Aspecte introductive

Procedura insolventei este o procedura colectiva (concursuala) unitara, generala, indreptata

impotriva debitorului care se afla in insolventa, avand ca scop acoperirea pasivului debitorului,

fie prin reorganizarea activitatii acestuia, sau sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana

la stingerea pasivului, sau prin faliment.

Scopul legii, prevazut in art. 2 din Legea 85/2006, consta in crearea unei proceduri colective

pentru acoperire pasivului debitorului aflat in insolventa, prin una din urmatoarele posbilitati:

Reorganizarea debitorului si a activiatii acestuia, inclusiv lichidarea unor bunuri din

averea lui pana la stingerea pasivului

Falimentul

Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este reglementata sub forma a doua proceduri

distincte:

Reorganizarea debitorului si a activiattii acestuia

Lichidarea patrimoniului, in caz de faliment

Lichidarea in caz de faliment nu trebuie precedata obligatoriu de reorganizare judiciara, deci nu

are un caracter subsidiar.1

Caracterele procedurii reorganizarii si lichidarii judiciare:

Caracterul judiciar: potrivit legii, procedura de reorganizare si lichidare se realizeaza de catre

instanta judecatoreasca, judecatorul – sindic, administratorul judiciar, lichidatorul, adunarea

creditorilor si comitetul creditorilor ( art. 4 din Legea 64/1995). Fiecare organ are atributii

1 Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial pentru invatamantul economic, Editura Universitara, 2006; pag. 275-276

stabilite de lege. Prin caracterul sau judiciar, procedura reorganizarii si lichidarii asigura

satisfacerea intereselor creditorilor, dar si protectia debitorului.2

Caracterul colectiv (concursual) – se urmareste satisfacerea interselor intereselor tuturor

creditorilor comerciantului debitor aflat in dificultate. Portivit art. 36 din Legea 64/1995, in

termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii, toti creditorii ale caror creante sunt anterioare

datei incetarii platilor, cu exceptia salariatilor, vor depune declaratia de creante in adunarea

creditorilor. Procedura de reorganizare si lichidare judiciara asigura satisfacerea tuturor

creditorilor care vin in concurs, in conditiile stabilite de lege. Prin caracterul sau colectiv,

procedura reorganizarii si lichidarii judiciare se deosebeste de procedura executarii silite din

dreptul comun, care este o executare silita individuala.3

Caracterul general si unitar: regulile dupa care se realizeaza reorganizarea activitatii

debitorului sau dupa caz, cele privind lichidarea, se aplica tuturor bunurilor din patrimoniul

debitorului.

Caracterul unitar: debitorul este supus unei singure proceduri la care participa toti creditorii,

care se desfasoara sub autoritatea instantei competente ( art. 5 Legea 64/1995).

Caracterul general – procedura reorganizarii si lichidarii se aplica oricarui comerciant aflat in

incetare de plati, indiferent de dimensiunea activitatii comerciantului.4

2Carpeneanu, Stanciu D., Procedura reorganizarii si lichidarii juduciare, Editura Atlas Lux, Bucuresti 2006, pag. 19-203 Idem, pag.214 Carpeneanu, Stanciu D., Procedura reorganizarii si lichidarii juduciare, Editura Atlas Lux, Bucuresti 2006, pag. 21

Conditiile aplicarii procedurii reorganizarii si lichidarii judiciare

In art.1 din Legea 64/1995 se precizeaza: “procedura de reorganizare si lichidare judiciara se

aplica comerciantilor persoane fizice si societati comerciale care nu mai pot face fata datoriilor

lor comerciale si care vor fi denumiti in continuare debitori”5

Potrivit Legii nr. 64/1995 , republicată şi modificată, procedura reorganizării judiciare şi

falimentului se aplică tuturor comercianţilor – societăţilor comerciale, persoanelor fizice care

acţionează individual sau în asociaţii familiale, organizaţii cooperatiste - aflaţi în stare de

insolvenţă, precum şi societăţilor agricole, ca şi oricărei alte persoane juridice de drept privat

care desfăşoară şi activităţi economice. Procedura reorganizării se va aplica în mod

corespunzător şi grupurilor de interes economic (G.I.E.) ca forme asociative cu personalitate

juridică şi scop patrimonial, potrivit art. 218 din Legea nr. 161/2003, indiferent dacă acestea au

sau nu calitatea de comerciant.6

Din textul art. 1 Legea 64/1995 rezulta doua conditii:

Debitorul sa aiba calitatea de comerciant persoana fizica sau societate comerciala

Debitorul sa fie in situatia de a nu mai face fata datoriilor sale comerciale.

Prin insolvenţă cadrul legal defineşte acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizată prin

incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile.

Insolvenţa comercială nu presupune în mod necesar şi implicit ca activul patrimoniului

debitorului să fie mai mic decât pasivul acestuia, condiţia esenţială de existenţă a stării de

insolvenţă fiind imposibilitatea debitorului de a-şi plăti datoriile.

Procedura , pur comercială prin natura ei, are de regulă caracter colectiv, concursual, general şi

unitar, având drept scop – declarat tot de către legiuitor – acoperirea integrală sau parţială a

pasivului, fie prin reorganizarea comerciantului (implicit a activităţii acestuia) sau prin lichidarea

5 Art. 1, Legea 64/19956 Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial pentru invatamantul economic, Editura Universitara, 2006; pag. 277

unor bunuri din patrimoniul său până la stingerea pasivului, fie prin declararea falimentului.

Starea de insolvenţă a debitorului trebuie să rezulte exclusiv din imposibilitatea de plată a

datoriilor. Nu va putea fi considerată stare de insolvenţă şi, pe cale de consecinţă, nu se vor

aplica regulile care guvernează procedura reorganizării judiciare şi falimentului împrejurarea în

care debitorul refuză, justificat sau nu, să onoreze debitele rezultate din raporturi contractuale sau

obligaţii ugetare.

Procedura reorganizării judiciare şi falimentului este o procedură contencioasă, în care instanţa

judecătorească, prin judecătorul sindic, exercită atribuţii de decizie şi control. Alături de instanţa

de judecată şi de judecătorul sindic mai participă la aplicarea procedurii administratorului sau

lichidatorului, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor şi comitetul asociaţilor sau

acţionarilor.

Competenţa materială în aplicarea procedurii prevăzute de Legea nr.64/1995, republicată şi

modificată, revine tribunalului ca instanţă de fond şi Curţii de Apel ca instanţă de recurs.

Competenţa teritorială revine instanţei de la sediul debitorului.

Reorganizarea constituie o operaţiune juridică ce cuprinde cel puţin două persoane juridice şi

care produce efecte creatoare, modificatoare sau de încetare a lor. În alte opinii, asemănătoare, se

consideră că reorganizarea este o operaţiune juridică ce implică două sau mai multe persoane

juridice existente sau care iau astfel fiinţă şi care produce efecte constitutive, extinctive şi

translative.7

Reorganizarea judiciara

Pentru atingerea scopului procedurii insolventei, acoperirea pasivului si activului debitorului,

legea prevede atat posibilitatea reorganizarii judiciare cat si posibilitatea lichidarii bunurilor.

In doctrina sociala, reorganizarea trebuie sa fie intotdeauna prima optiune, lichidarea fiind ultima

ratio; in timp ce in doctrina liberala, lichidarea este prima optiune in caz de insolventa. Legea

7 Turcu, Ion, Procedura insolventei comercintilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 310-312

romana acorda preferinta conceptiei sociale, care are la baza ideea de salvare a debitorului

insolvent.8

Natura juridica a planului de reorganizare

Planul de reorganizare este elementul central al procedurii de reorganizare judiciara care

cuprinde programul de plata al creantelor, in principal.

Conform art. 3, alin.(22) din Legea 85/2006, prin programul de plata al creantelor se intelege

tabelul de creante cuprins in planul de reorganizare si care este alcatuit prin raportare la tabelul

definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferenteplanului de organizare si care cuprinde:

Cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care

debitorul se obliga sa le plateasca acestora

Termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume.9

Legea 85 din 2006 da definitia reorganizarii judiciare ce se aplica debitorului, persoana juridica,

in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata al creantelor, acesta

presupunand intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, explicitandu-se si

cuprinsul posibil al acestuia.10

Intr-o opinie, planul de reorganizare este considerat un act juridic multilateral, avand o natura

complexa: contractuala, jurisdictionala si legala.11

Alta opinie considera ca planul de reorganizare este “instrument juridico-economic elaborat cu

anticipatie, cuprinzand o suita ordonata de operatiuni de natura juridica, economica si sociala,

destinate sa conduca la restructurarea si continuarea activitarii debitorului si plata pasivului

acestuia, sau daca acest lucru nu este posibil, lichidarea prin vanzarea averii debitorului in mod

8 Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei – Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.2589 Art. 3, alin (22) din Legea 85/2006 10 Rusu, Nicolae-Octavian, Consideratii privind posibilitatea modificarii planului de reorganizare si a prelungirii perioadei acestuia de executare, in Revista de Drept Comercial, Anul XVI, nr. 10-2006, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006, pag. 83-8411 Schiau, I., Regimul juridic al insolventei comerciale, Editura All Bech, Bucuresti 2001, pag. 220

ordonat, partial sau total, ca un ansamblu in stare de functionare, pentru a obtine valoarea

maxima”12

Natura juridica a planului de reorganizare are o tripla valenta: contractuala, juridica, legala.

Natura contractuala a planului de reorganizare rezulta din faptul ca planul este propus de

anumite persoane indreptatite, in primul rand de debitor si este acceptat prin exprimarea

votului de catre creditori in adunarea creditorilor; judecatorul – sindic are posibilitatea de

a confirma sau de a respinge planul, in functie de indeplinirea sau neindeplinirea

conditiilor expres prevazute de lege, fara a-l putea modifica. Astfel, planul de

reorganizare poate fi considerat ca o forma speciala de tranzactie, supusa regulilor

imperative si specifice ale legii insolventei. Faptul ca legea prevede anumite conditii de

forma si de fond cu respectarea carora trebuie obtinut si dat acordul creditorilor, nu

reprezinta o negare a caracterului conventional al planului de reorganizare.13

Natura judiciara a planului de reorganizare este data de faptul ca acesta este confirmat de

judecatorul –sindic, dupa acceptarea aceuia de catre creditori.14

Natura legala este data de faptul ca legea reglementeaza efectele acestuia fata de debitor

si creditori. Legea 64/1995 prevede ca judecatorul – sindic va confirma prin hotarare

planul acceptat de creditori, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Judecatorul

sindic nu avea caderea de a modifica planul acceptat de creditori, ci doar de a-l confirma

sau de a-l respinge in functie de indeplinirea conditiilor legale referitoare la exprimarea

acordului partilor.15

Etapele planului de reorganizare

In textul initial al Legii 64/1995 procedura planului urma sase etape:

1. propunerea planului ( art. 55)

12 Costin, M.N., Schiau, I., Prescure, T., Reorganizarea si lichidarea judiciara, pag. 6413 Rusu, Nicolae-Octavian, Consideratii privind posibilitatea modificarii planului de reorganizare si a prelungirii perioadei acestuia de executare, in Revista de Drept Comercial, Anul XVI, nr. 10-2006, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006, pag. 8514 Ibidem, pag. 8615 Ibidem, pag. 86

2. admiterea planului de catre judecatorul – sindic ( art. 62, alin. (1))

3. publicitatea planului (art. 62, alin. (2))

4. votarea planului (art. 63)

5. confirmarea planului de catre tribunal ( art. 64)

6. executarea planului

Modificarea Legii 64/1995 cu Legea 99/1999, procedura planului s-a simplificat la 5 etape:

propunerea planului ( art. 59); publicitatea planului (art. 66, alin. (2)); votarea planului (art.

67); confirmarea planului de catre judecatorul -sindic ( art. 68); executarea planului.

A fost suprimata admiterea planului de catre judecatorul – sindic, fiind inlocuita cu

confirmarea planului de catre acelasi organ, drept consecinta a transferului general de

atributii de la tribunal catre judecatorul – sindic, conform dispozitiilor art. 6 al Legii

64/1995.16

Daca s-a propus un plan, chiar si gresit sau incomplet, el nu poate fi respins de judecatorul –

sindic mai inainte de a parcurge etapele publicarii si votarii. Abia ulterior , in etapa

confirmarii, judecatorul sindic verifica atat rezultatul votului cat si fezabilitatea planului si

constatand ca planul , desi votat de creditori, nu este complet sau nu este realizabil, hotaraste

infirmarea lui.17

In Legea 85/2006 privind procedura insolventei, etapele planului de reorganizare sunt tot

sase:

1. propunerea planului de reorganizare( art. 94)

2. comunicarea si admiterea planului de catre judecatorul – sindic ( art. 98)

3. publicitatea planului de reorganizare (art. 99)

4. votarea planului (art. 100)

5. confirmarea planului de catre judecatorul - sindic ( art. 101)

6. executarea planului de reorganizare

16 Turcu, Ion, Procedura insolventei comerciantilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 33517 Ibidem, pag. 335

Calitatea persoanelor care propun un plan de reorganizare

a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, in termen de 30 de

zile de la afisarea tabelului definitiv de creante , cu conditia formularii intentiei de

reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta si in cazul in care procedura a

fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori.18

In cazul societatilor comerciale, debitorul care solicita deschiderea procedurii insolventei

trebuie sa declare eventuala intentie de reorganizare si sa prezinte o descriere sumara a

modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii. Daca nu si-a manifestat

vointa in acest sens sau declaratia sa nu este conforma cu legea, debitorul este decazut din

dreptul de a mai propune un plan de reorganizare si de asemenea daca a mai beneficiat in

ultimii 5 ani de o reorganizare judiciara. 19

b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale pana la implinirea unui termen de 30

de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa-si manifeste aceasta

intentie pana la votarea raportului prevazut in art. 59, alin. (2) din Legea 85/2006.

Raportul prevazut in articolul mai sus mentionat trebuie sa indice daca exista posibilitatea

reala de redresare a activitatii debitorului. Administratorul are dreptul, iar nu obligatia de

a propune un plan de reorganizare. 20

c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului

prevazut in art 59, alin. (2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea toatala a

creantelor cuprinse in tabelul definitiv al creantelor. 21

In cadrul cererii referitoare la deschiderea procedurii insolventei, creditorii vor face si

declaratia prevazand eventuala intentie de a participa la eventuala reorganizare a debitorului,

caz in care va trebui sa precizeze modalitatile prin care intelege sa se implice in

18 Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei – Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.26019 Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei – Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.26020 Ibidem, pag. 26021 Ibidem, pag. 261

reorganizarea. Lipsa unei asemenea prevederi in cerere nu este sanctionata cu decaderea din

dreptul de a propune un plan de reorganizare. Pentru realizarea procentului de 20% nu are

relevanta felul creantelor.22

Termenul pentru propunearea unui plan de reorganizare este de 30 de zile si se calculeaza de

la data deschiderii procedurii (art. 59, alin 4 din Legea 64/1995). Este un termen de decadere

si nu un termen de prescriptie extinctiva a dreptului la actiune.

La cererea oricarei parti interesate, judecatorul – sindic poate scurta termenele in care va fi

depus planul de reorganizare. Poate constitui motiv de scurtare a termenului: debitorul a mai

fost supus unei proceduri de insolventa in ultimii 5 ani anteriori deschiderii actualei

proceduri, iar raportul asupra debitorului este unul pesimist.23

Planul de reorganizare va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii

debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua

variante de reorganizare.

Nedepunerea unui plan de reorganizare, nerespectarea termenelor prevazute de lege, precum

si depunerea unui plan de catre un subiect fara calitate, conduce la decaderea partilor

respective din dreptul de a depune un plan sau inadmisibilitatea acestuia ( ultimul caz), duce

la trecerea , din dispozitia judecatorului – sindic, la faliment.24

Proiectul planului de reorganizare

In cazul in care se propune continuarea activitatii, proiectul planului de reorganizare va

indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului,

cu mijloacele finaciare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va

cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv în ceea ce priveste modalitatea de

selectie, desemnare si înlocuire a administratorilor si a directorilor. 25

22 Ibidem, pag. 26123 Ibidem, pag. 26224 Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei – Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.262; Art. 94, alin (5) din Legea 85/200625 Art. 95, alin (1) din Legea 85/2006

Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plata a creantelor.26

Procedura de reorganizare judiciara presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si

respectarea planului de reorganizare care poate sa prevada impreuna si separat:

a) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social

Majorarea capitalului social reprezinta o sursa financiara externa importanta pentru redresarea

unei persoane juridice aflate in dificultate financiara. Sumele aportate la capitalnu sunt purtatoare

de dobanzi, penalitati si nici nu pot fi cerute inapoi de catre cei care le-au varsat, acestia avand

dreptul la beneficii conform legii ( dividende0). Aprtul de capital poate fi facut nu numai in bani

ci si in alte bunuri mobile si imobile. 27

b) restructurarea operationala sau financiara a debitorului

Aceasta presupune schimbarea managementului, marketing-ului sau a activitatii debitorului.

Restructurarea financiara inseamna modificarea parametrilor de ordin banesc in care isi

deruleaza activitatea debitorul, in sensul reducerii cheltuielilor, a optimizarii raporturilor venituri

– incasari. Poate fi considerata restructurare financiara si atragerea de resurse financiare externe,

altele decat majorarea de capital.28

c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului

Cu pretul obtinut in urma lichidarii bunurilor, se vor plati datoriile acestuia. 29

d) Combinarea masurilor in functie de nevoile persoanei juridice in cauza

De exemplu, modificarea structurii capitalului social poate fi corelata cu restrangerea activitatii

prin lichidarea unor bunuri din avearea debitorului. 30

Planul de reorganizare trebuie sa fie realist, sa aibe sanse obiective de realizare.

Pornind de la scopul legii, anume acoperirea pasivului debitorului insolvent, legea impune ca

planul de reorganizare sa cu prinda obligatoriu programul de plata a creantelor. Legea

26 Art. 95, alin (2) din Legea 85/200627 Carpeneanu, Stanciu D., Nemes, Vasile; Hotca, Mihai Adrian, Noua Lege a insolventei – Legea 85/2006; comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2006, pag.26528 Ibidem, pag. 25629 Ibidem, pag. 26630 Ibidem, pag. 266

mentioneaza ca executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani socotitide la data

confirmarii. Durata executarii planului nu poate depasi 3 ani, dar poate fi mai scurta.31

Programul de plata al creantelor trebuie sa contina cunatumul sumelor pe care debitorul se obliga

sa le plateasca creditorilor si termenele la care debitorul urmaeaza sa plateasca aceste sume.32

Termenele de lichidare a pasivului pentru fiecare creditor constituie termene de plata a datoriilor

debitorului, in totalitate sau esalonat, fata de fiecare creditor in mod individual. Din interpretarea

textelor rezulta ca legea da libertatea persoanelor care sunt indreptatite sa propuna un plan de

reorganizare sa cuprinda in acesta termene de plata esalonate, insa cu conditia ca acestea sa nu

depaseasca termenul de 3 ani prevazut in Legea 85/2006.33

Programul de plata a creantelor devine cu titlu executoriu impotriva debitorului prin confirmarea

planului si reprezinta principiul indicator fata de care administratorul judiciar raporteaza cu

privire la buna derulare a planului de reorganizare.

Programul de plata a creantelor, care face parte din prima etapa a planului de reorganizare,

trebuie sa cuprinda cuantumul sumelor care urmeaza a fi platite de debitor, cu respectarea

urmatoarelor reguli:

1. respectarea prevederilor referitoare la creantele garantate in sensul ca niciun creditor nu

poate primi mai mult decat cunatumul creantei recunoscute in tabelul definitiv

2. niciun creditor nu poate primi mai putin decat ar primi in cazul falimentului (chiar daca

se voteaza impotriva planului)

3. toti creditorii dintr-o grupa sunt indreptatiti la acelasi procent de recuperare din valoarea

absoluta recunoscuta creantei.

4. termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume.34

31 Art. 91, alin. (3) din Legea 85/200632 Rusu, Nicolae-Octavian, Consideratii privind posibilitatea modificarii planului de reorganizare si a prelungirii perioadei acestuia de executare, in Revista de Drept Comercial, Anul XVI, nr. 10-2006, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006, pag. 9033 Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 9334 Birchall, Ana, Note de curs, Bucuresti 2012

Posibilitatea modificarii planului de reorganizare

Prin executarea planului de reorganizare se urmareste in principal achitarea datoriilor debitorului,

conform programului de plata a acestora. Prin modificarea planului de reorganizare se intelege

modificarea termenelor de plata a obligatiilor prevazute prin plan.35

Conform art. 106, alin (1) din Legea 85/2006, debitorul isi conduce activitatea sub supravegherea

administratorului judiciar. Astfel, debitorul va lua singur masurile care sunt necesare pentru

realizarea obligatiilor de plata.

Necesitatea modificarii planului de executare poate aparea in cazul in care executarea obligatiilor

de plata decurge conform planului, dar debitorul are interesul acordarii de catre creditori a unei

noi esalonari pentru consolidarea resurselor sale financiare necesare achitarii obligatiilor stabilite

in plan; cat si din motive evidente, in caul in care debitorul nu reuseste sa respecte termenele de

plata stabilite din cauza lipsei temporare, accidentale, de lichiditati.36

Art. 95 alin (3) din Legea 85/2006 prevede ca executarea planului de reorganizare confirmat nu

va putea depasi 3 ani socotiti de la data confirmarii acestuia. Rezulta ca un plan de reorganizare a

carui perioada de executare este mai scurta de 3 ani va putea fi modificat prin prelungirea

termenului de plata. Art. 95 alin (4) din Legea 85/2006 prevede ca propunerea de prelungire va

putea fi facuta de administratorul judiciar si va fi aprobata cu votul a doua treimi dintre

creditorii aflati in sold.37

Planul de reorganizare va cuprinde mentiuni referitoare la categoriile de creante care nu sunt

defavorizate, tratamentul categoriilor de creante defavorizate, daca si in ce masura asociatii cu

raspundere limitat si debitorul vor fi descarcati de categoriile de creante, in comparatie cu

valoarea ce ar fi primita prin distributie in caz de faliment. Planul va specifica masurile adecvate

pentru punerea sa in aplicare, masuri prevazute de legiuitori cu titlu de exemplu, cum ar fi:

modificarea actului constitutiv al debitorului, vizand inclusiv majorarea capitalului social,

35 Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 9436 Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 9437 Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 97

fuziunea debitorului sau absorbirea sa cu sau de catre o alta persoana juridica, conversia

creantelor, prelungirea datei scadentei, amanari, esalonari de achitare a creantelor. 38

Comunicarea planului

Planul de reorganizare va fi depus ( in copie) la grefa tribunalului si la registrul Comertului, dupa

caza la Registrul societatilor agricole, fiind comunicat debitorului, prin administratorul special,

administratorului judiciar, comitetului creditorilor si comitetului asociatilor/actionarilor.39

Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare,

judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pana la care acestea trebuie depuse, astfel incat

votarea planurilor sa se faca in aceeasi seinta a adunarii creditorilor.

Admiterea planului

In termen de 20 de zile de la inregistrarea planului, judecatorul –sindic va convoca o sedinta la

care vor fi citati cei care au propus planul si administratorul judiciar, comitetul creditorilor si

comitetul asociatilor/actionarilor, si in care planul va fi admis sau respins. Dupa audierea

peroanelor citate se poate cere opinia unui expert , practician in reorganizare si lichidare, care sa

confirme posibilitatea de realizare a planului, inainte de admiterea lui.40

Publicitatea planului de reorganizare admis

Administratorul judiciar va publica in termen de 5 zile de la depunerea planului un anunt

referitor la acest plan in Buletinul Procedurilor de Insolventa, cu mentionarea datei la care se va

vota, faptul ca se poate vota si prin corespondenta, precum si a datei de confirmare a planului..

Sedinta adunarii creditorilor pentru votarea palnului trebuie sa se tina in termen de 20 pana la 30

de zile de la publicarea anuntului.41

38 Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, Drept comercial pentru invatamantul economic, Editura Universitara, 2006; pag. 30339 Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, op.cit., pag. 303-30440 Ibidem,, pag. 30441 Ibidem,, pag. 304

Votarea planului de reorganizare

Votarea planului se face dupa urmatoarele reguli:

fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot

voteaza separat urmatoarele categorii de creante: creditorii titulari de creante garantate;

creditorii bugetari; creditorii chirografari si respectiv furnizorii fara de care activitatea

debitorului nu se mai poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti (art. 96 alin (1) din Legea

85/2006)

Un plan se considera acceptat de catre o categorie de creante daca in categoria respectiva planul

este acceptat in conditiile prevazute de lege, respectiv: de catre o majoritate de jumatate plus unu

din valoarea creantelor din acea categorei; de catre cel putin jumatate plus unu din numarul

titularilor de creante din categoria respectiva.

In situatia in care planul prevede ca, pentru creantele dintr-o anumita categorie nu se va primi

nimic, se considera ca acestea au respeins planul si nu e necesara votarea planuluide catre

creantele categoriei respective.42

Confirmarea planului de reorganizare

Planul va fi confirmat de catre judecatorul-sindic daca cel putin doua dintre categoriile de

creditori care voteaza separat acepta planul in situatia in care exista doua categorii de creditori.

Doar un singur plan de reorganizare poate fi confirmat.

In ipoteza ca niciun plan de reorganizare nu este confirmat si a expirat termenul pentru

propunerea unui plan, judecatorul – sindic va dispune inceperea procedurii falimentului.43

Votarea si confirmarea planului produc urmatoarele efecte:

- activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator

- creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate

asa cum este prevazut in plan

42 Angheni, Smaranda; Volonciu, Magda; Stoica, Camelia, op.cit., pag. 304-30543 Ibidem, pag. 305

- hotararea de confirmare a planului de reorganizare este o hotarare judecatoareasca

executorie si definitiva ( conform art. 12 alin (1) din Legea 85/2006). Obligatiile

date prin plan in sarcina participantilor la procedura, inclusiv obligatia de plata,

vor trebui executate de cei indatorati la aceasta, in primul rand de buna voie, in

conditiile prevazute de lege, sau vcand aceasta nu se realizeaza, prin executarea

silita. Prin explicitarea acestui efect al pronuntarii hotararii de confirmare, art. 101

alin (1) din Legea 64/1995 prevede ca in cazul unei executari silite, planul

confirmat urma sa fie socotit ca o hotarare definitiva impotriva debitorului. 44

Avantajele procedurii de reorganizare judiciara

Pentru o societate comerciala aflata in dificultate financiara aprobarea unui plan de reorganizare

prezinta anumite avantaje:

De la data deschiderii procedurii, în temeiul art. 41 din Legea nr. 85/2006, nici o dobîndă,

majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială nu va putea fi adăugată creanţelor

născute anterior deschiderii procedurii (cu excepţia creanţelor garantate). Astfel, prin

stoparea curgerii dobînzilor şi penalităţilor, se împiedică mărirea pasivului societăţii.  45

De la data deschiderii procedurii, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, se suspendă de

drept toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra

debitorului sau bunurilor sale, astfel că nici un creditor nu va mai putea acţiona separat în

judecată societatea aflată în insolvenţă pentru recuperarea creanţei sale. Tot în temeiul

acestui articol se suspendă orice executări silite ori popriri pe conturile societăţii. Toate

plăţile efectuate în cursul procedurii de insolvenţă se vor face printr-un cont bancar unic,

care nu poate fi oprit.46

44 Rusu, Nicolae-Octavian, op.cit, pag. 8745 Art. 41 din Legea 85/200646 Art. 36 din Legea 85/2006

Societatea faţă de care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei poate fi supusă

reorganizării judiciare pe baza unui plan de reorganizare, prin care se pot obţine şi în

anumite condiţii, chiar se pot impune, eşalonări ale plăţilor către creditori, pe perioada

reorganizării, care poate dura până la trei ani, cu posibilitate de prelungire cu încă un an.47

În cazul reorganizării judiciare, activitatea debitoarei este condusă de către un

administrator special numit de către asociaţii societăţii, care poate fi chiar fostul

administrator. Astfel, conducerea activităţii debitoarei poate rămîne în mainile fostelor

organe de conducere ale debitoarei, care sunt şi cele mai în măsură să continue activitatea

societăţii. Activitatea acestora este supravegheată de administratorul judiciar.48

În temeiul art. 77 din Legea nr. 85/2006, cererile de chemare în judecată pentru

recuperarea creanţelor sau a altor drepturi sunt scutite de taxă de timbru, ceea ce

reprezintă un avantaj în efectuarea demersurilor pentru recuperarea acestora.49

În cadrul reorganizării judiciare, societatea funcţionează după principiul „business as

usual”, ramanand un jucător pe piaţa economică, putandu-şi păstra clientela, brandul şi

patrimoniul.

Pe perioada insolvenţei, societatea nu plăteşte şi nu încasează TVA.50

Concluzii

Activitatea comerciala se fundamenteaza atat pe promovarea creditului, cat si pe securitatea si

celeritatea operatiunilor economice, acestea reprezentand functii vitale ale mediului economic

care pot fi grav afectate de declansarea insolventei comerciale.

47 Godanca – Herelea, Vasile, Avantajele procedurii de reorganizare judiciara, Foaia transilvana, articol on-line, www. ftr.ro48 Ibidem49 Art. 77 din Legea 85/200650 Godanca – Herelea, Vasile, op. cit.

Avantajele sfecifice comertului, precum rapiditate, simplitate, interes oneros, sansa castigului ,

au fost valorificate si transpuse de catre legiuitor si in situatia celor care, din diferite motive,

ameninta blocarea mecanismului regulat al incasarilor si al platilor intre comercianti, in relatiile

dinamice, multiple, complexe si continue cu diversi furnizori (creditori) si clienti ( debitori).

Toti comerciantii care si-au asumat obligatii participand la raporturile juridice sunt tinuti sa le

execute, neexecutarea unei obligatii prejudiciind nu numai pe creditorul respectivei obligatii, ci

si pe partenerii comerciali ai acestuia din urma.

Daca mecanismul se intrerupe, se blocheaza din cauza lipsei de lichiditati la o veriga din acest

circuit, activitatea mai multor comercianti, legati prin succesiunea operatiunilor lor este

amenintata. Acesti comercianti care nu mai pot face fata obligatiilor scadente pe care si le-au

asumat, sunt eliminati din sistem printr-o procedura numita “ insolventa”

In acest sens s-au adoptat succesiv Legea 64 din 1995 privind procedura reorganizarii si

lichidarii judiciare ; Ordonanta de Urgenta 58/1997, Legea 99/1999, Ordonanta de Guvern

38/2002 aprobata cu modificari prin Legea 82/2003; Legea 149/2004, Legea 249/2005 si Legea

85/2006 privind procedura insolventei.

Procedura reorganizarii judiciare cuprinde regulile care urmaresc organizarea activitatii

debitorului pe baze noi, in vederea redresarii economico-financiare si a platii creditorilor. In caz

de esec bunurile din patrimoniul debitorului sunt transformate in bani in vederea satisfacerii

creantelor creditorilor.

Reorganizarea judiciara are atat avantaje cat si dezavantaje, astfel putem mentiona ca avantaje:

- continuarea activitatii economice

- sporirea sanselor de recuperare a creantelor

- pastrarea locurilor de munca

- sansa de a reintra in sistemul economic dupa redresarea economica.

 

Ca dezavantaje:

- suspendarea oricaror proceduri judiciare impotriva debitorului

- imposibilitatea de a actualiza creanta cu dobanzi sau penalitati

- perioada lunga de timp pentru planul de redresare pana la 3 ani.

Trebuie mentionat ca sansele de reusita intr-un plan de reorganizare sunt foarte mici, doar 1%

din cazuri reusesc sa finalizeze cu succes planul de reorganizare.

Bibliografie

Stanciu D. Carpeneanu – Procedura reorganizarii judiciare, Editura Atlas Lex, Bucuresti 1996

Stanciu D. Carpeneanu, Vasile Nemes, Mihai Adrian Hotca – Noua lege a insolventei nr.

85/2006 / comentarii pe articole, Editura Hamangiu, Bucuresti 2006

Ion Turcu – Procedura insolventei comerciantilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002

Nicolae Octavian Rusu – Consideratii privind posibilitatea modificarii planului de reorganizare

si a prelungirii perioadei acestuia de executare, Revista de Drept Comercial, An XVI, Nr. 10 –

2006, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006

Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica – Drept comercial pentru invatamantul

economic, Editura Universitara, Bucuresti 2006

Ion Schiau - Regimul juridic al insolventei comerciale, Editura All Bech, Bucuresti 2001