Subiecte preturi si concurenta sesiune vara 2012

1. Functiile preturilor2. Legaturile dintre preturi3. Corelatiile dintre preturi4. Formarea pretului in cadrul ciclului de viata al produselor5. Ciclul de viata al unui produs6. Costul. Concept economic7. Clasificarea costurilor8. Preturile bunurilor publice9. Tarifele serviciilor10. Obiectivul de investitii, obiectele de investitii, partile de obiecte de investitii, elemente de constructuu11. Preturile de deviz12. Devizul general13. Valoarea de intrebuintare a produselor14. Corelarea preturilor si alegerea produselor etalon15. Corelarea preturilor prin compararea costurilor16. Corelarea preturilor in cadrul baremelor17. Corelarea preturilor prin coeficienti de calcul18. Corelarea preturilor in cadrul seriilor de preturi19. Corelarea preturilor prin metoda agregarii20. Pretul in cadrul schimbului economic international21. Metoda determinarii pretului extern pe baza corelarii unitatii de materie prima realizata de concurenta22. Metoda determinarii pretului extern pe baza pretului de concurenta si a pramatrilor tehnici calitativi23. Determinarea pretului pe baza nivelului celor externe24. Pretul intern complet al produselor de export25. Pretul produselor importate26. Masuri cu caracter financiar practicate pentru stimularea exportului si pretul comunitar.

1. Functiile preturilor

Functia de instrument sintetic de masura a valorii marfurilorAceasta functie asigura: schimbul echivalent de marfuri evidenta cheltuielilor de productie si a rezultatelor productiei materiale analiza situatiei economico-financiare a agentilor economici exprimarea si repartitia produsului intern brut si prdusului intern net echilibrarea cererii cu oferta reglarea productiei sociale Functia de parghie economica este data de faptul ca preturile se sprijina pe 4 argumente:1. Realizarea elementelor valorice cuprinse in preturi (salariile, impozitul, profitul si altele) este conditionata de realizarea pretului ca intreg.2. Pretul unui produs nu se formeaza in mod izolat ci se incadreaza intr-un sistem de preturi cu care se afla in raporturi de proportionalitate.3. Preturile sun prezente in toate domeniile vietii economice si sociale , ele insotind marfurile in tot circuitul lor , indifferent de natura beneficiarilor si a consumului .4. Preturile conditioneaza situatia economico financiara a agentilor economici actionand atat in faza aprovizionarii , prin preturile intrarilor factorilor de productie , cat si in faza desfacerii , prin preturile iesirilor produselor livrate .

2. Legaturile dintre preturi

Legaturile dintre preturi reprezinta relatiile dintre diferitele categorii de preturi din punctul de vedere al elementelor de structura . Sistemul de preturi asigura precizia legaturilor dintre diferitele categorii de pret ale aceluiasi produs , in functie de fazele circuitului economic pe carel parcurge un produs preluat de la producator pana la consumul final.

3. Corelatiile dintre preturi

Corelatiile dintre preturi sunt raporturile dintre preturile din aceeasi categorie si pot fi : cu caracter general , intre preturile marfurilor alimentare si preturile marfurilor industriale (cu ridicata sau cu amanuntul) ; intre aceleasi preturi ale diferitelor marfuri nealimentare; intre preturile produselor agricole si preturile produselor industriale ; cu caracter special : intre preturile marfurilor ce se pot inlocui reciproc ; intre preturile marfurilor ce nu se pot inlocui reciproc, dar care pot fi folosite unele la fabricarea celorlalte in anumite conditii; intre preturile marfurilor ce pot fi folosite ca atare si cele care necesita o prelucrare suplimentara .

4. Formarea preturilor in cadrul ciclului de viata al produselor

In relatia produsului cu pretul, produsul este support material al pretului iar pretul este support financiar al produsului.Activitatile care alcatuiesc politica de produs sunt a) cercetarea produsului , cuprinde atat cercetarea propriuzisa cat si analiza calitatii produselor.b) strategiile de produs reprezinta comportamentul si atitudinea agentului economic fata de produsele sale . O companie poate opta pentru una din urmatoarele strategii strategia stabilitatii gamei de produse strategia restrangerii gamei de produse strategia diversificarii gamei de produse strategia diferentierii unui produs in cadrul gamei de fabricatie strategia perfectionarii produselor strategia innoirii gamei de produse c) activitatea de inovatie reprezinta principalaa orientare a politicii de produs . d) modelarea produsului reprezinta totalitatea activitatilor prin care un agenteconomic confera identitate produselor sale . e) asigurarea legala a produsului cuprinde actiunile juridice princare acesta este protejat impotriva aparitiei produselor contrafacute.f) atitudinea fata de produsele vechi reprezinta atentia acrodata marfurilor cu nivel scazut de rentabilitate .

5. Ciclul de viata al unui produs

Ciclul de viata al unui produs sau viata economica a produsului , reprezinta perioada de timp cuprinsa intre momentul lansarii produsului nou pe piata si cel al retragerii sale definitive de pe piata , ca urmare a disparitiei nevoilor pentru care a fost creat sau a aparitiei altui produs nou , care satisface aceleasi nevoi dar intrun grad superior.Ciclul de viata cuprinde fazele : constituirea pietei produsului ( sau lansarea pe piata ) ; cresterea ; maturitatea si saturatia ; declinul .Corespunzator fiecarei etape din ciclul sau de viata produsul solicita o anumita politica de marketing , o politica promotionala specifica si o anumita strategie de preturi si de distributie . De asemenea , in functie de etapa pe care o parcurge , produsul atinge un anumit nivel al vanzarilor , ocazioneaza anumite costuri , inregistreaza un anumit pret si aduce un anumit profit .In perioada actuala se inregistreaza o tendinta de reducere generala a ciclului deviata al produselor , determinata de ritmul rapid al progresului stintific si tehnic in lumea contemporana , de cresterea existentei utilizatorilor si diversificarea nevoilor deconsum .

6. Costul. Concept economicDefinirea costului presupune definirea finalitatii sale si a obiectivului sau, deoarece procedeele de elaborare a costului reies din acesti doi vectori fundamentali .Finalitatea costului este determinate contabil prin insumarea cheltuielilor cu ajutorul contabilitatii analitice pentru a cunoaste nivelul costului efectiv al unui anumit produs economic cand intreprinderea doreste sa-si continuie investigatiile.Obiectivul costului reprezinta de fapt asieta calculului adica ansamblul elementelor care au in vedere costul si anume: produsele , investitiile etc.In acest calcul intervin costuri programate si costuri neprogramate . Costul exprima de fapt insumarea resurselor utilizate pentru obiectul sau.

7. Clasificarea costurilor1. dupa obiectul costului costuri pe bazele economice ( productie , distributie,transport , stocare ) cost pe mijloc de exploatare ( magazine , uzine, sectii, ateliere ) cost pe activitate cost pe responsabilitate ( director general director comercial ,sef sectie )2. dupa perioada de analiza grad de adaptare la structurile productiei grad de adaptare la previziuni grad de adaptare la inflatieavem : cost pe termen scurt, cost pe termen lung, cost constant sau real sau cost istoric cost prestabilit sau cost previzional: standard cost si bugetar cost calculat anterior faptelor . costul de inlocuire ( pentru cumpararea unui bun identic )CONTINUTUL COSTULUI : exhaustivitatea cost complet ( full cost )cheltuielilor angajate : cost de revenire exhaustivitatea traditionala: cost complet traditionalcost complet economic exhaustivitatea adaptata : cost partial grad de variatie : cost variabilcost fix grad de specificitate : cost direct cheltuieli directecheltuieli variabilecheltuieli fixecost indirect cheltuieli variabilecheltuieli fixe8. Preturile bunurilor publiceBunurile publice , sunt , in general , servicii prestate de institutii sau intreprinderi publice . Unele dintre acestea sunt gratuite sau cvasigratuite ( invatamant , sanatate ) , altele se procura in conditiile pietei, dar sunt de interes general si cu preturile stabilite de catre stat .Din punct de vedere al formarii preturilor , preturile bunurilor publice sunt preturi ale serviciilor publice neconcurentiale .Teoretic , fixarea nivelului preturilor publice urmareste satisfacerea interesului general al consumatorului , respectiv un pret cat mai avantajos .Cercetarea interesuluio general trebuie atasata la teoria optimismului , astfel : teoria optimismului economic , adesea folosit de Pareto , care distinge :a) optimul distributiei , prin alocarea optionala a bogatiilor intre indivizii societatii ;b) optimul productiei , prin organizarea optimala a producerii bogatiilor ;c) optimul global , prin adecvarea perfecta a productiilor la gusturile indivizilor; teoria optimului social , care poate defini notiunea de maximizare sociala a unei functii F ( z ) , in care Z reprezinta ansamblul nivelurilor tuturor parametrilor cedefinesc starea societatii .Folosind continutul unor astfel de teorii , se pot trata aspectele referitoare la preturi pebaza principiilor : principiul tarifarii la costul marginal principiul affacement jours ou heures de pointe ; principiul utilizarii bunurilor publice .

9. Tarifele serviciilorDeosebirile dintre prt si tarif rezulta consta in faptul ca pretul exprima valoarea de schimb a unei marfi in calitate de obiect , pe cand tariful se stabileste pentru o activitate prestata .Productia serviciilor nu se poate stoca sau inmagazina iar consumul de servicii nu este separat de productia lor , astfe serviciul nu poate circula intre producator si consumator , el consumandu-se dupa fiecare prestatie.Serviciile dupa natura lor sunt : servicii productive si neproductive.Astfel tarifele pot avea caracterul unor preturi cu ridicata , pentru serviciile productive sau caracterul unor preturi cu amanuntul, pentru serviciile neproductive.Cea mai importanta delimitare intre tarif si taxa se realizeaza dupa destinatia lor, astfel: taxele se datoreaza bugetului statului si au caracter fiscal tarifele se incaseaza ca echivalent al valorii prestatiilor, in urma prestarilor de servicii , asigurandule un profit

10. Evaluarea cheltuielilor pe subdiviziuni structurale ale obiectivului de investitiiObiectivul de investitii reprezinta o unitate spatiala cu functionalitate complexa realizata prin lucrari de constructii montaj de utilaje si instalatii, dotari privind retele de instalatii de energie electrica, canalizare, apa etc. Obiectele de constructii sunt structuri de constructii bine delimitate spatial , cu destinatii precise si cu functionalitate in cadrul obiectivului de investitii. De exemplu: blocuri de locuinte , scoli, retele de alimentare cu apa etc. Partile de obiecte de constructii reprezinta delimitari spatiale cu destinatii bine determinate in cadrul functionalitatii obiectului de constructii. De exemplu apartamente in bloc , clase , sali de curs etc.Elementele de constructii au delimitare spatiala , dar functionalitatea lor este determinata de functionalitatea obiectului sau a obiectivului. De exemplu: pereti , planse etc.

11. Preturile de deviz In activitatea investitionala se cunosc 3 forme ale pretului de deviz :a) pretul pe articolul de devizb) pretul de deviz pe categorii de lucrari , pe parti de obiecte de constructiic) pretul de deviz general al obiectivului de investitii .

a) Pretul pe articolul de deviz se stabileste pe unitatea de articol de deviz cu ajutorul urmatoarele elemente : norma de deviz , privind consumurile de materiale , manopera , utilaje ,transport preturile si tarifele practicate pe piata In conditiile pietei concurentiale norma de deviz este diferentiata din cauza sistemelor proprii de formare a muncii care difera de la o intreprindere la alta.

b) Devizul pe categorii de lucrari cuprinde 4 capitole :Cap. I. : Cheltuieli directeSubcapitolul A : Cheltuielile directe pe articole de deviz , Subcapitolul B : Alte cheltuieli directe Cap. II : Cheltuieli indirecteSe stabilesc prin aplicarea unei cote procentuale la totalul capitolului I .Cap. III : Cheltuieli indirect. Se calculeaza prin aplicarea de cote procentuale la totalul capitolelor I + II .Cap. IV : Profitul constructorului. Se calculeaza prin aplicarea unei rate de rentabilitate la totalul cumulat al capitolelor I+II + III .

12. Devizul generalDevizul general reflecta cheltuielile ocazionate de obtinerea obiectivului de investitii , de la faza de proiectare , pana la darea in folosinta. Devizul general evalueaza aceste cheltuieli la parametri maximi iar depasirea lor genereaza pierderi pe care le suporta constructorul . Prin continutul sau, devizul general reflecta relatiile dintre beneficiarul obiectivului de investitii si mai multi parteneri constructori, proiectanti, furnizori etcDevizul general evalueaza cheltuielile in 4 parti:Partea I : Cheltuieli pentru pregatirea noului obiectiv : cheltuieli de proiectare ( cercetari , studii , experimentare ,proiectare) cheltuieli privind aplasamentul (despagubiri , expropiere , demolari ) investitiile pentru capacitatea de productie ( constructii , instalatii, utilaje , transporturi, alimentare cu apa , energie ) investitii pentru obiecte neproductive cheltuieli neprevazutePartea a IIa : Cheltuieli pentru functionarea conducerii , pregatirea cadrelor,supravegherea lucrarilor de investitii.Partea a IIIa : Cheltuieli privind organizarea santierului care se evalueaza prin aplicarea unei cote procentuale la valoarea totala a lucrarilor de constructii .Partea a IVa : Cheltuieli pentru efectuarea probelor tehnologice

13. Valoarea de intrebuintare a produselor factor important de formulare a preturilor

Valoarea de intrebuintare a produselor este data de o serie de insusiri tehnice, fizice, chimice, economice si psihosenzoriale. Aceste insusiri se impart in 2 grupe: Insusiri functionale de exploatare: capacitatea utilajelor, randamentul masinilor, rezistenta etc Insusiri estetico-ergonomice: aspectul produselor, cromatica, finisajulRelectarea valorii de intrebuintare in pretul produsului se poate realize astfel:1. Fundamentarea preturilor noilor produse pe baza raportului optic dintre costuri si parametrii valorii de intrebuintare in functie de importanta parametrilor in totalul functionalitatii produsului.2. Corelarea pretului noului produs cu pretul produsului etalon prin compararea parametrilor tehnici-functionali3. Functionarea preturilor in cadrul grupelor omogene de produse in care parametrii variaza uniform.

14. Corelarea preturilor si alegerea produselor etalonPrin corelare se stabilesc preturi in apropierea preturilor existente , al caror nivelsi structura au fost confirmate de piata .Prin corelare se urmareste : incadrarea preturilor produselor noi in scara preturilor produselorsimilare existente, al nivelului general al preturilor in economie ; respectarea corelatiilor necesare din interiorul preturilor , asa incat acestea sa exprime cat mai fidel raporturile dintre valorile de intrebuintare si ale produselor si dintre costurile lor de productie .Comparatiile se efectueaza in mod obligatoriu atat pentru valoarea de intrebuintare prin parametrii tehnici functionali si constructivi , cat si pentruelementele structurale ale pretului noului produs , separate pentru costuri , peelemente primare de cheltuieli sau pe articole de calculatie , separate pentru venitul net, la toate formale lui de manifestare si asezare in preturi .Produsele etalon sunt produse similare existente in productia indigena sau provenite din import , cu care se pot compara noile produse in vederea fundamentarii si stabilirii preturilor acestora .Trasaturile produsului etalon se urmaresc dupa cum acesta este din productia interna sau din import.

15. Corelarea preturilor prin compararea costurilor

Aceasta metoda de corelare este cea mai frecvent utilizata in fundamentarea preturilor si are ca scop determinarea eficientei noului produs , pe baza diferentelor decheltuieli de productie antecalculate , fata de produsul etalon .Ea ar trebui folosita in paralel cu metodele compararii caracteristicilor care determina valoarea de intrebuintare a produselor .Principala conditie pentru asigurarea unei corelari corespunzatoare pe baza circulatiei consta in corecta determinare a celor doua niveluri ale costurilor care se compara si care reflecta intrun fel raportul dintre valorile de intrebuintare ale produselor comparate . Astfel se vor obtine suficiente temeiuri pentru a se aprecia oportunitatea executarii noului produs si introducerea lui pe piata la pretul propus prin corelare .

16. Corelarea preturilor in cadrul baremelorBaremele de preturi sunt tabele in care preturile se gasesc corelate pentru toata gama de sortimente sau dimensiuni ale aceluiasi produs, inclusiv pentru acelea care se vor introduce in fabricatie in perioada urmatoare .Elaborarea unui barem necesita un volum mare de munca care se justifica din punct de vedere economic doar daca este mai mic decat volumul de munca. Nu se recomanda construirea unui barem in cazul produselor al caror numar de sortimente este mic , iar propunerile de stabilire a preturilor se fac o data sau de doua ori pe an .Pentru elaborarea unui barem trebuie sa se tina seama de 2 parametri esentiali la construirea unei serii de preturi , in care sa se calculeze primul si ultimul termen al seriei urmand sa se determine ratia de crestere .

17. Corelarea preturilor cu ajutorul coeficientilor de calculCoeficientii de calcul reprezinta o forma simplificativa si operativa de stabilire a preturilor prin corelare , care se deosebeste de baremele de preturi prin faptul ca nu contine preturi gata calculate , ci numai niste coeficienti sau formule pe baza carora se calculeaza preturile cu usurinta.Acesti coeficienti servesc la calcularea pretului pe fiecare sortiment in parte dar si la mentinerea nivelului de pret si a corelarii intre preturile diverselor sortimente.Coeficientul se determina pe baza relatiei :

K = Pe , iar Pi = Ci x KCeK coeficientul de proportionalitate Ce costul produsului etalonPe pretul produsului etalonPi pretul produsului i din serieCi costul produsului i din serie

Coeficientul de calcul au mai multi parametri care pot aparea sub forma de formule de calcul sau cuprind coeficientii de calcul pentru elementele principale cecaracterizeaza valoarea de intrebuintare a noilor sortimente.

18. Corelarea preturilor cu ajutorul seriilor de preturiCorelarea preturilor cu ajutorul seriilor de preturi consta in incadrarea pretului noului produs in seria de preturi existenta. In cazul incadrarii noului pret in interiorul seriei , operatiunea se numeste interpolare, iar cand acesta prelungeste seria, extrapolare.Formulele de calcul sunt:a) pentru interpolare :Pn = P0 + P1 P0 / x1 x0 * ( xn x0 ) b) pentru extrapolare :Pn = P1 + P1 P0 / x1 x0 * (xn x1 )Pn = pretul sortimentului nou ;P1 , P0 = preturile sortimentelor vecine cu sortimentul nou ;xn , x1 , x0 = parametrii celor 3 sortimenteAceasta metoda are urmatoarele avantaje :a) permite corelarea pretului noului produs nu numai cu pretul unui singur produs , ci cu doua sau mai multe preturi reale din grupa respectiva .b) prin aceasta metoda se iau in considerare , intr-o mre masura interesele beneficiarului, punanduse accent pe valoarea de intrebuintare a produselor;c) se asigura si o mare operativitate in stabilirea preturilor , intrucat nu mai este necesara operatiunea de determinare a fiecarui element din structura pretului .

19. Corelarea preturilor prin metoda agregariiAceasta metoda consta in faptul ca unele produse noi sunt compuse din subansamble si repere care au preturi stabilite, iar formarea pretului noilor produse se face prin insumarea peturilor subansamblelor si reperelor componente.Pretul produsului nou se determina prin adaugare sau scadere din pretul produsului etalon a costurilor, a impozitului indirect, a profitului , si a adaosului comercial, pe care acesta le are in plus sau in minus , fata de produsul etalon .Formula de calcul este urmatoarea :Pn = Pie + Cm

Pn = pretul noului produs ;Pie = preturile produselor componente comparabile cu cele ale produsului etalon ;Cm = cheltuielile privind montajul

Aceasta metoda se utilizeaza in stabilirea preturilor la unele produse industriale , care se fabrica intr-o varietate de combinatii.

20. Pretul in cadrul schimburilor economice internationaleIn cadrul schimburilor economice internationale se cunosca) cotatiile la bursa care se utilizeaza la marfurile fungibile tranzactionabile la bursa (petrol, cafea, zahar, cereale, bumbac etc)b) preturile la licitatie , se stabilesc prin licitatii organizate in cadrul unor organizatii comerciale autorizate sau in centre comerciale autorizate.Preturile de licitatie se pot forma prin metoda pretului minim de strigare , stabilit de vanzator in acord cu societatea de licitatie care cunoaste tendinta pietei. c) Pretul de tranzactie se stabileste prin tratative intre parteneri , pentru fiecare partida de marfuri ce face obiectul contractarii d) Pretul de catalog se stabileste de catre producatori in urma analizei cheltuielilor de productie si in comparatie cu preturile firmelor concurente .e) Pretul de acord are la baza acorduri internationale incheiate pe produse intre tarile exportatoare si cele importatoare.

21. Metoda determinarii pretului extern pe baza pretului pe unitatea de materie prima realizat de concurenta

Relatia de cuantificare este :

Pex = Pcc Pcc X cota / 100Pex pretul produs exportatPcc pretul practicat de concurentaCota/ 100 expresia diferentierii complexitatii produsului exportat fata deprodusul concurentei

22. Metoda determinarii pretului extern pe baza pretului de concurenta si a parametrilor tehnici calitativi

Etapele de aplicare a metodei sunt : se inscriu intrun tabel comparativ parametrii principali si pretul practicat deconcurenta , actualizat . se raporteaza fiecare parametru al produsului concurentei la parametrii produsului pentru export si se obtin coeficientii tehnici de corectare a pretului . cu ajutorul coeficientilor se determina pretul produsului destinat exportului in raport cu preturile practicate de concurenta .Daca exista mai multe firme concurente se calculeaza un pret mediu de export ,prin aducerea preturilor concurentei la nivelul coeficientului de corectare.Coeficientul de corectare ( Kj ) al preturilor firmelor concurente se calculeaza camedie aritmetica a raporturilor dintre dimensiunile parametrilor .

23. Determinarea pretului pe baza nivelului celor externe

Modificarea preturilor in functie de cerere nu mai depinde de costuri . In aplicarea metodei se au in vedere oscilatiile cererii , conform carora pretul urca sau coboara . Se are in vedere totodata fixarea pretului si in functie de diversitatea clientilor, calitatea produsului , locul si momentul vanzarii .Relatia de calcul este :

r = (c * x /v) , in care :

r rata modificarii preturilorc cererea pe termen scurtx oferta curentav vanzarile coeficientul de dezechilibru intre cerere , oferta si vanzariConcret , se are in vedere ca pretul sa fie cel mai avantajos in raport cu conjuctura pietei mondiale din momentul negocierii si cu preturile produselor comparabile ale concurentei . In acelasi timp , echivalentul in lei la cursul in vigoare al pretului in valuta franco frontiera romana sa asigure acoperirea pretului intern complet de export , comisionul societatilor comerciale de exportimport , dupa caz , alte cheltuieli de export.

24. Pretul intern complet al produselor de export

Pretul intern complet al produselor de export , cuprinde urmatoarea structura :a) Cheltuieli materiale defalcate pe principalele subgrupe ( CMAT): materii prime si materiale produse din colaborare materii recuperabile ( se scad ) combustibil si energie amortizare reparatii si intretinerea utilajelorb) ( S ) cheltuieli cu salariile .c) CAS plus contributia pentru ajutor de somaj ( AS)d) Impozite, taxe si alte cheltuieli prevazute de lege ( I )e) Profit ( )f) Pret intern ( Pi )g) Cheltuieli suplimentare de export ( CSE ) , din care sunt evidentiateseparat cele de transport si cele cu ambalajul pentru export ( neinglobate in pretulintern ) .PICE = ( C MAT + S + CAS + I + ) + CSE = PI + CSE

25. Preturile produselor importate

Sunt preturi care se comporta pe piata precum preturile de productie autohtona, cu ridicata sau cu amanuntul. Acest comportament este dat de destienatie si de structura importului. In cazul importului de materii prime (combustibil, utilaje, energie) preturile de import se considera preturi cu ridicata iar in cazul importurilor de bunuri de consum preturile se considera cu amanuntul.Formulele de calcul pentru aceste preturi suntPrt cu ridicata = prt extern * curs de schimb + taxa vamala + commission importator +Impozit indirect (TVA)Pret cu amanuntul= prt extern * curs de schimb + taxe vamale + commission + adios commercial + impozit indirect (TVA)Impozitul indirect pentru produsele din import se calculeaza prin aplicarea cotei egale asupra valorii in vama , iar pentru produsele din import revandute la intern , asupra pretului de vanzare.

26. Masuri cu caracter financiar practicate pentru stimularea exportului si pretul comunitarPrincipalele categorii de masuri care se aplica de catre stat exportatorilor sai sunt: avantajele fiscale - scutirea de la plata impozitului pe cifra de afaceri , restituirea impozitelor aferente treptelor de prelucrare anterioare ale produsului exportat ; generalizarea TVA cu cota zero . avantajele valutare acordate exportatorilor sunt legate de cursul de schimb al produselor destinate exportului prime de export/import se acorda sub forma de subvenctii sau adaosuri de pret, prin acestea statul urmareste o remunerare stimulativa a eforturilor financiare efectuate pentru producerea si livrarea de bunuri pe piata externa sau o cointeresare mai puternica pentru desfacerea acestora pe piata externa. subventionarea targurilor , expozitiilor in strainatate , infiintarea demisiuni diplomatice si consulare Pretul in conditiile pietelor comunitare este pretul care se obtine in pietele extinse care cuprin spatii economice mai largi definite prin: politici de piata pentru produse unitare : sunt piete unde se desfac aceleasi produse sau familii de produse, respectiv piete pe care pretul se formeaza prin aducerea la numitor comun a mai multor preturi realizate de producatori din state diferite dar pentru produse de acelasi tip. politici de piete generale sunt piete comune in care mai multe state isi creaza un spatiu de liber schimb pentru toate produsele pe care le produce fiecare economie in parte.

Subiecte posibile in afara de cele 26!

1. cotatiile la bursa se utilizeaza la marfurile fungibile tranzactionabile la bursa (petrol, cafea, zahar, cereale, bumbac etc)Formarea cotatiilor la bursa consta in stabilirea punctului de echilibru dintre totalitatea ofertelor si totalitatea cererilor prezentate de catre vanzatori si cumparatori. Preturile cu care se opereaza la bursa sunt: preturi de oferta si de cumparare preturi la livrarile immediate preturi la livrarile la termen Cotatiile la bursa pot fi effective si nominative. Cele effective se stabilesc pe baza tranzactiilor incheiate in mod efectiv in perioada considerate iar cele nominative se stabilesc pt preturile care in mod obisnuit sunt cotate la bursa dar pt care in perioada considerate din lispa de cecere sau oferta nu se incheie tranzactia.

2. preturile la licitatie se stabilesc prin licitatii organizate in cadrul unor organizatii comerciale autorizate sau in centre comerciale autorizate.Preturile de licitatie se pot forma prin metoda pretului minim de strigare , stabilit de vanzator in acord cu societatea de licitatie care cunoaste tendinta pietei sau prin metoda de scadere a pretului cand pretul este redus succesiv pana cand cumparatorii il accepta.Aceste preturi se aplica cel mai frecvent la vanzarea unor marfuri generale cu grad mare de perisabilitate la care se formeaza stocuri mari in intervale scurte de timp (fructe proaspete)

3. Pretul de tranzactie sau negociabil se stabileste prin tratative intre parteneri , pentru fiecare partida de marfuri ce face obiectul contractarii si va fi consemnat in contract , pentru evaluarea in suma absoluta , totala a tranzactiei .Evaluarile se fac pe baza documentatiei tehnice privind produsul si nivelulpreturilor practicate de firmele concurente .

4. Pretul de lista sau de catalog se stabileste de catre producatori pe baza analizei cheltuielilor de productie si in comparatie cu preturile firmelor concurente . Se inscriu in cataloage si se comunica cumparatorilor potentiali .Se aplica marfurilor fabricate intro larga gama sortimentala si tipodimensionala

5. Pretul de accord are la baza acorduri internationale incheiate pe produse intre tarile exportatoare si cele importatoare . Se aplica la marfurile cu pondere mare in schimburile internationale .