prin programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene€¦ · Manual pentru...
51
1 Promovarea drepturilor copiilor, persoane suspecte sau acuzate în cadrul procedurilor penale Manual pentru practicieni Acest proiect ete finanțat prin programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene
Transcript of prin programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene€¦ · Manual pentru...
1
Promovarea drepturilor copiilor persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale
Manual pentru practicieni
Acest proiect ete finanțat
prin programul Drepturi
Egalitate și Cetățenie al
Uniunii Europene
2
Promovarea drepturilor copiilor persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale Manual pentru practicieni Conținut
Pagină
Capitolul 1 Standardele internaționale și europene Principii cheie
11 Standardele internaționale și europene 3
12 Principii cheie 11
Capitolul 2 Justiția juvenilă și dezvoltarea adolescenților
21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților 19
22 Sănătatea mintală 21
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor
31 Evaluarea informală 24
32 Evaluarea individuală 25
33 Examinarea medicală 27
Chapter 4 Comunicarea
41 Cadrul 28
42 Comunicarea eficientă 31
43 Folosirea limbajului 38
Chapter 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
51 Privarea de libertate și audierea la poliție 39
52 Arestarea preventivă 42
53 Procedura icircn instanță 45
3
Capitolul 1 Standardele internaționale și europene Principii cheie
Drepturile copilului icircn sistemul de justiție juvenilă s-au dezvoltat constant icircn ultimele decenii printr-o
varietate de instrumente juridice internaționale și europene Majoritatea principiilor cheie care stau la
baza justiției juvenile cacirct și drepturile copiilor persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor
penale sunt cuprinse icircn aceste standarde Problema este că numai unele au caracter juridic obligatoriu
Directiva UE 2016800 1 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau
acuzate icircn cadrul procedurilor penale (lsquoDirectiva Copiilorrsquo) adoptată icircn 2016 urmărește să reafirme
principiile construite icircn timp și dă unora dintre acestea un caracter juridic obligatoriu Astfel practicienii
de pe icircntreg teritoriul UE pot face mai ușor referire la ele
Definiții
Icircn primul racircnd Directiva definește anumiți termeni comuni diferitelor standarde internaționale
un copil icircnseamnă orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani (articolul 1 din Convenția ONU privind
drepturile copilului)
copii icircn conflict cu legea sunt toți copiii persoane suspecte sau acuzate icircn procedurile penale
justiția juvenilă este icircnțeleasă ca un set de standarde care recunosc copilul icircn conflict cu legea
ca fiind o ființă umană cu dreptul la un proces echitabil Icircn plus copilului icirci este conferit un statut
special acesta necesitacircnd tratament special Această abordare este recunoscută icircn articolul 40 al
Convenției ONU privind drepturile copiilor prevedere fundamentală icircn materie de justiție
juvenilă
avocat icircnseamnă orice persoană care icircn conformitate cu legislația națională este calificată și
icircndreptățită să ofere consultanță juridică și asistență suspecților sau persoanelor acuzate
11 Standardele internaționale și europene Organizația Națiunilor Unite a jucat un rol principal icircn elaborarea standardelor pentru clarificarea și
consolidarea poziției copiilor icircn sistemele de justiție juvenilă Icircn 1985 prin rezoluția Adunării Generale a
ONU au fost adoptate Regulile minime ONU pentru administrarea justiției juvenile (Regulamentul de la
Beijing)2 iar icircn 1990 Regulile pentru protecția minorilor privați de libertate (Regulamentul de la Havana) 3Regulamentele de la Beijing și Havana sunt instrumente de lege soft și nu au caracter juridic obligatoriu
Cu toate acestea ambele se bucură de mare autoritate și au influențat ulterior legile și politicile
internaționale regionale și naționale
1 Pentru a evita repetițiile pe parcursul acestui manual va fi folosit și termenul scurt de ldquoDirectivaDirectiva Copiilorrdquo atunci cacircnd se va face referire la Directiva UE 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale 2 httpwwwohchrorgDocumentsProfessionalInterestbeijingrulespdf 3httpswwwunodcorgpdfcriminal_justiceUnited_Nations_Rules_for_the_Protection_of_Juveniles_Deprived_of_their_Libertypdf
4
Adoptarea icircn 1989 a Convenției ONU privind drepturile copilului a contribuit la creșterea gradului de
conștientizare icircn ceea ce privește justiția juvenilă ca problemă internațională icircn domeniul drepturilor
omului Aceasta a fost ratificată de aproape fiecare stat membru ONU cu excepția notabilă a Statelor
Unite ale Americii Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a jucat un rol esențial icircn interpretarea
Convenției icircn special prin adoptarea Comentariului General nr 10 privind drepturile copilului icircn justiția
juvenilă care oferă recomandări cu privire la conținutul unei politici comprehensive icircn materie de justiție
juvenilă și urmărește să faciliteze punerea icircn aplicare a regulamentelor de la Beijing și Havana
De asemenea la nivel european s-au dezvoltat multe standarde pentru a consolida protecția copiilor aflați
icircn conflict cu legea Icircn 2008 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CoE) a formulat normele
europene pentru delincvenții juvenili care fac obiectul unor sancțiuni sau măsuri (Reguli Europene) Deși
aceste reguli nu au caracter juridic obligatoriu ele stabilesc principii și parametrii juridici fundamentali
care ghidează statele membre CoE icircn eleborarea legislației politicilor și practicilor lor Mai recent
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat orientările sale privind justiția icircn interesul copiilor
(orientările)4 transformacircnd conceptul de justiție prietenoasă icircntr-o parte integrantă a cadrului juridic
și politic european referitor la poziția copiilor icircn sistemele de justiție penală5 Orientările nu intenționează
să adauge la lista drepturilor deja existente ale copiilor6 ci urmăresc să contribuie la necesitatea de a
garanta implementarea eficientă a normelor obligatorii existente privind drepturile copilului Nici
normele europene nici orientările nu sunt obligatorii per se dar au jucat un rol semnificativ icircn modelarea
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)7
Precizare terminologică
Deși legislația penală romacircnească folosește termenul de ldquominorrdquo atunci cacircnd se referă la persoanele cu vacircrsta cuprinsă icircntre 14-16 ani cu răspundere penală Directiva UE 2016800 folosește termenul generic de ldquocopiirdquo Acesta este și termenul care va fi folosit pe parcursul manualului Directiva recunoaște faptul că definiția juridică a copilului diferă de cea folosită de psihologi și acordă o importanță deosebită dobacircndirii de către avocați a unor cunoștiințe de bază cu privire la psihologia copilului și adolescentului pentru o comunicare eficientă cu aceștia icircn cadrul procedurilor penale Pe de altă parte legislațiile penale ale statelor membre UE diferă icircn ceea ce privește definiția justiției juvenile și vacircrsta la care există răspundere penală de aceea termenul generic de ldquocopiirdquo este mai potrivit Atunci cacircnd Directiva este folosită icircn contextul național o atenție deosebită trebuie acordată recitalului 12 ldquoicircn cazul icircn care o persoană a icircmplinit vacircrsta de 18 ani atunci cacircnd devine persoană suspectată sau acuzată icircn cadrul procedurilor penale icircnsă infracțiunea a fost comisă atunci cacircnd persoana respectivă era copil statele membre sunt icircncurajate să aplice garanțiile procedurale prevăzute de prezenta directivă pacircnă cacircnd persoana respectivă icircmplinește vacircrsta de 21 de ani cel puțin icircn ceea ce privește infracțiunile care sunt săvacircrșite de aceeași persoană suspectată sau acuzată și care sunt anchetate și urmărite penal icircmpreună
4 httpsrmcoeint16806b7ecb 5 Liefaard 2016 6 Vandekerckhove amp OrsquoBrien 2013 7 Liefaard 2016 vezi de asemenea CtEDO Blokhin c Rusiei (2016) appl nr 4715206 para 80 170 și 203 CtEDO M amp M c Croatia (2015) appl nr 1016113 para 102 CtEDO ZJ c Lithuania (2014) appl nr 6009212 at para 73 și 104 CtEDO MD și alții c Malta (2012) appl nr 6479110 para 38
5
deoarece sunt inextricabil legate de proceduri penale care au fost inițiate icircmpotriva persoanei respective icircnainte ca aceasta să icircmplinească vacircrsta de 18 de anirdquo 111 Legislația europeană și Directiva UE 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale Foaia de parcurs privind drepturile procedurale
Statele membre UE cooperează icircndeaproape icircn cazuri transfrontaliere icircn principal prin mecanisme de
recunoaștere reciprocă cum ar fi mandatul european de arestare (MEA) Eficacitatea unor astfel de
mecanisme se bazează pe icircncrederea reciprocă icircntre sistemele judiciare naționale anume că fiecare dintre
acestea va respecta drepturile persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale icircn special
cele garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) Icircn acest scop UE a icircnceput să impună
standarde minime pentru reglementarea anumitor aspecte ale procedurii penale printr-un program numit
Foaie de parcurs privind drepturile procedurale Rezultatul este un set de directive europene
Tabelul 1 Prezentarea generală a Directivelor care fac parte din Foaia de Parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale
Directive Data adoptării
1 Directiva 201064 privind dreptul la interpretare și traducere (Directiva dreptului la interpretare și traducere)
20 Oct 2010
2 Directiva 201213 privind dreptul la informare icircn cadrul procedurilor penale (Directiva dreptului la informare)
22 Mai 2012
3 Directiva 201348 privind dreptul de a avea acces la un avocat icircn cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare (Directiva accesului la un avocat)
22 Oct 2013
4 Directiva 2016343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces icircn cadrul procedurilor penale (Directiva prezumției de nevinovăție)
9 Martie 2016
5 Directiva 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale (Directiva Copiilor)
11 Mai 2016
6 Directiva 20161919 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale și a persoanelor căutate icircn baza mandatului european de arestare (Directiva asistenței juridice gratuite)
26 Oct 2016
6
Directiva Copiilor 8 Comisia Europeană a apreciat că icircn pofida existenței numeroaselor standarde internaționale și europene icircn domeniul justiției juvenile nivelul garanțiilor procedurale pentru copiii icircn conflict cu legea nu a fost suficient pentru a asigura participarea efectivă a acestora icircn cadrul procedurile penale Icircn special Comisia a considerat că Convenția ONU cu privire la drepturile copiilor este prea generală și limitată icircn ceea ce privește aplicabilitatea acesteia icircn procedurile penale Deasemenea a recunoscut că alte standarde internaționale și regionale privind copiii icircn conflict cu legea nu au caracter obligatoriu pentru statele membre UE Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind drepturile copilului este variată ceea ce a avut ca rezultat interpretări divergente și grade diferite de punere icircn aplicare Directiva UE 2016800 a fost adoptată icircn mai 2016 iar termenul pentru transpunerea acesteia icircn legislația națională este 11 iunie 2019 Directiva stabilește standarde minime comune statelor membre UE privind garanțiile procedurale pentru copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale acestea urmacircnd a fi obligatorii pe icircntreg teritoriul Uniunii Europene Directiva construiește icircn jurul principiilor deja consacrate icircn standardele internaționale și europene existente și conține o clauză a neregresiunii Asta icircnseamnă că protecția prevăzută de Directivă nu poate fi niciodată interpretată sub standardele prevăzute de CEDO și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului Pentru avocați acest lucru semnifică că atacirct Convența europeană cacirct și cea a ONU prin jurisprudența observațiile generale și recomandările generate pot contribui la interpretarea dispozițiilor Directivei și clarificarea aspectelor neclare ale acesteia Mai jos sunt prezentate cele mai importante prevederi ale Directivei Acestea sunt discutate detaliat icircn a doua jumătate a acestui capitol
Prevedere Subiect Aspecte notabile
Articolul 1
Cui se aplică Directiva
Directiva se referă la două categorii de copii
copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale (recitalul 17 exclude acele proceduri care au ca finalitate măsuri de protecție corective sau educative) și
copiii care sunt persoane căutate icircn baza mandatului european de arestare
Articolul 2 Domeniu de aplicare
Directiva se aplică pacircnă icircn momentul stabilirii definitive a faptului că persoana suspectă sau acuzată a săvacircrșit o infracțiune inclusiv pacircnă icircn momentul pronunțării unei hotăracircri și al soluționării orcărei căi de atac Se aplică copiilor care nu au icircmplinit 18 ani sau care icircmplinesc 18 ani icircn timpul procedurilor penale (recitalul 12 icircncurajează statele membre să extindă garanțiile procedurale pacircnă la vacircrsta de 21 de ani)
8 vezi precizările referitoare la terminologie
7
Articolul 3 Definiții Copil se referă la persoana care nu a icircmplinit 18 ani Directiva
stipulează că icircn cazul icircn care nu este clar dacă o persoană a icircmplinit
vacircrsta de 18 ani se prezumă că persoana respectivă este copil Titularul
răspunderii părintești se referă la orice persoană care are răspundere
părintească față de copil acordată unei persoane fizice sau juridice prin
hotăracircre judecătorească prin lege sau printr-un acord cu efecte
juridice
Articolul 4
Dreptul la informare
Atunci cacircnd copiii devin persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul
procedurile penale ei trebuie să fie informați cu promptitudine icircn
legătură cu drepturilor lor icircn temeiul Directivei dreptului la informare
(201213 UE) și despre aspectele generale de desfășurare a procedurii
penale Explicarea drepturilor ar trebui făcută icircntr-un limbaj simplu și
accesibil și ar trebui icircnregistrată Icircn cazul icircn care copilului i se icircnmacircnează
un model al informării scrise acesta ar trebui să facă referire la
drepturile pe care le au potrivit Directivei 2016800
a) copiii trebuie informați cu promptitudine despre drepturile
pe care le au potrivit Directivei dreptului la informare
precum și drepturile specifice icircn temeiul Directivei
2016800 inclusiv
bull dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat bull dreptul la asistență din partea unui avocat bull dreptul la protecția vieții private bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn timpul diferitelor etape ale procedurii penale și bull dreptul la asistență juridică b) cacirct mai curacircnd posibil icircn cadrul procedurilor penale copiii
trebuie să fie informați cu privire la alte drepturi inclusiv
bull dreptul la o evaluare individualizată
bull dreptul la o examinare medicală
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională
și folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn
timpul ședințelor de judecată
bull dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces și
bull dreptul la căi de atac eficiente
c) odată cu privarea de libertate se vor furniza informații
despre dreptul la un tratament specific
8
Articolul 5 Dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat
Directiva solicită statelor membre să se asigure că titularul răspunderii
părintești este informat cu privire la drepturile copilului icircn cadrul
procedurilor penale Conform recitalului 22 acest lucru ar trebui făcut
cacirct mai curacircnd posibil și suficient de detaliat pentru a garanta
corectitudinea procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor
acestuia Un alt adult de icircncredere desemnat de copil și acceptat de
autoritățile competente ar trebui să fie contactat dacă
bull informarea titularului răspunderii părintești ar fi contrară
interesului superior al copilului sau
bull după icircncercări rezonabile niciun titular al răspunderii
părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu este
cunoscută sau
bull acesta ar putea periclita desfășurarea procedurilor penale
Icircn cazul icircn care copilul nu numește un adult de icircncredere sau adultul
desemnat nu este acceptat de autoritățile competente acestea ar
trebui să desemneze o altă persoană ținacircnd cont de interesul superior
al copilului
Articolul 6 Asistența din partea unui avocat
Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate icircn cadrul unor proceduri penale au dreptul de a avea acces la un avocat icircn conformitate cu Directiva 201348UE Statele membre trebuie să se asigure că aceștia sunt asistați de un avocat astfel icircncacirct să li se permită să icircși exercite icircn mod efectiv dreptul la apărare Copiii vor fi asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate odată ce aceștia sunt informați că sunt persoane suspectate sau acuzate
icircnainte de a fi audiați de poliție sau orice altă autoritate judiciară sau
icircn cadrul oricăror acte procedurale sau de stracircngere de probe de către autoritățile competente sau
după privarea de libertate sau
icircn cazul icircn care au fost citați să se icircnfățișeze icircn fața unei instanțe competente icircn timp util icircnainte ca aceștia să se icircnfățișeze icircn fața respectivei instanțe
Asistența presupune
dreptul de a comunica și de a se icircntacirclni icircn condiții de confidențialitate inclusiv icircnainte de audiere
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul audierii sau
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul actelor procedurale Statele membre pot deroga de la prevederile acestui articol dar trebuie să se asigure că copiii sunt asistați de un avocat
atunci cacircnd aceștia sunt prezentați icircn fața unui judecător sau a unei instanțe competente pentru a se pronunța cu privire la privarea de libertate șisau
icircn timpul privării de libertate
9
Statele membre trebuie să respecte dreptul la confidențialitate icircntre avocat și clientul său minor De la acest drept nu se poate deroga
Articolul 7 Dreptul la o evaluare individualizată
Statele membre trebuie să se asigure că nevoile specifice ale copilului
cum ar fi protecția educația și integrarea socială sunt luate icircn
considerare icircn cadrul procedurilor penale Icircn acest sens trebuie
efectuată o evaluare individualizată de către personal calificat
urmărindu-se pe cacirct posibil o abordare multidisciplinară pentru a
evalua personalitatea copilului nivelul său de maturitate mediul său
economic social și familial precum și orice tip de vulnerabilitate
(dizabilitate sau dificultate de comunicare) Evaluarea ar trebui
efectuată icircn cel mai scurt timp posibil de la primul contact cu sistemul
de justiție cu implicarea copilului Ea poate poate stabili informații
relevante pentru procesul penal inclusiv pentru hotăracircrea finală a
instanței
Articolul 8 Dreptul la examinare medicală
Copiii privați de libertate au dreptul la o examinare medicală fără icircntacircrzieri nejustificate icircn vederea evaluării stării lor mentale și fizice Aceasta ar trebui efectuată de un medic specialist și ar trebui să fie cacirct mai neinvazivă posibil Rezultatele examenului medical trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se determină capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor și a altor acte procedurale sau cacircnd se au icircn vedere măsurile care trebuie luate față de copil Cererea pentru examinarea medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia sau de titularul răspunderii părintești
Articolul 9 Icircnregistrarea audio-video a audierilor
Directiva stipulează că audierea unui copil trebuie să fie icircnregistrată
audio-video dacă acest lucru este proporțional icircn circumstanțele cauzei
Este recomandat ca acest lucru să se icircntacircmple dacă avocatul nu a fost
prezent icircn timpul audierii sau dacă copilul este privat de libertate
Articolul 10
Privarea de libertate ca ultim resort
Privarea de libertate ar trebui utilizată ca măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Decizia de a priva un copil de libertate trebuie motivată iar legalitatea acesteia verificată de instanță la intervale regulate atacirct la cererea copilului a avocatului acestuia sau a unei autorități judiciare care nu este o instanță Deciziile ar trebui luate fără icircntacircrzieri nejustificate
Articolul 11
Măsuri alternative
Măsurile alternative la privarea de libertate ar trebui puse la dispoziție și folosite atunci cacircnd acestea sunt adecvate
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
2
Promovarea drepturilor copiilor persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale Manual pentru practicieni Conținut
Pagină
Capitolul 1 Standardele internaționale și europene Principii cheie
11 Standardele internaționale și europene 3
12 Principii cheie 11
Capitolul 2 Justiția juvenilă și dezvoltarea adolescenților
21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților 19
22 Sănătatea mintală 21
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor
31 Evaluarea informală 24
32 Evaluarea individuală 25
33 Examinarea medicală 27
Chapter 4 Comunicarea
41 Cadrul 28
42 Comunicarea eficientă 31
43 Folosirea limbajului 38
Chapter 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
51 Privarea de libertate și audierea la poliție 39
52 Arestarea preventivă 42
53 Procedura icircn instanță 45
3
Capitolul 1 Standardele internaționale și europene Principii cheie
Drepturile copilului icircn sistemul de justiție juvenilă s-au dezvoltat constant icircn ultimele decenii printr-o
varietate de instrumente juridice internaționale și europene Majoritatea principiilor cheie care stau la
baza justiției juvenile cacirct și drepturile copiilor persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor
penale sunt cuprinse icircn aceste standarde Problema este că numai unele au caracter juridic obligatoriu
Directiva UE 2016800 1 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau
acuzate icircn cadrul procedurilor penale (lsquoDirectiva Copiilorrsquo) adoptată icircn 2016 urmărește să reafirme
principiile construite icircn timp și dă unora dintre acestea un caracter juridic obligatoriu Astfel practicienii
de pe icircntreg teritoriul UE pot face mai ușor referire la ele
Definiții
Icircn primul racircnd Directiva definește anumiți termeni comuni diferitelor standarde internaționale
un copil icircnseamnă orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani (articolul 1 din Convenția ONU privind
drepturile copilului)
copii icircn conflict cu legea sunt toți copiii persoane suspecte sau acuzate icircn procedurile penale
justiția juvenilă este icircnțeleasă ca un set de standarde care recunosc copilul icircn conflict cu legea
ca fiind o ființă umană cu dreptul la un proces echitabil Icircn plus copilului icirci este conferit un statut
special acesta necesitacircnd tratament special Această abordare este recunoscută icircn articolul 40 al
Convenției ONU privind drepturile copiilor prevedere fundamentală icircn materie de justiție
juvenilă
avocat icircnseamnă orice persoană care icircn conformitate cu legislația națională este calificată și
icircndreptățită să ofere consultanță juridică și asistență suspecților sau persoanelor acuzate
11 Standardele internaționale și europene Organizația Națiunilor Unite a jucat un rol principal icircn elaborarea standardelor pentru clarificarea și
consolidarea poziției copiilor icircn sistemele de justiție juvenilă Icircn 1985 prin rezoluția Adunării Generale a
ONU au fost adoptate Regulile minime ONU pentru administrarea justiției juvenile (Regulamentul de la
Beijing)2 iar icircn 1990 Regulile pentru protecția minorilor privați de libertate (Regulamentul de la Havana) 3Regulamentele de la Beijing și Havana sunt instrumente de lege soft și nu au caracter juridic obligatoriu
Cu toate acestea ambele se bucură de mare autoritate și au influențat ulterior legile și politicile
internaționale regionale și naționale
1 Pentru a evita repetițiile pe parcursul acestui manual va fi folosit și termenul scurt de ldquoDirectivaDirectiva Copiilorrdquo atunci cacircnd se va face referire la Directiva UE 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale 2 httpwwwohchrorgDocumentsProfessionalInterestbeijingrulespdf 3httpswwwunodcorgpdfcriminal_justiceUnited_Nations_Rules_for_the_Protection_of_Juveniles_Deprived_of_their_Libertypdf
4
Adoptarea icircn 1989 a Convenției ONU privind drepturile copilului a contribuit la creșterea gradului de
conștientizare icircn ceea ce privește justiția juvenilă ca problemă internațională icircn domeniul drepturilor
omului Aceasta a fost ratificată de aproape fiecare stat membru ONU cu excepția notabilă a Statelor
Unite ale Americii Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a jucat un rol esențial icircn interpretarea
Convenției icircn special prin adoptarea Comentariului General nr 10 privind drepturile copilului icircn justiția
juvenilă care oferă recomandări cu privire la conținutul unei politici comprehensive icircn materie de justiție
juvenilă și urmărește să faciliteze punerea icircn aplicare a regulamentelor de la Beijing și Havana
De asemenea la nivel european s-au dezvoltat multe standarde pentru a consolida protecția copiilor aflați
icircn conflict cu legea Icircn 2008 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CoE) a formulat normele
europene pentru delincvenții juvenili care fac obiectul unor sancțiuni sau măsuri (Reguli Europene) Deși
aceste reguli nu au caracter juridic obligatoriu ele stabilesc principii și parametrii juridici fundamentali
care ghidează statele membre CoE icircn eleborarea legislației politicilor și practicilor lor Mai recent
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat orientările sale privind justiția icircn interesul copiilor
(orientările)4 transformacircnd conceptul de justiție prietenoasă icircntr-o parte integrantă a cadrului juridic
și politic european referitor la poziția copiilor icircn sistemele de justiție penală5 Orientările nu intenționează
să adauge la lista drepturilor deja existente ale copiilor6 ci urmăresc să contribuie la necesitatea de a
garanta implementarea eficientă a normelor obligatorii existente privind drepturile copilului Nici
normele europene nici orientările nu sunt obligatorii per se dar au jucat un rol semnificativ icircn modelarea
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)7
Precizare terminologică
Deși legislația penală romacircnească folosește termenul de ldquominorrdquo atunci cacircnd se referă la persoanele cu vacircrsta cuprinsă icircntre 14-16 ani cu răspundere penală Directiva UE 2016800 folosește termenul generic de ldquocopiirdquo Acesta este și termenul care va fi folosit pe parcursul manualului Directiva recunoaște faptul că definiția juridică a copilului diferă de cea folosită de psihologi și acordă o importanță deosebită dobacircndirii de către avocați a unor cunoștiințe de bază cu privire la psihologia copilului și adolescentului pentru o comunicare eficientă cu aceștia icircn cadrul procedurilor penale Pe de altă parte legislațiile penale ale statelor membre UE diferă icircn ceea ce privește definiția justiției juvenile și vacircrsta la care există răspundere penală de aceea termenul generic de ldquocopiirdquo este mai potrivit Atunci cacircnd Directiva este folosită icircn contextul național o atenție deosebită trebuie acordată recitalului 12 ldquoicircn cazul icircn care o persoană a icircmplinit vacircrsta de 18 ani atunci cacircnd devine persoană suspectată sau acuzată icircn cadrul procedurilor penale icircnsă infracțiunea a fost comisă atunci cacircnd persoana respectivă era copil statele membre sunt icircncurajate să aplice garanțiile procedurale prevăzute de prezenta directivă pacircnă cacircnd persoana respectivă icircmplinește vacircrsta de 21 de ani cel puțin icircn ceea ce privește infracțiunile care sunt săvacircrșite de aceeași persoană suspectată sau acuzată și care sunt anchetate și urmărite penal icircmpreună
4 httpsrmcoeint16806b7ecb 5 Liefaard 2016 6 Vandekerckhove amp OrsquoBrien 2013 7 Liefaard 2016 vezi de asemenea CtEDO Blokhin c Rusiei (2016) appl nr 4715206 para 80 170 și 203 CtEDO M amp M c Croatia (2015) appl nr 1016113 para 102 CtEDO ZJ c Lithuania (2014) appl nr 6009212 at para 73 și 104 CtEDO MD și alții c Malta (2012) appl nr 6479110 para 38
5
deoarece sunt inextricabil legate de proceduri penale care au fost inițiate icircmpotriva persoanei respective icircnainte ca aceasta să icircmplinească vacircrsta de 18 de anirdquo 111 Legislația europeană și Directiva UE 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale Foaia de parcurs privind drepturile procedurale
Statele membre UE cooperează icircndeaproape icircn cazuri transfrontaliere icircn principal prin mecanisme de
recunoaștere reciprocă cum ar fi mandatul european de arestare (MEA) Eficacitatea unor astfel de
mecanisme se bazează pe icircncrederea reciprocă icircntre sistemele judiciare naționale anume că fiecare dintre
acestea va respecta drepturile persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale icircn special
cele garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) Icircn acest scop UE a icircnceput să impună
standarde minime pentru reglementarea anumitor aspecte ale procedurii penale printr-un program numit
Foaie de parcurs privind drepturile procedurale Rezultatul este un set de directive europene
Tabelul 1 Prezentarea generală a Directivelor care fac parte din Foaia de Parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale
Directive Data adoptării
1 Directiva 201064 privind dreptul la interpretare și traducere (Directiva dreptului la interpretare și traducere)
20 Oct 2010
2 Directiva 201213 privind dreptul la informare icircn cadrul procedurilor penale (Directiva dreptului la informare)
22 Mai 2012
3 Directiva 201348 privind dreptul de a avea acces la un avocat icircn cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare (Directiva accesului la un avocat)
22 Oct 2013
4 Directiva 2016343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces icircn cadrul procedurilor penale (Directiva prezumției de nevinovăție)
9 Martie 2016
5 Directiva 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale (Directiva Copiilor)
11 Mai 2016
6 Directiva 20161919 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale și a persoanelor căutate icircn baza mandatului european de arestare (Directiva asistenței juridice gratuite)
26 Oct 2016
6
Directiva Copiilor 8 Comisia Europeană a apreciat că icircn pofida existenței numeroaselor standarde internaționale și europene icircn domeniul justiției juvenile nivelul garanțiilor procedurale pentru copiii icircn conflict cu legea nu a fost suficient pentru a asigura participarea efectivă a acestora icircn cadrul procedurile penale Icircn special Comisia a considerat că Convenția ONU cu privire la drepturile copiilor este prea generală și limitată icircn ceea ce privește aplicabilitatea acesteia icircn procedurile penale Deasemenea a recunoscut că alte standarde internaționale și regionale privind copiii icircn conflict cu legea nu au caracter obligatoriu pentru statele membre UE Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind drepturile copilului este variată ceea ce a avut ca rezultat interpretări divergente și grade diferite de punere icircn aplicare Directiva UE 2016800 a fost adoptată icircn mai 2016 iar termenul pentru transpunerea acesteia icircn legislația națională este 11 iunie 2019 Directiva stabilește standarde minime comune statelor membre UE privind garanțiile procedurale pentru copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale acestea urmacircnd a fi obligatorii pe icircntreg teritoriul Uniunii Europene Directiva construiește icircn jurul principiilor deja consacrate icircn standardele internaționale și europene existente și conține o clauză a neregresiunii Asta icircnseamnă că protecția prevăzută de Directivă nu poate fi niciodată interpretată sub standardele prevăzute de CEDO și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului Pentru avocați acest lucru semnifică că atacirct Convența europeană cacirct și cea a ONU prin jurisprudența observațiile generale și recomandările generate pot contribui la interpretarea dispozițiilor Directivei și clarificarea aspectelor neclare ale acesteia Mai jos sunt prezentate cele mai importante prevederi ale Directivei Acestea sunt discutate detaliat icircn a doua jumătate a acestui capitol
Prevedere Subiect Aspecte notabile
Articolul 1
Cui se aplică Directiva
Directiva se referă la două categorii de copii
copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale (recitalul 17 exclude acele proceduri care au ca finalitate măsuri de protecție corective sau educative) și
copiii care sunt persoane căutate icircn baza mandatului european de arestare
Articolul 2 Domeniu de aplicare
Directiva se aplică pacircnă icircn momentul stabilirii definitive a faptului că persoana suspectă sau acuzată a săvacircrșit o infracțiune inclusiv pacircnă icircn momentul pronunțării unei hotăracircri și al soluționării orcărei căi de atac Se aplică copiilor care nu au icircmplinit 18 ani sau care icircmplinesc 18 ani icircn timpul procedurilor penale (recitalul 12 icircncurajează statele membre să extindă garanțiile procedurale pacircnă la vacircrsta de 21 de ani)
8 vezi precizările referitoare la terminologie
7
Articolul 3 Definiții Copil se referă la persoana care nu a icircmplinit 18 ani Directiva
stipulează că icircn cazul icircn care nu este clar dacă o persoană a icircmplinit
vacircrsta de 18 ani se prezumă că persoana respectivă este copil Titularul
răspunderii părintești se referă la orice persoană care are răspundere
părintească față de copil acordată unei persoane fizice sau juridice prin
hotăracircre judecătorească prin lege sau printr-un acord cu efecte
juridice
Articolul 4
Dreptul la informare
Atunci cacircnd copiii devin persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul
procedurile penale ei trebuie să fie informați cu promptitudine icircn
legătură cu drepturilor lor icircn temeiul Directivei dreptului la informare
(201213 UE) și despre aspectele generale de desfășurare a procedurii
penale Explicarea drepturilor ar trebui făcută icircntr-un limbaj simplu și
accesibil și ar trebui icircnregistrată Icircn cazul icircn care copilului i se icircnmacircnează
un model al informării scrise acesta ar trebui să facă referire la
drepturile pe care le au potrivit Directivei 2016800
a) copiii trebuie informați cu promptitudine despre drepturile
pe care le au potrivit Directivei dreptului la informare
precum și drepturile specifice icircn temeiul Directivei
2016800 inclusiv
bull dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat bull dreptul la asistență din partea unui avocat bull dreptul la protecția vieții private bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn timpul diferitelor etape ale procedurii penale și bull dreptul la asistență juridică b) cacirct mai curacircnd posibil icircn cadrul procedurilor penale copiii
trebuie să fie informați cu privire la alte drepturi inclusiv
bull dreptul la o evaluare individualizată
bull dreptul la o examinare medicală
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională
și folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn
timpul ședințelor de judecată
bull dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces și
bull dreptul la căi de atac eficiente
c) odată cu privarea de libertate se vor furniza informații
despre dreptul la un tratament specific
8
Articolul 5 Dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat
Directiva solicită statelor membre să se asigure că titularul răspunderii
părintești este informat cu privire la drepturile copilului icircn cadrul
procedurilor penale Conform recitalului 22 acest lucru ar trebui făcut
cacirct mai curacircnd posibil și suficient de detaliat pentru a garanta
corectitudinea procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor
acestuia Un alt adult de icircncredere desemnat de copil și acceptat de
autoritățile competente ar trebui să fie contactat dacă
bull informarea titularului răspunderii părintești ar fi contrară
interesului superior al copilului sau
bull după icircncercări rezonabile niciun titular al răspunderii
părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu este
cunoscută sau
bull acesta ar putea periclita desfășurarea procedurilor penale
Icircn cazul icircn care copilul nu numește un adult de icircncredere sau adultul
desemnat nu este acceptat de autoritățile competente acestea ar
trebui să desemneze o altă persoană ținacircnd cont de interesul superior
al copilului
Articolul 6 Asistența din partea unui avocat
Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate icircn cadrul unor proceduri penale au dreptul de a avea acces la un avocat icircn conformitate cu Directiva 201348UE Statele membre trebuie să se asigure că aceștia sunt asistați de un avocat astfel icircncacirct să li se permită să icircși exercite icircn mod efectiv dreptul la apărare Copiii vor fi asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate odată ce aceștia sunt informați că sunt persoane suspectate sau acuzate
icircnainte de a fi audiați de poliție sau orice altă autoritate judiciară sau
icircn cadrul oricăror acte procedurale sau de stracircngere de probe de către autoritățile competente sau
după privarea de libertate sau
icircn cazul icircn care au fost citați să se icircnfățișeze icircn fața unei instanțe competente icircn timp util icircnainte ca aceștia să se icircnfățișeze icircn fața respectivei instanțe
Asistența presupune
dreptul de a comunica și de a se icircntacirclni icircn condiții de confidențialitate inclusiv icircnainte de audiere
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul audierii sau
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul actelor procedurale Statele membre pot deroga de la prevederile acestui articol dar trebuie să se asigure că copiii sunt asistați de un avocat
atunci cacircnd aceștia sunt prezentați icircn fața unui judecător sau a unei instanțe competente pentru a se pronunța cu privire la privarea de libertate șisau
icircn timpul privării de libertate
9
Statele membre trebuie să respecte dreptul la confidențialitate icircntre avocat și clientul său minor De la acest drept nu se poate deroga
Articolul 7 Dreptul la o evaluare individualizată
Statele membre trebuie să se asigure că nevoile specifice ale copilului
cum ar fi protecția educația și integrarea socială sunt luate icircn
considerare icircn cadrul procedurilor penale Icircn acest sens trebuie
efectuată o evaluare individualizată de către personal calificat
urmărindu-se pe cacirct posibil o abordare multidisciplinară pentru a
evalua personalitatea copilului nivelul său de maturitate mediul său
economic social și familial precum și orice tip de vulnerabilitate
(dizabilitate sau dificultate de comunicare) Evaluarea ar trebui
efectuată icircn cel mai scurt timp posibil de la primul contact cu sistemul
de justiție cu implicarea copilului Ea poate poate stabili informații
relevante pentru procesul penal inclusiv pentru hotăracircrea finală a
instanței
Articolul 8 Dreptul la examinare medicală
Copiii privați de libertate au dreptul la o examinare medicală fără icircntacircrzieri nejustificate icircn vederea evaluării stării lor mentale și fizice Aceasta ar trebui efectuată de un medic specialist și ar trebui să fie cacirct mai neinvazivă posibil Rezultatele examenului medical trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se determină capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor și a altor acte procedurale sau cacircnd se au icircn vedere măsurile care trebuie luate față de copil Cererea pentru examinarea medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia sau de titularul răspunderii părintești
Articolul 9 Icircnregistrarea audio-video a audierilor
Directiva stipulează că audierea unui copil trebuie să fie icircnregistrată
audio-video dacă acest lucru este proporțional icircn circumstanțele cauzei
Este recomandat ca acest lucru să se icircntacircmple dacă avocatul nu a fost
prezent icircn timpul audierii sau dacă copilul este privat de libertate
Articolul 10
Privarea de libertate ca ultim resort
Privarea de libertate ar trebui utilizată ca măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Decizia de a priva un copil de libertate trebuie motivată iar legalitatea acesteia verificată de instanță la intervale regulate atacirct la cererea copilului a avocatului acestuia sau a unei autorități judiciare care nu este o instanță Deciziile ar trebui luate fără icircntacircrzieri nejustificate
Articolul 11
Măsuri alternative
Măsurile alternative la privarea de libertate ar trebui puse la dispoziție și folosite atunci cacircnd acestea sunt adecvate
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
3
Capitolul 1 Standardele internaționale și europene Principii cheie
Drepturile copilului icircn sistemul de justiție juvenilă s-au dezvoltat constant icircn ultimele decenii printr-o
varietate de instrumente juridice internaționale și europene Majoritatea principiilor cheie care stau la
baza justiției juvenile cacirct și drepturile copiilor persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor
penale sunt cuprinse icircn aceste standarde Problema este că numai unele au caracter juridic obligatoriu
Directiva UE 2016800 1 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau
acuzate icircn cadrul procedurilor penale (lsquoDirectiva Copiilorrsquo) adoptată icircn 2016 urmărește să reafirme
principiile construite icircn timp și dă unora dintre acestea un caracter juridic obligatoriu Astfel practicienii
de pe icircntreg teritoriul UE pot face mai ușor referire la ele
Definiții
Icircn primul racircnd Directiva definește anumiți termeni comuni diferitelor standarde internaționale
un copil icircnseamnă orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani (articolul 1 din Convenția ONU privind
drepturile copilului)
copii icircn conflict cu legea sunt toți copiii persoane suspecte sau acuzate icircn procedurile penale
justiția juvenilă este icircnțeleasă ca un set de standarde care recunosc copilul icircn conflict cu legea
ca fiind o ființă umană cu dreptul la un proces echitabil Icircn plus copilului icirci este conferit un statut
special acesta necesitacircnd tratament special Această abordare este recunoscută icircn articolul 40 al
Convenției ONU privind drepturile copiilor prevedere fundamentală icircn materie de justiție
juvenilă
avocat icircnseamnă orice persoană care icircn conformitate cu legislația națională este calificată și
icircndreptățită să ofere consultanță juridică și asistență suspecților sau persoanelor acuzate
11 Standardele internaționale și europene Organizația Națiunilor Unite a jucat un rol principal icircn elaborarea standardelor pentru clarificarea și
consolidarea poziției copiilor icircn sistemele de justiție juvenilă Icircn 1985 prin rezoluția Adunării Generale a
ONU au fost adoptate Regulile minime ONU pentru administrarea justiției juvenile (Regulamentul de la
Beijing)2 iar icircn 1990 Regulile pentru protecția minorilor privați de libertate (Regulamentul de la Havana) 3Regulamentele de la Beijing și Havana sunt instrumente de lege soft și nu au caracter juridic obligatoriu
Cu toate acestea ambele se bucură de mare autoritate și au influențat ulterior legile și politicile
internaționale regionale și naționale
1 Pentru a evita repetițiile pe parcursul acestui manual va fi folosit și termenul scurt de ldquoDirectivaDirectiva Copiilorrdquo atunci cacircnd se va face referire la Directiva UE 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale 2 httpwwwohchrorgDocumentsProfessionalInterestbeijingrulespdf 3httpswwwunodcorgpdfcriminal_justiceUnited_Nations_Rules_for_the_Protection_of_Juveniles_Deprived_of_their_Libertypdf
4
Adoptarea icircn 1989 a Convenției ONU privind drepturile copilului a contribuit la creșterea gradului de
conștientizare icircn ceea ce privește justiția juvenilă ca problemă internațională icircn domeniul drepturilor
omului Aceasta a fost ratificată de aproape fiecare stat membru ONU cu excepția notabilă a Statelor
Unite ale Americii Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a jucat un rol esențial icircn interpretarea
Convenției icircn special prin adoptarea Comentariului General nr 10 privind drepturile copilului icircn justiția
juvenilă care oferă recomandări cu privire la conținutul unei politici comprehensive icircn materie de justiție
juvenilă și urmărește să faciliteze punerea icircn aplicare a regulamentelor de la Beijing și Havana
De asemenea la nivel european s-au dezvoltat multe standarde pentru a consolida protecția copiilor aflați
icircn conflict cu legea Icircn 2008 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CoE) a formulat normele
europene pentru delincvenții juvenili care fac obiectul unor sancțiuni sau măsuri (Reguli Europene) Deși
aceste reguli nu au caracter juridic obligatoriu ele stabilesc principii și parametrii juridici fundamentali
care ghidează statele membre CoE icircn eleborarea legislației politicilor și practicilor lor Mai recent
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat orientările sale privind justiția icircn interesul copiilor
(orientările)4 transformacircnd conceptul de justiție prietenoasă icircntr-o parte integrantă a cadrului juridic
și politic european referitor la poziția copiilor icircn sistemele de justiție penală5 Orientările nu intenționează
să adauge la lista drepturilor deja existente ale copiilor6 ci urmăresc să contribuie la necesitatea de a
garanta implementarea eficientă a normelor obligatorii existente privind drepturile copilului Nici
normele europene nici orientările nu sunt obligatorii per se dar au jucat un rol semnificativ icircn modelarea
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)7
Precizare terminologică
Deși legislația penală romacircnească folosește termenul de ldquominorrdquo atunci cacircnd se referă la persoanele cu vacircrsta cuprinsă icircntre 14-16 ani cu răspundere penală Directiva UE 2016800 folosește termenul generic de ldquocopiirdquo Acesta este și termenul care va fi folosit pe parcursul manualului Directiva recunoaște faptul că definiția juridică a copilului diferă de cea folosită de psihologi și acordă o importanță deosebită dobacircndirii de către avocați a unor cunoștiințe de bază cu privire la psihologia copilului și adolescentului pentru o comunicare eficientă cu aceștia icircn cadrul procedurilor penale Pe de altă parte legislațiile penale ale statelor membre UE diferă icircn ceea ce privește definiția justiției juvenile și vacircrsta la care există răspundere penală de aceea termenul generic de ldquocopiirdquo este mai potrivit Atunci cacircnd Directiva este folosită icircn contextul național o atenție deosebită trebuie acordată recitalului 12 ldquoicircn cazul icircn care o persoană a icircmplinit vacircrsta de 18 ani atunci cacircnd devine persoană suspectată sau acuzată icircn cadrul procedurilor penale icircnsă infracțiunea a fost comisă atunci cacircnd persoana respectivă era copil statele membre sunt icircncurajate să aplice garanțiile procedurale prevăzute de prezenta directivă pacircnă cacircnd persoana respectivă icircmplinește vacircrsta de 21 de ani cel puțin icircn ceea ce privește infracțiunile care sunt săvacircrșite de aceeași persoană suspectată sau acuzată și care sunt anchetate și urmărite penal icircmpreună
4 httpsrmcoeint16806b7ecb 5 Liefaard 2016 6 Vandekerckhove amp OrsquoBrien 2013 7 Liefaard 2016 vezi de asemenea CtEDO Blokhin c Rusiei (2016) appl nr 4715206 para 80 170 și 203 CtEDO M amp M c Croatia (2015) appl nr 1016113 para 102 CtEDO ZJ c Lithuania (2014) appl nr 6009212 at para 73 și 104 CtEDO MD și alții c Malta (2012) appl nr 6479110 para 38
5
deoarece sunt inextricabil legate de proceduri penale care au fost inițiate icircmpotriva persoanei respective icircnainte ca aceasta să icircmplinească vacircrsta de 18 de anirdquo 111 Legislația europeană și Directiva UE 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale Foaia de parcurs privind drepturile procedurale
Statele membre UE cooperează icircndeaproape icircn cazuri transfrontaliere icircn principal prin mecanisme de
recunoaștere reciprocă cum ar fi mandatul european de arestare (MEA) Eficacitatea unor astfel de
mecanisme se bazează pe icircncrederea reciprocă icircntre sistemele judiciare naționale anume că fiecare dintre
acestea va respecta drepturile persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale icircn special
cele garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) Icircn acest scop UE a icircnceput să impună
standarde minime pentru reglementarea anumitor aspecte ale procedurii penale printr-un program numit
Foaie de parcurs privind drepturile procedurale Rezultatul este un set de directive europene
Tabelul 1 Prezentarea generală a Directivelor care fac parte din Foaia de Parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale
Directive Data adoptării
1 Directiva 201064 privind dreptul la interpretare și traducere (Directiva dreptului la interpretare și traducere)
20 Oct 2010
2 Directiva 201213 privind dreptul la informare icircn cadrul procedurilor penale (Directiva dreptului la informare)
22 Mai 2012
3 Directiva 201348 privind dreptul de a avea acces la un avocat icircn cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare (Directiva accesului la un avocat)
22 Oct 2013
4 Directiva 2016343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces icircn cadrul procedurilor penale (Directiva prezumției de nevinovăție)
9 Martie 2016
5 Directiva 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale (Directiva Copiilor)
11 Mai 2016
6 Directiva 20161919 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale și a persoanelor căutate icircn baza mandatului european de arestare (Directiva asistenței juridice gratuite)
26 Oct 2016
6
Directiva Copiilor 8 Comisia Europeană a apreciat că icircn pofida existenței numeroaselor standarde internaționale și europene icircn domeniul justiției juvenile nivelul garanțiilor procedurale pentru copiii icircn conflict cu legea nu a fost suficient pentru a asigura participarea efectivă a acestora icircn cadrul procedurile penale Icircn special Comisia a considerat că Convenția ONU cu privire la drepturile copiilor este prea generală și limitată icircn ceea ce privește aplicabilitatea acesteia icircn procedurile penale Deasemenea a recunoscut că alte standarde internaționale și regionale privind copiii icircn conflict cu legea nu au caracter obligatoriu pentru statele membre UE Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind drepturile copilului este variată ceea ce a avut ca rezultat interpretări divergente și grade diferite de punere icircn aplicare Directiva UE 2016800 a fost adoptată icircn mai 2016 iar termenul pentru transpunerea acesteia icircn legislația națională este 11 iunie 2019 Directiva stabilește standarde minime comune statelor membre UE privind garanțiile procedurale pentru copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale acestea urmacircnd a fi obligatorii pe icircntreg teritoriul Uniunii Europene Directiva construiește icircn jurul principiilor deja consacrate icircn standardele internaționale și europene existente și conține o clauză a neregresiunii Asta icircnseamnă că protecția prevăzută de Directivă nu poate fi niciodată interpretată sub standardele prevăzute de CEDO și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului Pentru avocați acest lucru semnifică că atacirct Convența europeană cacirct și cea a ONU prin jurisprudența observațiile generale și recomandările generate pot contribui la interpretarea dispozițiilor Directivei și clarificarea aspectelor neclare ale acesteia Mai jos sunt prezentate cele mai importante prevederi ale Directivei Acestea sunt discutate detaliat icircn a doua jumătate a acestui capitol
Prevedere Subiect Aspecte notabile
Articolul 1
Cui se aplică Directiva
Directiva se referă la două categorii de copii
copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale (recitalul 17 exclude acele proceduri care au ca finalitate măsuri de protecție corective sau educative) și
copiii care sunt persoane căutate icircn baza mandatului european de arestare
Articolul 2 Domeniu de aplicare
Directiva se aplică pacircnă icircn momentul stabilirii definitive a faptului că persoana suspectă sau acuzată a săvacircrșit o infracțiune inclusiv pacircnă icircn momentul pronunțării unei hotăracircri și al soluționării orcărei căi de atac Se aplică copiilor care nu au icircmplinit 18 ani sau care icircmplinesc 18 ani icircn timpul procedurilor penale (recitalul 12 icircncurajează statele membre să extindă garanțiile procedurale pacircnă la vacircrsta de 21 de ani)
8 vezi precizările referitoare la terminologie
7
Articolul 3 Definiții Copil se referă la persoana care nu a icircmplinit 18 ani Directiva
stipulează că icircn cazul icircn care nu este clar dacă o persoană a icircmplinit
vacircrsta de 18 ani se prezumă că persoana respectivă este copil Titularul
răspunderii părintești se referă la orice persoană care are răspundere
părintească față de copil acordată unei persoane fizice sau juridice prin
hotăracircre judecătorească prin lege sau printr-un acord cu efecte
juridice
Articolul 4
Dreptul la informare
Atunci cacircnd copiii devin persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul
procedurile penale ei trebuie să fie informați cu promptitudine icircn
legătură cu drepturilor lor icircn temeiul Directivei dreptului la informare
(201213 UE) și despre aspectele generale de desfășurare a procedurii
penale Explicarea drepturilor ar trebui făcută icircntr-un limbaj simplu și
accesibil și ar trebui icircnregistrată Icircn cazul icircn care copilului i se icircnmacircnează
un model al informării scrise acesta ar trebui să facă referire la
drepturile pe care le au potrivit Directivei 2016800
a) copiii trebuie informați cu promptitudine despre drepturile
pe care le au potrivit Directivei dreptului la informare
precum și drepturile specifice icircn temeiul Directivei
2016800 inclusiv
bull dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat bull dreptul la asistență din partea unui avocat bull dreptul la protecția vieții private bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn timpul diferitelor etape ale procedurii penale și bull dreptul la asistență juridică b) cacirct mai curacircnd posibil icircn cadrul procedurilor penale copiii
trebuie să fie informați cu privire la alte drepturi inclusiv
bull dreptul la o evaluare individualizată
bull dreptul la o examinare medicală
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională
și folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn
timpul ședințelor de judecată
bull dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces și
bull dreptul la căi de atac eficiente
c) odată cu privarea de libertate se vor furniza informații
despre dreptul la un tratament specific
8
Articolul 5 Dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat
Directiva solicită statelor membre să se asigure că titularul răspunderii
părintești este informat cu privire la drepturile copilului icircn cadrul
procedurilor penale Conform recitalului 22 acest lucru ar trebui făcut
cacirct mai curacircnd posibil și suficient de detaliat pentru a garanta
corectitudinea procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor
acestuia Un alt adult de icircncredere desemnat de copil și acceptat de
autoritățile competente ar trebui să fie contactat dacă
bull informarea titularului răspunderii părintești ar fi contrară
interesului superior al copilului sau
bull după icircncercări rezonabile niciun titular al răspunderii
părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu este
cunoscută sau
bull acesta ar putea periclita desfășurarea procedurilor penale
Icircn cazul icircn care copilul nu numește un adult de icircncredere sau adultul
desemnat nu este acceptat de autoritățile competente acestea ar
trebui să desemneze o altă persoană ținacircnd cont de interesul superior
al copilului
Articolul 6 Asistența din partea unui avocat
Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate icircn cadrul unor proceduri penale au dreptul de a avea acces la un avocat icircn conformitate cu Directiva 201348UE Statele membre trebuie să se asigure că aceștia sunt asistați de un avocat astfel icircncacirct să li se permită să icircși exercite icircn mod efectiv dreptul la apărare Copiii vor fi asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate odată ce aceștia sunt informați că sunt persoane suspectate sau acuzate
icircnainte de a fi audiați de poliție sau orice altă autoritate judiciară sau
icircn cadrul oricăror acte procedurale sau de stracircngere de probe de către autoritățile competente sau
după privarea de libertate sau
icircn cazul icircn care au fost citați să se icircnfățișeze icircn fața unei instanțe competente icircn timp util icircnainte ca aceștia să se icircnfățișeze icircn fața respectivei instanțe
Asistența presupune
dreptul de a comunica și de a se icircntacirclni icircn condiții de confidențialitate inclusiv icircnainte de audiere
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul audierii sau
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul actelor procedurale Statele membre pot deroga de la prevederile acestui articol dar trebuie să se asigure că copiii sunt asistați de un avocat
atunci cacircnd aceștia sunt prezentați icircn fața unui judecător sau a unei instanțe competente pentru a se pronunța cu privire la privarea de libertate șisau
icircn timpul privării de libertate
9
Statele membre trebuie să respecte dreptul la confidențialitate icircntre avocat și clientul său minor De la acest drept nu se poate deroga
Articolul 7 Dreptul la o evaluare individualizată
Statele membre trebuie să se asigure că nevoile specifice ale copilului
cum ar fi protecția educația și integrarea socială sunt luate icircn
considerare icircn cadrul procedurilor penale Icircn acest sens trebuie
efectuată o evaluare individualizată de către personal calificat
urmărindu-se pe cacirct posibil o abordare multidisciplinară pentru a
evalua personalitatea copilului nivelul său de maturitate mediul său
economic social și familial precum și orice tip de vulnerabilitate
(dizabilitate sau dificultate de comunicare) Evaluarea ar trebui
efectuată icircn cel mai scurt timp posibil de la primul contact cu sistemul
de justiție cu implicarea copilului Ea poate poate stabili informații
relevante pentru procesul penal inclusiv pentru hotăracircrea finală a
instanței
Articolul 8 Dreptul la examinare medicală
Copiii privați de libertate au dreptul la o examinare medicală fără icircntacircrzieri nejustificate icircn vederea evaluării stării lor mentale și fizice Aceasta ar trebui efectuată de un medic specialist și ar trebui să fie cacirct mai neinvazivă posibil Rezultatele examenului medical trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se determină capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor și a altor acte procedurale sau cacircnd se au icircn vedere măsurile care trebuie luate față de copil Cererea pentru examinarea medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia sau de titularul răspunderii părintești
Articolul 9 Icircnregistrarea audio-video a audierilor
Directiva stipulează că audierea unui copil trebuie să fie icircnregistrată
audio-video dacă acest lucru este proporțional icircn circumstanțele cauzei
Este recomandat ca acest lucru să se icircntacircmple dacă avocatul nu a fost
prezent icircn timpul audierii sau dacă copilul este privat de libertate
Articolul 10
Privarea de libertate ca ultim resort
Privarea de libertate ar trebui utilizată ca măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Decizia de a priva un copil de libertate trebuie motivată iar legalitatea acesteia verificată de instanță la intervale regulate atacirct la cererea copilului a avocatului acestuia sau a unei autorități judiciare care nu este o instanță Deciziile ar trebui luate fără icircntacircrzieri nejustificate
Articolul 11
Măsuri alternative
Măsurile alternative la privarea de libertate ar trebui puse la dispoziție și folosite atunci cacircnd acestea sunt adecvate
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
4
Adoptarea icircn 1989 a Convenției ONU privind drepturile copilului a contribuit la creșterea gradului de
conștientizare icircn ceea ce privește justiția juvenilă ca problemă internațională icircn domeniul drepturilor
omului Aceasta a fost ratificată de aproape fiecare stat membru ONU cu excepția notabilă a Statelor
Unite ale Americii Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a jucat un rol esențial icircn interpretarea
Convenției icircn special prin adoptarea Comentariului General nr 10 privind drepturile copilului icircn justiția
juvenilă care oferă recomandări cu privire la conținutul unei politici comprehensive icircn materie de justiție
juvenilă și urmărește să faciliteze punerea icircn aplicare a regulamentelor de la Beijing și Havana
De asemenea la nivel european s-au dezvoltat multe standarde pentru a consolida protecția copiilor aflați
icircn conflict cu legea Icircn 2008 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CoE) a formulat normele
europene pentru delincvenții juvenili care fac obiectul unor sancțiuni sau măsuri (Reguli Europene) Deși
aceste reguli nu au caracter juridic obligatoriu ele stabilesc principii și parametrii juridici fundamentali
care ghidează statele membre CoE icircn eleborarea legislației politicilor și practicilor lor Mai recent
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat orientările sale privind justiția icircn interesul copiilor
(orientările)4 transformacircnd conceptul de justiție prietenoasă icircntr-o parte integrantă a cadrului juridic
și politic european referitor la poziția copiilor icircn sistemele de justiție penală5 Orientările nu intenționează
să adauge la lista drepturilor deja existente ale copiilor6 ci urmăresc să contribuie la necesitatea de a
garanta implementarea eficientă a normelor obligatorii existente privind drepturile copilului Nici
normele europene nici orientările nu sunt obligatorii per se dar au jucat un rol semnificativ icircn modelarea
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)7
Precizare terminologică
Deși legislația penală romacircnească folosește termenul de ldquominorrdquo atunci cacircnd se referă la persoanele cu vacircrsta cuprinsă icircntre 14-16 ani cu răspundere penală Directiva UE 2016800 folosește termenul generic de ldquocopiirdquo Acesta este și termenul care va fi folosit pe parcursul manualului Directiva recunoaște faptul că definiția juridică a copilului diferă de cea folosită de psihologi și acordă o importanță deosebită dobacircndirii de către avocați a unor cunoștiințe de bază cu privire la psihologia copilului și adolescentului pentru o comunicare eficientă cu aceștia icircn cadrul procedurilor penale Pe de altă parte legislațiile penale ale statelor membre UE diferă icircn ceea ce privește definiția justiției juvenile și vacircrsta la care există răspundere penală de aceea termenul generic de ldquocopiirdquo este mai potrivit Atunci cacircnd Directiva este folosită icircn contextul național o atenție deosebită trebuie acordată recitalului 12 ldquoicircn cazul icircn care o persoană a icircmplinit vacircrsta de 18 ani atunci cacircnd devine persoană suspectată sau acuzată icircn cadrul procedurilor penale icircnsă infracțiunea a fost comisă atunci cacircnd persoana respectivă era copil statele membre sunt icircncurajate să aplice garanțiile procedurale prevăzute de prezenta directivă pacircnă cacircnd persoana respectivă icircmplinește vacircrsta de 21 de ani cel puțin icircn ceea ce privește infracțiunile care sunt săvacircrșite de aceeași persoană suspectată sau acuzată și care sunt anchetate și urmărite penal icircmpreună
4 httpsrmcoeint16806b7ecb 5 Liefaard 2016 6 Vandekerckhove amp OrsquoBrien 2013 7 Liefaard 2016 vezi de asemenea CtEDO Blokhin c Rusiei (2016) appl nr 4715206 para 80 170 și 203 CtEDO M amp M c Croatia (2015) appl nr 1016113 para 102 CtEDO ZJ c Lithuania (2014) appl nr 6009212 at para 73 și 104 CtEDO MD și alții c Malta (2012) appl nr 6479110 para 38
5
deoarece sunt inextricabil legate de proceduri penale care au fost inițiate icircmpotriva persoanei respective icircnainte ca aceasta să icircmplinească vacircrsta de 18 de anirdquo 111 Legislația europeană și Directiva UE 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale Foaia de parcurs privind drepturile procedurale
Statele membre UE cooperează icircndeaproape icircn cazuri transfrontaliere icircn principal prin mecanisme de
recunoaștere reciprocă cum ar fi mandatul european de arestare (MEA) Eficacitatea unor astfel de
mecanisme se bazează pe icircncrederea reciprocă icircntre sistemele judiciare naționale anume că fiecare dintre
acestea va respecta drepturile persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale icircn special
cele garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) Icircn acest scop UE a icircnceput să impună
standarde minime pentru reglementarea anumitor aspecte ale procedurii penale printr-un program numit
Foaie de parcurs privind drepturile procedurale Rezultatul este un set de directive europene
Tabelul 1 Prezentarea generală a Directivelor care fac parte din Foaia de Parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale
Directive Data adoptării
1 Directiva 201064 privind dreptul la interpretare și traducere (Directiva dreptului la interpretare și traducere)
20 Oct 2010
2 Directiva 201213 privind dreptul la informare icircn cadrul procedurilor penale (Directiva dreptului la informare)
22 Mai 2012
3 Directiva 201348 privind dreptul de a avea acces la un avocat icircn cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare (Directiva accesului la un avocat)
22 Oct 2013
4 Directiva 2016343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces icircn cadrul procedurilor penale (Directiva prezumției de nevinovăție)
9 Martie 2016
5 Directiva 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale (Directiva Copiilor)
11 Mai 2016
6 Directiva 20161919 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale și a persoanelor căutate icircn baza mandatului european de arestare (Directiva asistenței juridice gratuite)
26 Oct 2016
6
Directiva Copiilor 8 Comisia Europeană a apreciat că icircn pofida existenței numeroaselor standarde internaționale și europene icircn domeniul justiției juvenile nivelul garanțiilor procedurale pentru copiii icircn conflict cu legea nu a fost suficient pentru a asigura participarea efectivă a acestora icircn cadrul procedurile penale Icircn special Comisia a considerat că Convenția ONU cu privire la drepturile copiilor este prea generală și limitată icircn ceea ce privește aplicabilitatea acesteia icircn procedurile penale Deasemenea a recunoscut că alte standarde internaționale și regionale privind copiii icircn conflict cu legea nu au caracter obligatoriu pentru statele membre UE Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind drepturile copilului este variată ceea ce a avut ca rezultat interpretări divergente și grade diferite de punere icircn aplicare Directiva UE 2016800 a fost adoptată icircn mai 2016 iar termenul pentru transpunerea acesteia icircn legislația națională este 11 iunie 2019 Directiva stabilește standarde minime comune statelor membre UE privind garanțiile procedurale pentru copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale acestea urmacircnd a fi obligatorii pe icircntreg teritoriul Uniunii Europene Directiva construiește icircn jurul principiilor deja consacrate icircn standardele internaționale și europene existente și conține o clauză a neregresiunii Asta icircnseamnă că protecția prevăzută de Directivă nu poate fi niciodată interpretată sub standardele prevăzute de CEDO și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului Pentru avocați acest lucru semnifică că atacirct Convența europeană cacirct și cea a ONU prin jurisprudența observațiile generale și recomandările generate pot contribui la interpretarea dispozițiilor Directivei și clarificarea aspectelor neclare ale acesteia Mai jos sunt prezentate cele mai importante prevederi ale Directivei Acestea sunt discutate detaliat icircn a doua jumătate a acestui capitol
Prevedere Subiect Aspecte notabile
Articolul 1
Cui se aplică Directiva
Directiva se referă la două categorii de copii
copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale (recitalul 17 exclude acele proceduri care au ca finalitate măsuri de protecție corective sau educative) și
copiii care sunt persoane căutate icircn baza mandatului european de arestare
Articolul 2 Domeniu de aplicare
Directiva se aplică pacircnă icircn momentul stabilirii definitive a faptului că persoana suspectă sau acuzată a săvacircrșit o infracțiune inclusiv pacircnă icircn momentul pronunțării unei hotăracircri și al soluționării orcărei căi de atac Se aplică copiilor care nu au icircmplinit 18 ani sau care icircmplinesc 18 ani icircn timpul procedurilor penale (recitalul 12 icircncurajează statele membre să extindă garanțiile procedurale pacircnă la vacircrsta de 21 de ani)
8 vezi precizările referitoare la terminologie
7
Articolul 3 Definiții Copil se referă la persoana care nu a icircmplinit 18 ani Directiva
stipulează că icircn cazul icircn care nu este clar dacă o persoană a icircmplinit
vacircrsta de 18 ani se prezumă că persoana respectivă este copil Titularul
răspunderii părintești se referă la orice persoană care are răspundere
părintească față de copil acordată unei persoane fizice sau juridice prin
hotăracircre judecătorească prin lege sau printr-un acord cu efecte
juridice
Articolul 4
Dreptul la informare
Atunci cacircnd copiii devin persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul
procedurile penale ei trebuie să fie informați cu promptitudine icircn
legătură cu drepturilor lor icircn temeiul Directivei dreptului la informare
(201213 UE) și despre aspectele generale de desfășurare a procedurii
penale Explicarea drepturilor ar trebui făcută icircntr-un limbaj simplu și
accesibil și ar trebui icircnregistrată Icircn cazul icircn care copilului i se icircnmacircnează
un model al informării scrise acesta ar trebui să facă referire la
drepturile pe care le au potrivit Directivei 2016800
a) copiii trebuie informați cu promptitudine despre drepturile
pe care le au potrivit Directivei dreptului la informare
precum și drepturile specifice icircn temeiul Directivei
2016800 inclusiv
bull dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat bull dreptul la asistență din partea unui avocat bull dreptul la protecția vieții private bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn timpul diferitelor etape ale procedurii penale și bull dreptul la asistență juridică b) cacirct mai curacircnd posibil icircn cadrul procedurilor penale copiii
trebuie să fie informați cu privire la alte drepturi inclusiv
bull dreptul la o evaluare individualizată
bull dreptul la o examinare medicală
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională
și folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn
timpul ședințelor de judecată
bull dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces și
bull dreptul la căi de atac eficiente
c) odată cu privarea de libertate se vor furniza informații
despre dreptul la un tratament specific
8
Articolul 5 Dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat
Directiva solicită statelor membre să se asigure că titularul răspunderii
părintești este informat cu privire la drepturile copilului icircn cadrul
procedurilor penale Conform recitalului 22 acest lucru ar trebui făcut
cacirct mai curacircnd posibil și suficient de detaliat pentru a garanta
corectitudinea procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor
acestuia Un alt adult de icircncredere desemnat de copil și acceptat de
autoritățile competente ar trebui să fie contactat dacă
bull informarea titularului răspunderii părintești ar fi contrară
interesului superior al copilului sau
bull după icircncercări rezonabile niciun titular al răspunderii
părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu este
cunoscută sau
bull acesta ar putea periclita desfășurarea procedurilor penale
Icircn cazul icircn care copilul nu numește un adult de icircncredere sau adultul
desemnat nu este acceptat de autoritățile competente acestea ar
trebui să desemneze o altă persoană ținacircnd cont de interesul superior
al copilului
Articolul 6 Asistența din partea unui avocat
Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate icircn cadrul unor proceduri penale au dreptul de a avea acces la un avocat icircn conformitate cu Directiva 201348UE Statele membre trebuie să se asigure că aceștia sunt asistați de un avocat astfel icircncacirct să li se permită să icircși exercite icircn mod efectiv dreptul la apărare Copiii vor fi asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate odată ce aceștia sunt informați că sunt persoane suspectate sau acuzate
icircnainte de a fi audiați de poliție sau orice altă autoritate judiciară sau
icircn cadrul oricăror acte procedurale sau de stracircngere de probe de către autoritățile competente sau
după privarea de libertate sau
icircn cazul icircn care au fost citați să se icircnfățișeze icircn fața unei instanțe competente icircn timp util icircnainte ca aceștia să se icircnfățișeze icircn fața respectivei instanțe
Asistența presupune
dreptul de a comunica și de a se icircntacirclni icircn condiții de confidențialitate inclusiv icircnainte de audiere
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul audierii sau
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul actelor procedurale Statele membre pot deroga de la prevederile acestui articol dar trebuie să se asigure că copiii sunt asistați de un avocat
atunci cacircnd aceștia sunt prezentați icircn fața unui judecător sau a unei instanțe competente pentru a se pronunța cu privire la privarea de libertate șisau
icircn timpul privării de libertate
9
Statele membre trebuie să respecte dreptul la confidențialitate icircntre avocat și clientul său minor De la acest drept nu se poate deroga
Articolul 7 Dreptul la o evaluare individualizată
Statele membre trebuie să se asigure că nevoile specifice ale copilului
cum ar fi protecția educația și integrarea socială sunt luate icircn
considerare icircn cadrul procedurilor penale Icircn acest sens trebuie
efectuată o evaluare individualizată de către personal calificat
urmărindu-se pe cacirct posibil o abordare multidisciplinară pentru a
evalua personalitatea copilului nivelul său de maturitate mediul său
economic social și familial precum și orice tip de vulnerabilitate
(dizabilitate sau dificultate de comunicare) Evaluarea ar trebui
efectuată icircn cel mai scurt timp posibil de la primul contact cu sistemul
de justiție cu implicarea copilului Ea poate poate stabili informații
relevante pentru procesul penal inclusiv pentru hotăracircrea finală a
instanței
Articolul 8 Dreptul la examinare medicală
Copiii privați de libertate au dreptul la o examinare medicală fără icircntacircrzieri nejustificate icircn vederea evaluării stării lor mentale și fizice Aceasta ar trebui efectuată de un medic specialist și ar trebui să fie cacirct mai neinvazivă posibil Rezultatele examenului medical trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se determină capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor și a altor acte procedurale sau cacircnd se au icircn vedere măsurile care trebuie luate față de copil Cererea pentru examinarea medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia sau de titularul răspunderii părintești
Articolul 9 Icircnregistrarea audio-video a audierilor
Directiva stipulează că audierea unui copil trebuie să fie icircnregistrată
audio-video dacă acest lucru este proporțional icircn circumstanțele cauzei
Este recomandat ca acest lucru să se icircntacircmple dacă avocatul nu a fost
prezent icircn timpul audierii sau dacă copilul este privat de libertate
Articolul 10
Privarea de libertate ca ultim resort
Privarea de libertate ar trebui utilizată ca măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Decizia de a priva un copil de libertate trebuie motivată iar legalitatea acesteia verificată de instanță la intervale regulate atacirct la cererea copilului a avocatului acestuia sau a unei autorități judiciare care nu este o instanță Deciziile ar trebui luate fără icircntacircrzieri nejustificate
Articolul 11
Măsuri alternative
Măsurile alternative la privarea de libertate ar trebui puse la dispoziție și folosite atunci cacircnd acestea sunt adecvate
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
5
deoarece sunt inextricabil legate de proceduri penale care au fost inițiate icircmpotriva persoanei respective icircnainte ca aceasta să icircmplinească vacircrsta de 18 de anirdquo 111 Legislația europeană și Directiva UE 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale Foaia de parcurs privind drepturile procedurale
Statele membre UE cooperează icircndeaproape icircn cazuri transfrontaliere icircn principal prin mecanisme de
recunoaștere reciprocă cum ar fi mandatul european de arestare (MEA) Eficacitatea unor astfel de
mecanisme se bazează pe icircncrederea reciprocă icircntre sistemele judiciare naționale anume că fiecare dintre
acestea va respecta drepturile persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale icircn special
cele garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) Icircn acest scop UE a icircnceput să impună
standarde minime pentru reglementarea anumitor aspecte ale procedurii penale printr-un program numit
Foaie de parcurs privind drepturile procedurale Rezultatul este un set de directive europene
Tabelul 1 Prezentarea generală a Directivelor care fac parte din Foaia de Parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale
Directive Data adoptării
1 Directiva 201064 privind dreptul la interpretare și traducere (Directiva dreptului la interpretare și traducere)
20 Oct 2010
2 Directiva 201213 privind dreptul la informare icircn cadrul procedurilor penale (Directiva dreptului la informare)
22 Mai 2012
3 Directiva 201348 privind dreptul de a avea acces la un avocat icircn cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare (Directiva accesului la un avocat)
22 Oct 2013
4 Directiva 2016343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces icircn cadrul procedurilor penale (Directiva prezumției de nevinovăție)
9 Martie 2016
5 Directiva 2016800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale (Directiva Copiilor)
11 Mai 2016
6 Directiva 20161919 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspecte sau acuzate icircn cadrul procedurilor penale și a persoanelor căutate icircn baza mandatului european de arestare (Directiva asistenței juridice gratuite)
26 Oct 2016
6
Directiva Copiilor 8 Comisia Europeană a apreciat că icircn pofida existenței numeroaselor standarde internaționale și europene icircn domeniul justiției juvenile nivelul garanțiilor procedurale pentru copiii icircn conflict cu legea nu a fost suficient pentru a asigura participarea efectivă a acestora icircn cadrul procedurile penale Icircn special Comisia a considerat că Convenția ONU cu privire la drepturile copiilor este prea generală și limitată icircn ceea ce privește aplicabilitatea acesteia icircn procedurile penale Deasemenea a recunoscut că alte standarde internaționale și regionale privind copiii icircn conflict cu legea nu au caracter obligatoriu pentru statele membre UE Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind drepturile copilului este variată ceea ce a avut ca rezultat interpretări divergente și grade diferite de punere icircn aplicare Directiva UE 2016800 a fost adoptată icircn mai 2016 iar termenul pentru transpunerea acesteia icircn legislația națională este 11 iunie 2019 Directiva stabilește standarde minime comune statelor membre UE privind garanțiile procedurale pentru copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale acestea urmacircnd a fi obligatorii pe icircntreg teritoriul Uniunii Europene Directiva construiește icircn jurul principiilor deja consacrate icircn standardele internaționale și europene existente și conține o clauză a neregresiunii Asta icircnseamnă că protecția prevăzută de Directivă nu poate fi niciodată interpretată sub standardele prevăzute de CEDO și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului Pentru avocați acest lucru semnifică că atacirct Convența europeană cacirct și cea a ONU prin jurisprudența observațiile generale și recomandările generate pot contribui la interpretarea dispozițiilor Directivei și clarificarea aspectelor neclare ale acesteia Mai jos sunt prezentate cele mai importante prevederi ale Directivei Acestea sunt discutate detaliat icircn a doua jumătate a acestui capitol
Prevedere Subiect Aspecte notabile
Articolul 1
Cui se aplică Directiva
Directiva se referă la două categorii de copii
copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale (recitalul 17 exclude acele proceduri care au ca finalitate măsuri de protecție corective sau educative) și
copiii care sunt persoane căutate icircn baza mandatului european de arestare
Articolul 2 Domeniu de aplicare
Directiva se aplică pacircnă icircn momentul stabilirii definitive a faptului că persoana suspectă sau acuzată a săvacircrșit o infracțiune inclusiv pacircnă icircn momentul pronunțării unei hotăracircri și al soluționării orcărei căi de atac Se aplică copiilor care nu au icircmplinit 18 ani sau care icircmplinesc 18 ani icircn timpul procedurilor penale (recitalul 12 icircncurajează statele membre să extindă garanțiile procedurale pacircnă la vacircrsta de 21 de ani)
8 vezi precizările referitoare la terminologie
7
Articolul 3 Definiții Copil se referă la persoana care nu a icircmplinit 18 ani Directiva
stipulează că icircn cazul icircn care nu este clar dacă o persoană a icircmplinit
vacircrsta de 18 ani se prezumă că persoana respectivă este copil Titularul
răspunderii părintești se referă la orice persoană care are răspundere
părintească față de copil acordată unei persoane fizice sau juridice prin
hotăracircre judecătorească prin lege sau printr-un acord cu efecte
juridice
Articolul 4
Dreptul la informare
Atunci cacircnd copiii devin persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul
procedurile penale ei trebuie să fie informați cu promptitudine icircn
legătură cu drepturilor lor icircn temeiul Directivei dreptului la informare
(201213 UE) și despre aspectele generale de desfășurare a procedurii
penale Explicarea drepturilor ar trebui făcută icircntr-un limbaj simplu și
accesibil și ar trebui icircnregistrată Icircn cazul icircn care copilului i se icircnmacircnează
un model al informării scrise acesta ar trebui să facă referire la
drepturile pe care le au potrivit Directivei 2016800
a) copiii trebuie informați cu promptitudine despre drepturile
pe care le au potrivit Directivei dreptului la informare
precum și drepturile specifice icircn temeiul Directivei
2016800 inclusiv
bull dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat bull dreptul la asistență din partea unui avocat bull dreptul la protecția vieții private bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn timpul diferitelor etape ale procedurii penale și bull dreptul la asistență juridică b) cacirct mai curacircnd posibil icircn cadrul procedurilor penale copiii
trebuie să fie informați cu privire la alte drepturi inclusiv
bull dreptul la o evaluare individualizată
bull dreptul la o examinare medicală
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională
și folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn
timpul ședințelor de judecată
bull dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces și
bull dreptul la căi de atac eficiente
c) odată cu privarea de libertate se vor furniza informații
despre dreptul la un tratament specific
8
Articolul 5 Dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat
Directiva solicită statelor membre să se asigure că titularul răspunderii
părintești este informat cu privire la drepturile copilului icircn cadrul
procedurilor penale Conform recitalului 22 acest lucru ar trebui făcut
cacirct mai curacircnd posibil și suficient de detaliat pentru a garanta
corectitudinea procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor
acestuia Un alt adult de icircncredere desemnat de copil și acceptat de
autoritățile competente ar trebui să fie contactat dacă
bull informarea titularului răspunderii părintești ar fi contrară
interesului superior al copilului sau
bull după icircncercări rezonabile niciun titular al răspunderii
părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu este
cunoscută sau
bull acesta ar putea periclita desfășurarea procedurilor penale
Icircn cazul icircn care copilul nu numește un adult de icircncredere sau adultul
desemnat nu este acceptat de autoritățile competente acestea ar
trebui să desemneze o altă persoană ținacircnd cont de interesul superior
al copilului
Articolul 6 Asistența din partea unui avocat
Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate icircn cadrul unor proceduri penale au dreptul de a avea acces la un avocat icircn conformitate cu Directiva 201348UE Statele membre trebuie să se asigure că aceștia sunt asistați de un avocat astfel icircncacirct să li se permită să icircși exercite icircn mod efectiv dreptul la apărare Copiii vor fi asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate odată ce aceștia sunt informați că sunt persoane suspectate sau acuzate
icircnainte de a fi audiați de poliție sau orice altă autoritate judiciară sau
icircn cadrul oricăror acte procedurale sau de stracircngere de probe de către autoritățile competente sau
după privarea de libertate sau
icircn cazul icircn care au fost citați să se icircnfățișeze icircn fața unei instanțe competente icircn timp util icircnainte ca aceștia să se icircnfățișeze icircn fața respectivei instanțe
Asistența presupune
dreptul de a comunica și de a se icircntacirclni icircn condiții de confidențialitate inclusiv icircnainte de audiere
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul audierii sau
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul actelor procedurale Statele membre pot deroga de la prevederile acestui articol dar trebuie să se asigure că copiii sunt asistați de un avocat
atunci cacircnd aceștia sunt prezentați icircn fața unui judecător sau a unei instanțe competente pentru a se pronunța cu privire la privarea de libertate șisau
icircn timpul privării de libertate
9
Statele membre trebuie să respecte dreptul la confidențialitate icircntre avocat și clientul său minor De la acest drept nu se poate deroga
Articolul 7 Dreptul la o evaluare individualizată
Statele membre trebuie să se asigure că nevoile specifice ale copilului
cum ar fi protecția educația și integrarea socială sunt luate icircn
considerare icircn cadrul procedurilor penale Icircn acest sens trebuie
efectuată o evaluare individualizată de către personal calificat
urmărindu-se pe cacirct posibil o abordare multidisciplinară pentru a
evalua personalitatea copilului nivelul său de maturitate mediul său
economic social și familial precum și orice tip de vulnerabilitate
(dizabilitate sau dificultate de comunicare) Evaluarea ar trebui
efectuată icircn cel mai scurt timp posibil de la primul contact cu sistemul
de justiție cu implicarea copilului Ea poate poate stabili informații
relevante pentru procesul penal inclusiv pentru hotăracircrea finală a
instanței
Articolul 8 Dreptul la examinare medicală
Copiii privați de libertate au dreptul la o examinare medicală fără icircntacircrzieri nejustificate icircn vederea evaluării stării lor mentale și fizice Aceasta ar trebui efectuată de un medic specialist și ar trebui să fie cacirct mai neinvazivă posibil Rezultatele examenului medical trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se determină capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor și a altor acte procedurale sau cacircnd se au icircn vedere măsurile care trebuie luate față de copil Cererea pentru examinarea medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia sau de titularul răspunderii părintești
Articolul 9 Icircnregistrarea audio-video a audierilor
Directiva stipulează că audierea unui copil trebuie să fie icircnregistrată
audio-video dacă acest lucru este proporțional icircn circumstanțele cauzei
Este recomandat ca acest lucru să se icircntacircmple dacă avocatul nu a fost
prezent icircn timpul audierii sau dacă copilul este privat de libertate
Articolul 10
Privarea de libertate ca ultim resort
Privarea de libertate ar trebui utilizată ca măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Decizia de a priva un copil de libertate trebuie motivată iar legalitatea acesteia verificată de instanță la intervale regulate atacirct la cererea copilului a avocatului acestuia sau a unei autorități judiciare care nu este o instanță Deciziile ar trebui luate fără icircntacircrzieri nejustificate
Articolul 11
Măsuri alternative
Măsurile alternative la privarea de libertate ar trebui puse la dispoziție și folosite atunci cacircnd acestea sunt adecvate
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
6
Directiva Copiilor 8 Comisia Europeană a apreciat că icircn pofida existenței numeroaselor standarde internaționale și europene icircn domeniul justiției juvenile nivelul garanțiilor procedurale pentru copiii icircn conflict cu legea nu a fost suficient pentru a asigura participarea efectivă a acestora icircn cadrul procedurile penale Icircn special Comisia a considerat că Convenția ONU cu privire la drepturile copiilor este prea generală și limitată icircn ceea ce privește aplicabilitatea acesteia icircn procedurile penale Deasemenea a recunoscut că alte standarde internaționale și regionale privind copiii icircn conflict cu legea nu au caracter obligatoriu pentru statele membre UE Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind drepturile copilului este variată ceea ce a avut ca rezultat interpretări divergente și grade diferite de punere icircn aplicare Directiva UE 2016800 a fost adoptată icircn mai 2016 iar termenul pentru transpunerea acesteia icircn legislația națională este 11 iunie 2019 Directiva stabilește standarde minime comune statelor membre UE privind garanțiile procedurale pentru copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale acestea urmacircnd a fi obligatorii pe icircntreg teritoriul Uniunii Europene Directiva construiește icircn jurul principiilor deja consacrate icircn standardele internaționale și europene existente și conține o clauză a neregresiunii Asta icircnseamnă că protecția prevăzută de Directivă nu poate fi niciodată interpretată sub standardele prevăzute de CEDO și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului Pentru avocați acest lucru semnifică că atacirct Convența europeană cacirct și cea a ONU prin jurisprudența observațiile generale și recomandările generate pot contribui la interpretarea dispozițiilor Directivei și clarificarea aspectelor neclare ale acesteia Mai jos sunt prezentate cele mai importante prevederi ale Directivei Acestea sunt discutate detaliat icircn a doua jumătate a acestui capitol
Prevedere Subiect Aspecte notabile
Articolul 1
Cui se aplică Directiva
Directiva se referă la două categorii de copii
copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale (recitalul 17 exclude acele proceduri care au ca finalitate măsuri de protecție corective sau educative) și
copiii care sunt persoane căutate icircn baza mandatului european de arestare
Articolul 2 Domeniu de aplicare
Directiva se aplică pacircnă icircn momentul stabilirii definitive a faptului că persoana suspectă sau acuzată a săvacircrșit o infracțiune inclusiv pacircnă icircn momentul pronunțării unei hotăracircri și al soluționării orcărei căi de atac Se aplică copiilor care nu au icircmplinit 18 ani sau care icircmplinesc 18 ani icircn timpul procedurilor penale (recitalul 12 icircncurajează statele membre să extindă garanțiile procedurale pacircnă la vacircrsta de 21 de ani)
8 vezi precizările referitoare la terminologie
7
Articolul 3 Definiții Copil se referă la persoana care nu a icircmplinit 18 ani Directiva
stipulează că icircn cazul icircn care nu este clar dacă o persoană a icircmplinit
vacircrsta de 18 ani se prezumă că persoana respectivă este copil Titularul
răspunderii părintești se referă la orice persoană care are răspundere
părintească față de copil acordată unei persoane fizice sau juridice prin
hotăracircre judecătorească prin lege sau printr-un acord cu efecte
juridice
Articolul 4
Dreptul la informare
Atunci cacircnd copiii devin persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul
procedurile penale ei trebuie să fie informați cu promptitudine icircn
legătură cu drepturilor lor icircn temeiul Directivei dreptului la informare
(201213 UE) și despre aspectele generale de desfășurare a procedurii
penale Explicarea drepturilor ar trebui făcută icircntr-un limbaj simplu și
accesibil și ar trebui icircnregistrată Icircn cazul icircn care copilului i se icircnmacircnează
un model al informării scrise acesta ar trebui să facă referire la
drepturile pe care le au potrivit Directivei 2016800
a) copiii trebuie informați cu promptitudine despre drepturile
pe care le au potrivit Directivei dreptului la informare
precum și drepturile specifice icircn temeiul Directivei
2016800 inclusiv
bull dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat bull dreptul la asistență din partea unui avocat bull dreptul la protecția vieții private bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn timpul diferitelor etape ale procedurii penale și bull dreptul la asistență juridică b) cacirct mai curacircnd posibil icircn cadrul procedurilor penale copiii
trebuie să fie informați cu privire la alte drepturi inclusiv
bull dreptul la o evaluare individualizată
bull dreptul la o examinare medicală
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională
și folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn
timpul ședințelor de judecată
bull dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces și
bull dreptul la căi de atac eficiente
c) odată cu privarea de libertate se vor furniza informații
despre dreptul la un tratament specific
8
Articolul 5 Dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat
Directiva solicită statelor membre să se asigure că titularul răspunderii
părintești este informat cu privire la drepturile copilului icircn cadrul
procedurilor penale Conform recitalului 22 acest lucru ar trebui făcut
cacirct mai curacircnd posibil și suficient de detaliat pentru a garanta
corectitudinea procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor
acestuia Un alt adult de icircncredere desemnat de copil și acceptat de
autoritățile competente ar trebui să fie contactat dacă
bull informarea titularului răspunderii părintești ar fi contrară
interesului superior al copilului sau
bull după icircncercări rezonabile niciun titular al răspunderii
părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu este
cunoscută sau
bull acesta ar putea periclita desfășurarea procedurilor penale
Icircn cazul icircn care copilul nu numește un adult de icircncredere sau adultul
desemnat nu este acceptat de autoritățile competente acestea ar
trebui să desemneze o altă persoană ținacircnd cont de interesul superior
al copilului
Articolul 6 Asistența din partea unui avocat
Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate icircn cadrul unor proceduri penale au dreptul de a avea acces la un avocat icircn conformitate cu Directiva 201348UE Statele membre trebuie să se asigure că aceștia sunt asistați de un avocat astfel icircncacirct să li se permită să icircși exercite icircn mod efectiv dreptul la apărare Copiii vor fi asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate odată ce aceștia sunt informați că sunt persoane suspectate sau acuzate
icircnainte de a fi audiați de poliție sau orice altă autoritate judiciară sau
icircn cadrul oricăror acte procedurale sau de stracircngere de probe de către autoritățile competente sau
după privarea de libertate sau
icircn cazul icircn care au fost citați să se icircnfățișeze icircn fața unei instanțe competente icircn timp util icircnainte ca aceștia să se icircnfățișeze icircn fața respectivei instanțe
Asistența presupune
dreptul de a comunica și de a se icircntacirclni icircn condiții de confidențialitate inclusiv icircnainte de audiere
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul audierii sau
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul actelor procedurale Statele membre pot deroga de la prevederile acestui articol dar trebuie să se asigure că copiii sunt asistați de un avocat
atunci cacircnd aceștia sunt prezentați icircn fața unui judecător sau a unei instanțe competente pentru a se pronunța cu privire la privarea de libertate șisau
icircn timpul privării de libertate
9
Statele membre trebuie să respecte dreptul la confidențialitate icircntre avocat și clientul său minor De la acest drept nu se poate deroga
Articolul 7 Dreptul la o evaluare individualizată
Statele membre trebuie să se asigure că nevoile specifice ale copilului
cum ar fi protecția educația și integrarea socială sunt luate icircn
considerare icircn cadrul procedurilor penale Icircn acest sens trebuie
efectuată o evaluare individualizată de către personal calificat
urmărindu-se pe cacirct posibil o abordare multidisciplinară pentru a
evalua personalitatea copilului nivelul său de maturitate mediul său
economic social și familial precum și orice tip de vulnerabilitate
(dizabilitate sau dificultate de comunicare) Evaluarea ar trebui
efectuată icircn cel mai scurt timp posibil de la primul contact cu sistemul
de justiție cu implicarea copilului Ea poate poate stabili informații
relevante pentru procesul penal inclusiv pentru hotăracircrea finală a
instanței
Articolul 8 Dreptul la examinare medicală
Copiii privați de libertate au dreptul la o examinare medicală fără icircntacircrzieri nejustificate icircn vederea evaluării stării lor mentale și fizice Aceasta ar trebui efectuată de un medic specialist și ar trebui să fie cacirct mai neinvazivă posibil Rezultatele examenului medical trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se determină capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor și a altor acte procedurale sau cacircnd se au icircn vedere măsurile care trebuie luate față de copil Cererea pentru examinarea medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia sau de titularul răspunderii părintești
Articolul 9 Icircnregistrarea audio-video a audierilor
Directiva stipulează că audierea unui copil trebuie să fie icircnregistrată
audio-video dacă acest lucru este proporțional icircn circumstanțele cauzei
Este recomandat ca acest lucru să se icircntacircmple dacă avocatul nu a fost
prezent icircn timpul audierii sau dacă copilul este privat de libertate
Articolul 10
Privarea de libertate ca ultim resort
Privarea de libertate ar trebui utilizată ca măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Decizia de a priva un copil de libertate trebuie motivată iar legalitatea acesteia verificată de instanță la intervale regulate atacirct la cererea copilului a avocatului acestuia sau a unei autorități judiciare care nu este o instanță Deciziile ar trebui luate fără icircntacircrzieri nejustificate
Articolul 11
Măsuri alternative
Măsurile alternative la privarea de libertate ar trebui puse la dispoziție și folosite atunci cacircnd acestea sunt adecvate
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
7
Articolul 3 Definiții Copil se referă la persoana care nu a icircmplinit 18 ani Directiva
stipulează că icircn cazul icircn care nu este clar dacă o persoană a icircmplinit
vacircrsta de 18 ani se prezumă că persoana respectivă este copil Titularul
răspunderii părintești se referă la orice persoană care are răspundere
părintească față de copil acordată unei persoane fizice sau juridice prin
hotăracircre judecătorească prin lege sau printr-un acord cu efecte
juridice
Articolul 4
Dreptul la informare
Atunci cacircnd copiii devin persoane suspecte sau acuzate icircn cadrul
procedurile penale ei trebuie să fie informați cu promptitudine icircn
legătură cu drepturilor lor icircn temeiul Directivei dreptului la informare
(201213 UE) și despre aspectele generale de desfășurare a procedurii
penale Explicarea drepturilor ar trebui făcută icircntr-un limbaj simplu și
accesibil și ar trebui icircnregistrată Icircn cazul icircn care copilului i se icircnmacircnează
un model al informării scrise acesta ar trebui să facă referire la
drepturile pe care le au potrivit Directivei 2016800
a) copiii trebuie informați cu promptitudine despre drepturile
pe care le au potrivit Directivei dreptului la informare
precum și drepturile specifice icircn temeiul Directivei
2016800 inclusiv
bull dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat bull dreptul la asistență din partea unui avocat bull dreptul la protecția vieții private bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn timpul diferitelor etape ale procedurii penale și bull dreptul la asistență juridică b) cacirct mai curacircnd posibil icircn cadrul procedurilor penale copiii
trebuie să fie informați cu privire la alte drepturi inclusiv
bull dreptul la o evaluare individualizată
bull dreptul la o examinare medicală
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională
și folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn
timpul ședințelor de judecată
bull dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces și
bull dreptul la căi de atac eficiente
c) odată cu privarea de libertate se vor furniza informații
despre dreptul la un tratament specific
8
Articolul 5 Dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat
Directiva solicită statelor membre să se asigure că titularul răspunderii
părintești este informat cu privire la drepturile copilului icircn cadrul
procedurilor penale Conform recitalului 22 acest lucru ar trebui făcut
cacirct mai curacircnd posibil și suficient de detaliat pentru a garanta
corectitudinea procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor
acestuia Un alt adult de icircncredere desemnat de copil și acceptat de
autoritățile competente ar trebui să fie contactat dacă
bull informarea titularului răspunderii părintești ar fi contrară
interesului superior al copilului sau
bull după icircncercări rezonabile niciun titular al răspunderii
părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu este
cunoscută sau
bull acesta ar putea periclita desfășurarea procedurilor penale
Icircn cazul icircn care copilul nu numește un adult de icircncredere sau adultul
desemnat nu este acceptat de autoritățile competente acestea ar
trebui să desemneze o altă persoană ținacircnd cont de interesul superior
al copilului
Articolul 6 Asistența din partea unui avocat
Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate icircn cadrul unor proceduri penale au dreptul de a avea acces la un avocat icircn conformitate cu Directiva 201348UE Statele membre trebuie să se asigure că aceștia sunt asistați de un avocat astfel icircncacirct să li se permită să icircși exercite icircn mod efectiv dreptul la apărare Copiii vor fi asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate odată ce aceștia sunt informați că sunt persoane suspectate sau acuzate
icircnainte de a fi audiați de poliție sau orice altă autoritate judiciară sau
icircn cadrul oricăror acte procedurale sau de stracircngere de probe de către autoritățile competente sau
după privarea de libertate sau
icircn cazul icircn care au fost citați să se icircnfățișeze icircn fața unei instanțe competente icircn timp util icircnainte ca aceștia să se icircnfățișeze icircn fața respectivei instanțe
Asistența presupune
dreptul de a comunica și de a se icircntacirclni icircn condiții de confidențialitate inclusiv icircnainte de audiere
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul audierii sau
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul actelor procedurale Statele membre pot deroga de la prevederile acestui articol dar trebuie să se asigure că copiii sunt asistați de un avocat
atunci cacircnd aceștia sunt prezentați icircn fața unui judecător sau a unei instanțe competente pentru a se pronunța cu privire la privarea de libertate șisau
icircn timpul privării de libertate
9
Statele membre trebuie să respecte dreptul la confidențialitate icircntre avocat și clientul său minor De la acest drept nu se poate deroga
Articolul 7 Dreptul la o evaluare individualizată
Statele membre trebuie să se asigure că nevoile specifice ale copilului
cum ar fi protecția educația și integrarea socială sunt luate icircn
considerare icircn cadrul procedurilor penale Icircn acest sens trebuie
efectuată o evaluare individualizată de către personal calificat
urmărindu-se pe cacirct posibil o abordare multidisciplinară pentru a
evalua personalitatea copilului nivelul său de maturitate mediul său
economic social și familial precum și orice tip de vulnerabilitate
(dizabilitate sau dificultate de comunicare) Evaluarea ar trebui
efectuată icircn cel mai scurt timp posibil de la primul contact cu sistemul
de justiție cu implicarea copilului Ea poate poate stabili informații
relevante pentru procesul penal inclusiv pentru hotăracircrea finală a
instanței
Articolul 8 Dreptul la examinare medicală
Copiii privați de libertate au dreptul la o examinare medicală fără icircntacircrzieri nejustificate icircn vederea evaluării stării lor mentale și fizice Aceasta ar trebui efectuată de un medic specialist și ar trebui să fie cacirct mai neinvazivă posibil Rezultatele examenului medical trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se determină capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor și a altor acte procedurale sau cacircnd se au icircn vedere măsurile care trebuie luate față de copil Cererea pentru examinarea medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia sau de titularul răspunderii părintești
Articolul 9 Icircnregistrarea audio-video a audierilor
Directiva stipulează că audierea unui copil trebuie să fie icircnregistrată
audio-video dacă acest lucru este proporțional icircn circumstanțele cauzei
Este recomandat ca acest lucru să se icircntacircmple dacă avocatul nu a fost
prezent icircn timpul audierii sau dacă copilul este privat de libertate
Articolul 10
Privarea de libertate ca ultim resort
Privarea de libertate ar trebui utilizată ca măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Decizia de a priva un copil de libertate trebuie motivată iar legalitatea acesteia verificată de instanță la intervale regulate atacirct la cererea copilului a avocatului acestuia sau a unei autorități judiciare care nu este o instanță Deciziile ar trebui luate fără icircntacircrzieri nejustificate
Articolul 11
Măsuri alternative
Măsurile alternative la privarea de libertate ar trebui puse la dispoziție și folosite atunci cacircnd acestea sunt adecvate
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
8
Articolul 5 Dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat
Directiva solicită statelor membre să se asigure că titularul răspunderii
părintești este informat cu privire la drepturile copilului icircn cadrul
procedurilor penale Conform recitalului 22 acest lucru ar trebui făcut
cacirct mai curacircnd posibil și suficient de detaliat pentru a garanta
corectitudinea procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor
acestuia Un alt adult de icircncredere desemnat de copil și acceptat de
autoritățile competente ar trebui să fie contactat dacă
bull informarea titularului răspunderii părintești ar fi contrară
interesului superior al copilului sau
bull după icircncercări rezonabile niciun titular al răspunderii
părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu este
cunoscută sau
bull acesta ar putea periclita desfășurarea procedurilor penale
Icircn cazul icircn care copilul nu numește un adult de icircncredere sau adultul
desemnat nu este acceptat de autoritățile competente acestea ar
trebui să desemneze o altă persoană ținacircnd cont de interesul superior
al copilului
Articolul 6 Asistența din partea unui avocat
Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate icircn cadrul unor proceduri penale au dreptul de a avea acces la un avocat icircn conformitate cu Directiva 201348UE Statele membre trebuie să se asigure că aceștia sunt asistați de un avocat astfel icircncacirct să li se permită să icircși exercite icircn mod efectiv dreptul la apărare Copiii vor fi asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate odată ce aceștia sunt informați că sunt persoane suspectate sau acuzate
icircnainte de a fi audiați de poliție sau orice altă autoritate judiciară sau
icircn cadrul oricăror acte procedurale sau de stracircngere de probe de către autoritățile competente sau
după privarea de libertate sau
icircn cazul icircn care au fost citați să se icircnfățișeze icircn fața unei instanțe competente icircn timp util icircnainte ca aceștia să se icircnfățișeze icircn fața respectivei instanțe
Asistența presupune
dreptul de a comunica și de a se icircntacirclni icircn condiții de confidențialitate inclusiv icircnainte de audiere
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul audierii sau
dreptul de a fi asistat de avocat icircn timpul actelor procedurale Statele membre pot deroga de la prevederile acestui articol dar trebuie să se asigure că copiii sunt asistați de un avocat
atunci cacircnd aceștia sunt prezentați icircn fața unui judecător sau a unei instanțe competente pentru a se pronunța cu privire la privarea de libertate șisau
icircn timpul privării de libertate
9
Statele membre trebuie să respecte dreptul la confidențialitate icircntre avocat și clientul său minor De la acest drept nu se poate deroga
Articolul 7 Dreptul la o evaluare individualizată
Statele membre trebuie să se asigure că nevoile specifice ale copilului
cum ar fi protecția educația și integrarea socială sunt luate icircn
considerare icircn cadrul procedurilor penale Icircn acest sens trebuie
efectuată o evaluare individualizată de către personal calificat
urmărindu-se pe cacirct posibil o abordare multidisciplinară pentru a
evalua personalitatea copilului nivelul său de maturitate mediul său
economic social și familial precum și orice tip de vulnerabilitate
(dizabilitate sau dificultate de comunicare) Evaluarea ar trebui
efectuată icircn cel mai scurt timp posibil de la primul contact cu sistemul
de justiție cu implicarea copilului Ea poate poate stabili informații
relevante pentru procesul penal inclusiv pentru hotăracircrea finală a
instanței
Articolul 8 Dreptul la examinare medicală
Copiii privați de libertate au dreptul la o examinare medicală fără icircntacircrzieri nejustificate icircn vederea evaluării stării lor mentale și fizice Aceasta ar trebui efectuată de un medic specialist și ar trebui să fie cacirct mai neinvazivă posibil Rezultatele examenului medical trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se determină capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor și a altor acte procedurale sau cacircnd se au icircn vedere măsurile care trebuie luate față de copil Cererea pentru examinarea medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia sau de titularul răspunderii părintești
Articolul 9 Icircnregistrarea audio-video a audierilor
Directiva stipulează că audierea unui copil trebuie să fie icircnregistrată
audio-video dacă acest lucru este proporțional icircn circumstanțele cauzei
Este recomandat ca acest lucru să se icircntacircmple dacă avocatul nu a fost
prezent icircn timpul audierii sau dacă copilul este privat de libertate
Articolul 10
Privarea de libertate ca ultim resort
Privarea de libertate ar trebui utilizată ca măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Decizia de a priva un copil de libertate trebuie motivată iar legalitatea acesteia verificată de instanță la intervale regulate atacirct la cererea copilului a avocatului acestuia sau a unei autorități judiciare care nu este o instanță Deciziile ar trebui luate fără icircntacircrzieri nejustificate
Articolul 11
Măsuri alternative
Măsurile alternative la privarea de libertate ar trebui puse la dispoziție și folosite atunci cacircnd acestea sunt adecvate
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
9
Statele membre trebuie să respecte dreptul la confidențialitate icircntre avocat și clientul său minor De la acest drept nu se poate deroga
Articolul 7 Dreptul la o evaluare individualizată
Statele membre trebuie să se asigure că nevoile specifice ale copilului
cum ar fi protecția educația și integrarea socială sunt luate icircn
considerare icircn cadrul procedurilor penale Icircn acest sens trebuie
efectuată o evaluare individualizată de către personal calificat
urmărindu-se pe cacirct posibil o abordare multidisciplinară pentru a
evalua personalitatea copilului nivelul său de maturitate mediul său
economic social și familial precum și orice tip de vulnerabilitate
(dizabilitate sau dificultate de comunicare) Evaluarea ar trebui
efectuată icircn cel mai scurt timp posibil de la primul contact cu sistemul
de justiție cu implicarea copilului Ea poate poate stabili informații
relevante pentru procesul penal inclusiv pentru hotăracircrea finală a
instanței
Articolul 8 Dreptul la examinare medicală
Copiii privați de libertate au dreptul la o examinare medicală fără icircntacircrzieri nejustificate icircn vederea evaluării stării lor mentale și fizice Aceasta ar trebui efectuată de un medic specialist și ar trebui să fie cacirct mai neinvazivă posibil Rezultatele examenului medical trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se determină capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor și a altor acte procedurale sau cacircnd se au icircn vedere măsurile care trebuie luate față de copil Cererea pentru examinarea medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia sau de titularul răspunderii părintești
Articolul 9 Icircnregistrarea audio-video a audierilor
Directiva stipulează că audierea unui copil trebuie să fie icircnregistrată
audio-video dacă acest lucru este proporțional icircn circumstanțele cauzei
Este recomandat ca acest lucru să se icircntacircmple dacă avocatul nu a fost
prezent icircn timpul audierii sau dacă copilul este privat de libertate
Articolul 10
Privarea de libertate ca ultim resort
Privarea de libertate ar trebui utilizată ca măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Decizia de a priva un copil de libertate trebuie motivată iar legalitatea acesteia verificată de instanță la intervale regulate atacirct la cererea copilului a avocatului acestuia sau a unei autorități judiciare care nu este o instanță Deciziile ar trebui luate fără icircntacircrzieri nejustificate
Articolul 11
Măsuri alternative
Măsurile alternative la privarea de libertate ar trebui puse la dispoziție și folosite atunci cacircnd acestea sunt adecvate
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
10
Articolul 12
Tratament specific icircn cazul privării de libertate
Dacă copiii sunt privați de libertate trebuie luate măsuri adecvate
pentru
bull asigurarea și conservarea sănătății și a dezvoltării psihice și fizice a
acestora
bull asigurarea dreptului la educație și formare inclusiv icircn cazul icircn care
aceștia au dizabilități
bull asigurarea exercitării efective și periodice a dreptului la viață familială
(recitalul 51)
bull asigurarea accesului la programe care promovează dezvoltarea și
reintegrarea icircn societate
bull asigurarea respectării libertății lor de religie sau credință (recitalul 52)
și
Trebuie permis copilului să se icircntacirclnească cacirct mai curacircnd cu titularul
răspunderii părintești atacircta timp cacirct acest lucru nu periclitează bunul
mers al cercetării penale
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cazurilor
Statele membre trebuie să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile penale icircn care sunt implicați copii sunt abordate urgent cu diligență Copiii trebuie tratați icircntr-un mod care le protejează demnitatea și care este adecvat vacircrstei acestora gradului lor de maturitate și nivelului lor de icircnțelegere (și care ține seama și de nevoi speciale inclusiv dificultăți de comunicare)
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
Icircn cursul procedurilor penale statele membre trebuie să se asigure că viața privată a copiilor este protejată Ședințele de judecată icircn care sunt implicați copii nu trebuie să fie publice decacirct icircn cazuri excepționale
Articolul 15
Dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești icircn cursul procedurii penale
Statele membre se vor asigura că copilul are dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul procedurilor penale dacă acesta nu va periclita procesul și dacă prezența sa este icircn concordanță cu interesul superior al copilului
Articolul 16
Dreptul de a se prezenta icircn persoană și de a participa icircn cadrul procesului
Statele membre trebuie să se asigure că copiii au dreptul să fie prezenți la proces și să ia toate măsurile necesare pentru a permite acestora să participe efectiv inclusiv prin posibilitatea de a fi audiat și de a-și exprima opiniile Copiii care nu au fost prezenți la proces au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac
Articolul 17
Procedura referitoare la mandatul european de arestare (MEA)
Directiva prevede anumite drepturi pentru copiii care fac obiectul
procedurilor privind MEA
bull dreptul la asistență juridică
bull dreptul la informare a titularului răspunderii părintești
bull dreptul la examinare medicală
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
11
bull dreptul ca privarea de libertate să fie o măsură excepțională și
folosirea măsurilor alternative să constituie regula
bull dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
procedurile penale
Articolul 18
Dreptul la asistență juridică
Asistența juridică trebuie garantată de stat pentru a se asigura exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat
Articolul 19
Căi de atac Icircn eventualitatea icircncălcării drepturilor prevăzute de Directivă copiii au dreptul la o cale de atac eficientă icircn dreptul intern
Articolul 20
Formare specifică
Statele membre trebuie să adopte măsurile necesare pentru a promova
instruirea specifică a avocaților care lucrează cu copii (și a tuturor
celorlalte categorii de profesioniști din sistemul de justiție penală)
Articolul 23
Clauza de neregresiune Nicio dispoziție a Directivei UE 2016800 nu se interpretează ca
reprezentacircnd o limitare sau o derogare de la drepturi și garanții
procedurale garantate de alte instrumente juridice internaționale icircn
special Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului 12 Principii cheie 121 Concepte de bază icircn justiția juvenilă
Conceptul de ldquojustiție juvenilărdquo a fost inițial definit icircn Regulile de la Beijing ca fiind un sistem care pune
accentul pe principiul proporționalității icircn raport cu reacția față de delicvenții juvenili și infracțiunile
comise de aceștia9 Acest concept a fost dezvoltat semnificativ de către Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului Potrivit acesteia copiii aflați icircn conflict cu legea trebuie să fie tratați icircntr-o manieră
care să respecte două principii de bază
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircn mod just respectacircndu-i-se pe deplin demnitatea și dreptul
său la un proces echitabil
fiecare copil are dreptul de a fi tratat icircntr-un mod special și prietenos asta icircnseamnă printre
altele că orice intervenție icircn cadrul justiției juvenile ar trebui să vizeze reintegrarea copilului icircn
societate și să icirci permită acestuia să joace un rol constructiv Cu alte cuvinte copiii ar trebui să
poată icircnvăța din greșeli și ar trebui să primească sprijin pentru a preveni recidiva
Așadar măsurile luate cu privire la copii trebuie să se alinieze obiectivelor justiției juvenile Ele trebuie să
sporească bunăstarea copilului să fie proporționale prietenoase să respecte demnitatea acestuia și
dreptul la un proces echitabil să-i permită să se reintegreze icircn societate Articolul 3 al Convenției ONU
stipulează că autoritățile statului trebuie să adopte o abordare holistică față de copil și să gacircndească
9 Regula de la Beijing 5
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
12
dincolo prevederi legale icircnguste ținacircnd-se cont de dezvoltarea fizică mentală spirituală morală
psihologică și socială a copilului
Icircn plus articolul 40 (2) al Convenției ONU conține o listă a standardelor minime referitoare la dreptul
tuturor copiilor icircn conflict cu legea la un tratament echitabil și la proces Potrivit Comitetului ONU pentru
Drepturile Copilului aceste standarde includ prezumția de nevinovăție dreptul la participare efectivă icircn
cadrul procedurii penale dreptul la informare promptă icircn legătură cu acuzațiile care se aduc dreptul la
asistență juridică sau de altă natură dreptul la o cale de atac dreptul la asistență gratuită a unui interpret
dreptul la respectarea deplină a vieții private etc10
Icircn mod similar normele europene au icircn vedere ideea ca sancțiunile sau măsurile să se bazeze pe interesul
superior al copilului și să fie supuse principiului proporționalității Cu alte cuvinte icircn stabilirea sancțiunilor
și a altor măsuri se vor lua icircn considerare natura infracțiunii comise vacircrsta bunăstarea fizică și mentală
capacitățile și circumstanțele personale ale copilului Icircn plus normele europene prevăd ca măsurile să fie
individualizate implementate fără icircntacircrzieri nejustificate și să respecte principiul intervenției minime11
Abordarea Convenției ONU privind drepturile copilului despre justiția juvenilă este că fiecare copil are
dreptul să fie tratat icircntr-un mod special și prietenos Acesta este fundamentul noțiunii de justiție juvenilă
care a fost clarificată icircn detaliu la nivel european prin adoptarea unor Ghiduri Justiția juvenilă a devenit
parte a cadrului legal și politic european și se referă la interacțiunea copiilor cu sistemele de justiție
penală Justiția juvenilă trebuie să fie accesibilă adecvată vacircrstei rapidă adaptată și axată pe nevoile și
drepturile copilului Principiile justiției juvenile se aplică tuturor procedurilor judiciare și administrative
care implică copii (orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani Guideline II(a))
122 Domeniul de aplicare al justiției juvenile Convenția ONU pentru Drepturile Copilului se aplică oricărei persoane cu vacircrsta sub 18 ani cu excepția
cazului icircn care conform legislației naționale aplicabile copilului limita majoratului este stabilită sub
această vacircrstă (articolul 1) Potrivit Convenției drepturile omului stabilite prin tratate și convenții
internaționale se aplică tuturor copiilor
Normele europene se aplică delincvenților juvenili care sunt persoane sub vacircrsta de 18 ani despre care
se presupune că au săvacircrșit o infracțiune12 Statele membre sunt icircncurajate să extindă domeniul de
aplicare al justiției juvenile și persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18 și 21 de ani despre care se presupune
că au săvacircrșit o infracțiune13 Directiva UE 2016800 adoptă icircn mare măsură această definiție definind
copilul drept orice persoană cu vacircrsta sub 18 ani14 Atunci cacircnd există o incertitudine icircn ceea ce privește
vacircrsta se prezumă că persoana respectivă este copil15 Deasemenea directiva prevede icircn mod explicit că
10 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para 41-67 11 httpwwweuroparleuropaeuRegDataetudesnotejoin2012462445IPOL-LIBE_NT(2012)462445_ENpdf 12 Regula Europeană B 211 13 Regula Europeană 17 and 212 14 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800 15 Articolul 3(1) Directiva UE 2016800
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
13
icircn cazul icircn care un copil icircmplinește 18 ani icircn cursul procedurilor penale prevederile acesteia se vor aplica
icircn continuare acelor proceduri16
Directiva nu se aplică cazurilor care presupun infracțiuni minore (cu condiția ca privarea de libertate să nu poate fi dispusă ca sancțiune pentru acea infracțiune iar impunerea oricărei sancțiuni să poată fi atacată icircn instanță) Directiva se aplică icircn cazul icircn care copilul este privat de libertate indiferent de stadiul procedurilor penale17 Acest lucru poate crea o anumită incertitudine avacircnd icircn vedere că infracțiunile minore nu sunt clar definite lăsacircnd loc statelor membre UE să excludă anumite infracțiuni din domeniul de aplicare al Directivei Avocații ar trebui să fie conștienți de faptul că chiar dacă o infracțiune este clasificată ca fiind minoră potrivit legislației interne aceasta poate fi totuși caracterizată ca serioasă icircn conformitate cu articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului Icircn cele din urmă CtEDO va decide ceea ce se califică drept infracțiune și prin urmare dacă necesită sau nu un proces echitabil (inclusiv dreptul la asistență juridică) icircn conformitate cu articolul 618
123 Interesul superior al copilului Avocații au un rol important icircn a se asigura că interesul copilului este luat icircn considerare icircn cursul
procedurilor penale Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului a subliniat că interesul superior al
copilului este un concept care are trei icircnțelesuri
a un drept substanțial care presupune luarea icircn considerare a interesului superior al copilului mai
presus de orice alte interese Copiii sunt adesea incapabili să-și apere propriile interese astfel că autoritățile au obligația legală de a le trata cu cea mai mare importanță19
b o normă juridică supusă interpretării ceea ce icircnseamnă că dacă o dispoziție este ambiguă ar
trebui aleasă interpretarea care servește cel mai bine interesului copilului și
c un drept procesual potrivit căruia orice decizie care afectează un copil trebuie să includă o evaluare a impactului posibil asupra copilului Profesioniștii justiției juvenile ar trebui să ia icircn considerare că copiii diferă de adulți din punctul de vedere al dezvoltării și al nevoilor De aceea icircn ceea ce privește delicvența juvenilă accentul ar trebui pus pe reabilitare și justiție restaurativă20
Determinarea interesului superior al copilului Ceea ce este icircn interesul fiecărui copil trebuie stabilit de la caz la caz și se poate schimba icircn timp21 Asta
icircnseamnă că avocații și alți actori din sistemul justiției juvenile au o datorie permanentă de a determina
care este interesul superior al copilului Icircn acest demers avocații nu ar trebui să prioritizeze propria
judecată și de asemenea ar trebui să fie prudenți icircn a accepta evaluările autorităților privind interesul
16 Articolul 2(3) Directiva UE 2016800 17 Articolul 2(6) Directiva UE 2016800 18 CtEDO Engel c Olandei (1976) appl nr 510071 510171 510271 535472 537072 19 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 14 para37 20 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariul General 10 para37 21 Idem 11 para 32
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
14
superior al copilului Icircn schimb datoria lor este să asculte punctul de vedere al copilului și să aibă o
abordare holistică a circumstanțelor
Copiii au dreptul de a-și exprima opiniile cărora trebuie să li se acorde atenția cuvenită de către autorități
atunci cacircnd se referă la probleme care icirci afectează22 Asta icircnseamnă că aceștia au un rol semnificativ icircn a
determina care este interesul lor superior Se cuvine ca avocații să considere copiii drept clienți cu drepturi
depline și să se asigure că părerile lor sunt luate icircn calcul23 Totuși ei trebuie să-și dea seama dacă clienții
lor pot icircnțelege implicațiile juridice ale propriilor decizii astfel icircncacirct ponderea acordată opiniilor copiilor icircn
scopul determinării intereselor lor superioare să fie evaluată de la caz la caz Cu cacirct copilul știe și icircnțelege
mai mult cu atacirct mai mult avocatul ar trebui să ia icircn considerare opiniile acestuia24
Pentru a evalua interesul superior al copilului avocații trebuie să se familiarizeze cu starea fizică mentală
spirituală morală psihologică și socială a acestuia Asta icircnseamnă că trebuie să stabilească o relație bună
cu copilul pentru a obține informații despre problemele și provocările cu care se confruntă (chiar și dincolo
de dimensiunea juridică a cazului) Este posibil ca avocații să fie nevoiți să consulte asistenții sociali
reprezentanții școlii părinții și alte persoane relevante care le pot oferi o imagine de ansamblu a
circumstanțelor copiilor Abordarea multidisciplinară este deosebit de importantă
Interesul superior al copilului ca drept procesual Avocatul trebuie să se asigure că copilul poate participa icircn cadrul procedurilor icircn care se evaluează
interesul superioar al acestuia25 Directiva prevede că statele membre au datoria de a se asigura că nevoile
specifice ale copilului sunt luate icircn considerare Icircn acest scop trebuie efectuată o evaluare individualizată
Articolul 8 al Directivei creează dreptul la examinare medicală icircn vederea evaluării stării mentale și fizice
a copilului Aceasta ar trebui luată icircn considerare atunci cacircnd stabilește capacitatea fiecărui copil de a
participa la audieri sau alte acte procedurale precum atunci cacircnd sunt avute icircn vedere măsurile care
trebuie luate față de acesta Cererea de examinare medicală poate fi făcută de copil de avocatul acestuia
sau de titularul răspunderii părintești
124 Participarea efectivă Participarea efectivă a fost identificată de CtEDO drept principiu de bază al justiției juvenile Din studiul
de impact al Comisiei Europene privind Directiva UE 2016800 reiese clar că facilitarea participării efective
a copiilor icircn cadrul procedurilor penale a fost considerată un obiectiv principal Comisia a adoptat definiția
CtEDO privind participarea efectivă din cazul SC c Regatul Unit recunoscacircnd căldquoicircn cazul unui copil este
esențial ca acesta să fie tratat icircntr-o manieră care să țină pe deplin seama de vacircrsta nivelul de maturitate
și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să se ia măsuri pentru promovarea capacității lui de a
22 Art 12 Convenția ONU Comentariul General 14 para 32 23 Ghid 40 24 Beijer amp Liefaard 2011 și Comentariul General 14 para 44 25 Art 7(1) Directiva UE 2016800
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
15
icircnțelege și de a participa icircn cadrul procedurii penale inclusiv desfășurarea audierii icircn așa fel astfel icircncacirct
acesta să nu se simtă intimidat sau inhibat26
Așadar participarea efectivă nu icircnseamnă numai ca copilul să fie ascultat Presupune și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru ca el să icircnțeleagă natura procedurii penale și ceea ce este icircn joc pentru el27 1241 Participare efectivă dreptul de a fi ascultat
Articolul 16 al Directivei stipulează că toți copiii au dreptul să se prezinte personal și să participe icircn cadrul
procesului Acest drept trebuie respectat icircn toate etapele procesului penal Mai mult dreptul de a fi
ascultat nu icircnseamnă numai posibilitatea copilului de a vorbi Copiii nu se exprimă icircn același mod ca și
adulții și sunt mai puțin familiarizați cu limbajul formalitatea și atmosfera unui proces (sau cu cadrul
intimidant al audierii icircntr-o secție de poliție) Pentru a se exprima icircn mod efectiv acestora trebuie să li se
ofere asistență specifică
De fiecare dată cacircnd copilul este audiat (inclusiv icircn instanță) avocatul trebuie să se asigure că există o atmosferă care icirci permite acestuia să se exprime liber Procedurile ar trebui să fie prietenoase iar avocații pregătiți să intervină atunci cacircnd acest lucru nu se icircntacircmplă (de exemplu atunci cacircnd ofițerii de poliție sunt ostili față de copil sau atunci cacircnd ședințele de judecată sunt prea lungi și nu se iau pauze) De asemenea copiii ar trebui consultați cu privire la modul icircn care doresc să fie audiați Un copil nu trebuie
icircmpiedicat să fie audiat exclusiv datorită vacircrstei Ori de cacircte ori un copil are inițiativa de a fi audiat icircntr-un
caz care icircl afectează judecătorul nu ar trebui să refuze să icircl asculte (decacirct icircn cazul icircn care acest lucru nu
este icircn interesul copilului) Avocații trebuie să furnizeze copiilor toate informațiile și explicațiile necesare
cu privire la posibilele consecințele ale păreriloropiniilor care urmează a fi exprimate
1242 Participare efectivă dreptul la informare Dreptul la informare este consacrat icircn articolul 4 al Directivei și presupune ca copilului să-i fie explicate
drepturile pe care le are icircntr-un limbaj simplu și accesibil CtEDO a recunoscut icircn cazul SC c Regatul Unit
că inculpatul minor trebuia să aibă o icircnțelegere amplă a naturii procesului de judecată și a ceea ce era icircn
joc pentru el inclusiv semnificația oricărei sancțiuni care urma să fie impusă Numai așa ar fi putut acesta
participa efectiv icircn cadrul procesului penal Așadar poziția adoptată atacirct de Directiva 2016800 cacirct și de
CtEDO o reflectă pe cea a Convenției ONU pentru Drepturile Copilului și anume că informarea copiilor cu
privire la drepturile pe care le au este esențială pentru asigurarea justiției juvenile28
Convenția ONU prevede icircn mod specific că un copil suspectat de săvacircrșirea unei infracțiuni are dreptul de
a fi informat cu privire la acuzațiile care i se aduc prompt și direct29 Informațiile și explicațiile trebuie
comunicate direct acestuia și nu prin intermediul părinților sau al avocatului30 Articolul 5 al Directivei
26 Studiul de impact al Comisiei 27 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 para 29 28 Articolul 12 al Convenției ONU privind drepturile copilului 29 Articolul 40 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) al Convenției ONU privind drepturile copilului 30 Liefaard și al 2016
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
16
creează și un drept distinct al copilului ca titularul răspunderii părintești (sau alt adult de icircncredere) să fie
informat cu privire la drepturile copilului suficient de detaliat pentru a se garanta echitatea procedurii
penale
Ghidurile ONU explică icircn detaliu dreptul la informare Acesta presupune furnizarea de informații care nu
sunt neapărat direct legate de procedurile judiciare dar care pot fi totuși necesare pentru reintegrarea
copilului icircn societate La primul lor contact cu sistemul de justiție penală copiii trebuie să fie informați icircn
mod corespunzător despre (a) drepturile lor (b) sistemul și procedurile implicate (c) mecanisme de
sprijin relevante (d) consecințele procedurilor judiciare sau extrajudiciare (e) acuzațiile care li se aduc (f)
data și locul desfășurării ședințelor de judecată dacă este cazul (g) progresul și rezultatul general al
procedurii sau al intervenției (h) disponibilitatea măsurilor de protecție (i) căi de atac disponibile (j)
disponibilitatea serviciilor (serviciile de sănătate psihologice sociale de interpretare și de traducere și
altele) și modalitățile de accesare a acestor servicii (cu sprijin financiar) și (k) orice aranjamente speciale
dacă sunt rezidenți icircntr-un alt stat31
125 Dreptul la asistență juridică Dreptul la asistență juridică este deosebit de important pentru copii avacircnd icircn vedere că vacircrsta și lipsa de
experiență reprezintă obstacole icircn calea participării lor efective icircn cadrul procedurilor penale
Icircn acest scop Directiva prevede dreptul la asistență juridică din partea unui avocat pe lacircngă dreptul de
a avea acces la un avocat acordat tuturor persoanelor suspecte sau acuzate Asta icircnseamnă că statele
membre au o obligație pozitivă de a se asigura că copilul este asistat de un avocat indiferent dacă acesta
și-a exprimat această dorință sau nu Dispozițiile referitoare la dreptul la asistență juridică reflectă icircn mare
măsură prevederile Directivei privind accesul la un avocat32 Statele membre trebuie să se asigure că copiii
sunt asistați de un avocat fără icircntacircrzieri nejustificate din momentul icircn care li se aduce la cunoștință că sunt
persoane suspecte sau căutate icircn baza MEA (adică icircnainte de a fi audiate de poliție icircn timpul cercetării
penale după privarea de libertate sau după citații de a se prezenta icircn instanță)33
Directiva este icircn ton cu poziția CtEDO icircn Salduz c Turciei care subliniază faptul că dreptul de a se apăra
personal sau prin asistență juridică este deosebit de relevant icircnainte ca un caz să ajungă icircn instanță Deși
Salduz c Turciei are implicații semnificative pentru dreptul de a avea acces la avocat pentru toate
persoanele suspecte sau acuzate cazul a vizat un minor căruia i-a fost refuzat accesul la un avocat după
arestarea sa Icircn Salduz dreptul la apărare a fost iremediabil prejudiciat deoarece declarațiile
incriminatoare făcute icircn timpul audierii la poliție fără a fi asistat de un avocat au fost folosite pentru a fi
condamnat34
Totuși icircn cauze ulterioare CtEDO a sugerat că tipul acesta de hotăracircri nu constituie esența jurisprudenței
icircn domeniu Icircn 2016 icircn cauza Ibrahim și alții c Regatului Unit Curtea a apreciat că lipsa unor motive
temeinice pentru care suspectulinculpatul nu are acces la un avocat nu implică icircn sine o icircncălcare a
31 Ghid ONU IV(A)1(a-l) 32 Preambulul Directivei 2016800 para 25 33 Articolul 6(3) Directiva 2016800 34 CtEDO Salduz c Turciei (2009) app nr 3639102 para 55
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
17
articolului 6 al Convenției35 La examinarea procedurii icircn ansamblu CtEDO acordă importanță unei liste
neexhaustive de factori vulnerabilitatea și vacircrsta suspectuluiinculpatului fiind enumerate ca factori
relevanți36 Cu toate acestea nu este clar care este ponderea pe care Curtea o acordă acestora icircn
evaluarea de ansamblu a corectitudinii procedurii
Derogări Directiva recunoaște icircn mod explicit că există limitări ale dreptului la asistență juridică37 Icircn conformitate
cu articolul 6 derogările sunt permise icircn cazul icircn care asistența unui avocat nu ar fi proporțională cu
circumstanțele cauzei luacircnd icircn considerare gravitatea presupusei infracțiuni complexitatea cazului
precum și măsurile care ar putea fi luate față de copil Nu există nicio derogare de la dreptul copilului de
a avea acces la un avocat atunci cacircnd acesta este privat de libertate sau cacircnd este adus icircn fața unui
judecător pentru a decide asupra privării sale de libertate38
Interesul superior al copilului trebuie să primeze icircntotdeauna Decizia de a desfășura audierea icircn lipsa
avocatului trebuie luată de la caz la caz fie de o instanță fie de o autoritate competentă cu condiția ca
decizia să poată fi supusă unui control judiciar39 Dispozițiile referitoare la derogarea de la dreptul de a
avea acces la un avocat reflectă icircn mare măsură articolele 3 și 8 din Directiva privind accesul la un avocat
Mai multe despre derogările de la acest drept icircn Fair Trials toolkit on the Lawyerrsquos Directive40
Protecția vieții private și a confidențialității Dreptul la protecția vieții private al copilului suspect sau inculpat trebuie protejat icircn toate etapele
procedurii penale41 Acest lucru are implicații asupra publicității ședințelor de judecată și asupra
confidențialității comunicării copilului cu avocatul său Articolul 14 al Directivei reiterează faptul că statele
membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția dreptului copilului la viața privată
icircn timpul procedurilor penale
Comentariul la una din regulile de la Beijing (8) subliniază faptul că nu pot fi publicate informații care să
conducă la identificarea delincventului juvenil42 Comunicatele de presă ale autorităților ar trebui să fie
date numai icircn cazuri excepționale43 iar jurnaliștii care icircncalcă dreptul la viață privată a unui copil aflat icircn
conflict cu legea ar trebui sancționați disciplinar șisau penal44
35 CtEDO Ibrahim amp Others v UK (2016) appl nos 5054108 5057108 5057308 and 4035109 para 262 36 Idem 4 para 274 37 S-a prevăzut că dreptul la asistență juridică ar putea avea implicații financiare substanțiale pentru statele membre
așa că a fost introdusă o clauză de proporționalitate 38 Articolul 6(6) al Directivei UE 2016800 39 Articolul 6(8) al Directivei UE 2016800 40 Ghidul Fair Trials cu privire le derogări 41 Articolul 16 Convenția ONU privind drepturile copilului Comentariul general 10 para 64 42 Regula de la Beijing 82 Ghid 6 43 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 65 44 Idem 12
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
18
Așadar ședințele de judecată și audierile ar trebui să se desfășoare cu ușile icircnchise45 Acestea ar putea fi
făcute publice numai icircn cazuri excepționale prevăzute de lege Pronunțarea unei hotăracircri finale icircntr-o
ședință de judecată publică trebuie să fie făcută icircn așa fel icircncacirct identitatea copilului să nu fie dezvăluită
Cazierul judiciar este confidențial mai puțin pentru cei implicați icircn investigarea și soluționarea cazului46
Transferul datelor trebuie făcut numai icircn conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter
personal47
Articolul 6 al Directivei menționează icircn mod explicit că dreptul copilului la asistență din partea unui avocat
include dreptul la confidențialitatea comunicărilor Dreptul la confidențialitate nu poate cunoaște
derogări Statul trebuie să asigure confidențialitatea comunicărilor atunci cacircnd copilul este privat de
libertate 48 Avocatul are dreptul să icircși viziteze clientul icircn mod nerestricționat și nesupravegheat49
45 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului Comentariu General 10 para 66 Ghid 9 46 Idem 14 para 66 47 Ghid 8 48 Regulile Havana 18(a) Regula Europeană 1202 49 Regula Europeană 1202
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
19
Capitolul 2 Justiție juvenilă și dezvoltarea adolescenților 21 Introducere icircn dezvoltarea adolescenților Avocații care lucrează cu copiii nu trebuie să fie experți icircn psihologia copilului icircnsă ar trebui să solicite
ajutor din partea profesioniștilor cacircnd este necesar Cu toate acestea pentru a apăra icircn mod eficient
drepturile acestora este util ca avocații să aibă cunoștințe minime privind fazele de dezvoltare și
caracteristicile psihologice ale copiilor și adolescenților Aceste informații ar putea ajuta avocații să
interacționeze mai eficient cu clienții lor minori să le identifice nevoile și să icircnțeleagă mai bine
comportamentul lor Totuși este important de menționat că caracteristicile psihologice și nivelurile de
dezvoltare pot varia semnificativ de la copil la copil chiar dacă sunt de aceeași vacircrstă
Definiția juridică a unui copil diferă de cea folosită de psihologi
- icircn general icircn domeniul psihologiei dezvoltării copiii sunt definiți ca persoanele care se dezvoltă de la
momentul concepției pacircnă la vacircrsta de aproximativ 10 ani Faza adolescenței icircncepe icircntre 10 și 13 ani și
se termină icircntre 18 și 22 de ani Icircn plus se poate face o distincție icircntre adolescența timpurie și cea tacircrzie
ultima fază icircncepacircnd cu vacircrsta de 15 ani50
- din punct de vedere juridic vacircrsta minimă și maximă a răspunderii penale determină aria de aplicare a
sistemului de justiție juvenilă vacircrsta răspunderii penale diferă foarte mult icircntre țări variind de la vacircrsta
de șapte ani la 18 ani
Acest capitol oferă o scurtă introducere icircn dezvoltarea cognitivă a adolescenților și explică cele mai
frecvente probleme de sănătate mintală cu care se confruntă copiii și adolescenții icircn conflict cu legea
211 Dezvoltarea adolsecenților și icircnțelegerea de către aceștia a procedurilor justiției juvenile Faza de dezvoltare a adolescenței afectează modul icircn care copiii icircnțeleg sistemul de justiție penală și procedurile sale Cercetările arată că copiii icircn vacircrstă de 12 sau 13 ani nu se percep ca cetățeni care pot fi trași la răspundere pentru comportamentul lor de către stat51 Acest lucru este o consecință a faptului că ei nu gacircndesc icircn termeni abstracți și se simt responsabili numai față de mediul imediat părinți bunici profesori și uneori vecini La această vacircrstă ei nu recunosc legitimitatea legilor și a procedurilor juridice care există pentru a controla ordinea socială și nu se consideră a fi parte din sistemul social52 Icircn adolescență capacitatea de a se angaja icircn raționamente abstracte se icircmbunătățește Studiile arată că
adolescenții cu vacircrsta sub 14 ani icircnțelegmai puțin procedurile penale decacirct adolescenții mai icircn vacircrstă53
Capacitățile persoanelor icircn vacircrstă de 16 și 17 ani sunt asemănătoare cu cele ale adulților tineri (18-24
ani)54 Prin urmare este mult mai probabil ca adolescenții să icircnțeleagă ce icircnseamnă să apară icircn fața
instanței după ce au icircmplinit vacircrsta de 14 ani
50 Santrock 2007 51 Grisso 2000 52 Buss 2000 53 Grisso 2000 54 Grisso și al 2003
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
20
Totuși există diferențe mari icircntre copii icircn ceea ce privește nivelul maturității Unii copii sunt mai mult sau mai puțin dezvoltați din punct de vedere fizic cognitiv emoțional sau moral decacirct ar trebui să fie la vacircrsta lor Gradul de dezvoltare al tinerilor icircntre 14 și 18 ani diferă semnificativ Cunoștințele copiilor despre procesul penal (termenii juridici și rolul diferiților actori din sistemul justiției penale) crește odată cu vacircrsta inteligența joacă deasemena un rol icircn icircnțelegerea acestuia55 212 Dezvoltarea adolescenților și delincvența juvenilă Comportamentul infracțional crește icircn timpul adolescenței Rata criminalității este foarte ridicată icircn jurul
vacircrstei de 15-19 ani și apoi scade la 20 de ani Cercetările arată că 40-60 dintre delincvenții juvenili
icircncetează să comită infracțiuni odată cu adolescența timpurie56 Așadar pentru majoritatea tinerilor icircn
conflict cu legea comportamentul delincvent reprezintă un incident izolat și nu un mod persistent de
viață57
Prevalența ridicată a infracționalității icircn adolescență poate fi explicată parțial prin caracteristicile
adolescenților și faza de dezvoltare icircn care se află Cunoașterea diferitelor aspecte ale dezvoltării
adolescenților și a caracteristicilor psihologice ale copiilor ar putea ajuta avocații să icircnțeleagă mai bine
modul de gacircndire al clienților lor și motivele din spatele unor acțiuni ajutacircndu-i să comunice mai eficient
cu aceștia
2121 Dezvoltarea emoțională Autonomia O componentă esențială a dezvoltării emoționale a adolescenților este instalarea unui sentiment de
autonomie sau de independență58 Icircn copilărie atașamentul față de părinți și aprobarea acestora sunt
principalele elemente care le ghidează comportamentul Pacircnă la vacircrsta de 10 sau 11 ani copiii preferă
prin comportamentul lor să facă pe plac părinților și altor adulți La icircnceputul adolescenței icircnsă aceștia
icircncep să se opună părinților icircn mod activ și să caute ldquoseparareardquo de aceștia deciziile pe care le iau se opun
icircntotdeauna dorințelor părinților
Autonomia emoțională crește pe parcursul adolescenței Icircn această perioadă tinerii au tendința de a
căuta compania persoanelor de vacircrstă apropiată și de a se icircndepărta de părinți Odată cu adolescența
tacircrzie procesul de individualizare este icircn mare măsură complet adolescenții sunt mai autonomi față de
părinți59 Icircn timpul adolescenței aceștia dezvoltă și o mai mare conștiință de sine și sunt din ce icircn ce mai
capabili să aibă mai multe relații interpersonale cu ceilalți Egocentrismul scade treptat și drept urmare
adolescenții sunt mai icircn măsură să icircnțeleagă consecințele (pe termen lung) ale comportamentului lor
pentru ei icircnșiși și pentru alții60
55 Grisso 2000 Grisso și al 2003 56 Loeber Farrington amp Petechuk 2013 57 MacArthur Foundation Research Network on Law and Neuroscience 2017 58 Steinberg amp Schwartz 2000 59 Scott amp Steinberg 2008 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 60 Steinberg amp Cauffman 1996
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
21
Identitatea Imaginea și identitatea coerentă de sine se dezvoltă la sfacircrșitul adolescenței Adolescenții cu simțul
identității au o mai mai bună capacitate de a raționa moral arată mai multă reflectivitate și sunt mai icircn
măsură să facă alegeri deliberate icircn ceea ce privește educația sau cariera lor Icircn schimb adolescenții care
icircncă icircși dezvoltă identitatea au mai multe conflicte cu autoritatea și prezintă niveluri ridicate de
anxietate61 Această perioadă de experimentare trece atunci cacircnd identitatea individului devine mai
stabilă comportamentul delincvent fiind prin urmare o fază tranzitorie pentru majoritatea
adolescenților
Competențele asociate cu un sentiment de identitate dezvoltat includ capacitatea de a forma relații
interpersonale de a reflecta asupra propriului comportament și de a raționa moral la un nivel superior
Aceste abilități sunt de asemenea asociate cu capacitatea de a icircnțelege perspectiva altora care crește
treptat pacircnă la vacircrsta de 16 ani62
22 Sănătatea mintală
Ca parte a unei adolescențe normale aproape toți tinerii manifestă un comportament riscant sau chiar
delincvent Totuși tinerii infractori se confruntă cu anumite probleme specifice63 La nivel individual sunt
predominante icircntacircrzierile de dezvoltare deficitele intelectuale dizabilitățile de icircnvățare și tulburările
emoționale precum și problemele legate de mediul din care provin violența stradală victimizarea
problemele icircn familie abuzul de substanțe Doi factori vor fi evidențiați icircn acest capitol tulburările mintale
și IQ-ul scăzut
221 Dizabilități mentale Problemele de sănătate mintală sunt predominante icircn racircndul tinerilor care intră icircn contact cu sistemul de
justiție penală (mai ales icircn racircndul celor care sunt privați de libertate)64 Cercetările asupra grupurilor
vulnerabile inclusiv a tinerilor prezenți icircn instituții pentru delincvenții juvenili și a celor cu IQ scăzut arată
că ambele grupuri au o carieră infracțională mai icircndelungată și sunt condamnate mai des decacirct alte
grupuri de tineri65
O serie de dizabilități mentale implică dizabilități cognitive inclusiv impulsivitatea Adolescenții care
afișează un comportament impulsiv sunt mai des arestați de poliție66
- tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) poate provoca impulsivitate (care poate
genera delincvență) ADHD și tulburările de comportament merg adesea icircmpreună
61 Steinberg amp Cauffman 1996 Steinberg amp Schwartz 2000 62 Steinberg amp Cauffman 1996 63 Weijers amp Grisso 2009 64 Loeber et al 2015 65 Bijleveld și al 2012 66 Loeber și al 2015
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
22
- simptomele unei tulburări comportamentale includ agresiunea față de oameni și animale
distrugerea proprietății icircnșelăciunea furtul și icircncălcările grave ale regulilor O tulburare
comportamentală se poate dezvolta icircntr-o tulburare de personalitate antisocială
- simptomele tulburării de personalitate antisocială includ incapacitatea de a se conforma normelor
sociale ipocrizia impulsivitatea iritabilitatea agresivitatea și lipsa remușcării sau a empatiei
- lipsa empatiei este asociată și cu autismul adolescenții diagnosticați cu autism pot prezenta o
lipsă de empatie cognitivă ei fiind incapabili să se pună icircn locul altora Tinerii care comit icircn mod
persistent infracțiuni (icircn special vătămări corporale) par să aibă abilități empatice mai puțin
dezvoltate Astfel empatia reduce probabilitatea comiterii anumitor tipuri de infracțiuni icircn timp
ce lipsa de empatie le faciliteză67
- icircn plus delincvenții juvenili sunt mai predispuși consumului de droguri și alcool Cercetările arată
că utilizarea frecventă a acestora cauzează icircntacircrzieri de dezvoltare și maturizare psihosocială68
222 Dificultățile de comunicare și icircnvățare De obicei tulburările de limbaj reflectă probleme icircn gacircndire și icircnvățare deoarece icircnvățarea limbajului este
o abilitate cognitivă Copiii pot avea dificultăți cu una (sau mai multe) dimensiuni ale limbajului fonologie
(sunete) morfologie (forma cuvintelor) sintaxa (ordinea cuvintelor și structura propozițiilor) semantica
(semnificația cuvintelor și propozițiilor) și pragmatica (utilizarea socială a limbii) Dificultatea utilizării
limbajului icircn interacțiunile și relațiile sociale este văzută ca o problemă de bază icircn multe tulburări
emoționale și comportamentale (retragerea socială sau comportamentul agresiv) Asta icircnseamnă că de
exemplu tinerii diagnosticați cu ADHD pot să prezinte și deficiențe de limbaj69
Dizabilitățile intelectuale Cercetările arată că tinerii cu dizabilități intelectuale sau cu un IQ scăzut (mai puțin de 85) sunt
suprareprezentați icircn sistemul de justiție juvenilă Rata de condamnare a acestora este mai mare decacirct icircn
racircndul tinerilor cu IQ mediu sau ridicat aceștia avacircnd și o carieră infracțională mai icircndelungată70
Identificarea oamenilor cu IQ scăzut este dificilă deoarece aceștia nu pot fi deosebiți de ceilalți prin
caracteristici clare de natură fizică comportamentală sau de personalitate Adesea se presupune că
persoanele cu un IQ scăzut funcționează la un nivel mai icircnalt decacirct capacitățile lor reale71
Un IQ scăzut este deseori asociat și cu alte probleme Persoanele cu un nivel scăzut de IQ prezintă tulburări
psihiatrice și probleme comportamentale Icircn plus tinerii cu un IQ scăzut provin adesea din familii
dezavantajate unde părinții au de asemenea un IQ scăzut și trăiesc icircn sărăcie72
Adolescenții cu un IQ scăzut necesită o atenție deosebită deoarece icircnțeleg mai greu procesul de justiție juvenilă Aceștia sunt caracterizați de o mai mare impulsivitate cognitivă și sunt mai des acuzați de
67 Jolliffe amp Farrington 2004 68 Loeber și al 2015 69 Hallahan amp Kauffman 2003 70 Loeber și al 2015 Kaal 2015 71 Kaal 2015 72 Kaal 2015
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
23
comiterea unor infracțiuni73 Deasemenea dizabilitățile intelectuale pot crea dificultăți de comunicare icircn racircndul tinerilor Aceștia pot avea probleme icircn a icircnțelege perspectiva altora situațiile sociale și icircn a procesa informațiile74 Din păcate nici profesioniștii nu evaluează icircntotdeauna icircn mod adecvat abilitățile cognitive și sociale ale tinerilor cu IQ scăzut Tulburările de spectru autist Simptomele primare ale tulburărilor de spectru autist sunt interacțiunea socială limitată dificultăți icircn
comunicare prezența comportamentului și a intereselor repetitive75 Tulburările de spectru autist pot
apărea icircn diferite forme și niveluri de intensitate Cu toate acestea criteriile de diagnosticare includ
ldquodeficiențe persistente icircn comunicarea socială și interacțiunea socială icircn mai multe contexterdquo manifestate
prin probleme icircn ceea ce privește reciprocitatea social-emoțională comunicarea nonverbală dezvoltarea
menținerea și icircnțelegerea relațiilor interumane Persoanele cu tulburări de spectru autist au de cele mai
multe ori și dizabilități intelectuale 76
Tinerii diagnosticați cu tulburări de spectru autist sunt lipsiți de empatie ceea ce icirci poate determina să
intre icircn conflict cu legea Așadar comportamentul antisocial poate fi consecința incapacității de a citi
situațiile sociale77 Adesea tinerii cu astfel de probleme icircntacircmpină dificultăți icircn icircnțelegerea motivelor
pentru care sunt adresate anumite icircntrebări de către polițiști avocați judecători sau asistenții sociali78
73 Koolhof și al 2007 74 Wicks-Nelson amp Israel 2003 Kaal 2015 75 Wicks-Nelson amp Israel 2003 76 DSM-5 2013 77 Weijers amp Duinstra 2008 78 Lamb și al 2008
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
24
Capitolul 3 Evaluarea nevoilor Introducere O evaluare corectă și promptă a nevoilor copiilor persoane suspecte sau inculpate este esențială pentru
ca aceștia să poată participa icircn mod eficient icircn cadrul procedurilor penale și pentru stabilirea interesului
lor superior Procedurile judiciare sunt deosebit de stresante pentru copii dar acest efect poate fi redus
prin evaluarea eficientă a nevoilor acestora
31 Evaluarea informală Avocații nu au experiența necesară pentru a efectua o evaluare completă a nevoilor copilului Cu toate
acestea ei pot să demareze procesul prin implicarea profesioniștilor relevanți Totuși este important ca
avocații să realizeze ei icircnsăși o evaluare informală a nevoilor copilului cacirct mai curacircnd posibil astfel icircncacirct
rezultatele să poată fi icircmpărtășite și altora
Un obstacol comun icircn calea unei evaluări eficiente este reticența (de icircnțeles) a unui copil sau a părinților
săi de a coopera Copiii sunt adesea victime ale circumstanțelor traumatizante sunt neicircncrezători și
vulnerabili și nu icircnțeleg rolul avocatului distinct de cel al polițiștilor sau a serviciilor sociale Icircn lipsa unei
relații de icircncredere cu persoana care icirci adresează icircntrebări un copil va spune adesea orice pentru a pune
capăt evaluării Așadar stabilirea unei relații bune avocat-client este esențială pentru a evita acest lucru
311 Identificarea vulnerabilităților Icircn identificarea vulnerabilităților avocații pot implica alți profesioniști inclusiv asistenți sociali sau părinți
Cu toate acestea nu este neobișnuit ca vulnerabilitățile copiilor să fi trecut neobservate de cei din jur
chiar dacă sunt foarte grave De asemenea nu este neobișnuit ca copiii indiferent de vacircrstă să-și ascundă
vulnerabilitățile și să fi dezvoltat modalități de a face față acestora De aceea o simplă discuție directă cu
copilul sau părinții acestuia nu ajută icircntotdeauna la identificarea factorilor care limitează participarea
efectivă a copilului icircn cadrul procedurilor penale
Este posibil ca avocații să identifice nevoia unei evaluări mai detaliate a nevoilor copiilor prin intermediul
unei audieri icircn care să examineze comportamentul acestora Aceștia pot icircnțelege mai bine vulnerabilitățile
clienților lor dacă le adresează icircntrebări cu privire la performanța lor școlară și capacitatea de a icircndeplini
sarcini de bază (folosirea unui ceas analog capacitatea de a citi și de a scrie) De asemenea identificarea
indirectă a anumitor vulnerabilități este posibilă prin solicitarea informațiilor despre orice medicamente
utilizate și prin icircntrebări referitoare la ajutorul specializat primit icircn ceea ce privește probleme de sănătate
mintală sau dificultăți de icircnvățare
Ministerul Justiției din UK a identificat o serie de indicii care ar putea ajuta poliția să identifice
vulnerabilitățile copiilor persoane suspecte sau inculpate79
vorbire limitată sau discurs greu de icircnțeles
79 Ministerul Justiției lsquoMartori vulnerabili și intimidați ndash Un Ghid al Polițieirsquo (Martie 2011) httpso-fiorgwp-contentuploadsvulnerable-intimidated-witnessespdf
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
25
utilizarea semnelor și gesturilor pentru a comunica
dificultăți icircn icircnțelegerea icircntrebărilor șisau răspunsul neadecvat la icircntrebări
dificultăți icircn aducerea aminte a unor date personale (data nașterii vacircrsta și adresa de domiciliu)
dificultăți icircn măsurarea timpului
repetarea a ceea ce li se spune
supraexcitarea
lipsa de interes și letargia
violența
Avocații trebuie de asemenea să fie atenți la faptul că anumite tipuri de comportament care sugerează
vulnerabilități grave la adulți pot fi caracteristici normale la copii Identificarea vulnerabilităților poate fi
deosebit de dificilă atunci cacircnd comunicarea cu copilul are loc prin intermediul unui interpret
Poblematică este și comunicarea cu copiii din alte culturi deoarece comportamentul lor ar putea fi
interpretat greșit (de exemplu evitarea contactului vizual)
32 Evaluarea individuală Potrivit articolului 7 al Directivei copiii persoane suspecte sau inculpate icircn cadrul procedurilor penale
trebuie să fie evaluați individual Această prevedere impune autorităților obligația de a dobacircndi o imagine
de ansamblu asupra copilului pentru a identifica și deservi interesul superior al acestuia O evaluare
individuală poate avea un impact profund asupra rezultatului cazului (inclusiv prin utilizarea unor măsuri
de diversiune) și poate ajuta la identificarea ajustărilor procedurale care ar trebui făcute pentru a
acomoda nevoile speciale ale copilului Prin urmare avocații trebuie să se asigure că evaluarea individuală
are loc cu promptitudine și cu implicarea profesioniștilor calificați corespunzător
Obiectivul principal al unei evaluări individuale este de a aduna informații despre copil pentru a fi de folos
autorităților atunci cacircnd (a) stabileasc dacă trebuie luată o măsură specifică icircn beneficiul acestuia (b)
evaluează adecvarea și eficiența măsurilor preventive aplicabile și (c) iau orice decizie icircn cadrul procesului
penal inclusiv hotacircracircrea finală80 Evaluarea individuală ar trebui să ia icircn considerare o gamă variată de
factori personalitatea și maturitatea copilului mediul economic social și familial și orice vulnerabilități
specifice ale acestuia (cum ar fi dizabilitățile de icircnvățare și dificultățile de comunicare)81 Astfel Directiva
adoptă abordarea holistică a articolului 3 al Convenției ONU care cere autorităților statului să obțină o
imagine completă a circumstanțelor copilului
Directiva stipulează că statele membre UE trebuie să instruiascăpersonal calificat care să efectueze
evaluarea individuală urmacircnd icircn măsura posibilului o abordare multidisciplinară și implicacircnd după caz
titularul răspunderii părintești un alt adult de icircncredere sau un profesionist calificatldquo82 Evaluarea trebuie
să se realizeze și cu implicarea copilului pentru a garanta dreptul acestuia de a-și exprima punctul de
vedere83
321 Calendarul de desfășurare al evaluării
80 Articolul 7 (4) Directiva UE 2016800 81 Recitalul 36 Directiva UE 2016800 82 Article 7(7) Directiva UE 2016800 83 In concordanță cu articolele 5 and 12 ale Convenției ONU privind drepturile copilului
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
26
Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc icircn faza incipientă a procedurilor penale rolul avocaților este să
se asigure că aceasta va avea loc cacirct mai curacircnd posibil O evaluare timpurie ar putea ajuta la a) obținerea
unor ajustări procedurale adecvate inclusiv la secția de poliție b) decizia organelor judiciare de a aresta
sau nu copilul și c) facilitarea diversiunii timpurii din sistemul de justiție penală Icircn același timp există
riscul ca astfel de evaluări să contribuie la icircntacircrzieri ale procesului penal ceea ce ar avea un efect negativ
asupra interesului superior al copilului
Directiva permite icircntacircrzierea evaluării individuale pacircnă la momentul rechizitoriului Mai mult potrivit
acesteia nu este absolut obligatoriu ca rechizitoriul să conțină o evaluare individuală dacă ea va fi
disponibilă icircn scopul audierii icircn fața instanței84 Totuși alte standarde internaționale și europene
sugerează că evaluarea individuală ar trebui să aibă loc mult mai devreme Regulile de la Havana
precizează că fiecare copil trebuie să fie intervievat cacirct mai repede posibil după privarea de libertate
pentru realizarea unui raport psihologic și social care să stabilească nivelul și tipul specific de icircngrijire de
care are nevoie copilul85 Cu excepția scurtei perioade a privării de libertate normele europene prevăd că
ldquotrebuie elaborat un plan educațional și de formare general icircn funcție de caracteristicile individuale ale
copiluluirdquo (hellip)rsquo86
Directiva subliniază că evaluările individuale trebuie actualizate pe tot parcursul procesului penal87
recunoscacircnd că nevoile și interesele copiilor se pot schimba Orice factor care ar putea declanșa o
reevaluare trebuie luat icircn considerare de avocați Lipsa unei evaluări individuale nu anulează măsurile
specifice luate icircn ceea ce icirci privește pe copii icircnsă aceste măsuri vor trebui revizuite după efectuarea
evaluării individuale88
322 Derogări Dreptul la o evaluare individuală nu este unul absolut Icircn conformitate cu articolul 7 (9) al Directivei derogările sunt permise atunci cacircnd circumstanțele cauzei justifică acest lucru cu condiția ca acestea să fie compatibile cu interesul superior al copilului Preambulul Directivei sugerează că astfel de derogări ar putea fi acceptabile de exemplu icircn cazul infracțiunilor minore și icircn cazurile icircn care este puțin probabil ca copilul să fie trimis icircn judecată De asemenea nu este necesară efectuarea unei noi evaluări individuale dacă deja există una recent efectuată Icircn astfel de cazuri evaluarea ar trebui doar actualizată89 Avocații pot totuși solicita o evaluare individuală și icircn cazul unor infracțiuni minore pentru că asta ar contribui la expunerea unor probleme mult mai importante cu care se confruntă copilul și care trebuie l-ar ajuta să acceseze servicii relevante
84 Articolul 7(6) Directiva UE 2016800 85 Regula 27 Regulamentul de la Havana 86 Regulile Europene Regula 626(c) 87 Articolul 7(8) Directiva UE 2016800 88 Recitalul 38 Directiva UE 2016800 89 Children Directive Recital 37
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
27
33 Examinarea medicală Acolo unde este cazul avocații ar trebui să faciliteze exercitarea dreptului la o examinare medicală Directiva prevede dreptul la o examinare medicală pentru copiii privați de libertate90 Rezultatele acesteia trebuie luate icircn considerare atunci cacircnd se stabilește capacitatea copilului de a participa icircn cadrul audierilor sau altor acte procedurale ale cercetării penale91 Prin urmare dacă există suspiciuni cu privire la existența unor dizabilități sau probleme de sănătate mintală examinarea medicală a copilului ar trebui să aibă loc cacirct mai curacircnd posibil și să fie luată icircn considerare icircn timpul audierilor și a celorlalte acte procedurale ale procesului penal Statele membre nu sunt obligate să efectueze o examinare medicală a fiecărui copil privat de libertate
Aceasta poate fi efectuată la inițiativa autorităților sau la cererea copilului a avocatului său sau a părinților
(sau tutorilor legali)92 Rolul avocaților este să se asigure că examinările medicale nu sunt invazive ori
inutile și că sunt efectuate de un profesionist93
90 Articolul 8(1) Directiva UE 2016800 91 Articolul 8(2) Directiva UE 2016800 92 Articolul 8(3) Directiva UE 2016800 93 Recitalul 8(1) Directiva UE 2016800
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
28
Capitolul 4 Comunicarea Introducere Potrivit Directivei profesioniștii care lucrează cu minorii icircn sistemul de justiție penală trebuie instruiți icircn legătură cu tehnici adecvate de intervievare a acestora psihologia copilului și comunicarea icircntr-un limbaj adaptat nivelului lor de icircnțelegere94 Acest lucru este valabil și pentru avocații care se icircntacirclnesc și interacționează cu minorii icircn particular pe tot parcursul procesului penal Acest capitol este icircmpărțit icircn două secțiuni
- prima secțiune oferă sugestii cu privire la modul de stabilire a unei relații de lucru eficiente cu clienții minori
- cea de-a doua secțiune oferă icircndrumări cu privire la modul icircn care avocații ar trebui să-și adapteze tehnicile de comunicare și conversație pentru a comunica eficient cu aceștia
Este important de subliniat că fiecare avocat are propriul său mod de a construi relații și de a comunica cu minorii și ideal este să aleagă acele tehnici pe care le consideră a funcționa cel mai bine icircntr-un caz dat 41 Cadrul necesar Pentru a avea o relație de lucru eficientă cu clientul minor este important ca interacțiunile avocatului cu acesta să icircnceapă icircntr-o notă pozitivă Astfel prima parte a acestei secțiuni explică modul icircn care avocații pot iniția conversații cu clienții lor minori iar a doua parte tratează modalitatea icircn care pot construi relații cu aceștia 411 Explicarea scopului conversației și a regulilor de bază ale acesteia
Conversațiile ar trebui să aibă loc icircntr-un mediu relaxat și sigur Acesta ar trebui să fie pe cacirct posibil lipsit de orice distrageri (alte persoane prezente zgomot apeluri telefonice etc) Lipsa distragerilor va ajuta minorul să se deschidă mai ușor să-și amintească mai bine informații și să fie mai precis icircn răspunsurile sale95 Avocații trebuie să fie conștienți de faptul că interacțiunile inițiale cu clientul minor vor da tonul icircntreagii conversații deci este important să facă o impresie bună de la icircnceput Aceștia ar trebui să se prezinte să explice care este rolul lor și ce așteptări au de la minor De asemenea este important ca minorul să icircnțeleagă de ce sunt necesare informațiile cerute și de ce acestea trebuie să fie cacirct mai exacte și mai detaliate posibil Icircncă la icircnceput avocatul trebuie să stabilească cacircteva reguli de bază pentru a se asigura că informația pe care o primește de la minor este corectă și cacirct mai veridică96
94 Articolul 19 Directiva UE 2016800 95 Lamb și al 2008 96 Cercetările arată că folosirea acestor reguli de bază va crește probabilitatea ca răspunsurile date de minori să fie veridice (Saywitz și al 2010 Lamb și al 2008)
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
29
Regulile de bază Prima regulă de conversație presupune ca avocatul să explice minorului că nu era prezent cacircnd a avut loc presupusa infracțiune și de aceea ar trebui să prezinte cacirct mai detaliat posibil ceea ce s-a icircntacircmplat Minorul ar trebui să fie icircncurajat să-și aducă aminte evenimentele icircn mod liber fără ca narațiunea sa să fie ghidată icircn vreun fel Astfel informațiile obținute vor fi mai precise și mai veridice Icircn al doilea racircnd avocatul ar trebui să explice minorului că acesta poate răspunde la icircntrebări spunacircnd nu știu nu-mi amintesc și nu icircnțeleg97 Icircn general copiii recunosc cu greu faptul că nu cunosc răspunsul la o icircntrebare Acest lucru se poate datora faptului că la școală există așteptarea ca elevul să știe răspunsul corect la icircntrebările adresate de profesor Cercetările arată că atunci cacircnd copiii dobacircndesc practica de a spune nu știu (ceea ce se poate exersa prin icircntrebări prealabile care nu au răspuns) aceștia vor icircncepe să recunoască că nu cunosc sau nu icircnțeleg ceva icircn timpul conversației Pur și simplu spunacircnd unui copil că poate spune nu știu nu este suficient pentru el să facă acest lucru icircn timpul conversației98 O greșeală uzuală icircn timpul conversației este aceea de a pune aceeași icircntrebare de două ori De cele mai multe ori minorul va da un răspuns diferit la aceeași icircntrebare pentru că ar putea crede că inițial a răspuns greșit Regulile de bază ale conversației nu sunt icircntotdeauna ușor de explicat Mai jos sunt oferite cacircteva sugestii cu privire la modul icircn care ar putea fi prezentate copiilor minori
1 Promovarea acurateței a exhaustivității și a onestității Spune-mi tot ce icircți aduci aminte de la icircnceput pacircnă la sfacircrșit chiar și lucrurile mici pe care nu le consideri importanterdquo Explicați minorului că nu ați fost acolo și că nu știți ce s-a icircntacircmplat
2 Instruirea minorilor să spună nu știu Dacă nu știi un răspuns spune-mi că nu știi Nu icircncerca
să ghicești nimic din ceea ce nu este adevărat Dar dacă știi răspunsul te rog să mi-l spuirdquo O modalitate de a practica asta cu copiii este să icirci icircntrebați ldquoIcircți amintești numele meurdquo Cacircnd nu vor știi să răspundă (lucru care se icircntacircmplă des) aceștia vor spune ldquonu știurdquo fără a se simți vinovați Este util să le dați de icircnțeles că nu este nicio problemă dacă nu știu răspunsul la icircntrebare
3 Instruirea minorilor să spună nu icircnțeleg ldquoIcircți voi pune cacircteva icircntrebări Unele vor fi ușor de icircnțeles și altele pot fi icircnțelese mai greu Dacă auzi o icircntrebare pe care nu o icircnțelegi spune-mi că nu icircnțelegi aceea icircntrebare Spune ldquonu icircnțelegrdquo sau ldquonu icircnțeleg ce vrei să spuirdquo Icircți voi adresa aceeași icircntrebare cu alte cuvinterdquo
4 Avertizarea minorilor icircn legătură cu icircntrebările capcană Uneori aș putea face o presupunere icircn icircntrebarea pe care ți-o adresez s-ar putea să greșesc Spune-mi dacă mă icircnșel Este important să-mi spui dacă fac o greșeală sau spun ceva care nu e adevărat Vreau să icircnțeleg corect ce s-a icircntacircmplatrdquo
97 Lamb și al 2008 98 Saywitz și al 2010
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
30
5 Informarea minorilor că avocatul nu poate ajuta cu răspunsurile la icircntrebări ldquoEu nu știu ce s-a icircntacircmplat nu te pot ajuta să răspunzi la icircntrebări Și ldquoCacircnd pun icircntrebarea pentru a doua oară nu o fac pentru că răspunsul este greșit ci pentru că l-am uitat sau nu l-am icircnțeles99
412 Construirea relației cu minorul După ce s-au făcut introducerile și s-au stabilit regulile de bază avocații ar trebui să icircnceapă să construiască relația cu clientul lor Asta presupune relaționarea la nivel emoțional cu minorul100 Avocații ar trebui să aibă grijă să nu dea impresia că icirci judecă pe minorii cu care vorbesc Actul de a nu
judeca presupune o examinare critică a propriilor convingeri și recunoașterea faptului că aceste convingeri
ar putea să nu fie universal icircmpărtășite101 Asta icircnseamnă că aceștia ar trebui să asculte mai mult decacirct să
vorbească astfel icircncacirct minorul să-și poată exprima gacircndurile și sentimentele102 Ascultarea fără a judeca
permite minorului să realizeze că părerea sa este importantă lucru care deasemenea crește icircncrederea
icircn adult103
Confidențialitatea Este important ca minorul să știe că informațiile furnizate vor fi tratate confidențial Asta icircl va ajuta să se simtă icircn siguranță și să vorbească mai liber cu avocatul lui104 Prin urmare icircnainte de icircnceperea conversației minorul trebuie icircnștiințat cu privire la protecția vieții private și la ceea ce implică acest lucru icircn practică Studiile arată că răspunsurile copiilor la icircntrebări sunt influențate de prezența altora De exemplu ei ar putea fi reticenți icircn a acuza adulții cacircnd aceștia sunt prezenți sau ar putea căuta indicii de la ei atunci cacircnd oferă răspunsuri Aspectele sensibile ar trebui discutate cu minorul icircn absența părinților Icircn contextul unei audieri acest lucru ar putea fi mai dificil Este posibil ca avocatul să fie nevoit să informeze polițistulprocuroruljudecătorul cu privire la dificultățile pe care copilul le-ar putea avea icircn discutarea
99 Saywitz și al 2010 100 Lamb și al 2008 101 Grant și al 2008 102 American Psychological Association 2002 103 American Psychological Association 2002 104 Cercetările referitoare la serviciile de sănătate arată că minorii sunt mai predispuși să dezvăluie informații sensibile atunci cacircnd vizita la doctor icircncepe cu o discuție despre confidențialitate (Grant et al 2008)
Exemple
ldquoAcum aș vrea să te cunosc mai binerdquo
Sau ldquoSpune-mi despre lucrurile pe care icircți place să le facirdquo
Atunci cacircnd copilul răspunde succint avocatul icirci poate adresa
icircntrebări ulterioare mai detaliate (Lamb et al 2008)
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
31
anumitor aspecte ale infracțiunii icircn prezența părinților săi și să le solicite icircndepărtarea din sala unde are loc audierea De asemenea este important să discutați cu minorul ce informații vor fi comunicate părinților cum poate fi rezumată conversația și ce aspecte vor fi păstrate confidențiale105
42 Comunicare eficientă Comunicarea eficientă cu minorii va ajuta avocații să obțină și să furnizeze informații Ea este deasemenea necesară pentru ca minorii să poată participa icircn mod efectiv icircn cadrul procedurilor penale (de exemplu icircn timpul audierilor la poliție sau icircn instanță) 421 Complianță și sugestibilitate Icircn general copiii sunt mai complianți și mai sugestibili decacirct adulții Acest lucru are implicații importante pentru modul icircn care ar trebui să fie intervievați de către profesioniști Avocații trebuie să ia icircn calcul aceste aspecte atunci cacircnd vorbesc cu un copil minor și cacircnd icircl asistă pe acesta icircn calitate de suspectinculpat icircn timpul unei audieri la poliție sau icircn instanță Complianța Complianța icircn cazul minorului icircnseamnă că acesta poate oferi informații false doar pentru a termina cacirct mai repede audierea Poate rezulta din dorința minorului de a evita conflictul de a mulțumi persoana care icircl intervievează sau din estimarea unui risc că ar putea fi audiat pe o perioadă mai lungă și chiar reținut dacă nu se conformează Sugestibilitatea Sugestibilitatea se referă la măsura icircn care un individ poate fi făcut să creadă informații care i-au fost prezentate icircn mod greșit Cercetările arată că sugestibilitatea este mai mare icircn racircndul femeilor comparativ cu bărbații icircn racircndul copiilor sub vacircrsta de 12 ani a persoanelor cu un IQ scăzut a persoanele anxioase sau obosite și icircn situațiile icircn care o persoană crede că există așteptarea că trebuie să răspundă la orice icircntrebare care i se adresează106 Avacircnd icircn vedere că de multe ori copiii presupun că trebuie să răspundă fiecărei icircntrebări107 și că se află icircntr-o poziție subordonată adulților aceștia sunt deosebit de vulnerabili la sugestibilitate Următoarele tehnici de adresare a icircntrebărilor sunt greșite
Icircncurajarea minorului să pretindă sau să-și imagineze ce s-ar fi putut icircntacircmpla
Introducerea de noi informații
Presiunea asupra minorului de a oferi un răspuns sau de a se conforma acestuia și
Icircntrebări repetate cu icircncurajarea speculațiilor despre ce s-ar fi putut icircntacircmplat 108 Respectarea regulilor de conversație (menționate mai sus) este o modalitate bună de a evita sugestibilitatea Ghidarea răspunsurilor la icircntrebări trebuie evitată Este deosebit de important ca
105 Grant și al 2008 106 Gudjonsson 2003 107 Saywitz și al 2010 108 Lamb și al 2008
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
32
minorilor să li se explice ce icircnseamnă dreptul de a nu da nicio declarație Acest aspect nu ar trebui doar prezentat implicațiile sale ar trebui deasemenea explicate 422 Tehnici de conversație Icircn orice conversație trebuie create condițiile necesare pentru ca icircn cea mai mare parte a timpului minorul să vorbească și avocatul să asculte Copiilor minori ar trebui să li se acorde mai mult timp să răspundă (cel puțin 10-20 de secunde) Aceștia au nevoie de timp pentru a icircnțelege icircntrebarea și pentru a formula răspunsuri Cacircnd un minor este tăcut trebuie icircncercat a icircnțelege motivele care stau la baza reticenței sale de a da un răspuns la icircntrebare109 Manualul prezintă patru tehnici de conversație icircntrebările deschise ascultarea reflexivă afirmațiile și rezumatul
1 Icircntrebările deschise
Cercetările arată că icircntrebările deschise icircncurajează minorii să dea răspunsuri mai detaliate mai exacte și mai puțin auto-contradictorii Avocații ar trebui să le folosească pentru a oferi acestora posibilitatea de a-și exprima propriile păreri Conversația poate fi icircntreținută prin adresarea de icircntrebări ulterioare sau prin simpla afirmare a unor cuvinte care pot continua relatarea (facilitatori) cum ar fi lsquook lsquodecihellip lsquoșihelliprsquo or lsquopentru căhellip Totuși nici icircntrebările icircnchise nu trebuie evitate Icircn unele situații este util să icircncepeți conversația cu o serie de icircntrebări icircnchise mai ales dacă copilul este rezervat și nu pare dornic de a vorbi cu alții Aceste icircntrebări ar trebui să fie neutre și ușor de răspuns Avocații pot folosi unele icircntrebări pentru a icircndrepta atenția minorului asupra detaliilor sau incidentelor menționate anterior De exemplu pot cere acestuia să elaboreze ceva ce a spus mai devreme L-ai menționat pe Vlad mai devreme poți să-mi spui ceva mai mult despre elrdquo Icircntrebările de genul de ce cacircnd unde ce sunt tipuri comune de icircntrebări deschise dar acestea ar trebui să fie puse icircn contextul informațiilor pe care minorul le-a dezvăluit deja pentru a evita chestionarea sugestivă De exemplu Ai
109 Saywitz și al 2010
Exemple
lsquoPovestește-mi tot ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoCe s-a icircntacircmplat icircnainte de asta Dar dupărsquo
lsquoȘi după aceea ce s-a icircntacircmplatrsquo
lsquoSpune-mi mai multe despre [persoanaobiectulactivitatea menționată de
copil]rsquo
lsquoCe fel de dificultăți ai icircntacircmpinat datorită agresivității talersquo
lsquoCum icircți imaginezi viața peste un anrsquo
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
33
spus că tu și Vlad ați mers icircn parc icircmpreună Poți să-mi spui icircn care parc ați fost110 Icircntrebările care icircncep cu bdquode cerdquo ar trebui să fie folosite cu prudență deoarece acestea pot provoca o reacție defensivă Prin urmare este recomandat să reformulați ldquode cerdquo-urile icircn diferite moduri
2 Ascultarea reflexivă
Ascultarea reflexivă se referă la practica de a răspunde declarației unei persoane prin reiterarea esenței acelei declarații sau a menționării unui aspect specific al acesteia Această tehnică are trei funcții (i) intervievatorul se asigură că ceea ce persoana a declarat este precis (ii) reduce reticența acesteia și (iii) facilitează o discuție cu privire la motivele persoanei de a efectua modificări cu privire la ceea ce a afirmat111 Reflecțiile pot fi foarte simple implicacircnd doar repetarea a ceea ce a spus minorul Ele pot fi făcute mai complexe prin parafrazarea sau amplificarea declarației Minorului trebuie să i se ofere posibilitatea de a corecta sau de a elabora ceea ce a reflectat anterior
3 Afirmațiile Atunci cacircnd vorbim cu copiii afirmațiile pot fi o modalitate bună de oferi sprijin și de a crea relațiicu
condiția să fie oneste și specificeprin intermediul lor aceștia pot fi complimentați pentru efortul de a fi
prezenți se poate arăta apreciere sau icircnțelegere112 Icircn cadrul audierilor sau al interviurilor formale
avocații ar trebui să aibă o atitudine neutră dar prietenoasă pentru a evita sugestiile
110 Lamb și al 2008 111 Levensky și al 2007 112 Levensky și al 2007
Exemple
ldquoMulțumesc că ai venit azirdquo
ldquoEste foarte icircnțelept din partea ta să te gacircndești la toate opțiunilerdquo
ldquoMă bucur să văd că iei icircn considerare opțiuni dificile pentru a face cea mai
bună alegererdquo
Exemplu
lsquoCrezi că asistentul social nu te poate ajuta și situația de acasă nu se
icircmbunătățește Te simți blocat Care crezi că e soluția icircn condițiile astearsquo
rsquo
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
34
4 Rezumatul Prin rezumarea declarațiilor copilului ar trebui să i se arate o imagine completă a opiniilor sale Aceasta
este și o modalitate prin care avocatul verifică dacă a icircnțeles cu exactitate ceea ce i s-a transmis113
Conversația se poate icircncheia prin icircntrebarea minorului dacă mai are și alte informații de dezvăluit 423 Sugestii pentru o comunicare eficientă
Nu este icircntotdeauna ușor să vorbești cu copiii deoarece aceștia pot fi ostili șisau nu vor să vorbească cu
avocatul lor sau cu alți adulți Această secțiune a manualului identifică problemele comune pe care
avocații le-ar putea icircntacirclni atunci cacircnd comunică cu aceștia și conține icircndrumări cu privire la modul icircn care
pot fi depășite
Comportamentul negativ Uneori este foarte dificil de a purta o conversație cu un copil dacă acesta este indiferent agresiv sauși
neagă problema Mai jos sunt prezentate cacircteva sugestii cu privire la modul cum trebuie abordate de către
avocați diverse tipuri comportamentale astfel icircncacirct conversațiile să fie cacirct mai constructive
113 Erickson și al 2005
Exemplu
lsquoPentru tine e important să simți că faci parte din grupul prietenilor Asta icircți
aduce cacircteodată probleme care o supără pe mama ta Pe de altă parte nu poți
spune ldquonurdquo amicilor și faci lucruri pe care mai apoi le regreți Dorești să mai
adaugi ceva la ceea ce am spus acum rsquo
Exemple
lsquoMi-ai spus foarte multe lucruri azi și vreau să-ți mulțumesc că m-ai ajutatrsquo
lsquoMai este ceva ce crezi că ar trebui să știursquo
lsquoSunt icircntrebări pe care vrei să mi le adresezirsquo
lsquoDacă vrei să mai vorbești cu mine mă poți suna la acest număr de telefonrsquo
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
35
Cele mai importante aspecte care trebuie avute icircn vedere atunci cacircnd vorbim cu
copii
Dacă copilul este indiferent
- arătați interes pentru viața lui personală - explicați-i consecințele comportamentului său - continuați să puneți icircntrebări - spuneți-i ceva despre dvs - icircntrebați-l ce merge bine icircn viața lui - puneți icircntrebări indirecte (icircn loc de lsquounde locuieștirsquo icircntrebați lsquoai putea să-mi
spui unde locuieștirsquo) - folosiți umorul icircn timpul conversației - clarificați pentru acesta că este responsabilitatea sa de a comunica cu dvs
(lsquoputem termina conversația oricacircnd dacă nu ești interesatrsquo) - permiteți copilului să vorbească - nu umpleți repede tăcerile
Dacă copilul neagă problema
- icircncercați să aflați de ce neagă problema - icircncurajați-l să-și asume responsabilitatea icircn legătură cu comunicarea
problemei (lsquodacă chiar nu există nicio problemă ne putem oprirsquo) - eventual puteți arăta uimire cu privire la faptul că acesta neagă problema - prezentați-i fapte - lăsați-l să preia inițiativa - icircntrebați-l despre cum percepe situația - discutați și despre lucruri pozitive sau activități care icirci fac plăcere
Dacă copilul nu este cooperant și are nevoie de motivație
- sugerați-i că trebuie să comunice pentru a face progrese lsquonu facem niciun progres deci trebuie să renunțămrsquo
- explicați-i care sunt consecințele dacă nu cooperează - explicați-i care sunt beneficiile dacă cooperează - complimentați-l dacă contextul este adecvat
Dacă copilul transmite mesaje contradictorii (spune că nu este nimic icircn neregulă dar
se poate sesiza că este iritat)
- subliniați neconcordanțele ( lsquovăd că ești supăratrsquo) - determinați-l să fie mai onest (lsquonu te credrsquo)
Dacă manifestă un comportament agresiv
explicați regulile conversației ldquoNu vreau să-mi vorbești icircn felul ăstardquo
păstrați-vă calmul și
icircntrebați care sunt motivele pentru care acesta este supărat
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
36
Dizabilitățile intelectuale
Avocatul ar trebui să aibă icircn vedere următoarele aspecte atunci cacircnd vorbește cu un copil cu dizabilități
intelectuale
1 Construirea unei relații necesită mai mult timp comparativ cu ceilalți copii deoarece aceștia
experimentează un nivel mult mai ridicat de anxietate și confuzie
2 Copilul trebuie să fie icircnsoțit de o persoană de icircncredere cel puțin la icircnceputul conversației
3 Icircn timpul conversației avocații ar trebui să se concentreze numai asupra unui lucru odată chiar
dacă urmează a se discuta mai multe subiecte
4 Avocații ar trebui să utilizeze icircntrebări scurte și un vocabular simplu pentru a acomoda capacitatea
limitată de atenție a acestora
5 Avocații ar trebui să icircncetinească ritmul interviului și să pronunțe propozițiile cacirct mai clar114
114 Lamb și al 2008
Dacă copilul este foarte necomunicativinsociabil
icircncercați să aflați cauza reticenței sale (de exemplu anxietatea)
gacircndiți-vă la subiecte din viața sa personală despre care ați putea vorbi (haine muzică hobbie-uri) și
implicați icircn conversație persoane apropiate ale acestuia (părinți profesori persoane de icircncredere)
Dacă are tulburare de personalitate antisocială sau tulburare de conduită
icircntrebările trebuie să fie scurte și la obiect
nu pierdeți din vedere direcția și obiectivul conversației
faceți o distincție clară icircntre el și comportamentul acestuia făceți-l să icircnțeleagă
că deși comportamentul său nu este acceptabil acest lucru nu vă icircmpiedică să-
i oferiți sprijin
responsabilizaț-l și dați-i șansa să găsească singur soluția la problema sa
explicați-i consecințele comportamentului său
lăsați puțin loc pentru negociere și
fiți constant
Dacă copilul a fost abuzat sau maltratat
luați-l icircn serios aveți respect pentru suferința lui
oferiți-i sprijin
respectați-i spațiul personal
Adaptat din Van Rheenen 2016
Adaptat din Van Rheenen 2016
SSR 2016 ADRIANNE VAN RHEENEN
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
37
Matricea rezultatelor cum trebuie ascultat ce spun copiii Matricea prezentată mai jos are rolul de a ajuta profesioniștii să icircși structureze conversația I Introducere
Cum vă asigurați că dvs ca avocat vă simțiți confortabil
Cum vă asigurați că copilul se simte bine
Explicați-vă propriul rol și icircntrebați copilul care sunt așteptările sale II Fapteexperiență (concentrare asupra trecutului) A GAcircNDI
Ce te-a adus icircn situația asta ce s-a icircntacircmplat
Cum vezi situația ta III Convingere interpretare semnificație (concentrare pe prezent) A SIMȚI
Care este problema ta acum
Ce simți icircn legătură cu asta ce icircnseamnă pentru tine IV Decizie obiectiv (concentrare pe viitor ndash nevoilsquovisrsquo) A VREA
Ce este necesar pentru a rezolva problema
Ce icircți dorești V Reacțiecomportament (concentrare pe viitor ndash acțiune (termen scurt) A FACE așteptare (termen lung))
Ce plănuiești să faci
Ce crezi că se va icircntacircmpla VI Icircncheiere
Rezumați ceea ce s-a spus
Ce veți face cu informațiile primitece veți face icircn legătură cu asta
Aduceți copilul icircn momentul prezent ndash aduceți conversația spre sfacircrșit (Adaptare după matricea Kouwenhoven Hendriks amp Van Rheenen 2016)
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
38
43 Folosirea limbajului Pentru a ajuta copiii să icircnțeleagă informațiile care le sunt furnizate și pentru a se asigura că aceștia pot
participa efectiv icircn cadrul procedurilor este important ca avocații să fie conștienți de modul icircn care trebuie
să-și adapteze limbajul astfel icircncacirct să poată fi icircnțeleși mai clar Deasemenea avocații trebuie să identifice
situațiile icircn care limbajul folosit de ofițerii de poliție judecători sau procurori nu este unul prietenos și să
ceară ca aceștia să facă ajustările necesare
Simplificarea limbajului
Icircn general atunci cacircnd vorbiți cu copiii icircn special cei cu dizabilități intelectuale sau cei care nu sunt
familiarizați cu sistemul de justiție ar trebui să utilizați fraze scurte și construcții gramaticale simple Mai
jos sunt cacircteva sugestii privind simplificarea limbajului
1 Utilizați propoziții scurte și construcții gramaticale simple Evitați să utilizați prea multe conjuncții
clauze relative (Ți-a spus băiatul care locuiește vis-a-vis să faci asta) dubla negație (Dar nu
aveai nimic icircn buzunar nu) condiționalități (ldquoTe-ai fi dus la școală dacă ți-ai fi făcut temele)
2 Folosiți trecutul simplu (a fost a avut ce s-a icircntacircmplat)
3 Folosiți nume proprii evitați pronumele (el ea ei)
4 Utilizați diateza activă (Te-a vizitat mama ta) Evitați doateza pasivă (Ai fost vizitat de mama
ta)
5 Evitați jargonul și referințele neclare (Ai văzut lucrurile astea din nou) Evitați propozițiile
referințele și termenii relaționali (deasupra dedesubt icircn jur mai mult mai puțin)
6 Fiți precauți cu termenii juridici icircn special cu cei care au mai multe icircnțelesuri Pentru copii ldquoo
curterdquo este un loc unde se joacă baschet o audiere este ceva ce faceți cu urechile și un minor
ar putea fi cineva care sapă după cărbune
Jargonul și termenii juridici Copiii implicați icircn procedurile penale sunt adesea confruntați cu termeni juridici pe care nu-i icircnțeleg
Cercetările arată că aceștia nu icircnțeleg icircntotdeauna ceea ce se icircntacircmplă icircn timpul unei ședințe de judecată
Prin urmare aceștia se pot simți timorați și pot avea temeri nerealiste cu privire la audiere și consecințele
acesteia115 De exemplu ei pot presupune că termenul sentință se referă icircn mod necesar la o pedeapsă
cu icircnchisoarea Dacă discuțiile purtate de profesioniști nu sunt icircnțelese de copil acesta și-ar putea pierde
interesul și ar putea renunța la participarea icircn cadrul ședinței Nu este suficient să vă bazați pe faptul că
copilul va indica verbal atunci cacircnd nu icircnțelege ce se discută
115 Saywitz și al 2010 Crawford amp Bull 2006 Grisso și al 2003
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
39
Capitolul 5 Garanțiile procesuale pentru copiii aflați icircn conflict cu legea
Acest capitol prezintă implicațiile practice ale Directivei UE 2016800 pentru fiecare etapă a procedurii
penale
51 Privarea de libertate și audierea la poliție Primul contact al copiilor cu sistemul de justiție penală este icircn momentul cacircnd sunt privați de libertate și
duși icircn secția de poliție Aceștia ar putea fi speriați confuzi și deosebit de vulnerabili icircn momentele imediat
următoare arestării și icircn timpul audierii Rolul avocatului icircn timpul primei icircntacirclniri cu acesta este crucial
copilul necesită sprijin adecvat icircntr-un moment de stres intens fiind necesar ca drepturile sale să fie
revendicate icircncă de la icircnceputul procedurilor penale Icircn acest moment delicat avocatul trebuie să
stabilească o relație cu clientul său folosind-se de abilitățile de comunicare și instrumentele juridice
discutate icircn capitolele anterioare
511 Dreptul la asistență juridică Prezența avocaților icircn secția de poliție și asistența juridică oferită icirci ajută pe copii să-și revendice drepturile
procesuale specifice Avocații au un rol esențial icircn a-i face pe aceștia să icircnțeleagă care le sunt drepturile și
să se asigure că există adaptări procedurale care le permit să participe efectiv icircn faza inițială a procedurilor
penale Numireacontactarea avocaților ar trebui să fie făcută cacirct mai curacircnd posibil
Domeniul de aplicare al dreptului de a avea acces la asistență juridică Articolul 6 al Directivei prevede că un copil persoană suspectă sau acuzată are dreptul de a avea acces la
asistență juridică fără ldquoicircntacircrzieri nejustificate inclusiv icircnainte de a fi audiat de poliție sau procuror
imediat ce a fost privat de libertate116 Statele membre sunt obligate să se asigure că un avocat este
prezent icircn timpul audierilor poliției și poate participa activ icircn timpul acestora117 Rolul avocatului este
esențial pentru copiii care au nevoie de icircntreruperi și intervenții pentru a fi ascultați și pentru ca interesul
lor să fie luat icircn considerare
Derogări Potrivit Directivei dreptul la asistență juridică al copiilor nu este absolut Derogările sunt permise cu
excepția cazului icircn care aceștia sunt privați de libertate (inclusiv cacircnd se află icircn custodia poliției) Așa cum
este formulat Articolul 6 asistența juridică nu este atacirct un drept al copiilor cacirct mai degrabă o obligație a
statelor membre Această prevedere poate fi interpretată favorabil pentru drepturile copiilor icircn sensul că
renunțarea la acest drept nu este posibilă Icircn practică avocații nu pot icircntotdeauna influența modul icircn care
sunt luate deciziile privind derogările icircn astfel de situații intervine rolul altor actori (titularii răspunderii
părintești sau alți adulți de icircncredere) Aceștia pot ajuta copilul să ia o decizie informată cu privire la
116 Articolul 6 menționează și alte acte procedurale unde prezența avocatului este necesară 117 Directiva UE 2016800 Articolul 6(4)
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
40
obținerea asistenței juridice și să reziste presiunilor ofițerilor de poliție care pot icircncerca să-l convingă că
prezența unui avocat nu este necesară
512 Participare efectivă Avocații trebuie să se asigure că copiii pot participa efectiv icircn timpul audierilor la poliție Asta nu icircnseamnă
numai că acestora li se pun icircntrebări la care ei pot răspunde Atacirct avocatul cacirct și ceilalți actori trebuie să
se asigure că copiii icircnțeleg icircntrebările care li se adresează și posibilele consecințe ale răspunsurilor lor și a
dreptului de a nu da nicio declarație Avocații ar trebui deasemenea să fie pregătiți să icircntrerupă și să
protesteze icircn cazul icircn care audierea nu se desfășoară corect sau dacă conduita polițiștilor este intimidantă
(sau dacă icircntrebările și acțiunile polițiștilor nu sunt adaptate nevoilor și caracteristicilor copiilor
răspunsurile și comportamentul acestora sunt interpretate greșit) Aceste intervenții sunt cu atacirct mai
importante cu cacirct copiii au dizabilități
Este crucial ca avocații să aibă posibilitatea de a-și cunoaște clienții copii icircnainte de audiere și de a le evalua
nevoile și capacitățile Ideal ar fi ca icircn etapele incipiente ale procedurii penale să aibă loc și o evaluare
individualizată inclusiv o examinare medicală
5121 Dreptul de a fi ascultat Unul dintre rolurile avocatului este să facă icircn așa fel icircncacirct opiniile copilului să fie luate icircn considere icircn
timpul audierii Acestuia trebuie să i se permită să-și spună propria versiune a ceea ce s-a icircntacircmplat fără
a fi intimidat sau influențat (de exemplu descurajat să răspundă onest de frica reacției părinților sau a
altor adulți) Comunicarea cu avocatul trebuie să aibă loc icircnainte de audiere pentru ca acesta să poată fi
sfătuit corect despre cum să-și exprime cacirct mai bine punctul de vedere
Icircntre dreptul de a fi ascultat și dreptul de a nu da nicio declarație trebuie să existe un echilibru iar avocatul
trebuie să-și sfătuiască clientul cu privire la strategia cea mai potrivită a fi adoptată icircn timpul audierii
Totuși avocatul ar trebui să fie precaut icircn a-și icircndruma clientul minor să nu dea nicio declarație dacă acest
lucru nu este icircn favoarea sa S-a sugerat că avocații sunt adesea prea dornici să recomande această
strategie chiar și icircn cazuri minore cacircnd vinovăția suspectuluiinculpatului este evidentă118 Este
deasemenea important de subliniat că copiii vor participa eficient icircn timpul procedurilor penale dacă se
simt confortabil de aceea aceștia ar trebui să beneficieze de pauze adecvate pentru odihnă și hrană
5122 Dreptul la informare Abilitatea unui copil de a-și icircnțelege poziția icircn cadrul procedurii penale și informațiile furnizate de poliție și avocat este icircn general mai limitată decacirct cea a unui adult 119Avocații trebuie să țină cont de faptul că un copil care a fost privat de libertate și este la primul contact cu sistemul de justiție penală ar putea găsi experiența mai stresantă decacirct majoritatea adulților De aceea ei trebuie să se asigure că copiii icircnțeleg informațiile care le sunt furnizate inclusiv sugeracircnd polițiștilor că trebuie să folosească un limbaj simplu și prietenos Așa cum s-a menționat anterior icircn conformitate cu jurisprudența CtEDO copiii trebuie să
118 Liefaard și Van den Brink 2014 119 Din motivele discutate icircn capitolul 2
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
41
aibă o viziune generală a procesului penal și a ceea ce este icircn joc (icircnțelegerea elementelor articolului 4 al Directivei privind dreptul la informare fiind crucială pentru participarea efectivă a acestora icircn cadrul procesului penal)120 Domeniul de aplicare al dreptului la informare
Directiva UE 2016800 reafirmă că statele membre au o obligație specifică de a informa copiii cu privire la
drepturile lor Aceasta face referire și la Directiva privind dreptul la informare dar elaborează icircn continuare
drepturile care ar trebui furnizate cum și cacircnd ar trebui să se facă acest lucru Articolul 4 (1) al Directivei
prevede că imediat ce icirci este adus la cunoștință că este o persoană suspectă sau inculpată copilul trebuie
informat cu promptitudine despre
a) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat b) dreptul de a fi asistat de un avocat c) dreptul la protecția vieții private d) dreptul de a fi icircnsoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul tuturor actelor procedurii
penale și a ședințelor de judecată și e) dreptul la asistență juridică
Directiva specifică faptul că anumite drepturi trebuie explicate copilului cacirct mai curacircnd posibil iar altele
trebuie aduse la cunoștiință imediat ce a fost privat de libertate Printe acestea trebuie menționate
dreptul la o evaluare individualizată dreptul la o examinare medicală dreptul la tratament specific icircn
timpul privării de libertate Așadar avocații ar trebui să se asigure că informațiile despre aceste drepturi
sunt puse la dispoziția copiilor cacirct mai curacircnd posibil
Procedura Directiva precizează clar faptul că informațiile trebuie furnizate oral icircn scris sau ambele icircntr-o limbă
simplă și accesibilă Deasemenea aceasta menționează că icircn conformitate cu Directiva privind dreptul la
informare copiii trebuie să primească un modelformular standard al informării scrise Acesta ar trebui
să fie diferit de cel care se icircnmacircnează suspecțilorinculpaților adulți să conțină un limbaj ușor de icircnțeles
de copii și să cuprindă drepturi specifice acestora121
513 Icircnregistrarea audio-video Directiva solicită statelor membre să se asigure că audierile copiilor sunt icircnregistrate audio-video icircn cazul
icircn care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului și icircn concordanță cu interesul superior al
acestora Decizia privind proporționalitatea icircnregistrării audio-video icircntr-un anumit caz ar trebui să ia icircn
considerare printre altele absența avocatului și dacă copilul este privat de libertate Dacă nu se
efectuează nicio icircnregistrare audierea ar trebui consemnată icircntr-un alt mod cum ar fi un proces-verbal
120 CtEDO SC c Regatului Unit (2004) appl nr 6095800 121 Directiva UE 2016800 Articolul 4(3) acest lucru se icircntacircmplă icircn Anglia și Țara Galilor unde polițiștii icircnmacircnează icircn mod frecvent formulare standard al informării scrise adaptate nevoilor copiilor
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
42
scris verificat icircn mod corespunzător122 Icircn practică avocații ar trebui să solicite icircntotdeauna o icircnregistrare
audio-video subliniicircnd avantajele acesteia atat pentru client cacirct și pentru ofițerii de poliție
514 Protecția vieții private și confidențialitatea Avocații trebuie să păstreze confidențialitatea comunicărilor cu clienții minori pe icircntreg parcursul
procedurii penale Directiva prevede icircn articolul 14 (dispoziție care nu face obiectul derogării) că statele
membre trebuie deasemenea să respecte confidențialitatea acestei comunicări (icircntacirclniri corespondență
convorbiri telefonice și alte forme permise de legislație)123 Totuși această dispoziție nu aduce atingere
procedurilor care abordează situația icircn care există suspiciunea că avocatul este co-autor al infracțiunii124
Nu reprezintă o icircncălcare a confidențialității dacă comunicarea este interceptată icircntr-o operațiune de
supraveghere legală efectuată de autoritățile competente precum și icircn activități desfășurate de serviciile
naționale de informații pentru a proteja securitatea națională125
515 Măsurile de diversiune Odată ce avocații au obținut o imagine clară a situației aceștia pot (dacă este icircn interesul superior al
copilului și icircn acord cu punctul de vedere al acestuia) să sugereze măsuri de diversiune pentru a devia
cazul din sistemul de justiție penală Trebuie avut icircn vedere că obiectivele justiției juvenile descurajează o
abordare pur punitivă Atunci cacircnd diversiunea oferă o mai bună oportunitate de a reintegra copilul icircn
societate ar trebui aleasă această opțiune Avocații au un rol important icircn promovarea unei astfel de
măsuri și ar trebui să aibă o bună icircnțelegere a acestora pentru a determina dacă ele ar fi sau nu icircn interesul
clienților lor O evaluare individualizată ar putea contribui la determinarea oportunității măsurilor de
diversiune
52 Arestarea preventivă Privarea de libertate a unui copil nu este aproape niciodată icircn interesul lui Chiar și perioadele scurte de
detenție pot influența starea psihică și fizică a copilului și pot compromite dezvoltarea cognitivă a
acestuia126 Copiii privați de libertate se confruntă cu un risc crescut de a suferi depresie și anxietate și
manifestă frecvent simptome specifice tulburărilor de stres posttraumatic
Dacă copiii sunt arestați preventiv sau sunt expuși riscului de a fi privați de libertate este responsabilitatea
avocaților să a) se asigure că clienții lor minori sunt privați de libertate doar ca o măsură excepțională și
pentru cel mai scurt timp b) se asigure că primesc asistență juridică efectivă icircn timpul privării de libertate
c) se asigure că drepturile și bunăstarea acestora sunt protejate icircn timpul detenției
122 Directiva UE 2016800 Articolul 9(2) 123 Articolul 6 (5) Directiva UE 2016800 Vezi deasemenea Regulamentul de la Havana Regula 18(a) 124 Directiva UE 2016800 Recitalul 33 125 Directiva UE 2016800 Recitalul 34 126 Raportorul Special al ONU pentru Tortură 2015 para 16
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
43
521 Măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp Icircn cazul Guumlveccedil c Turciei CtEDO a afirmat că arestarea preventivă a unui copil este permisă doar ca o
măsură excepțională și pentru cel mai scurt timp posibil Această poziție a fost adoptată de Directiva UE
2016800 icircn Articolul 10 care impune statelor membre să limiteze privarea de libertate a unui copil la cel
mai scurt timp posibil luacircnd icircn considerare vacircrsta situația individuală și circumstanțele specifice ale
cazului127 Icircn plus privarea de libertate trebuie să se bazeze pe o decizie motivată și supusă unei verificări
periodice a legălității de către instanță128 Avacircnd icircn vedere impactul negativ semnificativ al arestării
preventive asupra copiilor avocații ar trebui să presupună că este icircn interesul superior al copilului să
solicite icircntotdeauna eliberarea acestora
Limite temporale Directiva nu conține indicații cu privire la o perioadă minimă de timp pentru care poate fi dispusă privarea
de libertate a copiilor Noțiunile de perioada cea mai scurtă de timp și măsură excepțională trebuie
interpretate de la caz la caz Această abordare este conformă cu poziția exprimată icircn cauza Nart c Turciei
icircn care CtEDO a considerat că icircntrebarea dacă o perioadă de detenție este rezonabilă nu poate fi evaluată
icircn abstracto129 Icircn Nart c Turciei CtEDO a constatat o icircncălcare a Convenției (articolul 5 (3)) icircntrucacirct
reclamantul era icircncă minor icircn timpul arestării preventive care a durat 48 de zile130 Icircn acest caz reclamantul
a fost privat de libertate de la vacircrsta de 15 ani și a fost ținut icircn arest preventiv pentru o perioadă mai mare
de patru ani și jumătate Curtea a apreciat perioada ca fiind excesivă și a găsit o icircncălcare a articolului 5
(3) al Convenției131 Icircn Selccediluk c Turciei CtEDO a apreciat că arestarea preventivă a unui copil pentru o
perioadă de patru luni a icircncălcat articolul 5 (3) al Convenției132
Icircn alt caz JM c Danemarca icircn care un minor a fost ținut icircn arest preventiv peste 16 luni CtEDO nu a
constatat nicio icircncălcare a articolului 5 (3) al Convenției Copilul a fost plasat icircntr-o instituție destinată
delincvenților juvenili pentru ca starea sa mentală să fie examinată Legalitatea arestării preventive a fost
verificată regulat de instanțele naționale Totuși icircn acest caz privarea de libertate nu s-a bazat numai pe
gravitatea acuzației ci și pe reacția publică Opinia publică ar fi fost ofensată dacă JM care a mărturisit
violul și omuciderea unei femei de optzeci și cinci de ani ar fi fost eliberat133
Măsură excepțională și alternative la arestarea preventivă Privarea de libertate a copiilor este o măsura de ultim resort și poate fi folosită numai dacă opțiunile
alternative sunt considerate neadecvate mai ales din perspectiva obiectivelor urmărite prin arestarea
preventivă De aceea scopul privării de libertate ar trebui să fie clar și explicit icircn fiecare caz Dacă nu există
127 Directiva UE 2016800 Articolul 10(1) 128 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 129 Para 29 130 Para 36 131 Paras 109 and 110 132 CtEDO Selccediluk c Turciei (2006) appl nr 2176802 para 37 133 Para 62
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
44
obiective clare este dificil de evaluat necesitatea utilizării alternativelor Icircn temeiul articolul 11 al
Directivei statele membre au obligația de a se asigura că astfel de măsuri alternative sunt disponibile
Avocații ar trebui să fie familiarizați cu alternativele la arestarea preventivă pentru a consolida cererile icircn
favoarea eliberării clienților lor Este important de subliniat că nu există măsuri general valabile pentru
toți copiii Sugestiile altor profesioniști ai justiției juvenile (asistenții sociali experți icircn sănătate mintală și
medici) sunt deosebit de importante pentru a face avocatul și autoritățile să conștientizeze cea mai bună
opțiune disponibilă pentru fiecare copil
Icircn ciuda paletei largi de sancțiuni și măsuri alternative disponibile provocările rămacircn icircn continuare icircn ceea
ce privește icircncurajarea utilizării maxime a acestor alternative la arestul preventiv Provocarea cheie care
trebuie abordată este aceea de a icircncuraja autoritățile să utilizeze măsuri alternative De aceea rolul
avocațiilor este și de a susține măsura care se potrivește cel mai bine interesului superior al copilului Icircn
mod ideal icircnainte de asta ar trebui să aibă loc și o evaluare individualizată șisau o examinare medicală
astfel icircncacirct avocatul să-și poată fundamenta argumentele (vezi capitolul privind evaluarea nevoilor la
punctele 33-34)
Verificarea legalității măsurii arestului preventiv Verificarea legalității măsurii arestării preventive de către instanță trebuie să aibă loc periodic la intervale
rezonabile de timp la cererea copilului sau a avocatului134 O serie de garanții icircn temeiul legislației
internaționale privind drepturile omului sunt relevante pentru acest moment Comitetul ONU a precizat
că acest lucru ar trebui să se icircntacircmple icircn termen de 24 de ore de la momentul privării de libertate135 Mai
mult acesta a recomandat statelor să se asigure prin intermediul unei legislații stricte că legalitatea
arestării preventive a copilului este verificată icircn mod regulat de către instanță de preferință la fiecare
două săptămacircni136 Orice copil arestat preventiv are dreptul de a iniția proceduri din proprie inițiativă
pentru a contesta legalitatea arestării preventive (cu ajutorul unui avocat dacă este necesar)137
522 Dreptul la informare Directiva prevede ca copiii să fie informați despre dreptul lor la un tratament specific icircn timpul privării de libertate138 Potrivit unei alte Directive (privind dreptul la informare) aceștia trebuie informați și despre durata maximă a privării de libertate icircnainte să fie aduși icircn fața instanței139 Ca și icircn cazul altor drepturi menționate anterior avocații ar trebui să se asigure că aceste informații sunt furnizate prompt oral și icircn scris icircntr-un limbaj adaptat nivelului de icircnțelegere al copiilor
134 Directiva UE 2016800 Articolul 10(2) 135 Comentariul General 10 para 83 136 Ibid 137 Articolul 9(4) Convenția ONU privind drepturile civile și politice articolul 37(d) Convenția ONU privind drepturile copiilor 138 Directiva UE 2016800 Articolele 4(1)(b)(iii) 4(1)(c) 139 Art 4 (2) (d) Directiva privind dreptul la informare
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
45
Tratament inuman și degradant La nivel internațional și european există o recunoaștere crescută a violenței la scară largă cu care se
confruntă copiii icircn instituțiile statului inclusiv icircn custodia poliției140 Această preocupare se reflectă și icircn
comentariile generale ale Comitetului ONU care a recunoscut că copiii aflați icircn conflict cu legea sunt expuși
unui risc sporit de violență din partea ofițerilor de poliție (care poate fi calificată drept tortură)141
Icircn cauza Zherdev c Ucraina CtEDO a constatat că dezbrăcarea la pielea goală a unui copil aflat icircn custodia
poliției a constituit o icircncălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante
(articolului 3 al Convenției) Autoritățile nu au dat explicații cu privire la eșecul de a-i oferi alte haine
ținacircndu-l dezbrăcat timp de două ore și jumătate icircntr-o stare de incertitudine și vulnerabilitate Ulterior
a fost plasat icircntr-o celulă cu alți deținuți adulți timp de trei zile142 Icircn acest caz asistența din partea unui
avocat a fost apreciată de Curte ca fiind un mecanism important pentru prevenirea torturii și a relelor
tratamente143
53 Procedura icircn instanță
Icircn funcție de situație și jurisdicție abordarea instanțelor față de copiii aflați icircn conflict cu legea poate fi
punitivă sau paternalistică și există grade diferite icircn care procedurile judiciare sunt adaptate pentru a
satisface nevoile acestora Pregătirea copilului pentru apariția icircn fața instanței implică gestionarea unor
probleme care variază de la cele mai simple pacircnă la unele mai complexe (exemplu ldquopoate copilul să vadă
și să audă de unde staurdquo ldquoare copilul dreptul la un proces public sau dreptul la confidențialitatersquo)
Judecătorii și procurorii ar trebui să fie informați icircnainte de icircnceperea procesului despre personalitatea
și gradul de maturitate al copilului despre situația lor economică socială și familială cacirct și despre orice
vulnerabilitate specifică pe care acesta o poate avea Acest lucru este esențial pentru identificarea
adaptărilor procedurale adecvate care să servească interesului superior al copilului Dacă pacircnă icircn acest
punct nu a fost efectuată o evaluare individualizată a nevoilor copilului aceasta este absolut necesară
icircnainte de audierea icircn instanță Totuși avocații ar trebui să aibă icircn vedere realizarea unei evaluări
aprofundate icircntr-o etapă premergătoare (a se vedea punctul 523 de mai sus)
Ca o chestiune preliminară avocații judecătorii și procurorii ar trebui să cadă de acord asupra tipurilor de
adaptări procedurale necesare pentru audierea icircn instanță evitacircndu-se astfel icircntacircrzierile ulterioare icircn
derularea procesului penal
531 Dreptul la informare Pentru copii provocările legate de comunicare se manifestă pregnant și icircn sala de judecată Avocații
trebuie să aibă mereu icircn vedere faptul că procedura instanței (și formalitatea ei) este mai dificil icircnțeleasă
de către un copil decacirct de majoritatea adulților Icircn conformitate cu articolul 4 al Directivei copilul trebuie
să fie informat cu promptitudine despre aspectele generale ale procedurii icircn instanță Preambulul
directivei clarifică faptul că acestuia ar trebui să icirci fie explicați pe scurt pașii procedurali și rolul autorităților
140 Raport Comun 2012 para 5 29 38-40 141 Comentariul General ONU 13 para 3(i) 142 CtEDO Zherdev c Ukraine (2017) appl nr 3401507 paras 84-95 143 CtEDO Salduz c Turciei (2008) appl nr 3639102 para 51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
46
implicate pentru ca el să icircnțeleagă la ce să se aștepte și cacircnd va putea să-și spună punctul de vedere144
Este la fel de important ca informarea să aibă loc și icircn timpul ședinței de judecată pentru ca copilul să o
poată urmări și participa icircn cadrul acesteia Copilul trebuie să icircnțeleagă de la avocat icircn timpul ședinței de
judecată (dar mai ales icircnaintea acesteia) care sunt acuzațiile care i se aduc și care sunt posibilele rezultate
ale procesului
De asemenea articolul 4 stipulează că minorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a fi icircnsoțiți
de un titular al răspunderii părintești și dreptul de a se prezenta icircn persoană la proces Aceștia pot fi
implicați icircn proceduri penale pe o perioadă icircndelungată ceea ce presupune mai multe icircntacirclniri cu ofițeri
de polițieprocurori Nu se poate pleca de la premiza că copiii icircși vor aminti icircn fața instanței drepturile
care le-au fost aduse la cunoștiință pe parcursul cercetării penale 145 Responsabilitatea avocaților de a
informa copiii despre drepturile pe care le au este una continuă
Pregătirea pentru instanță Icircn pregătirea ședinței de judecată ar putea fi folositor ca avocații să organizeze vizite icircn instanță pentru
copii astfel icircncacirct aceștia să icircnțeleagă mai bine structura și procedurile sale icircntr-un cadru mai relaxat
Un instrument util icircn explicarea procesului justiției juvenile ar fi desenarea unei hărți a sălii de judecată
icircmpreună cu copilul Icircn timp ce se schițează harta avocatul icirci poate explica acestuia cine sunt diferiții
actori și care sunt rolurile lor cacirct și ordinea icircn care aceștia vor apărea icircn instanță De asemenea este
important de explicat copilului scopul audierii icircn instanță ce va fi decis icircn timpul ședinței și ce este icircn joc
pentru el Reprezentarea vizuală a sălii de ședință icircl va ajuta pe acesta să icircnțeleagă și să-și amintească ce
urmează să se icircntacircmple
532 Dreptul de a fi ascultat Statele membre se vor asigura că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și vor adopta toate măsurile necesare pentru a le permite să participe icircn mod efectiv la proces inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul de vedere (Articolul 16 (1) Directiva UE 2016800) Comunicarea icircn sala de judecată Icircn timpul ședințelor de judecată avocații ar trebui să fie atenți dacă comunicarea are loc la nivelul de
icircnțelegere și maturitate al copilului și dacă acesta icircnțelege corect informațiile care i-au fost furnizate Icircn
cazul icircn care un judecător sau un procuror nu se adresează copilului icircntr-o manieră adecvată avocatul ar
trebui să intervină subliniind nivelul de icircnțelegere și maturitate al copilului și importanța participării
acestuia la propriul proces solicitacircndu-le să-și ajusteze limbajul pentru a-l face mai prietenos
Icircn funcție de circumstanțe adaptările pe care avocații ar putea să le solicite pot include146
-evitarea unor icircntrebări specifice audierilor icircn cadrul cercetării penale (de exemplu lsquoai furat
bicicleta nu-i așarsquo lsquoai plecat de acasă icircnainte de 7 pm nu-i așarsquo)
144 Liefaard și al 2016 64 145 Liefaard și al 2016 64 146 Aceste exemple sunt adaptate din Codul de Procedură Penală al Angliei și Țării Galilor 39(7)(b)
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
47
- folosirea unor icircntrebări scurte simple
- evitarea unor tehnici de audiere agresive menite să facă presiuni asupra copilului
- stabilirea unor intervale de timp limitate pentru audiere și
Adaptări practice Dreptul de a fi ascultat nu este facilitat numai prin asigurarea faptului că minorii sunt capabili să icircnțeleagă
și să răspundă ci prin crearea unei atmosfere icircn care să se exprime cacirct mai autentic fără a se simți
intimidați sau inhibați147 Majoritatea sălilor de judecată și a procedurilor judiciare nu sunt concepute icircn
funcție de interesele copiilor iar avocații ar putea fi nevoiți să solicite diverse adaptări practice astfel
icircncacirct clienții lor să poată participa eficient și să fie ascultați Acestea pot include
- posibilitatea copiilor de a sta lacircngă sau aproape de părinți
- posibilitatea copiilor de a sta aproape de avocatul lor
- toate părțile prezente icircn sala de judecată ar trebui să fie așezate la același nivel cu copilul
- icircndepărtarea oricăror articole de icircmbrăcăminte neobișnuite specifice instanțelor
De asemenea este important ca ședința de judecată să aibă loc icircn conformitate cu un calendar care ia icircn
considerare incapacitatea copilului de a se concentra pe perioade lungi de timp Aceasta icircnseamnă că
acolo unde este posibil ar trebui evitate procedurile de lungă durată iar pauzele regulate ar trebui să fie
regula
533 După ședința de judecată După ce a avut loc ședința de judecată avocații trebuie să explice copilului rezultatul și implicațiile deciziei instanței Atunci cacircnd se ia o decizie icircmpotriva dorințelor acestuia este important ca acesta să icircnțeleagă modul icircn care a fost luată decizia și care sunt consecințele sale148 Explicarea rezultatului este foarte importantă pe de o parte pentru că ar putea ajuta copilul să icircnțeleagă consecințele comportamentului său și pentru că ar putea să-l ajute să accepte decizia149 O explicație comprehensivă a motivelor care stau la baza unei anumite decizii conduce la o mai bună icircnțelegere de către copil a comportamentului său delincvent Explicarea motivelor care stau la baza unei anumite decizii și conținutul concret al deciziei ar trebui să aibă
loc icircntr-un mod și icircntr-un limbaj ușor de icircnțeles pentru copil Deseori aceștia nu icircnțeleg consecințele unei
hotăracircri judecătorești mai ales dacă sunt la primul contact cu sistemul de justiție penală Icircn plus este
important ca copilul să primească informații cu privire la căile de atac icircmpotriva deciziei luate (articolul
40 (2) (b) din Convenția ONU)
147 T c Regatul Unit para 85 vezi Regulamentul de la Beijing Regula 142 148 Archard amp Skivenes 2009 149 Rap 2013 Cashmore amp Parkinson 2007 Schuytvlot 1999 Tyler 2006 2003
48
49
50
51
48
49
50
51
49
50
51
50
51
51
