Prepararea Dintilor Pentru Coroane Partiale

download Prepararea Dintilor Pentru Coroane Partiale

of 19

  • date post

    13-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    55
  • download

    4

Embed Size (px)

description

medicina dentara

Transcript of Prepararea Dintilor Pentru Coroane Partiale

PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALECoroanele partiale acopera, m general, mai multe fete ale unui dinte cu exceptia celei vestibulare. Sunt folosite atat pentm restaurari unidentare cat si ca elemente de agregare.Coroanele partiale pot acoperi una, doua sau trei din patru fete la incisivi si canini (1/4, 2/4, 3/4), respectiv trei din patru, trei din cinci, patm din cinci si sapte din opt (3/4, 3/5, 4/5, 7/8), la premolari si molari. Cele mai frecvent utilizate sunt cele 3/4 si 4/5 (cele 7/8 se fac doar pe molarul prim superior) - cap 7.2.2. in ordinea frecventei coroanele partiale se indica pe canini, premolari si incisivul central. Se pot aplica si pe molari in anumite situatii clinice. Exista diverse variante de preparatii pentru o coroana partiala. Ori de cate ori este posibil, se va prefera o restaurare cu acoperire partiala mai degraba decat una de acoperire totala deoarece aceasta conserva mai mult din suprafata coronara a dintelui. Deplasarea vestibulo-orala a restaurarii este impiedicata de caracteristicile intracoronare ale preparatiei (cavitatile, treptele si santurile proximale). Deoarece coroanele partiale nu acopera intreaga suprafata coronara, ele tind sa fie mai putin retentive decat coroanele de invelis si au o rezistenta mai mica la deplasare.Coroana CarmichaelEste o coroana 3/4 tumata, fara santuri proximale. Stabilitatea coroanei este asigurata prin incercuirea laterala a bontului.Coroana Carmichael este coroana partiala care necesita cel mai mic sacrificiu de substanta in cazul dintelui vital. Retentia sa mecanica mai redusa nu o indica drept element de agregare al unei proteze partiale fixe. (cap. 7.2.2.3.)Coroana partiala cu santuri proximale si trepte orale sau ocluzaleEste coroana partiala, cu cea mai mare retentie si rezistenta mecanica.in cazul coroanelor de invelis, retentia si rezistenta mecanica, in special rezistenta la incovoiere, este data de incercuirea completa a bontului (inel inchis). Deschiderea inelului la coroana partiala presupune realizarea unor elemente suplimentare cu rol de retentie si rigidizare. Prepararea unor santuri proximale si a unei trepte orale sau ocluzale va permite inserarea coroanei partiale intr-o singura pozitie stabila.Coroana partiala RankCoroana partiala dupa Rank presupune realizarea mai multor santuri de retentie proximale si este prevazuta cu pinuri parapulpare palatinale. (. 12.27.d)Coroana cu gheare' conceputa de Vest ,Coroana partiala cu gheare' dupa Vest a luat nastere prin modificarea coroanei Carmichael. Doua gheare' radiculare completeaza incercuirea proximal orala, crescand retentia coroanei labont. ( cap 7.2.2.3.) Coroana cu prag dupa Brekhus Coroana lui Brekhus este o coroana partiala cu prag care deriva din coroana jacket. Pragul se realizeaza doar pe suprafatele proximale si pe cea orala, suprafata vestibulara ramanand nepreparata. Pentru a asigura stabilitatea corespunzatoare a coroanei este necesara prepararea unor santuri proximale. (. 12.27.c)

. 12.27. Diferite tipuri de preparatii pentru coroane partiale: a) coroana partiala dupa Brekhus; b) coroana partiala cu gheare, dupa Vest;c) coroana partiala Carmichael; d) coroana partiala dupa Rank; e) coroana partiala dupa Vest si Brekhus;f) placuta palatinala agregata cu ajutorul unor pin-uri (53)Prepararea bonturilor pentru coroanele partialeDintii alesi pentru exemplificarile de preparatii care urmeaza sunt premolarii, ei fiind recvent folositi pentru restaurarile partiale. Trebuie spus ca utilizarea coroan-elor partiale pe lintii frontali a scazut ativ cu utilizarea din ce m ce mai frecventa a CMMC. Totusi ele unt utilizate adeseori ca elemente de agregare pentru canini. Pe dintii laterali tehnica ilustrataoate fi adaptata, cu o variatie minima, pentru alti dinti. Atat pentm prepararea dintilor frontali at a celor laterali, se cere o atentie deosebita si o precizie, daca restaurarile partiale se doresc a fi > altemativa de succes (conservatoare) fata de restaurarile cu acoperire totala. Obiectivele prepararii bontului:a) Stabilirea conturului marginal,b) Crearea formei de retentie si stabilitate,c) Crearea formei de rezistenta,d) Prepararea peretilor axiali,e) Prepararea zonei terminale gingivale.a) Stabilitatea conturului marginal. Marginile vestibulare ale coroanei partiale trebuie ilasate intr-o zona care sa permita accesul pentru igienizare, dar in acelasi timp sa nu fie prea 'izibile. Vizualizarea metalului ar avea un efect negativ asupra esteticii, atat la nivelul marginii ncizale, cat si a celor proximale.Conturul marginal include si marginile gingivale.b) Crearea formei de retentie si stabilitateRezultantele orizontale ale fortelor ocluzale tind sa basculeze coroana partiala m directie rala si sa o roteasca in sens mezio-(disto) oral.Pentru a compensa retentia si stabilitatea pierdute prin neacoperirea fetei vestibulare (nu e mai realizeaza incercuirea) se creaza santuri m peretii proximali ai dintelui.Santurile proximale la dintii frontali trebuie sa fie:- paralele cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vestibulare,- paralele sau usor convergente intre ele (50-60).Paralelizarea cu cele 2/3 incizale ale fetei vestibulare ofera urmatoarele avantaje:- permite plasarea marginilor m zone de acces pentru igienizare,- incercuirea a trei sferturi din cimmferinta dintelui,- santurile vor fi mai lungi si ofera mai multa rezistenta decit santurile paralelizate cu xul lung al dintelui.Pentru ca santurile sa aibe o eficienta 141g69b maxima, peretii orali trebuie sa fie bine delimitati . 12.28.).Rezistenta la tensiune se obtine prin directionarea santului putin spre coltul opus al lintelui - efect de zavor (. 12.28.a). in absenta unui perete oral bine defmit, cum ar fi santul m brma de V', rezistenta la fortele rotationale este mai scazuta (. 12.28.b). Daca santul esterientat vestibular si nu oral, smaltul vestibular se va submina. Smaltul din vecinatatea narginilor restaurarii, fiind subminat, se poate fractura in cursul adaptarii coroanei partiale sau lupa cimentare (. 12.28.c). Plasarea santurilor prea oral slabeste rezistenta marginilor estaurarii, care se pot deforma fiind prea subtiri (. 12.28 d).Santurile proximale la dintii laterali trebuie sa fie:- paralele cu axul lung al dintelui;- la unirea treimii vestibulare cu treimea mijlocie; marginile sale ajung astfel in zona de gienizare iar fundul santului va fi plasat vestibular de varful papilei interdentare;- la dintii cu forma rotunjita in sectiune longitudinala santul va fi in forma de U', forma de palalelogram indicand santuri ca de caseta (box like').c) Crearea formei de rezistentaSanturile transversale creaza lacas nervurilor orizontale care asigura rigiditatea coroanei partiale. Nervurile verticale ofera rezistenta structurilor marginale vestibulare.d) Prepararea peretitor axialiPeretii opozanti proximali trebuie sa fie cat mai paraleli intre ei. Se admite o convergenta de 5-6. Prin conformarea lor ei trebuie sa imbunatateasca retentia.. 12.28. Santuri proximale realizate corect sau incorect:a pereti orali bine delimitati; b perete oral oblic;c perete de smalt subminat; d sant proximal prea oralizat.e) Zona terminala gingivalaCa la orice coroana turnata, se prefera tenninatia in chanferin.Instrumentar necesar preparariiInstmment diamantat cilindro-conic subtire cu varf rotunjit (aproximativ 0,8 mm) (granulatie medie sau mare).Instmment diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit de dimensiune normala aproximativ 1,2 mm (granulatie fina). Instmment diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat. Instrument diamantat pentru chanfrein.Instmment diamantat in forma de minge de fotbal sau roata de moara (granulatie medie). Freze cilindro-conice sau fisura din carbid-tungsten. Freza rotunda de diametm mic din carbid-tungsten.Freza burghiu cu diametru mic. Freza con invers din carbid-tungsten. Pietre de fmisare.Oglinda. Sonda parodontala.Dalti.Acesta este instmmentarul tipic pentru prepararea unei coroane partiale. Pot fi folosite insa si instrumente suplimentare, m functie de preferinta practicianului. Instmmentele diamantate cu granulatie medie sunt folosite pentru reducerea volumului, iar cele cu granulatie fina pentru finisare. Orificiile pentru crampoane sunt preparate cu freze burghiu speciale si finalizate cu o freza din carbura de tungsten. Frezele fisura sunt recomandate pentru prepararea cavitatilor si marginilor, iar freza din carbid-tungsten con invers pentru prepararea bizourilor incizale. Instrumentele manuale pot fi utilizate pentru finisarea evazarilor proximale sau bizourilor. 0 sonda parodontala este de neinlocuit in evaluarea directiei si dimensiumi m cadrul diferitelor etape.1. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANA PARTIALA 4/5Coroana 4/5 acopera 4 din cele 5 fete ale unui dinte lateral, de obicei fata vestibulara ramanand libera.Cu exceptia unui usor bizou sau chanfrein plasat de-a lungul unghiului vestibulo-ocluzal, suprafata vestibulara a dintelui ramane intacta. Celelalte suprafete (incluzand suprafata ocluzala) sunt preparate pentru asigurarea unui spatiu pentru o restaurare tumata oarecum asemanatoare cu tehnica descrisa pentm prepararea unei coroane metalice turrfate, avand in plus niste santuri sau trepte suplimentare.Prepararea dintilor se face diferit la maxilar fata de mandibula. La maxiiar zona terminala ocluzala se gaseste in dreptul unghiului vestibulo-ocluzal. La mandibula zona terminala se gaseste la 1 mm gingival de contactul ocluzal, deoarece cuspidul vestibular este cuspid de sprijin si trebuie protejat.1.1. PREPARAREA UNUI PREMOLAR MAXILAR PENTRU 0 COROANA PARTIALA /\Inainte de inceperea oricarei preparatii pentru o coroana partiala, va fi utila marcarea cu un creion a localizarii propuse a marginii prepararii pe dinte. Punctele de reper astfel identificate vor servi ca repere m timpul diferitelor etape ale prepararii.1. Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale se incepe cu realizarea santurilor