7/25/2019 Presupozitii Fundamentale in Programarea Neuro

1/3

7/25/2019 Presupozitii Fundamentale in Programarea Neuro

2/3

intea si corpul se a#la intro stransa relatie de interdependenta, de in#luientare reciproca"3tarea in care ne a#lam se datoreaz6 acestor dou6 componente" 3c$imbarile sur!enite intro partea acestui sistem se ras#rang asupra celeilalte parti" odul in care gandim in#luienteazainstantaneu tensiunea musculara, #elul in care respiram, postura, emotiile, ni!elul general al#unctionarii bioc$imice" Cand suntem tristi si deprimati, corpul de!ine incordat, adopta o postura

inco!oiata, iar gandirea de!ine ine#icienta" Aceasta a(ioma surprinde e#ectul placebo, cumanume corpul se poate !indeca cu autorul mintii"

3. Nu exista esec, ci numai feedbac

Acest postulat considera ca din orice esec se poate in!ata ce!a si poate #i utilizat ca mecanism deautoregla si autocorectie" 'resupune centrarea pe solutii si nu pe probleme" Cu totii neamimpotmolit la unele e(amene, am su#erit in dragoste, am cladit unele planuri care sau distrusneasteptat" Aceste rezultate nu pot #i considerate esecuri cu toate ca educatia si cultura siau pusamprenta pe acest nume, ci e(periente din care a!em intotdeauna de in!atat iar obiecti!ele nu sepot realiza prin ce sa incercat pana atunci" Ceea ce numim esec este pur si simplu un rezultat

care di#era de e(pectatiile noastre"

Fostul 'resedinte ale 3tatelor 9nite, Abra$am &incoln considera esecul ca #iind un mod deinto(icare a mintii" 3a !a dez!alui cate!a e(periente considerate de el #eedbac.uri si nicidecumesecuri, inainte de a aunge cel mai in#luent om din lume: a esuat in a#aceri la !arsta de 21 ani, a#ost in!ins in alegerile legislati!e la !arsta de 22 ani, a esuat din nou in a#aceri la !arsta de 24ani, a #ost coplesit de moartea iubitei lui la !arsta de 2 ani, a a!ut o cadere ner!oasa la !arsta de2; ani, a pierdut in alegerile pentru Congres la

7/25/2019 Presupozitii Fundamentale in Programarea Neuro

3/3

+ste per#ect ade!arat" %oi detinem o uriasa baza de resurse" 'roblema este ca singuri o limitam,nu o !alori#icam" Credintele noastre despre ceea ce putem si ceea ce nu putem realiza suntesentiale" Cu alte cu!inte, in realitate nu e(ista limite decat in mintea noastra" aca !ocileinterioare, imaginile mentale, senzatiile si emotiile mobilizeaza resursele de care a!em ne!oie,!om reusi" aca dimpotri!a aceste elemente nu sustin propriile resurse, rezultatele !or #i

negati!e" aca eu cred ca reusesc sau nu, am dreptate in ambele cazuri"

%. &egea varietatii necesare

Fle(ibilitatea reprezinta c$eia e#icientei" aca #acem mereu acelasi lucru, !om obtine de #iecaredata acelasi rezultat" /ncercand alte !ariante e(ista posibilitatea obtinerii altor rezultate" 3ingurullucru constant in !iata este !esnica sc$imbare" 3pre deosebire de alte scoli terapeutice care cautasasi e(plice ceea ce nu #uncBioneaza, paradigma %&' este intro continua cautare de idei noicaresi do!edesc e#icacitatea, iar cele care nu #unctioneaza sunt abandonate din start"Fle(ibilitatea ne auta sa raspundem la sc$imbari" 3e spune ca primul semn de nebunie este cand#aci acelasi lucru si astepti ca rezultatul sa #ie altul"

'. Nu putem sa nu comunicam

Aceasta supozitie apartine lui 'aul atzla!ic. care considera ca noi comunicam intotdeauna, nunumai prin intermediul cu!intelor care constituie partea mai putin insemnata ci cu precadere prinlimbaul corporal si !ocal" 9n zambet, un o#tat, o pri!ire, un gest, o clipire reprezinta modalitatide comunicare"

(. )aloarea comunicarii este data de raspunsul primit

3emni#icatia comunicarii consta in raspunsul primit in urma comunicarii si nu in intentia ideeaD

ce se !rea a #i transmisa" eceptarea di#erita a mesaului conduce la un raspuns neasteptat" Ceeace trebuie sa #acem e sa gasim noi modalitati de comunicare pentru a primi raspunsul dorit" Fiindun proces dinamic si comple( des#asurat pe multiple canale, e(ista posibilitatea ca mesaulcomunicat sa #ie receptionat di#erit de ceea ce intentionam noi sa transmitem, datorita #iltreloracti!ate in acele clipe"

*. &a un nivel mai profund toate comportamentele au o intentie pozitiva

Alt#el spus, la originea oricarui comportament e(ista o intentie inconstienta poziti!a" 7ricecomportament, c$iar agresi! si !iolent a a!ut o intentie initiala poziti!a, a gasit cea mai bunaoptiune disponibila in acele momente" A tipat pentru a #i luat in seama" A lo!it pentru a e!ita

pericolul" A !iolat pentru asi descarca pulsiunea se(uala" %&' separa intentia din spatele oricareiactiuni cu actiunea in sine" 3i simptomele psi$ice reprezinta cea mai buna solutie gasita deinconstient pentru a e!ita un con#lict interior maor, cu intentia de a protea integritatea +ului"