PROCEDURA INSOLVENTEIETAPE PROCEDURALE Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.ETAPA 1 DESCHIDEREA PROCEDURIIProcedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunalde catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.A. Deschiderea procedurii la cererea creditorului.Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va preciza:a) cuantumul si temeiul creantei;b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare.Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.B. Deschiderea procedurii la cererea debitoruluiDebitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum30 de zile de la aparitia starii de insolventa.Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.Procedura generala sau procedura simplificata?Procedura generalaprevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):1. societatile comerciale;2. societatile cooperative;3. organizatiile cooperatiste;4. societatile agricole;5. grupurile de interes economic;6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.Procedura simplificataprevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:a) comercianti, persoane fizice, actionand individual;b) asociatii familiale;c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor;2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;3. administratorul nu poate fi gasit;4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) in termenul prevazut de lege;e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a procedurii toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea in insolventa, in insolvency, en procedure collective.Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, in conditiile prevazute la alin. (1), mentiunea in reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz, in faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea in procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea in faliment, in bankruptcy, en faillite.ETAPA 2 PROCEDURA GENERALA A INSOLVENTEI. Termen pentru depunerea actelor de catre debitor 10 de zile de la deschiderea procedurii.In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1). Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale facute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau inregistrarii in registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.Interval pentru efectuarea notificarilor catre creditori, debitoare, Registrul Comertului, Institutii bancare, asociati 3 zile de la deschiderea procedurii.In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, in conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea mentiunii.Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strainatate au reprezentanti in tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie si in Buletinul procedurilor de insolventa. Termen pentru depunerea raportului prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala , efectuarea inventarierii, sigilarii activelor debitoarei. 30 de zile de la depunerea actelor.Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala.Raportul va indica daca debitorul se incadreaza in criteriile prevazute lde lege si, in consecinta, trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz in care va cuprinde documentele doveditoare si propunerea de intrare in faliment in procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare in faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special, depunand la instanta, odata cu cererea, dovada indeplinirii procedurii de notificare.Judecatorul-sindic va supune propunerea privind intrarea in faliment a debitorului, in procedura simplificata, dezbaterii partilor intr-o sedinta publica care va avea locin maximum 20 de zilede la primirea raportului administratorului judiciar.In acest interval administratorul va efectua o examinare a situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 si 35 si totodata se va efectua inventarierea, sigilarea activelor debitoarei. Termen pentru depunerea raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila 60 de zile de la deschiderea procedurii. Concomitent se vor formula actiuni in vederea actelor fraudululoase intocmite de debitoare in detrimentul creditorilor.Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate, va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.In cazul in care debitorul nu se incadreaza in criteriile prevazute la art. 1 alin. (2), raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, in acest caz, va propune intrarea in faliment.In cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul ori mai multi creditori.Propunerea privind intrarea in faliment a debitorului, in procedura generala prevazuta la alin. (2), va fi supusa aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.In cazul in care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare in faliment, judecatorul-sindic va dispune, in termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, intr-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului prevazut la alin. (1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz, la registrul in care este inmatriculat debitorul si va fi comunicata debitorului.In acest interval administratorul va avea in vedere si :- introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;- mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;- cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale.Termen pentru depunerea cerererilor de admitere a creantelor si afisarea Tabelului Preliminar maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii.Este dispus de catre judecatorul sindic prin sentinta. In acest interval administratorul primeste declaratiile de creanta, le va analiza. Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.Toate creantele prezentate pentru a fi admise si inregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori.Administratorul judiciar va proceda de indata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante. In vederea indeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitandu-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare.Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.Creantele constand in obligatii care nu au fost calculate in valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si inscrise in tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii impotriva calculului facut de administrator pentru astfel de creante.Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului, precizand ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar.La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru care creantele au fost trecute partial in tabel sau au fost inlaturate.Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, intocmindu-se in acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii inscrisi in tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar va trimite de indata notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial in tabelul preliminar de creante sau inlaturate, precizand totodata si motivele.. Termen pentru solutionarea contestatiilor si afisarea Tabelului Definitiv maximum 30 de zile de la afisarea tabelului preliminar.Totodata se va intocmi proiect de plan de reorganizare, identificarea posibilelor surse de redresare.Termen pentru convocarea Adunarii creditorilor 60 de zile de la deschiderea procedurii.Este dispus de catre judecatorul sindic prin sentinta de deschidere a procedurii, dar poate fi convocata ori de cate ori este necesar, sau la cererea creditorilor detinand creante de cel putin 30% din masa credala.Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar.Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, in termen de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor.Administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, poate propune un plan de reorganizare, cu condoitia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prin care sa propuna continuarea perioadei de observatie din procedura general.In cazul in care judecatorul sindic considera ca sunt intrunite conditiile legale de admitere in principiu a planului, acesta va fi supus votului Adunarii Generale.Daca planul este admis si confirmat de catre judecatorul sindic, se trece la procedura reorganizarii.Dupa ce s-a primit confirmarea planului de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul aprobat.Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricand judeca torului-sindic sa aprobe intrarea in faliment. Inregistrarea cererii de aprobare a falimentului nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii de ca tre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor.De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, care va fi avizata de comitetul creditorilor.ETAPA 3 PROCEDURA FALIMENTULUI.Apare fie ca urmare a deschiderii procedurii simplificate, cand sunt intrunite conditiile legii mentionate mai sus, fie prin respingerea planului de reorganizare, fie prin procedura generala in cazul in care nu a fost propus un plan in termenul legal.Ca urmare a deschiderii acestei proceduri in termen de maxim60 de zile se va intocmi tabelul definitiv.Masuri premergatoare lichidarii 30 zile.Dintre actiunile posibile de efectuat in aceasta perioada enumeram:- identificarea bunurilor debitoarei.-vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinand averii debitorului;- in situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor ;- clarificarea situatiei juridice a activelor.- efectuarea documentatiei cadastrale (daca este cazul).- in timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor incheierea unor contracte cu societati de paza pentru protectia bunurilor.- in aceasta perioada se vor depune diligente in vederea arhivarii documentelor debitoarei.- inchiderea cartilor de muncaConvocarea Comitetului/Adunarii Creditorilor pentru prezentarea situatiei bunurilor si aprobarea strategiei pentru valorificarea acestora, precum si stabilirea arhivarului 7 zileEvaluarea bunurilor Arhivarea documentelor debitoarei 15 zileConvocarea Adunarii Creditorilor pentru prezentarea raportului de evaluare si stabilirea modalitatii de valorificare a activelor 7 zileValorificarea activelor prin organizarea de licitatii 30 zile- Intocmirea caietelor de sarcini- Efectuarea formalitatilor de publicitate- Organizarea licitatieiLichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vandute in bloc ca un ansamblu in stare de functionare sau individual. Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul de vanzare corespunzator.Lichidatorul va angaja, in numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, in conformitate cu standardele internationale de evaluare.In functie de circumstantele cauzei si pe cat posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atat individual, cat si in bloc; prin bloc, ca ansamblu functional, se intelege o parte sau toate bunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un pret nedefalcat pe bunurile componente.In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parte interesata.Raportul prevazut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vanzare in bloc, dupa cum urmeaza:a) vanzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;b) vanzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, cu precizarea pretului minim propus. In acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vanzarii bunurilor, iar daca pretul minim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va intruni din nou pentru a decide daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treaca la vanzarea individuala a bunurilor;c) vanzarea la licitatie.Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da dispozitie lichidatorului, prin incheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propuse in raport.Prevederile alin. (1)-(4) se aplica in mod corespunzator si pentru autorizarea vanzarii in bloc a creantelor detinute de debitor impotriva unor terte persoane.Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea generala a creditorilor.Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii, sunt acceptate supraoferte.Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunand votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vanzare.Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vanzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator in ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare.Intocmirea actelor de adjudecare sau a altor documente de tranfer de proprietate 3 zileLichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul prevazut la art. 4 alin. (2) si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic.Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi inscris, in cazul imobilelor, in registrele de publicitate imobiliara.Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.In termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile.Distribuirea catre creditori a sumelor incasate pentru debitoare 20 zile de la data incasarii sumelor.Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.In termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile. Se va face de catre lichidatorul judiciar, in ordinea impusa de lege, prin virarea banilor in conturile indicate de creditori.ETAPA 3 INCHIDEREA PROCEDURII.Intocmirea raportului final de activitate. 7 zile- Comunicarea raportului final catre toti creditorii- Intocmirea bilantului de lichidare- Afisarea raportului final la instantaIn orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege,daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat.O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora.Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului.Prin inchiderea procedurii, judecatorul-sindic, lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.ETAPA 4 ATRAGEREA RASPUNDERII MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE.Pe tot parcursul procedurii, incepand cu momentul depunerii raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila aceasta situatie, administratorul judiciar sau lichidatorul poate propune judecatorului sindic ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) vor intra in averea debitorului si vor fi destinate, in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului.Masuri asiguratorii si executarea silita.Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie. Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 138.Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, in conformitate cu prevederile prezentei legi, in temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator.http://radusiasociatii.ro/procedura-insolventei-etape-proceduraleEtapele procedurii insolventeiProcedura insolventei de desfasoara in mai multe etape, prezentate in cele ce urmeaza.1. Cererea de deschidere a procedurii insolventei.Procedura insolventei va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege. Debitorul este obligat sa se adreseze tribunalului cu o cerere de deschidere a procedurii insolventei in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. Orice creditor este indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei daca detine asupra debitorului prezumat in insolventa o creanta certa, lichida si exigibila in cuantum de minim 45.000 lei mai veche de 90 de zile.2. Contestatia debitorului/ Solutionarea contestatiei debitorului/ Solutionarea cererii de deschidere a procedurii insolventei de catre judecatorul sindic/ Alte masuri.Judecatorul sindic va comunica cererea de deschidere a procedurii insolventei in copie debitorului, iar debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa in termen de 10 zile de la primirea copiei. Daca judecatorul sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor. Daca judecatorul sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura insolventei.In cazul cererii de deschidere a procedurii formulata de catre debitor, judecatorul sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii insolventei.3. Opozitia creditorilor.In termen de 10 zile de la primirea notificarii cu privire la deschiderea procedurii insolventei la cererea debitorului, creditorii pot formula opozitie la incheierea de deschidere a procedurii. In caz de admitere a opozitiei creditorilor, judecatorul sindic va revoca prin sentinta, incheierea de deschidere a procedurii insolventei.4. Formele procedurii insolventei.Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei (Legea insolventei) reglementeaza doua forme ale procedurii insolventei, respectiv (a) procedura generala si (b) procedura simplificata.(a) Procedura generala reprezinta procedura prin care un debitor aflat in stare de insolventa dar care nu indeplineste conditiile prevazute de Legea insolventei pentru a fi supus procedurii simplificate intra succesiv in perioada de observatie, si, ulterior, fie in reorganizare judiciara, fie direct in faliment.(b) Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul care indeplineste anumite conditii prevazute de Legea insolventei (cum ar fi spre exemplu: nu detine nici un bun in patrimoniul sau actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite, administratorul nu poate fi gasit etc.) sau la cererea sa, intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie scurta de maximum 50 de zile.Perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului de reorganizare sau, dupa caz, a intrarii in faliment. In perioada de observatie se vor stabili cauzele are au condus la starea de insolventa si cine este raspunzator pentru aceasta, daca sunt sanse de reorganizare precum si care este activul si pasivul debitorului.5. Notificarea creditorilor.Prin hotararea de deschidere a procedurii insolventei judecatorul sindic va desemna un practician in insolventa in calitate de administrator judiciar sau, dupa caz, in calitate de lichidator care va conduce sau va supraveghea activitatea debitorului si care va efectua notificarea creditorilor cunoscuti. Notificarea va cuprinde termenele fixate prin sentinta de deschidere a procedurii ca fiind necesare pentru derularea operatiunilor de mentionare a creantelor in tabelul creditorilor.6. Recursul.Hotararile pronuntate de catre judecatorul sindic pot fi atacate cu recurs. Termenul de recurs este de 7 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu prevede altfel.7. Inregistrarea cererilor de admitere a creantelor.Creditorii vor formula cereri de admitere a creantelor asupra averii debitorului. Termenul limita va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii.8. Verificarea creantelor, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului preliminar de creante.Administratorul judiciar/ lichidatorul va verifica creantele, va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului.9. Contestatiile la tabelul preliminar.Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/ lichidator in tabelul preliminar de creante. Contestatiile trebuie depuse la tribunal in termen de 5 zile de la publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa a tabelului preliminar.10. Solutionarea contestatiilor/ Definitivarea tabelului creantelor.Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/ lichidatorul va inregistra, imediat, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului. Tabelul definitiv de creante cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solu-tionarii contestatiilor.11. Reorganizarea judiciara.Reorganizarea judiciara este procedura care se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare.12. Propunerea planului de reorganizare.Urmatoarele persoane pot propune un plan de reorganizare: debitorul, administratorul judiciar si creditorii detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante. Nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite de legea insolventei.13. Votarea/ Confirmarea planului de reorganizare.Cu privire la plan se va vota in adunarea creditorilor. Planul de reorganizare este supus confirmarii de catre judecatorul sindic. Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricand judecatorului sindic sa aprobe intrarea in faliment.14. Falimentul.Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat. Judecatorul sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere intrarea in faliment.15. Notificarea creditorilor dupa intrarea in faliment.Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune ridicarea dreptului de administrare al debitorului, in cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, iar in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar, care va notifica creditorii.Notificarea in cazul intrarii in faliment prin procedura generala va cuprinde termenele fixate prin sentinta de deschidere a procedurii ca fiind necesare pentru derularea operatiunilor de mentionare a creantelor in tabelul suplimentar, respectiv in tabelul definitiv consolidat. In cazul intrarii in faliment prin procedura simplificata, lichidatorul va trimite o notificare creditorilor prevazuti la punctul 5 privind intrarea in procedura falimentului.16. Inregistrarea cererilor de admitere a creantelor.Creditorii vor formula cereri de admitere a creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii. Termenul limita va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment.17. Verificarea creantelor, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului suplimentar.Lichidatorul va verifica creantele mentionate la punctul 16, va intocmi si va inregistra la tribunal tabelul suplimentar de creante.18. Contestatiile la tabelul suplimentar.Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/ lichidator in tabelul suplimentar. Contestatiile trebuie depuse la tribunal in termen de cel putin 10 zile inainte de data stabilita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat.19. Intocmirea tabelului definitiv consolidat.Tabelul definitiv consolidat cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar.20. Inventarierea/ Sigilarea/ Lichidarea bunurilor din averea debitorului.Lichidatorul judiciar inventariaza, sigileaza, evalueaza si valorifica bunurile din averea debitorului. Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau de lichidator, in exercitiul atributiilor sale prevazute de lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii. Bunurile vor putea fi vandute in bloc - ca un ansamblu in stare de functionare - sau individual. Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Fondurile obtinute din lichidarea bunurilor debitorului vor fi distribuite in ordinea prevazuta de Legea insolventei.21. Ordinea de distribuire a creantelor.Ordinea de distribuire a sumelor realizate in urma lichidarii prin vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare este urmatoarea:1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective;2. creantele creditorilor garantati nascute in timpul procedurii de insolventa dupa confirmarea planului de reorganizare, ca parte componenta a planului de reorganizare (aceste creante cuprind capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel);3. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile, pentru creantele nascute inainte de deschiderea procedurii.Ordinea de plata a altor creante in cazul falimentului este dupa cum urmeaza:1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii;2. creantele izvorate din raportul de munca;3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;4. creantele bugetare;5. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;6. alte creante chirografare;7. creantele subordonate in urmatoarea ordine de preferinta:(a) creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;(b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.22. Inchiderea procedurii.Dupa lichidarea bunurilor din averea debitorului, lichidatorul va supune judecatorului sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale. O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. O procedura de faliment sau o procedura care incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, va fi inchisa atunci cand judecatorul sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca.

https://www.bcrclubantreprenori.ro/ghid/afiseaza/406/etapele-procedurii-insolventei/Noul Cod al insolventei: Deschiderea falimentului in procedura de observatie si de reorganizare, o masura cu doua taisuriCreditorii vor putea sa solicite, in anumite conditii, deschiderea procedurii falimentului fata de debitor atat in timpul perioadei de observatie, cat si in decursul reorganizarii, se mentioneaza in Noul Cod al insolventei. Masura reprezinta un instrument de presiune, dar si un factor perturbator, considera Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al Casei de Insolventa Transilvania. Acesta ne-a declarat ca noile reglementari privind insolventa cuprind atat avantaje, cat si dezavantaje, insa depinde de perspectiva din care sunt analizate, adica a creditorului sau a debitorului.Noul Cod al insolventei, in vigoare din 28 iunie, cuprinde masuri, care in functie de perspectiva din care sunt analizate, pot reprezenta fie un avantaj, fie un dezavantaj pentru firme, consideraVasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.Caracterul benefic al unei masuri trebuie analizat din punctul de vedere atat al firmei in calitatea sa posibila de debitor, cat si in cea de creditor, a declarat pentru AvocatNet.ro Vasile Godinca-Herlea.De cealalta parte, dezavantajele depind, potrivit aceleiasi surse, de punctul de vedere sau mai bine zis de rolul unei intreprinderi in cadrul procedurii. Prin urmare, in mare parte acestea sunt in oglinda cu avantajele, astfel ca ceea ce reprezinta un avantaj pentru creditor, aproape intotdeauna este un dezavantaj pentru debitorul sau.De asemenea, noua lege va avea, in general, in opinia CITR, un efect relativ dediminuare a sanselor de redresarea activitatii debitorilor supusi procedurii insolventei. Prin instituirea pragurilor de propunere a planului de reorganizare vor fi votate si confirmate mai putine planuri, in schimb, acelea care trec de aceasta etapa vor fi mai eficiente, a adaugat sursa citata.Deschiderea falimentului: instrument de presiune si factor perturbatorO masura inclusa in noile reglementari privind insolventa, care poate aduce atat avantaje, cat si dezavantaje, este cea referitoare ladeschiderea procedurii falimentului.Mai exact, Noul Cod al insolventei ofera un nouinstrument de presiune creditorilor curenti, care in anumite conditii vor putea solicita deschiderea procedurii falimentului fata de debitorul rau-platnic, atat in cadrul perioadei de observatie, cat si in decursul reorganizarii, a declarat pentru AvocatNet.ro Vasile Godinca-Herlea."Aceasta masura va reprezenta in mod cert unfactor perturbatorpentru activitatea companiei si pentru sansele sale de reorganizare. Compania va trebui sa renunte la o parte extrem de necesara a capitalului sau de lucru, pentru a indeparta amenintarea reprezentanta de posibilitatea ca orice creditor curent nemultumit sa solicite intrarea sa in faliment", a subliniat asociatul coordonator al Casei de Insolventa Transilvania.Cu alte cuvinte, deschiderea procedurii falimentului, atat in perioada de observatie, cat si in cea de reorganizare reprezinta un avantaj pentru creditori, insa un dezavantaj pentru debitori.Potrivit Legii nr. 85/2014,titularul unei creantecurente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar sau de catre judecatorul-sindic si al carei cuantum depaseste valoarea-pragpoate solicita pe parcursul duratei perioadei deobservatiedeschiderea procedurii de faliment al debitoruluidaca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii de catre administratorul judiciar sau a hotararii instantei de judecata.De asemenea, daca pe parcursul perioadei dereorganizaredebitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii sale aduce pierderi sau se acumuleaza noi datorii catre creditorii din cadrul procedurii, atunci oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricand judecatorului-sindic sa dispuna intrarea in faliment a debitorului. Cererea se judeca de urgenta si cu precadereInregistrarea cererii nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.Totodata,titularulunei creante curente, certe, lichide si exigibile mai veche de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag,poate solicita, oricand in timpul planului dereorganizaresau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment, se mentioneaza in noile dispozitii. Cererea sa va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor.Procedura falimentului ar putea avea prezenta totusi si un avantaj pentru firme.Conform lui Vasile Godinca-Herlea, procedura falimentului poate fi inchisafara radierea societatii, in cazul in care toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc sumele ce li se datoreaza in perioada de observatie sau renunta la judecata in perioada de observatie."Daca toti creditorii inscrisi in tabelul definitiv al creantelor primesc sumele ce li se datoreaza in perioada de observatie sau renunta la judecata in perioada de observatie, judecatorul-sindic va dispune inchiderea procedurii, fara a dispune radierea debitorului din registrul in care este inregistrat", se precizeaza in Noul Cod al insolventei.Cand isi poate continua debitorul activitatea, fara intruziunea unor terti?In calitate de debitor, instanta de apel are posibilitatea sa suspende insasi sentinta de deschidere a procedurii insolventei impotriva companiei, pana la judecarea apelului formulat impotriva acestei hotarari, a declarat Vasile Godinca-Herlea. In acest caz, debitorul isi va putea continua activitatea normal, fara sa poarte "stigmatul" deschiderii procedurii si fara sa suporte intruziunea unor terti, a continuat acesta.De asemenea, introducereatestului creditorului privatcreeaza o situatie mai relaxata in ceea ce priveste acceptul creditorului bugetar pentru planul de reorganizare, sustine specialistul.Prin noua prevedere se asigura mai multe sanse de reusita reorganizarii companiei si se evita atitudinea prea precauta manifestata anterior de creditorul fiscal, a continuat asociatul coodonator al Casei de Insolventa Transilvania.Noul Cod al insolventei stabileste ca testul creditorului privat reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment.Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus.Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment.Un alt beneficiu al noilor reglementari privind insolventa, este, in opinia lui Vasile Godinca-Herlea, relativaclarificare a mecanismului super-prioritatiiaferente finantarilor acordate debitoarei in perioada de observatie."Mai mult, un creditor nu mai este nevoit sa cheltuie resurse de timp si de bani pentru a depune si declaratii de creanta, in cazul in care a formulat cerere introductiva, aceasta fiind considerata de drept o cerere de inregistrare la masa credala. Seria consistenta de exceptii de la principiul suspendarii de drept a actiunilor judiciare, extrajudiciare sau a executarilor silite individuale, va permite creditorilor o realizarea mai rapida a creantelor lor", a precizat reprezentantul CITR.

Potrivit sursei citate, pe langa prevederile mentionate anterior, la fel de importante sunt si urmatoarele masuri: repunerea de drept in termenul de declarare a creantelor pentru creditorii care nu au fost notificati in ce priveste deschiderea procedurii conform prevederilor Codului de procedura civila de catre administratorul/lichidatorul judiciar; clarificarea tratamentului contractelor in derulare, pentru creditorii furnizori de bunuri, utilitati sau servicii. Noul mecanism va asigura o pozitie mai protejata acestor creditori furnizori, fata de vechea reglementare; creditorii curenti vor beneficia de includerea obligatorie a creantelor lor in programul de plata a creantelor.Unele exceptii ale regulilor vor duce la diminuarea resurselor financiare ale creditorilorSeria consistenta de exceptii de la principiul suspendarii de drept a actiunilor judiciare, extrajudiciare sau a executarilor silite individuale le va permite creditorilor o relativa relaxare a constrangerilor impuse de caracterul colectiv si concursual al procedurii insolventei, ceea ce va duce ladiminuarea,fatala uneori,a resurselor banestinecesare unei eventuale redresari a debitorului, a precizat Vasile Godinca-Herlea.In plus, prin crearea unei pozitii privilegiate, pentru creditorul "statal", toti actorii privati, fie ei debitori, fie creditori, vor fi dezavantajati, a continuat acesta.In primul rand, creditorul fiscal va beneficia de o pozitie privilegiata in cadrul operatiunilor de inregistrare a creantelor, doar acestuia acordandu-i-se posibilitatea completarii declaratiei de creanta initiala, in urma realizarii unei inspectii fiscale, a explicat sursa citata.Potrivit specialistului CITR, legea noua prevede ca sunt creante anterioare si creantele bugetare constatate printr-un raport de inspectie fiscala intocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioara a debitorului.In termen de60 de zilede la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, organele de inspectie fiscala vor efectuainspectia fiscalasi vor intocmi raportul de inspectie fiscala, potrivit Codului de procedura fiscala. Creditorii bugetari vor inregistra cererea de admitere a creantei, urmand ca, in termen de 60 de zile de la data publicarii in BPI a notificarii privind deschiderea procedurii, sa inregistreze un supliment al cererii de admitere a creantei initiale, daca este cazul.In al doilea rand, creditorul fiscal va beneficia de o pozitie privilegiata si prin instituirea notificarii prealabile de catre debitorul care intentioneaza sa ceara deschiderea procedurii insolventei, a subliniat Vasile Godinca-Herlea. Astfel, in cele mai multe cazuri, creditorul fiscal va fi singurul dintre creditorii debitorului care va fi prevenit de aceasta masura extrema a introducerii cererii de deschidere a procedurii, creandu-se un avantaj fata de restul masei credale.Revenirea la tabelul creditorilor in caz de esuare a planuluiRevenirea la tabelul creditorilor in caz de esuare a planului este masura care, in opinia specialistului CITR, va fi fara efecte practice pozitive pentru niciunul dintre participantii la procedura, doar va avea influente negative fata de problemele fiscale."Aceasta schimbare nu avantajeaza neaparat in vreun fel creditorii, intrucat in toate cazurile reducerile de creanta se fac prin raportare la situatia de faliment. Astfel, o creanta va fi redusa la zero prin plan doar in ipoteza in care si in caz de faliment aceasta ar fi avut un grad de recuperare zero.In acest caz, renasterea creantei creditorului in caz de faliment (cand prin ipoteza sperantele lui de recuperare sunt de asemenea, zero), nu va avea ca efect o reala participare corespunzatoare a creditorilor cu aceste creante la distribuiri de sume, ci va duce doar la aparitia unor obligatii de rectificare a evidentelor contabile si care pot influenta obligatiile sale fiscale", a explicat sursa citata.Ce lipseste din Noul Cod al insolventei?Conform lui Vasile Godinca-Herlea, ar fi fost de dorit ca Legea nr. 85/2014 sa cuprinda si Legea Insolventei Unitatii Administrativ Teritoriale, dar si Legea de organizare a profesiei de practician in insolventa."Apreciem ca se impunea reglementarea deductibilitatii TVA la data confirmarii planului si a radierii creantei in baza sentintei de confirmare a planului de reorganizare. In contextul actual o asemenea deductibilitate o avem doar la radierea prin faliment", a adaugat specialistul.De asemenea, potrivit asociatului coordonator al CITR, reglementarea unor mecanisme juridice speciale care sa conduca la accelerarea recuperarii creantelor societatilor aflate in insolventa sau judecarea cererii de angrenare a raspunderii organului de conducere, ar contribui la asigurarea unei proceduri eficiente de insolventa, derulata intr-un timp util si rezonabil.http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37992/Noul-Cod-al-insolventei-Deschiderea-falimentului-in-procedura-de-observatie-si-de-reorganizare-o-masura-cu-doua-taisuri.html