Procedura Curs5

7/23/2019 Procedura Curs5

http://slidepdf.com/reader/full/procedura-curs5 1/9

Curs 5

30.10.2013

Participantii la procesul civil

Incompatibilitatea, recuzarea si abtinerea

Aplicabilitate

Se aplica in principal judecatorilor.

Potrivit art 54 CPC, dispozitiilor se aplica in mod corespunzator si altor

participanti, cum ar procurorul, ma!istratul asistent, asistentii judiciari, dar si

!reerilor.

"u c#iar toate cazurile de incompatibilitate se aplica acestor cate!orii, ci

dispozitiile le!ale se aplica in mod corespunzator .

Cazurile de art. 41 alin 1 sunt numai pentru judecatori $problema tine de

posibilitatea analizarii propriei #otarari. %e asemenea si alin 2 intra in aceeasi

s&era. %e la art. 42 , doar punctul 2 este aplicabil doar judecatorilor.

• Titularul cererii$ Recuzarea se &ace doar de parte . "otiunea de parte trebuie inteleasa

intr$un sens mai lar! ' un tert participant la proces, procurorul . "u intra in

cate!oria parte martorii, e(pertii, avocatii, interpretii)$ Abtinerea este un act individual al judecatorului * sau al altui participant+.

Termenul de invocare a recuzarii$ rt 41 contine trei cazuri in care incompatibilitatea este de ordine publica,

adica absoluta ' incompatibilitatea poate invocata in orice stare a

pricinii)

rt 45$ In cazurile prevazute la art. 41, judecatorul nu poate participa la

judecata, chiar daca nu s-a abtinut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea

poate invocata in orice stare a pricinii.

-ecuzarea nu poate &acuta decat daca judecatorul mai judeca in proces.

%aca judecatorul nu mai &ace parte din complet , dar se produc e&ecte, e

cerere de anulare a actelor , e apel sau recurs si c#iar contestatie in anulare.

$ Cazurile de la art. 42 sunt considerate cazuri de incompatibilitate relativa '

partea care este interesata va putea &ormula cererea inainte oricarei

dezbateri ' procesul civil este impartit in doua &aze cercetarea

judecatoreasca si dezbaterile ' punerea concluziilor pe &ond. "otiunea de

/dezbateri nu se re&era la concluziile pe &ond, ci inainte de invocarea

recuzarii inaintea oricarei discutii.



$ e(tul are in vedere si situatia in care partea a cunoscut situatia dupa

inceperea dezbaterilor, caz in care partea va trebui sa invoce motivul de

indata ce l-a cunoscut ( chiar in acea sedinta sau la termenul proim !.$ udecatorul *sau alt participant+ se poate abtine oricand.

• Forma cererii de recuzare

Procedura de solutionare a cererii de abtinere este identica cu procedura

solutionarii cererii de recuzare.

In cazurile de incompatibilitate absoluta, vericarea este destul de simpla. a art

42, notiunile de /dusmanie, /interes, /rudenie trebuie interpretate.

a cazurile de incompatibilitate absoluta, e(ista o re!ula !reerul verica

dosarul si daca constata ca e(ista un caz de incompatibilitate absoluta si va

intocmi un re&erat.

a recuzare , &orma este e in scris, e verbal in sedinta ' de multe ori

c#estiunea poate aparea c#iar in sedinta de judecata.

a abtinere, &orma este e in scris, e verbal in sedinta.

Cererea se va mentiona in inc#eiere.

In cerere se indica

$ iecare judecatorul recuzat in parte ' nu se poate &ormula o cerere princare se recuza complet.

$ Cazul de incompatibilitate$ Probele de care partea intele!e sa se &oloseasca

a(a judiciara de timbru este de 100 de lei pentru ecare membru recuzat.

bservatii

ceste cazuri reprezinta anumite situatii in care in mod constant instantele

considerau ca cererile sunt &acute in mod abuziv. e!iuitorul , vazand &recventa

lor, nu a mai lasat la aprecierea abuzului de catre instate.

6ste inadmisibila cererea de recuzare care

Cererea se re&era la alti judecatori decat cei care &ac parte din completul

caruia cauza i$a &ost repartizata aleatoriu * cererea de recuzare se judeca

de alti judecatori. Partea pentru a amana judecarea unei cauze recuza toti

judecatorii acelei instante , ast&el ca acea cauza era trimisa instantei

superioare. Clar nu se mai putea judeca in aceeasi zi si ast&el se obtinea

amanarea cauzei. + Se intemeiaza pe alte motive decat cele prevazute la art. 41 si 42 "CPC

* 7riciu aceasta mentiune vine din istorie. nterior "CPC , cazurile derecuzare erau prevazute strict de le!e si e(istau cazuri pe care partile le



considerau &oarte asemenatoare. stazi art. 42 alin. 1 pct. 13 permite

partilor sa invoce si alte cazuri de recuzare+ Se indreapta impotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de

incompatibilitate)

Atunci cand este inadmisibila cererea, ea va putea f respinsa chiar de judecatorul recuzat, nu trebuie sa dea dosarul unui alt judecator .

Cine judeca cererea de recuzare/abtinere?$ Cererea se judeca de aceeasi instanta, ind o cerere incidentala .$ In ceea ce priveste compunerea completului, re!ula este ca din acel

complet nu pot &ace parte judecatorii recuzati sau care s$au abtinut.$ %e catre un complet care il cuprinde si pe judecatorul recuzat, daca

cererea de recuzare este inadmisibila) eoria clasica spunea ca un abuz de

drept putea sanctionat prin amenda sau prin nediscutarea cererii.$ Intanta ierar#ic superioara celei sesizate, cand nu se poate &orma un

complet de judecata la intanta sesizata.

Procedura de judecata$ In camera de consiliu, &ara prezenta partilor ' are caracter secret.$ udecatorul recuzat poate ascultate. %aca asculta pe una din parti este

absolut necesar sa o asculte si pe cealalta)$ Intero!atoriul nu este admis ca proba$ Se pronunta o inc#eiere pronuntata in sedinta publica$ %aca s$a &acut si cerere de recuzare si cerere de abtinere, se judeca ai intai

abstinerea. %aca se admite cererea de abtinere, se respin!e cererea de

recuzare ca lipsita de obiect. %aca se respin!e cererea de abtinere, se va

judeca si cererea de recuzare .$ %aca cererea a &ost &acuta cu rea$credinta, instanta va putea aplica o

amenda * venit la stat + sau despa!ubiri * catre partea cealalta ) acestea

trebuie cerute +.

• Solutii posibile$ dmiterea cererii de abtinere8 recuzare

Conduce la indepartarea din cauza a judecatorului . %aca

judecatorul este sot, ruda cu un alt membru al completului, va

indepartat doar unul dintre acestia. Prin inc#eiere se va stabili si

care dintre judecatori va parasi completul. Instanta stabileste actele de procedura care se pastreaza . cestea

vor indicate in inc#eierea de admitere a cererii de abtinere8

recuzare. Inseamna, ca daca nu se mentioneaza nimic, actele se

considera desintate. In cazul in care recuzarea sau abtinerea este judecata de instanta

superioara si admite cererea, aceasta instanta va trimite cauza la o

alta instanta de acelasi !rad.

• Reimul juridic al incheierii



$ %i&era dupa cum vorbim de abtinere sau recuzare, admitere sau

respin!ere.$ In cazul abtinerii, indi&erent daca s$a admis sau s$a respins , inc#eierea nu

este supusa niciunei cai de atac.$ In cazul cererii de recuzare, daca s$a admis cererea, inc#eierea nu este

supusa niciunei cai de atac, pentru ca cel care a invocat$o a avut casti! decauza, iar celalta parte nu justica interes.

$ Inc#eierea prin care s$a respins cererea de recuzare se poate ataca, insa

nu de indata. rt 53 Incheierea prin care s-a respins recuzarea poate

atacata numai de parti, odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza.

"and aceasta din urma hotarare este denitiva, incheierea va putea

atacata cu recurs, la instanta ierarhic superioara, in termen de # zile de la

comunicarea acestei hotarari. $ Apel daca admite, instanta de apel va re&ace toate actele si daca

apreciaza necesar va re&ace si probele administrate. "u se va trimite cauza

spre rejudecare. Instanta de apel este si ea instanta de &ond si poate

re&ace actele si sa administreze probe.$ Recurs daca admite, cauza se trimite spre rejudecare, e la instanta de

apel, e la prima instanta.

• Soarta procesului pe durata judecarii cererii de abtinere/ recuzare!$ In caz de abtinere ' pe durata solutionarii nu se &ace niciun act de

procedura)$ In caz de recuzare ' nu se determina suspendarea procesului) pronuntarea

se va &ace numai dupa solutionarea cererii de recuzare.$ ceasta prevedere este noua in "CPC . 9CPC prevedea ca atat timp nu se

pronunta cererea de recuzare, procesul era suspendat de drept.$ %aca se admite cererea, cauza ar trebui repusa pe rol si noua compunere

sa mai procedeze inca o data la audierea partilor si , eventual, re&acerea

actelor de procedura.



Partile

Poarta mai multe denumiri, in &unctie de pozitia lor procesuala .

$ -eclamant' parat$ pelant$intimat$ -ecurent$intimat$ Parat$reclamant ' reclamant$parat$ Contestator 'intimat$ Creditor 'debitor *e(ecutare silita+

Coparticiparea procesuala " litisconsortiul procesual#

$ ctiva$ Pasiva$ :i(ta

Subiectiva $ decur!e din interesul de a impreuna la judecata . 6(

coproprietarii unui bun comun biectiva$ coparticiparea decur!e din stransa le!atura a unor cereri ,

posibil individual &acute. pare , de obicei, prin cone(area unor dosare.

acultativa ' reprezinta re!ula. 6a decur!e din vointa unor parti, dar &ara a

avea o importanta determinanta privind admisibilitatea cereriibli!atorie ' in procesele de partaj. "CC ' trebuie sa !ureze toti

coproprietarii sub sanctiunea nulitatii. tunci cand se cere anularea unui

act semnat de mai multe persoane sau atunci cand se solicita nulitatea

absoluta a unui ast&el de act trebuie c#emate in judecata toate aceste

persoane.

%aca nu ar e(ista coparticipare procesuala obli!atorie, nu s$ar mai justicainstitutia introducerii &ortate a unor persoane in cauza.

Raportul intre coparticipanti

Principiul ' independenta procesuala a partilor ' actele &acute de unii nici nu

prota, dar nici nu dezavantajeaza pe altii. 6(ista mai multe parti si numai una

ataca #otararea , apelul il vizeaza numai pe cel care invoca apelul, pentru restul

#otararea este dentiiva. ceeasi situatie se intampla si in cazul c#eltuielilor de

judecata, ecare parat va suporta c#eltuielile de judecata a&erente cererilor

&acute impotriva lui .



$%ceptia' intinderea e&ectelor actelor &avorabile * acte si termene +$ in cazul in

care o impune natura raportului juridic dedus judecatii sau dispozitiile le!i.

"CPC ' art 41;$ In cazul in care sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna,

cererea de perimare ori actul de procedura intrerupator de perimare al unuia

foloseste si celorlalti. Por parti cu opinie

concurenta sau c#iar diver!enta.

%aca una dintre parti ia initiativa apelului si pierde , c#eltuielile de judecata nu se

e(tind si asupra celorlalti care nu au &acut apel .

Cei care beneciaza de e(tinderea e&ectelor actelor de procedura si termenelor

vor continua sa e citati daca nu au termene in cunostinta.

Partile au drepturi, dar au si obli!atii. <na dintre cele mai importante obli!atii

este inscrisa la art. 10

$bligatiile partilor in desfasurarea procesului %rt. 1&

(1! 'artile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea

si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa isi probeze pretentiile si

apararile, sa contribuie la desfasurarea fara intarziere a procesului, urmarind, tot

astfel, nalizarea acestuia.

(! )aca o parte detine un mijloc de proba, judecatorul poate, la cererea

celeilalte parti sau din ociu, sa dispuna infatisarea acestuia, sub sanctiunea

platii unei amenzi judiciare.

Contrar bune$credinta este abuzul de drept ' e(ercitarea unui drept recunoscutde le!e potrivit &ormelor sale e(terioare cu deturnarea scopului, urmarind un alt

scop decat cel pentru care a &ost recunoscut .

Partea care savarseste un abuz de drept poate obli!ata la plata unor amenzi

sau la plata unor daune catre partea prejudiciata *materiale sau morale+.

alta sanctiune poate respin&erea actului &ara a analizat pe &ond.

6(emple cele de la recuzare, introducerea unei cereri de c#emare in judecata

&ara punere in intarziere *paratul ar putea sa ac#ieseze la pretentii si reclamantul

va obli!at la plata c#eltuielilor de judecata. %eci, reclamantul ar pierde ta(a detimbru, c#eltuielile de judecata, dar si dobanzile+, &ormularea unor cai de atac

neintemeiate+

Participarea tertilor la proces

&oluntare$ Interventia voluntara

Principala$ in interes propriu

ccesorie ' in interesul altuia

Fortate

$ C#emarea in judecata a altor persoane$ C#emarea in !arantie$ ratarea titularului dreptului



$ Introducerea in cauza, din ociu, a altor persoane

Prin tert nu se intele!e martor, e(pert, specialist si nici reprezentantul pertilor, ci

este vorba despre terti care isi disputa drepturi sau interese in le!atura cu

obiectul dedus judecatii. 6i au statura unor veritabile parti.

'( 'nterventia voluntara

'nterventia principala este mijlocul procesual prin care un tert intervine in

procesul dedus intre parti atunci cand pretinde dreptul dedus judecatii sau un

drept strans le!at de acesta.

'nterventia accesorie ' tertul intervine in procesul inceput intre alte persoane

pentru a sprijini apararea uneia dintre parti. ertul nu invoca niciun drept propriu,

ci el vrea doar ca una dintre parti sa casti!e procesul.

)bs

In ambele cazuri tertul intervenient trebuie sa justice un interes, numai

e(istenta dreptului distin!e intre cele doua &orme de interventie. Solutia din acel

proces ar putea in=uenta drepturile sale.

In cazul interventiei accesorii, un e(emplu &recvet revedica un bun de la 7 , iar

tertul C ar avea un drept de dobandire al bunului de la 7 pentru ca a semnat cu

acesta o promisiune de vanzare$cumparare. tunci el are interes ca procesul sa

e casti!at de 7 pentru ca acesta din urma sa$si indeplineasca promisiunea.

<n alt e(emplu este reprezentat de cei care au contracte in des&asurare cu o

anumita persoana. st&el ei au tot interesul care cocontractantul lor sa$si

pastreze dreptul.

Admisibilitate

$ Intervenia principala nu este admisibila in materii precum cereri cu

caracter personal * materia liatiei , divort+, liti!ii individuale de munca ,

actiuni posesorii *opinie 7riciu ' tertul trebuie sa invoce un drept, ori

actiunea posesorie nu invoca apararea unui drept +

$ Interventia accesorie, de principiu, este admisa in toate cauzele ) totusi nueste admisibila in procesele cu caracter strict personal.

'nterventia principala 'nterventia accesorieForma in scris, in &orma cererii de

c#emare in judecata * &orma prevazuta

la art. 1;4+, se timbreaza ca o cerere

de c#emare in judecata

Forma in scris , in &orma prevazuta de

art. 14> "CPC *alte cereri+) se timbreaz

cu o suma (a *invariabila +) are natura

unei alte aparari.Termen

$ Pana la inc#iderea dezbaterilor in

&ata primei instante)6a aduce o

pretentie noua )$ In apel, numai cu invoirea

Termen in tot cursul procesului ,

pentru c este o simpla aparare, ast&el

ca nu se pun probleme le!ate de dublul

!rad de jurisdictie.



partilor , pentru ca daca s$ar &ace

direct in apel, ar o dero!are de

la re!ula dublului !rad de

jurisdictie$ %aca recursul dispune casarea

cu trimitere la apel sau lainstanta principala, se va putea

&ace cerere de interventie

principalaCompetenta de judecata!

$ Instanta care judecata cererea

principala)$ Se poate disjun!e ' atunci cand

judecata cererii de interventie

intarzie judecata cererii

principale.$ Sunt cazuri in care stransa

le!atura dintre cele doua este

atat de mare, incare disjun!erea

nu poate opera . %e e( partajul$ "u se poate disjun!e , daca

tertul pretinde pentru sine c#iar

dreptul dedus judecatii sau o

parte din acesta. rebuie sa e

vorba de un drept strans le!at de

dreptul de dedus judecatii.

$ %aca s$a admis disjun!erea,instanta care judeca cererea

principala ramane competenta,

dar se judeca separat. :ai mult

-e!ulamentul de &unctionare a

instantelor precizeaza ca cererea

se va judeca c#iar de acelasi

complet.

Competenta de judecata

$ Instanta care judeca cererea

principala)$ "u e(ista posibilitatea

disjun!erii. %aca s$ar disjun!e ,

ar o cerere &ara obiect, nu ar

indeplini conditiile cererii dec#emare in judecata .

'ndependenta procesuala!

$ Poate &orma orice acteprocesuale . Intervenientul are

drepturile unui reclamant.$ Poate ataca #otararea$ Cererea de interventie se

judeca , c#iar daca partile initiale

renunta, tranzactioneaza etc.

'ndependenta procesuala

$ "umai actele ce nu contravininteresului partii)

$ Calea de atac &ormulata de

intervenient este neavenita,

daca nu este promovat de parte

sau daca aceasta a renuntat,

perimat, nu s$a judecat in &ond.

Asemanari

mbele sunt supuse unei proceduri de admitere in principiu.



$ %in momentul introducerii cererii, ea se comunica partilor initiale. poi are

loc procedura de admitere in principiu.$ re loc cu ascultarea partilor si a intervenientului, c#iar daca nu este parte.

6l va ascultat e(clusiv cu privire la admisibilitatea in principiu.$ ertul trebuie sa justice un interes, iar in cazul interventiei principala si un

drept.$ Instanta trebuie sa verice le!atura sucienta dintre pretentia tertului si

proces.$ Se mai verica in apel si consimtamantul celorlalte parti$ Se pronunta o inc#eiere de admitere in principiu sau de respin!ere .$ Inc#eierea de admitere in principiu se ataca numai odata cu &ondul .$ Inc#eierea prin care se respin!e admiterea in principiu va atacata

separat de &ond in termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea

prezenta si in termen de 5 zile de la comunicare pentru partea in lipsa.$ Se ataca numai cu apel la instanta ierar#ic superioara si cu recurs , daca

este data in &ata unei instante de apel.

$ udecata pricinii principale se suspenda pe perioada solutionarii admiteriiin principiu.

$ %aca se admite apelul sau recursul , cauza se trimite la instanta care a

respins cererea pentru a se judeca pricina impreuna cu intervenientul.

$*ectele admiterii in principiu!

o Se investeste instanta cu o cerere * la interventia principala+

o Intervenientul dobandeste pozitia si drepturile unei parti ) opereaza o

proro!are de competenta) punerea in intarziere, dreptl devine liti!ios) seintrerupe prescriptia * la interventia principala+)o In cazul cererii de interventie principala, instanta va acorda un termen

pentru depunerea intampinarii.o Impotriva cererii de interventie , reclamantul din procesul initial , va putea

&ormula si cerere reconventionala .o Intervenientul ia procedura in care se a=a ' lui nu I se vor comunica actele

anterioare, nu se vor re&ace probele administrate pana la momentul

interventiei lui.o Intervenientul va putea solicita probe.

Solutii

$ a cererea de interventie principala. %aca intervenientul pretinde acelasi

drept cu cel pretins de reclamant , daca se admite cererea reclamantului

se respin!e cererea intervenientului si invers.$ a cererea de interventie accesorie, soarta ei depinde de solutia privind cel

pentru care a intervenit.

Procedura Curs5

Documents

Transcript of Procedura Curs5