Montarea Dintilor Dupa Gysy

download Montarea Dintilor Dupa Gysy

of 27

Transcript of Montarea Dintilor Dupa Gysy

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    1/27

    ALEGEREA SI MONTAREA

    DINTILOR ARTIFICIALI -

    Principii

    STABILIREA PRINCIPIILOR PENTRU ALEGEREA SI MONTAREA DINTILOR

    ARTIFICIALI

    Alegerea dintilor artificiali reprezinta o etapa prin care medicul restaureaza

    functiileSDM si reda sau completeaza personalitatea individului in functie de sex, varsta,

    sitemperament.

    1. Alegerea dintilor din zona frontala

    Alegerea dintilor din zona frontala urmareste dimensiunea dintilor, forma, culoarea

    simaterialul din care sunt confectionati dintii artificiali. Ea poate fi realizata din

    documentelefisei stomatologice in care s-au trecut datele individuale preextractionale sau,

    daca ele lipsesc, in functie de parametrii clinici determinati de medic.

    Dimensiunea dinti lor fr ontali .

    Inaltimea dintilor frontali superiori se incadreaza intre planul de ocluzie si

    liniasurasului unde se plaseaza coletele frontalilor superiori. Gradul de vizibilitate a

    dintilordepinde de:

    - restaurarea fizionomica a conturului buzei superioare. O buza hipertona si scurta ofera

    o

    vizibilitate mai mare a dintilor din zona frontala, pe cand o buza lunga, hipotona, poateacoperii dintii in totalitate.

    - varsta. La persoanele tinere gradul de vizibilitate al dintilor frontali este de 2-3 mm

    din

    portiunea incizala, in timp ce la persoanele in varsta gradul de vizibilitate scade la cel mult

    1

    mm sau dintii frontali sunt acoperiti de buza superioara.

    - dimensiunea verticala de ocluzie corecta permite alegerea inaltimii dintilor anteriori si

    a

    gradului de supraocluzie frontala. in ocluzia adanca acoperita dintii frontali superiori vor fi

    mai vizibili.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    2/27

    Latimea dintilor frontali superiori este determinata prin masurarea cu ajutorul

    uneirigle flexibile a distantei dintre linia mediana si linia caninului, dimensiune in care

    semonteaza cei trei dinti frontali superiori. Aceasta valoare poate fi determinata si matematic:

    - latimea incisivului central corespunde la 1/16- 1/18 din distanta bizigomatica, 1/4

    dinlatimea nazala, 1/2 din latimea filtrului nazal.

    - latimea incisivului lateral este egala cu 1/22 din latimea fetei.

    - latimea caninului este egala cu 1/19 din latimea fetei.

    - suma diametrelor mezio-distale ai celor sase dinti frontali reprezinta 1/5 din suma

    distantelor

    intertuberozitare si inter tuberculii piriformi, masurate pe creasta (metoda Justi).

    - suma mezio-distala a incisivilor si caninilor superiori este egala cu o treime din diametrul

    bizigomatic (metoda Sears).

    - suma mezio-distala a incisivilor si caninilor superiori este egala cu 1/13 din circumferinta

    craniana ce trece prin glabela si punctul occipital posterior.

    - distanta ce separa fetele externe ale celor doua aripi ale nasului corespunde celei care

    separa

    varful cuspizilor celor doi canini superiori (metoda Lee). Astfel latimea incisivului centra l

    superior devine 1/4 din aceasta distanta sau, latimea incisivului central este egala cu

    latimeaincisivului lateral +l/2din latimea caninului.

    Latimea dintilor frontali inferiori se raporteaza latimii celor superiori astfel incat

    versantulmezial al caninului superior sa angreneze cu versantul distal al cuspidului caninului

    inferior.

    - suma mezio-distala a celor sase dinti frontali inferiori este egala cu 4/5 din suma

    mezio-

    distala a dintilor frontali superiori.

    - latimea incisivului central inferior este 1/29 din distanta bizigomatica.

    - latimea incisivului lateral inferior este 1/26 din distanta bizigomatica.

    - latimea caninului inferior este 1/21 din distanta bizigomatica.

    Raportul optim inaltime/latime a incisivului central superior este verificat

    prin evaluari fizionomice si se modifica, daca este necesar, una dintre cele doua

    dimensiuni in functie de cealalta. Daca dimensiunile dintilor au fost bine alese, se

    confirma formula:

    lungimea fetei lungimea dintilor

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    3/27

    latimea fetei latimea dintilor

    de statura dintii vor fi scurti si mai lati, in timp ce indivizii inalti vor avea dintii

    lungi si

    drteptunghiulari.

    - Lejoyeux arata ca forma dintilor anteriori depinde de:

    - arhitectura faciala osoasa a fetei si forma incisivului central. Astfel exista tip

    patratcu fetele proximale paralele, tip triunghiular cu fetele proximale convergente incizal,

    tip

    ovoidal cu fetele divergente si curbe aproximai, si tipurile mixte.

    - contururile partilor moi. in plan frontal formele fetei patrate, triunghiulare,

    ovoidale

    si mixte dau forma incisivului central superior. De asemenea unui nas lat de la baza pana

    la

    extremitatea sa ii va corespunde un dinte lat, unui nas ingust la nivelul bazei ii va

    corespunde

    un incisiv central cu un colet mai ingust. In plan sagital profilul convex impune ofata

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    4/27

    vestibulara a incisivului modelata convex, o frunte plata cu obrajii scobiti cu profilul

    plat,

    impune dintii cu fetele vestibulare plate.

    - sexul. Pentru sexul feminin formele feminine sunt inscrise intr-o sfera, dintii

    aucontururile rotunjite, ovoide, evocand blandetea. Formele masculine pot fi inscrise intr-un

    cub,

    dintii au forma robusta, ce confera forta, rigiditate si vigoare.

    - personalitatea individuala. Refacerea si ameliorarea unei personalitati fizice

    deteriorate se obtine prin refacerea surasului. Personalitatile se clasifica in personalitati

    viguroase la care incisivii centrali sunt in timpul surasului aparenti si foarte

    vizibili,

    personalitatile delicate au incisivii centrali gracili, fragili si stersi, si intermediarii,

    constituind

    majoritatea, au in timpul surasului dintii sanatosi, de aspect placut. Incisivul centralreprezinta

    partea concreta a personalitatii, iar forma incisivului lateral este cea abstracta. Astfel, un

    individ mai viguros, aspru si dur, va avea incisivul lateral asemanator cu a centralului si este

    dominat de acesta din urma. Cu cat individul este mai emancipat, intelectualizat, forma

    incisivului lateral este mai placuta.

    Forma caninului este ascutita la tineri si la persoanele viguroase, agresive; este

    patrata la subiectii batrani; rotunjita la persoanele calme, intelepte sau feminine. Abraziunea

    varfului are aspect concav afectand marginea distala sau numai varful caninului.

    Primul premolar se aseamana cu caninul, fiind in prelungirea naturala a acestuia, si

    else va armoniza cu cei sase dinti frontali.

    - varsta inaintata face ca dintele sa fie mai scurt, cu marginea incizala mai groasa.

    - principiul dentogenezei incadreaza dintii in forme cat mai naturale, fara limite

    clare

    geometrice, fara linii sau suprafete perfecte, astfel arcadele dentare nu sunt standard,

    ci

    individualizate.

    Culoarea dinti lor din zona frontala

    Alegerea culorii dintilor din zona frontala reprezinta un obiectiv deosebit de

    importantcare domina sau completeaza armonia formelor si a dimensiunii dintilor frontali.

    Armonia culorii este dominata de:

    - culoarea de baza care este galbenul la un grad de stralucire si saturatie diferit, la care se

    adauga nuante reduse de cenusiu, albastru sau roz.

    - stralucirea sau luminozitatea data de proportia dintre negru si albul care intra in

    compozitia

    culorii.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    5/27

    - gradul de saturatie dat de cantitatea de culoare de baza, galbenul, care intra in

    compozitia

    culorii finale. Este mai accentuat la nivelul coletului.

    - transluciditatea caracterizeaza aspectul natural al dintilor si este prezenta la

    nivelulmarginilor libere si proximale. Transluciditatea la nivelul incizal sau la colet, face dintele

    mai

    tanar, iar suprimarea ei la nivelul marginii incizale face ca dintele sa fie mai saturat, mai

    imbatranit.

    Alegerea culorii dintilor se face in conditiile unui mediu exterior care va

    respectaurmatoarele conditii (dupa Lejoyeux):

    - se va folosi lumina zilei in orele de luminozitate maxima. Fac exceptie

    persoanele

    care lucreaza in medii publice de TV si reflectoarele teatrelor pentru care se va folosi osursa

    de lumina asemanatoare. Este necesara confectionarea a altei proteze totale cu dintii alesi

    la

    lumina zilei pentru activitatea lor cotidiana.

    - se aseaza pacientul la 2 m in fata unei ferestre care nu este orientata spre sud,

    pentru

    a obtine o lumina difuza.

    -

    se acopera hainele prea colorate cu o panza de culoare neutra, cenusie, si ne vomferi

    de culorile dominante, contrastante din jur.

    - se umezeste cheia de culori.

    - sa nu privim culoarea dintilor mai mult de 5-10 secunde, dupa care privirea va

    aluneca pe fata pacientului, incercand sa reconstituim mintal efectul estetic.

    - alegerea culorii se face pentru toti dintii frontali, uneori montati pe sablonul

    deocluzie superior.

    Culoarea dentara se va armoniza cu:

    - Varsta: la pacientii mai in varsta dintele este mai galben, mai putin stralucitor si

    transparent,

    cu mici insule pigmentate si marginea incizala fara transluciditate.

    - Sexul: dintii la femei sunt mai deschisi.

    - Personalitatea: subiectii vigurosi au culoarea mai saturata, inchisa si pigmentata.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    6/27

    - Culoarea parului: pentru bruneti se vor alege dintii galbeni, pentru blonzi dintii mai

    deschisi

    cu marginea incizala transparenta.

    - Culoarea tenului: dinti cu dominanta galbena pentru blonzi, bruni, roscati, si dinti

    cudominanta cenusie pentru maslinii.

    - Culoarea ochilor: ochilor negri le corespund dintii galbeni, ochilor albastrii dintii mai

    deschi

    si conturati cu cenusiu.

    - Pozitia dintilor pe arcada artificiala: sunt mai deschisi daca sunt vestibularizati si par

    mai

    intunecati daca sunt mai retrasi si oralizati.

    - Cadrul oral in care urmeaza sa se armonizeze: carnatia buzelor, culoarea tegumentelor.

    - Culoarea dintilor din zona frontala este astfel: incisivul central o data ales, incisivul

    lateral

    are o tenta mai deschisa, caninul cea mai inchisa, iar primul premolar are culoarea la fel cu

    a

    incisivului central. Culoarea dintilor omologi este identica.

    - Doleantele pacientului: culoarea dintilor se alege impreuna cu pacientul, acceptandu-i

    doleantele justificative. Se vor folosi si fotografii vechi ce orienteaza tipul de ocluzie, forma

    siculoarea dintilor frontali.

    Alegerea mater ialului din care sunt confectionati

    Dintii artificiali din zona frontala pot fi realizati din portelan sau acrilat, dinti

    carecorespund cerintelor estetice si functionale.

    2. Alegerea dintilor din zona laterala

    La fel ca pentru alegerea dintilor din zona frontala, urmarim urmatoarele

    elemente:marimea dintilor, forma, culoarea si materialul din care se vorconfectiona. Dimensiunea din til or laterali

    Marimea dintilor se alege dupa:

    - lungimea mezio-distala a celor patru dintii laterali trebuie sa se incadreze in spatiul dintre

    fata distala a caninului si limita anteriora a tuberozitatii maxilare sau tuberculul piriform. Pe

    aceste elemente anatomice nu se monteaza dintii artificiali. Daca creasta mandibulara

    este

    foarte ascendenta distal, cu grad mare de atrofie alveolara, se renunta la montarea celui de al

    doilea molar inferior.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    7/27

    - inaltimea dintilor sau dimensiunea ocluzo-gingivala este data de distanta dintre cele

    doua

    creste alveolare in RC din care se scade grosimea bazei protezelor de 2-4 mm.

    inaltimea

    dintilor este egala cu jumatate din aceasta distanta. Ea difera in functie de gradul de atrofie:

    daca este mare dintii vor fi inalti si invers.

    - latimea vestibulo-orala este proportionala cu relieful crestei edentate inferioare: o cresta

    lata

    dintii mai lati, creasta ingusta dintii ingusti. Ca regula generala dintii artificiali:

    - vor fi mai ingusti decat cei naturali pentru a reduce presiunile asupra suportului muco-osos

    si

    a marii spatiul functional pentru limba.

    - fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca verticala ridicata de pe linia

    oblicainterna.

    - fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca o linia care uneste fata meziala

    a

    caninului cu fata linguala a tuberculului piriform (regula lui Pound).

    Culoarea din til or poster ior i

    Culoarea dintilor posteriori trebuie sa fie in armonie cu cei din zona frontala.

    Primulpremolar prelungeste armonios grupul frontal si are culoarea incisivului central,culoarea celui de al doilea premolar poate fi identica cu a primului sau mai saturata.

    Molarii respecta culoarea garniturii folosite. Forma dintilor laterali

    Forma dintilor din zona laterala va urmarii morfologia dintilor pe care ii inlocuieste,

    dar fata ocluzala reprezinta elementul esential in restaurarea arcadelor dentare

    artificiale.Refacerea functiei masticatorii, a deglutitiei, refacerea ghidajului dinamic

    mandibular apartine cuspizilor din zona laterala care prin relieful modelajului ocluzal

    contribuie la realizarea acestor deziderate. Astfel dintii artificiali se grupeaza in:

    - dinti artificiali anatoformi care au pantele cuspidiene modelate cu unghiuri de 20-30

    asemanatoare dintilor naturali. Acesti dinti sunt indicati, dupa Lejoyeux, in functie de:

    - factorii morfofunctionali:

    - creste edentate proeminente, acoperite de fibromucoasa sanatoasa si aderenta.

    - condilii mandibulari alungiti si plasati intr-o cavitate glenoida profunda.

    -predominenta in cursul masticatiei a miscarilor de deschidere si inchidere simple.

    - factori individuali:

    - tineri.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    8/27

    -purtator de proteza cu dintii anatoformi.

    - personalitati dominante, agresive, care din instinct de conservare doreste dintii

    modelati cuspidati.

    - factori reflecsi endogeni dobanditi:

    - inregistrarea RC s-a facut fara dificultate, iar grafic s-a obtinut un arc gotic bine

    trasat, cu un varf precis.

    - inclinare importanta a traiectoriei condiliene.

    - analiza pe un articulator evidentiaza creste edentate paralele intre ele si paralele

    cu

    planul de ocluzie, de dimensiuni aproximativ egale si cu raport interalveolar normal.

    Costa recomanda utilizarea dintilor anatoforni in functie de stereotipul dinamic

    demasticatie. Alegerea stereotipului individual de masticatie se determina prin:

    - criterii clinice obtinute din fisa pacientului, examinarea dintilor restanti sau a

    suprafetelor

    ocluzale a protezelor vechi.

    - criterii paraclinice de determinare a inclinarii pantei tuberculului articular. Pentru tipul

    frecator valoarea pantei tuberculului articular este de 0-25, pentru tocator 40, pentru

    intermediari 25-40. Se mai poate determina tipul individual de masticatie prin metode grafice

    de inregistrare a miscarilor mandibulare (kinezio-mandibulo-grafia).

    -dinti artificiali functionali, neanatomici nu au pante cuspidiene, ci numai santuri sub

    nivelulplanului ocluzal. Apar astfel platouri orizontale ce permit o libertate mare a

    mandibulei intoate sensurile, se realizeaza in acest caz o stabilitate optima a protezelor totale

    si o scadere a eficientei masticatorii. Mater ialu l din care se confectioneaza dintii arti fi ciali

    Materialul din care se confectioneaza dintii artificiali poate fi din: acrilat,

    portelan,orthosit si dintii din biostabil.

    - dintii artificiali din acrilat:pastreaza caracteristicile garniturii din care sunt confectionati si

    dintii frontali si prezinta urmatoarele caracteristici:

    -pantele cuspidiene au valoarea medie.

    - acrilatul poate reda functia estetica in conditii bune, este un material

    care

    transmite forte masticatorii reduse pentru baza protezei, dar ocluzal se uzeaza in timp fara

    sacrape, ofera posibilitatea adaptarilor ocluzale individuale prin frezaj si lustruire, nu

    sufera modificari volumetrice in timp si nu crapa, retentia in baza protezei se face prin

    retentie mecanica si legatura chimica, zgomotul in timpul masticatiei datorita contactului

    dinte pe dinte este redus.

    Indicatia folosirii dintilor din acrilat este:

    - daca spatiul dintre cele doua creste edentate este redus.

    -pentru campurile protetice moi.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    9/27

    - daca RC s-a determinat dificil si aproximativ, fiind necesara obtinerea ei prin echilibrare

    ocluzala la aplicarea protezelor finite in cavitatea orala.

    - la vechii purtatori de proteze totale cu dintii artificiali din acrilat.

    - dintii artificiali din portelan: redau functia estetica fidel, dar sunt dinti greu deindividualizat

    ocluzal, nu produc uzura suprafetelor ocluzale in timp, sunt fragili, pot crapa, transmit

    toate

    fortele ocluzale, retentia cu baza acrilica a protezei este mecanica, iar zgomotul din timpul

    masticatiei poate apare ascutit.

    Indicatia de folosire este pentru maxilar dinti artificiali din portelan, iar

    pentrumandibula dinti din acrilat de forma si culoare corespunzatoare cu cei superiori.

    - dintii artificiali orthosit au in componenta lor un material compozit (isosit), in polimer de

    uretan dimetacrilat, cu greutate moleculara mare ce contine 27% din greutate acid salicilic.Dintii au o pate centrala din rasina acrilica normala si o cochilie din compozit. Rasina

    acrilica

    permite legatura cu baza protezei acrilice, iar compozitul asigura re zistenta si

    aspectul

    fizionomie al dintilor artificiali.

    - dintii artificiali biostabil au in componenta un acrilat modificat prin legaturi

    macromoleculare si pe lanturile secundare, cea ce-i confera materialului o structura

    tridimensionala foarte rigida.

    Avantajele dintilor orthosit si biostabil sunt:

    - ofera o mare stabilitate a dimensiunii verticale de ocluzie si a rapoartelor dento-dentare.

    - eficacitate masticatorie mare.

    - absenta zgomotului la contactul dento-dentar in timpul masticatiei sau a deglutitiei.

    - ofera posibilitatea de adaptare ocluzala.

    - transmit fortele ocluzale mai reduse comparativ cu dintii artificiali din portelan.

    - asigura igiena protetica buna si o legatura optima cu baza acrilica a protezei.

    3. Obiective in realizarea arcadelor artificiale

    Edentatul total protezat cu proteze totale mobile va realiza miscarile mandibulare

    intimpul masticatiei preponderent verticale, desi ca dentat pacientul folosea si

    miscarileorizontale. Pastrarea stereotipului de masticatie dobandit pentru miscarile

    preponderent delateralitate sunt realizate numai in cazuri speciale cand la protezele vechi

    sau la dentitianaturala s-au observat abraziuni importante.

    in montarea dintilor artificiali trebuie sa se tina seama de modificarea raporturilor

    dintrecrestele edentate datorita fenomenelor de resorbtie si atrofie osoasa, de conditiile de

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    10/27

    stabilitate a arcadelor artificiale care sunt favorabile edentatului total la miscarile verticale de

    masticatie.

    Suprafetele ocluzale plane dau

    cele mai mici componente de

    forte orizontale si permit contact

    multiplu numai in RC, iar in

    miscarile de propulsie si

    lateralitate cu greu se poate obtine

    contact compensator pe partea de

    balans. Cu cat dintii sunt

    mai cuspidati, cu atat se im

    pune

    necesitatea montarii modelelor in articulator semiadaptabil sau adaptabil si realizarea

    unei curburi sagitale mai mari.

    Obiective privind montarea dintil or arti fi ciali fr ontali superi ori:

    - obiectivul principal il reprezinta refacerea functiei estetice si fonetice si secundar stabilitatea

    protezei in timpul masticatiei si deglutitiei.

    in plan orizontal:

    - forma arcadei superioare se inscrie in triada lui Nelson (forma fetei, forma arcadei,

    forma

    dintilor anteriori).

    - fetele vestibulare si marginile incizale se inscriu in conturul valului de ocluzie.

    - curbura arcadei artificiale corespunde curburii crestei edentate.

    - marginea incizala a dintilor frontali se afla in afara mijlocului crestei edentate.

    - cei doi incisivi centrali se monteaza de o parte si alta a papilei bunoide si distanta dintre

    aceasta si fata vestibulara a incisivilor centrali este de 6-7 mm.

    - varfurile cuspizilor celor doi canini si centrul papilei bunoide se afla pe aceasi linie

    dreapta

    in plan frontal.

    in plan frontal:

    - marginea incizala trebuie sa respecte nivelul planului de orientare protetica stabilit clinic

    in

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    11/27

    functie de varsta si de tipul constitutional, alegandu-se dinti patrati, triunghiulari sau

    dinti

    ovoizi.

    -pentru dintii patrati incisivii centrali superiori vor fi plasati vertical de o parte si de alta

    a

    liniei mediene, coletul usor palatinizat si marginea incizala va fi plasata pe planul protetic.

    -pentru dintii triunghiulari axa lor verticala va fi inclinata in sens mezio-distal 5-10, incisivii

    laterali vor fi la 1-1,5 mm fata de planul ocluzal protetic, iar varful caninului va atinge planul

    protetic.

    -pentru dintii ovoizi inclinarea axelor lor verticale va fi de 0-5 fata de linia mediana.

    - linia coletelor va fi plasta sus pentru canin, mai joasa pentru incisivul lateral si intermediara

    pentru incisivii centrali.

    -pentru pacientii in varsta punctele de contact vor fi transformate in suprafete de contact.

    - in atrofia accentuata a crestei edentate frontale curbura crestei nu mai orienteaza

    montarea

    dintilor si in acest caz marginea incizala este mai inafara crestei, coletul dintilor trebuie scos

    inafara suprafetei de sprijin, iar criteriul fizionomie de montare a dintilor artificiali

    frontali

    este dat in acest caz de armonia dento-faciala. in zona frontala se va micsora la maxim gradul

    de supraocluzie, in RC frontalii nu vor fi in contact si se va insista pentru o inchidere cat mai

    corecta la nivelul zonei Ah'.

    Obiective privind montarea dintilor arti fi ciali f rontali i nferiori :

    - montarea dintilor artificiali inferiori se face in functie de montarea dintilor frontali

    superiori

    si vor respecta de asemenea forma arcadei inferioare.

    in plan orizontal:

    - marginea lor incizala se gaseste sub nivelul buzei inferioare.

    - marginea lor libera se va proiecta in interiorul ariei de sprijin dintre varful crestei edentate si

    limita anterioara a versantului crestei

    inferioare.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    12/27

    in plan frontal:

    - frontalii inferiori vor fi plasati cu

    coletul la nivelul crestei si cu

    marginea incizala usor

    vestibularizata, formand un unghi

    deschis, cu versantul vastibular al protezei, pentru a se putea insinua aici orbicularul

    buzei inferioare in timpul contractiei sale, contribuind la stabilitatea si mentinerea protezei.

    - incisivii centrali si laterali vor fi paraleli intre ei si cu marginea incizala situata in acelasi

    plan.

    - varful caninilor va fi la nivelul buzei inferioare sau la 1-1,5 mm sub ea si usor inclinati.

    - in caz de progenie constitutionala sau dobandita datorita atrofiei centrifuge, cand

    mandibula

    este mezializata, frontalii inferiori se lingualizeaza pana in pozitia cap la cap cu frontalii

    superiori.

    - in caz de retrogenie frontalii inferiori nu vor fi vestibularizati, ci se va realiza o

    montare

    normala cu inocluzie sagitala mare.

    Obiective pri vind montarea ocluzala fr ontala in plan sagital:

    - realizarea functiei estetice, fonetice, de stabilitate.

    - inclinarea vestibulo-orala a fetelor vestibulare a incisivilor centrali superiori este de

    5,

    incisivii laterali 10 , iar pentru canini 0-5 . Numai

    pozitia incisivilor laterali si a caninilor compenseaza

    eventualele pierderi de substanta osoasa.

    - normal se realizeaza o supraocluzie (overbite) minima de 1-2 mm. Ea poate fi mai mare

    in caz de modificari fonetice grave la emiterea consoanelor V,F,S, dar se realizeaza

    compensator,

    pentru o mai buna stabilitate a protezelor, un grad de inocluzie sagitala.

    - inocluzia sagitala se recomanda daca:

    - determinarea cu greutate si imprecis a RC.

    - montarea dintilor artificiali se face pe un

    ocluzor.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    13/27

    Miscarile de propulsie si lateralitate se vor echilibra in

    cavitateaorala.

    - creasta edentata in regiunea frontala este acoperita de o fibromucoasa

    cu rezilienta mare. Inocluzia sagitala realizata in acest caz elimina presiunile masticatorii

    din aceastazona.

    -

    dintii artificiali au modelajul ocluzal bine

    reliefat. in caz de modelaj ocluzal redus care va suferii in

    timp

    abraziunea datorita masticatiei, face ca mandibula sa efectueze

    miscari in toate sensurile, sa se pozitioneze patologic mai anterior fata de RC in deglutitie, sa

    pastreze aceasta pozitie patologica cu repercursiuni asupra eficientei masticatorii,

    fizionomiei si stabilitatii protezelor.

    - gradul de inocluzie (overjet) este de 2-3 mm.

    - ocluzia cap la cap se indica pentru refacerea fizionomica initiala sau in caz de progenie.

    Ea

    este contraindicata pentru protezele totale deoarece:

    - determina presiuni permanente asupra zonei frontale unde dintii

    artificiali

    sunt montati inafara crestei edentate si in acest fel apare instabilitatea protezelor.

    - determina presiuni suplimentare si permanente asupra intregului

    camp

    protetic ce va grabii ritmul de resorbtie si atrofie osoasa.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    14/27

    - ocluzia frontala inversa se realizeaza in cazurile unei progenii foarte accentuate. Daca

    progenia permite, este recomandabila montarea dintilor artificiali in pozitia cap la cap.

    Obtinerea arti fi ciil or disfizionomice

    Pentru redarea unei cat mai bune individualizari prin obtinerea functiei estetice,pentruredarea surasului si aspectului sau cat mai natural, se recurge la montarea unor dinti

    din zona frontala superioara care sa accentueze temperamentul, tipul constitutional,

    personalitatea individuala, sexul si varsta edentatului total. Toate acestea vor fi realizate

    urmarind: fotografiile, modelele vechi de studiu, vechile proteze, doleantele pacientului.

    Astfel:

    - deplasarea unui incisiv central superior spre vestibular si scoaterea lui usoara din arcul

    dentar, accentuiaza expresia de forta, de activitate si de vigoare.

    - daca intre cei doi incisivi centrali se realizeaza un unghi pe linia mediana,

    intre muchiile

    meziale spre vestibular, se subliniaza un temperament indraznet. Daca unghiul este

    indreptat

    catre palatinal, iar marginile distale sunt vestibularizate, se subliniaza un caracter

    obtinant,

    chiar indaratnic.

    - coborarea celor doi incisivi centrali superiori fata de planul protetic, imprima o nota vesela

    si

    simpatica.

    - realizarea unei incongruente dentare prin incalecarea incisivilor centrali de catre incisivii

    laterali, sau rotirea lor mezio-vestibulara da caracterul de feminitate.

    - incisivii laterali marcheaza partea cea mai sensibila si mai subtila a personalitatii. Ei trebuie

    sa fie in concordanta cu incisivii centrali.

    - caninii prin pozitia, culoarea sau forma lor accentuiaza caracterul de forta, delicatete, varsta,

    viriditate sau de feminitate. Rotatia disto-vestibulara da caracter de forta si agresivitate.

    - montarea dintilor asimetric fata de linia mediana.

    - anomaliile dentare nu trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade.

    - diastemele si tremele realizeaza un aspect disgratios.

    - curbura incizala este mai accentuata la femei si aproape in linie dreapta la barbati.

    - obtinerea de pete cromatice pe suprafata vestibulara a centralilor.

    Obiective privind montarea dinti lor ar tif iciali laterali :

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    15/27

    Obiectivele principale care stau la baza montarii dintilor laterali sunt legate

    derefacerea functiei masticatorii si a deglutitiei si realizarea unei stabilitati statice si

    dinamice a protezelor totale in timpul functiilor SDM.

    - realizarea functiei masticatorii si a deglutitiei:

    - se obtine printr-un modelaj ocluzal corespunzator, cu reliefuri cuspidiene, creste si

    fosete

    ocluzale.

    - contact maxim intre arcadele dentare in RC si la o dimensiune verticala de ocluzie optima.

    - contact multiplu in miscarile excentrice de masticatie ale mandibulei.

    - realizarea stabilitatii statice:

    - montarea dintilor laterali pe creasta.

    - latimea vestibulo-orala a dintilor laterali sa nu fie niciodata mai mare decat latimea crestei.

    - santul mezio-distal al dintilor inferiori sa coincida cu mijlocul suprafetelor de sprijin

    mandibulare si cu mijlocul crestei. .

    - sa nu se monteze niciodata dintii pe tuberozitatea

    maxilara sau pe tuberculul piriform.

    - sa nu se monteze dinti pe creste edentate pe portiuni net

    ascendente distal.

    - inclinarea dintilor pe arcada se face astfel incat axul mare

    al dintilor sa se gaseasca fie in axul liniei interalveolare, fieparalel cu ea.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    16/27

    - suprafata ocluzala a dintilor inferiori trebuie sa fie

    paralela cu varful crestei mandibulare, deci in concordanta

    cu curba sagitala de compensatie a arcadelor dentare.

    - pantele cuspidiene sa aiba o valoare medie de 20-30 si

    cuspizi mai putin inalti.

    -planul de ocluzie se va apropia de suprafata de sprijin cea mai

    deficitara pentru a diminua efectul de basculare al protezelor (de

    obicei mai aproape de creasta mandibulara) pentru ca fortele de

    masticatie orizontale sa fie cat mai aproape de suprafata de sprijin.

    - realizarea de contacte multiple in RC.

    - realizarea stabilitatii dinamice:

    - in miscarea de propulsie a mandibulei sa se permita realizarea de cel putin un

    contact

    interdentar frontal si doua contacte bilaterale la nivelul molarilor. Aceasta se poate

    obtine

    datorita raportului optim care trebuie realizat intre curba sagitala de compensatie, gradul de

    supraocluzie frontala, curba sagitala a crestei mandibulare, inaltimea cuspizilor.

    - in miscarea de lateralitate sa existe pe partea activa contacte interdentare intre cuspizii

    deacelasi fel (vestibulari superiori cu vestibulari inferiori si palatinali superiori cu orali

    inferiori),

    iar pe partea de balans sau inactiva, sa existe contact intre cuspizii palatinali superiori

    cu

    cuspizii vestibulari inferiori.

    -plasarea arcadelor artificiale si a bazelor protezei in zona neutrala:

    - montarea dintilor inferiori dupa regula lui Pound, cuspizii linguali ai dintilor inferiori sa

    nu

    depaseasca o linie care pornind de pe fata meziala a caninului inferior, atinge

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    17/27

    marginea

    linguala a tuberculului piriform.

    - realizarea versantelor orale ale bazelor protezelor maxilare si mandibulare concave pentru

    a

    menaja spatiul functional al limbii.

    - realizarea versantelor vestibulare ale bazelor protezelor usor convexe, asemanatoare

    proceselor alveolare.

    - realizarea unui unghi diedru intre fata vestibulara a incisivilor inferiori si fata vestibulara a

    bazei protezei inferioare pentru a permite insertia orbicularului buzei inferioare.

    - grosimea marginilor protezelor sa fie in concordanta cu latimea fundurilor de sac.

    4. Obiective in realizarea gingiei artificiale

    Gingia artificiala trebuie sa reproduca cat mai fidel gingia naturala pe care

    oinlocuieste. De acea ea trebuie sa restabileasca:

    - morfologic pierderile de substanta alveolara.

    - sa refaca partial functiile pierdute de SDM prin edentatie: functia fonetica, estetica.

    - sa participe la stabilitatea statica si dinamica a protezei in timpul functiilor.

    refacerea morfologica a osului alveolar:

    - fenomenele de resorbtie si atrofie osoasa modifica forma si volumul fiecarei arcade

    alveolare. Aceasta determina o modificare de functie si volum a organelor

    peri ferice

    musculare, ligamentare si glandulare cu afectare patologica fata de situatia lor

    initiala

    fiziologica. Muschii limbii se hipertrofiaza, muschii chingii orbiculo-buccinatorii se

    dezvolta

    si participa la actul deglutitiei, in aceasta etapa datorita efectului diapneuzic, toate tesuturile

    celulare si conjunctive subiacente mucoasei orale invadeaza spatiul ocupat anterior

    de

    arcadele dento-alveolare, glandele salivare se dilata si herniaza in cavitatea orala.Restabilirea

    artificiala a arcadelor dento-alveolare si a gingiei artificiale dirijeaza organele periferice

    spre

    pozitiile lor initiale, iar prin contentia lor se restabileste rolul morfologic si fiziologic al lor.

    refacerea biologica a osului alveolar: gingia artificiala stimuleaza prin presiunea

    transmisaosului alveolar osteogeneza si organizarea fiziologica a trabeculelor

    osoase. refacerea functiei estetice:

    - volumul gingiei artificiale trebuie sa redea conturul cel mai armonios al fetei

    bolnavuluiedentat, sa reduca ridurile si santurile periorale si perinasale, sa regleze pozitia si

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    18/27

    tonicitatea

    orbicularului sau a muschilor mimicii: canini, zigomatici, rizorius, buccinatori,

    triunghiulari,

    patratul barbiei.

    - modelarea grosimii gingiei artificiale se realizeaza in functie de gradul de resorbtie osoasaal

    crestelor edentate. Astfel pentru maxilar resorbtia este centripeta cu exceptia suprafetelor de

    insertie a blidelor laterale si a trenului median unde grosimea protezei se reduce la minim

    pentru a nu deforma filtrul nasal, sau este mai groasa la nivelul boselor canine pentru a ridica

    corespunzator comisurile cazute.

    - in plan sagital gingia artificiala formeaza un unghi cu incisivii, unghi care trebuie

    respectat

    pentru a asigura buzei superioare forma, grosimea, lungimea si refacerea rosului buzelor.

    - zona marginala a protezei este in relatie directa cu zona de reflexie a mucoasei pasivmobile

    delimitata prin amprenta functionala si a carei grosime este realizata prin indigiurea de catre

    tehnicean a amprentei functionale.

    - zona intermediara sau mijlocie a versatului vestibular trebuie sa fie convexa fara excese,

    de

    grosime corespunzatoare, iar aici vor fi modelate reliefurile radiculare.

    - zona inferioara a gingiei artificiale vine in contact cu dintii artificiali si este cea mai vizibila.

    Relieful mucoasei artificiale si al papilelor interdentare este modificat o data cu varsta,papilele de la forma de unghi ascutit la tineri, devin rotunjite, se reduc progresiv, devine mai

    edematiata si mai neteda, dar ramane convexa fata de un unghi de 45. Ea trebuie sa

    se

    termine la punctul de contact interdentar pentru a evita depozitele de alimente sau de tartru.

    - culoarea gingiei artificiale poate fi aleasa cu ajutorul unei chei speciale de culori pentru

    a

    reproduce variatiile de nuanta ale gingiei naturale. Se recomanda o culoarea mai inchisa la

    sexul masculin decat la cel feminin, in armonie cu mucoasele inconjuratoare, este

    mai

    deschisa deasupra coletului dintilor imitand tensiunea tesuturilor de la nivelul radacinii, estemai inchisa la nivelul santurilor interradiculare, la nivelul frenurilor si a liniei de reflexie

    a

    mucoasei. Pot fi realizate o serie de striatiuni rosii ce dau un aspect cat mai natural gingiei

    artificiale. Persoanele palide si plapande vor avea gingia artificiala colorata mai deschis

    fata

    de persoanele sanguine a carei gingie va avea culoarea de rosu mai aprins.

    refacerea functiei fonetice:

    - alaturi de dintii artificiali care au rolul cel mai important in realizarea functiei fonetice,

    grosimea normala a bazei protezei si modelajul corespunzator contribuie laimbunatatirea

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    19/27

    functiei fonetice. Astfel grosimea mare retroincisiva superioara si modelarea accentuata a

    rugilor palatine, realizeaza zone de interferenta fonetica pentru fonemele linguo-palatinele sau

    linguo-dentale. O grosime mai mare a rebordului alveolar lingual realizeaza un scut pentru

    limba iar fonema s' devine alterata. Daca grosimea este foarte redusa la ac est nivel, coloana

    de aer care trece este mai mare si transforma s'-ul in s'. Landa a demonstrat ca o grosime

    mai mare in zonele laterale ale boltii palatine altereaza emiterea sunetelor se' si je'.

    refacerea stabilitatii statice si dinamice a protezelor:

    - se realizeaza printr-o grosime uniforma si corespunzatoare a bazelor protezelor care sa nu-

    si

    modifice centrul de rotatie si printr-o repartizare uniforma a presiunilor masticatorii pe

    suprafata campului protetic.

    5. Tehnici de montare a dintilor artificiali dupa conceptia ocluziei bilateral echilibrate

    Tehnica de montare Gysi

    Tehnica de montare dupa Gysi foloseste postulatul mecanogeometric al

    autorului,elaborat initial pentru dentitia naturala, dar care se indica edentatului total

    bimaxilar protezat sau edentatului unimaxilar protezat chiar daca pe hemiarcada opusa exista

    dintii naturali sau o protezare conjuncta. Conceptia mecanogeometrica si montarea dintilor

    se bazeaza pe:

    - realizarea contactului maxim intre arcadele artificiale in intercuspidare maxima.

    -

    realizarea in miscarea de propulsie si lateralitate a contactului tripodal. in miscarea depropulsie ghidajul se real izeaza anterior prin mai multe puncte si rolul important

    in

    stabilitatea protezelor ii revine curbei sagitale de compensatie care permite pastrarea

    contactelor in zona anterioara prin unul sau mai multe puncte si aparitia contactelor simetrice

    in zonele laterale intre versantele meziale ale cuspizilor inferiori si versantele distale

    ale

    cuspizilor superiori (fatetele de propulsie). in miscarea de lateralitate ghidajul miscarii

    se

    realizeaza prin dinti din zona frontala si laterala incat pe partea activa miscarea este condusa

    de pantele cuspizilor de ghidaj ai cuspizilor vestibulari ai dintilor maxilari si cuspizii

    lingualiai dintilor mandibulari, pana in pozitia cap la cap a cuspizilor de acelasi fel. Contactul tripodal

    se realizeaza pe partea activa, in zona anterioara si pe partea inactiva intre cuspizii palatinali

    maxilari si cuspizii vestibulari mandibulari. in miscarea de lateralitate pentru

    realizareacontactului tripodal, rolul important ii revine curbei transversale de compensatie.

    - utilizarea pentru montarea dintilor artificiali a unui articulator adaptabil sau semiadaptabil.

    - dintele artificial trebuie sa fie o reproducere fidela a morfologiei dintelui natural pe care-

    1

    inlocuieste.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    20/27

    Pentru montarea dintilor, Gysi foloseste dintii anatoformi cu pantele

    cuspidienecuprinse intre 20 s 40.

    Montarea normala este data de

    axele interalveolare in RC a crestelor edentate care

    trebuie sa fie in dreptul incisivilor verticala, iar in

    dreptul molarului prim, axele interalveolare paralele

    sau convergente spre superior in unghi de 0-15 cu

    axul vertical sau axele interalveolare fac cu planul

    orizontal de orientare un unghi supero-intern de

    80-90. Montarea dintilor laterali se face cu ajutorul

    unei rigle speciale imaginata de autor raportata la

    axeleinteralveolare ce masoara distanta dintrecrestele alveolare si inclinarea axei interalveolare

    fata de verticala.

    Fiecare dinte articuleaza doi antagonist

    i

    formand unitati de masticatie, cu exceptia incisivului central inferior si ultimul molar

    superiorcare articuleaza cu un singur antagonist. in zona laterala se realizeaza

    corespondentaintercuspidarii maxime cu RC. in sens transversal, vestibulo-oral, dintii

    superiori depasescvestibular dintii inferiori cu o jumatate de cuspid.

    Respectarea regulilor de montare a dintilor artificiali duce Ia realizarea curbei

    sagitale de ocluzie Spee cu rol in miscarea de propulsie si a curbei transversale de ocluzie

    Wilson, curol in miscarea de lateralitate. Pentru miscarea de propulsie se realizeaza un raportoptim intre gradul de supraocluzie frontala, curba sagitala de ocluzie si inaltimea cuspizilor.

    Se incepe cu montarea dintilor artificiali superiori din zonal laterala in raport cu

    valulocluzal inferior. in plan sagital suprafata ocluzala a dintilor laterali superiori trebuie sa

    fieparalela cu profilul, varful, crestei edentate inferioare trasata pe modelul inferior

    simaterializata, gravata si pe valul sablonului inferior. Toti cuspizii palatinali ai dintilor

    laterali superiori vor fi in contact sau se vor proiecta pe aceasta linie a varfului crestei

    inferioare, linie de orientare a crestei.

    -primul premolar superior se monteaza tinand cont de valoarea lui estetica si cu

    contactbicuspidian cu planul protetic. Se recomanda o mica diastema intre canin si primul premolar.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    21/27

    Uneori din motive estetice sau in edentatii cu creste edentate reduse, mici, se poate suprima

    primul premolar.

    - al doulea premolar superior va fi cu contactul bicuspidian pe planul proteitc. in plan

    sagital,

    axele celor doi premolari trebuie sa fie perpendiculare pe suprafata ocluzala a borduriiinferioare.

    -primul molar superior va avea numai cuspidul mezio-palatin in contact cu linia de orientare

    a

    crestei. Fata ocluzala este inclinata inapoi si in sus, formand cu planul ocluzal un unghi de 6.

    - al doilea molar superior se monteaza cu fata ocluzala in prelungirea primului molar

    superior,

    cuspizii nu au contact cu planul de ocluzie, dar cuspidul mezio-palatin trebuie sa se proiecteze

    pe linia de orientare a crestei.

    Montarea dintilor laterali inferiori:

    - primul molar inferior reprezinta cheia montarii dintilor artificiali. Astfel cuspidul mezio-

    palatin al primului molar superior trebuie sa se angreneze profund in foseta centrala

    a

    molarului inferior pentru a realiza o ocluzie corecta. Creasta transversala a cuspidului mezio-

    vestibular al primului molar superior se va pozitiona in acest caz in santul vestibular

    anterior

    al primului molar inferior. Cuspidul median vestibular al primului molar inferior

    seangreneaza cu foseta triunghiulara delimitata pe primul molar superior de cuspidul

    mezio-

    vestibular si puntea de smalt care transverseaza dintele in diagonala. Depasirea transversala

    intre primul molar superior care-1 circumscrie si primul molar inferior trebuie sa fie de cel

    putin 1 mm.

    Se monteaza ambii molari primi inferiori si in articulator se realizeaza miscarea

    depropulsie si lateralitate. In propulsie trebuie sa existe un contact permanent intre

    versantele meziale inferioare si versantele distale superioare. in miscarea de lateralitate pe

    partea activa trebuie sa existe un contact simultan bicuspidian a cuspizilor de acelasi fel si

    echilibrat de partea opusa printr-o alunecare intre versantul vestibular al cuspidului palatinsuperior si versantul lingual al cuspidului vestibular inferior. Un contact bicuspidian trebuie

    sa fie regula partii active.

    in caz de prognatism inferior se monteaza primul molar inferior in pozitie mezializata,

    iar in caz de retrognatism inferior in pozitie distalizata.

    - al doilea premolar inferior are axa mare perpendiculara pe planul de ocluzie, iar cuspidul

    sau

    vestibular este situat exact intre cei doi premolari superiori. Fata meziala si distala

    a

    cuspidului vestibular se plaseaza in santul intercuspidian al antagonistilor si fateta sa distala se

    articuleaza cu cuspidul palatin al celui de al doilea premolar superior.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    22/27

    - al doilea molar inferior va avea fata ocluzala in contact cu antagonistul sau, creasta sa

    mezio-

    vestibulara articulandu-se cu unghiul format de intalnirea fatetelor de propulsie

    disto-

    vestibulara si disto-palatina ale primului molar superior. Axa sa principala este inclinata de

    josin sus si din posterior spre anterior in urma accentuarii curbei de compensatie sagitale.

    Se verifica pe articulator miscarile de propulsie si lateralitate care trebuie sa

    respecteregulile cunoscute.

    - primul premolar inferior se monteaza dupa montarea dintilor frontali si laterali, in functie

    de

    vecini si antagonisti. Suprimarea lui este recomandata in cazurile de retrognatism mandibular.

    Montarea dintilor frontali

    Se vor respecta regulile generale de montare cu individualizarea lor daca este cazul

    laproba machetelor in cavitatea orala.

    - fetele vestibulare ale dintilor trebuie sa se inscrie in curba vestibulara a sablonului.

    Din

    considerente fizionomice, dintii frontali superior pot fi montati inafara crestei edentate.

    - marginea incizala a frontalilor superiori sa corespunda planului de orientare protetica.

    - incisivii inferiori au axele verticale paralele, marginile incizale cu 1 -2 mm sub nivelul

    marginii buzei inferioare, au marginea incizala inclinata usor vestibular, dar fara sa iasa in

    afara perimetrului de sprijin oferit de creasta edentata.

    - realizarea unei supraocluzii frontale de 1-2 mm cu o usoara inocluzie sagitala.

    Montarea inversa

    Montarea inversa este indicata daca axele interalveolare au in RC o inclinare mai

    marede 20-30 sau axa interalveolara face cu planul orizontal de orientare un unghi mai mic de

    80. Ea poate fi ocluzie inversa unilaterala, bilaterala sau totala daca ocluzia se realizeaza

    invers si la nivelul frontalilor. Pentru ca dintii artificiali sa fie montati pe mijlocul crestei

    edentate, cuspizii vestibulari ai dintilor laterali inferiori se monteaza inafara cuspizilor

    vestibulari superiori. Montarea ocluziei inverse se poate realiza in trei modalitati:

    - dintii laterali superiori dreapta se monteaza pe partea stanga inferioara si invers. Se suprimaprimul premolar superior care nu mai are loc pe arcada. Se inverseaza si curba transversala

    de

    ocluzie, iar pentru montarea in articulator, platoul incizal se regleaza la 12.

    - dintii laterali superiori din dreapta se monteaza inferior in dreapta, cei superiori stanga

    se

    monteaza inferior stanga. Dintii inferiori se monteaza superior in aceeasi parte.

    - dintii laterali inferiori se monteaza pe cadranul lor, dar in ocluzie inv ersa in care cuspizii

    vestibulari inferiori vin inafara cuspizilor vestibulari superiori.

    Ocluzia distalizata

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    23/27

    Ocluzia distalizata este indicata la pacientii care au avut o anomalie dento-maxilara

    de clasa a Ii-a Angle, prognatia maxilara, cu o subdesvoltare a mandibulei, diminuarea

    etajului inferior al fetei, o supraocluzie mare si o inocluzie sagitala mare. Se monteaza dintii

    artificiali in zona frontala dupa criteriile estetice realizand o supraocluzie mare cu o

    inocluzie sagitala corespunzatoare. in zona laterala primul molar inferior se monteaza

    distalizat sau se suprima premolarul doi inferior iar molarul prim inferior se monteazanormal. Ocluzia mezializata

    Ocluzia mezializata este indicata in anomaliile dento-maxilare de clasa a IlI-a

    Angle,in progenie. In zona frontala dintii artificiali se monteaza in pozitie cap la cap, iar

    molarul unu inferior in raport mezializat sau normal pentru care se creiaza un spatiu de

    compensare intre primul premolar si canin.

    Tehnica Pedro Saizar

    Tehnica lui P. Saizar este simpla si rapida, fiind folosita frecvent in laboratoarele

    detehnica dentara. Pentru montarea dintilor artificiali autorul foloseste o placuta de ocluziecare-ipoarta numele, confectionata din metal cu grosimea de 1 mm in forma de U' sau

    semicerc care se monteaza pe bordura de ocluzie inferioara in prealabil ramolita uniform pe

    care o circumscrie. in functie de suprafata ocluzala a sablonului superior care ramane fixa

    si nedeformabila, se pozitioneaza placuta ocluzala inferior ce va prelua nivelul si

    orientarea planului de ocluzie. Fixata placuta pe valul inferior va prelua de pe sablonul

    superior curbura vestibulara, linia mediana, linia caninilor. Sablonul superior se indeparteaza

    de pe model si in raport de placuta ocluzala se monteaza dintii superiori dupa regulile lui

    Gysi. Dupa montarea dintilor arcadei superioare se indeparteaza sablonul inferior si se

    monteaza dintii arcadei inferioare.

    Tehnica de montare Hanau

    Tehnica de montare Hanau foloseste dintii artificiali anatoformi care se monteaza tinand

    cont de armonia existenta intre urmatorii cinci factori, quint'-ul lui Hanau:

    - inclinarea pantei condiliene.

    - marimea curbei de compensatie Spee.

    - inclinarea planului protetic de orientare in raport cu orizontala articulatorului.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    24/27

    Realizarea acestui echilibru se traduce prin formula:

    traiectoria condiliana x traiectorie incisiva

    Echilibru = ----------------------------------------------------------------

    curba de compensatie x inclinare plan de ocluzie x inaltimea cuspidiana

    traiectoria condiliana + traiectoria incisiva

    inaltimea cuspidiana = ---------------------------------------------------

    2

    Aceasta armonie se realizeaza respectand zece legi definite de autor:

    1. o crestere a inclinatiei traiectoriei condiliene se traduce printr-o accentuare a profunzimii

    curbei de compensatie.

    2. o marire a inclinatiei traiectoriei condiliene se traduce printr-o crestere a inclinatiei

    planului

    protetic.

    3. o crestere a inclinatiei traiectoriei condiliene se traduce printr-o diminuare a

    traiectoriei

    incisive.

    4. o crestere a traiectoriei condiliene se traduce printr-o crestere a inaltimii cuspidiene in

    modprogresiv, pe masura ce dintii sunt situati mai posterior.

    5. o accentuare a adancimii curbei de compensatie se traduce printr-o reducere a

    inclinatiei

    planului de orientare protetic.

    6. o accentuare a profunzimii curbei de compensatie se traduce printr-o crestere a

    traiectoriei

    incisive.

    7. o crestere a inclinatiei planului de orientare protetic se traduce printr-o reducere a

    inaltimii

    cuspidiene in mod progresiv dinspre anterior spre posterior.

    8. o crestere a inclinatiei planului de orientare protetic se traduce printr-o crestere a

    inclinatiei

    traiectoriei incisive.

    9. o crestere a inclinatiei planului de orientare protetic se traduce printr-o reducere a

    inaltimii

    cuspizilor in mod egal.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    25/27

    10. o crestere a inclinatiei traiectoriei incisive se traduce printr-o crestere a inaltimii cuspizilor

    in mod progresiv dinspre posterior spre anterior.

    Tehnica de montare helicoidala a lui Ackerman

    Teoria lui Ackerman conform careia exista vin principiu ocluzo-articularfundamentalechilibrat si acesta este principiul helicoidal natural, caracterizat prin viduri de

    articulatie',apartine dentitiei naturale care prin atritie si abraziune realizeaza forma helicoidala

    a arcadelor dentare. Aceasta forma ii permite un echilibru ocluzal perfect, o glisare a

    mandibulei cu contacte multiple in miscarile de lateralitate sau propulsie. Helicoidul se

    realizeaza dupa un ax sagital care se caracterizeaza printr-o orientare vestibulara a marginilor

    incizale ale incisivilor si caninilor inferiori si o orientare spre lingual a fetelor ocluzale ale

    premolarilor si molarilor inferiori. Schimbarea pasului de torsiune helicoidal se realizeaza la

    nivelul molarului de sase ani cand ariile ocluzale distale se orienteaza spre vestibular, iar

    ariile meziale se orienteaza spre lingual.

    Indicatiile acestui tip de montare se realizeaza cu dinti anatoformi si se face in caz de:

    - asimetrie sau supraocluzie incisiva severa.

    - in retrognatism inferior care nu permite balansarea generalizata in miscarile mandibulare.

    - in cazurile in care modelul ocluzal precedent natural sau artificial a avut orientare

    helicoidala

    a suprafetelor ocluzale.

    Tehnica de montare a lui Sears

    Autorul porneste de la postulatul conform caruia dintii artificiali nu sunt

    implantatiin maxilar ca la dintii naturali, natura nestabilind niciodata o arcada dentara pe o

    suprafatamucoasa'. Dintii artificiali recomandati de Sears sunt elemente cu o functie

    unica, fiindmontati ca un ansamblu de unitati functionale, numite unitati ocluzale. Ele

    sunt unitatiocluzale incisive, unitati ocluzale triturante, unitati ocluzale echilibrante si unitati

    subocluzale. Garniturile de dinti au suprafetele ocluzale plane care sa asigure stabilitatea

    protezei iar pentru a realiza masticatia si functia de triturare exista modelate ocluzal creste si

    fosete.

    Indicatiile acestui tip de montare este pentru urmatoarele situatii clinice:

    -pentru persoane in varsta pentru care miscari le de masticatie se reduc la simple

    socuri

    verticale fara miscare de lateralitate.

    - edentatii cu creste alveolare foarte resorbite, acoperite de o fibromucoasa groasa, flasca,

    incapabila sa primeasca forte masticatorii de componenta orizontala si se perigliteaza in

    acest

    caz stabilitatea protezei.

    - cavitati glenoide plate, cu condilul mandibular aplatizat.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    26/27

    -pante condiliene mai mici de 10 .

    - mari dificultati in realizarea si determinarea RC, pacient ce prezinta mai multe pozitii de

    ocluzii intermediare.

    - la inregistrarea grafica, arcul gotic este nedefinit, varful lui fara contur exact, cuzone

    imprecise.

    - axele interalveolare foarte inclinate cu retrognatism inferior.

    -pacient care a avut anterior aceasta montare la vechile proteze.

    Garniturile de dinti sunt:

    - unitatile ocluzale incisive ce servesc la taierea alimentelor si ajung in contact numai

    in

    propulsie. Ele vor fi montate primele in concordanta cu realizarea cerintelor estetice. Unitatileocluzale superioare se vor monta in afara crestelor iar cele inferioare vor fi plasate in aria de

    sprijin. Montarea se verifica prin teste fonetice labio-dentare fe', ve'.

    - unitati ocluzale triturante au numai rolul de a faramita alimentele si pentru aceasta

    prezinta

    suprafata ocluzala impartita intr-o jumatate orala perfect plana si o jumatate vestibulara cu

    creste si fosete. Ele sunt determinate de forma, dimensiunea, natura si valoarea suportului

    osos. Unitatile ocluzale inferioare sunt montate primele in functie de creasta cea mai

    deficitara

    cand platforma trituranta este mai redusa.

    - unitatile ocluzale echilibrante au suprafetele a caror morfologie si functie sunt in armonie

    cu

    traiectoriile condiliene. Ele au rolul de a contrabalansa fortele orizontale dezechilibrante care

    apar in miscarile de propulsie si lateralitate mandibulara. Se disting unitati ocluzale

    echilibrante de propulsie si unitati ocluzale echilibrante de lateralitate.

    - unitati subocluzale sunt suprafete ocluzale opuse constituite din jumatatea vestibulara

    a

    fetelor ocluzale ale dintilor laterali si intra in contact in RC. Au rolul unei simple completari

    estetice pentru contururile vestibulare ale dintilor.

    6. Tehnici de montare a dintilor artificiali dupa conceptia ocluziei unilateral echilibrate

    Desi aceasta conceptie de realizare a arcadelor artificiale este foarte putin realizata

    laedentatul total protezat, ea se bazeaza pe observatia clinica conform careia in

    timpulmasticatiei intre arcadele dentare artificiale se interpune bolul alimentar care

    impiedecacontactul tripodal, cea ce va duce la instabilitatea protezelor pe campul protetic.

    Lipsa bolului alimentar poate realiza echilibrul static si dinamic conform teoriei bilateral

    echilibrate a lui Gysi pentru protezele totale.

  • 8/10/2019 Montarea Dintilor Dupa Gysy

    27/27

    in ocluzia naturala stereotipul dinamic de masticatie este creat pentru ocluzia

    unilateral echilibrata, contactele dentare ce apartin ocluziei bilateral echilibrate fiind deosebit

    de nocive pentru ATM si tesuturile de sprijin din zonele inactive.

    Schultz si Pound propun realizarea pentru edentatul total a arcadelor artificiale

    peprincipiul ocluziei unilateral echilibrate. Ea este recomandata in urmatoarele situatii:

    - daca reflexele ocluziei unilateral echilibrate sunt bine pastrate pentru ca edentatia totala s-

    a

    instalat brusc dupa extractii multiple.

    -pentru campuri protetice edentate total foarte favorabile.

    - daca pacientul reclama o neadaptare la ocluzia bilateral echilibrata.