist situaii n care valoarea ecografiei este limitat (obezitate marcat, aerocolie marcat, plgi chirurgicale sau traumatice), cnd sunt necesare metode complementare de diagnostic.

2. Computer tomografia abdominal are o acuratee diagnostic de peste 95%, fiind cea mai bun metod diagnostic. Se indic ntotdeauna n suspiciunea de colecie intraabdominal pentru diagnostic.Necesit administrarea de substan de contrast oral i intravenos. Nu are limitrile ecografiei.

3. Radiografia toracic pentru eventuale modificri pleuropulmonare i radiografia abdominal pe gol pentru ileus.

Diagnostic diferenial infectat/neinfectat: prin puncionarea ecoghidat a coleciei se extrage lichid, punndu-se face astfel diagnosticul diferenial ntre puroi i lichid neinfectat att vizual ct i prin probe de laborator (frotiu pentru polimorfonucleare, cultur).

Tratament:

Drenajul coleciilor

coleciile purulente se dreneaz obligatoriu. Se prefer drenajul percutal ecoghidat ori de cte ori este posibil (folosind de preferin truse de drenaj percutan dedicate de tip pigtail, one-step, la care cateterul este introdus odat cu trocarul). Ameliorarea simptomatologiei n primele 48-72 de ore certific un drenaj percutan eficient. n caz de neameliorare a simptomatologiei este necesar reevaluarea imagistic.

n toate situaiile n care drenajul percutan nu poate fi efectuat din motive tehnice sau este ineficient este necesar drenajul chirurgical.

Terapia antibiotic va fi instituit n funcie de starea pacientului, fie empiric, fie conform antibiogramei dup aspirarea lichidului i cultur.

BIBLIOGRAFIE:

1. Men S, Akhan O., Koroglu M: Percutaneous grainage of abdominal abcess. Eur J Radiol 2002; 43(3): 204-18

2. Fulcher AS, Turner MA: Percutaneous drainage of enteric-related abscesses. Gastroenterologist.1996; 4(4): 276-85

3. Gandon Y, Mueller PR, Ferrucci JT: Abscess and intra-abdominal fluid collections. Diagnosis and percutaneous drainage. J Radiol 1989; 70(4): 235-47

4. Baker ME, Blinder RA, Rice RP: Diagnostic imaging of abdominal fluid collections and abscesses. Crit Rev Diagn Imaging 1986; 25(3): 233-785. Saber A, LaRaja R: Abdominal abscess. From eMedicine at http://www.emedicine.com/med/topic2702.htm, 2005

6. Miliaras S, Beveridge E et al: Fluid collections detected by ultrasound following uncomplicated colorectal surgery. The British Journal of Radiology 2000; 73: 1098-1099