Prehensiunea

2
Prehensiunea este un gest precis, dadaptat, constient sau reflex, care pe baza inf, instantanee tactile, extero si proprioceptive, se automatizeaza prin repetare si determina coordonarea optima a mainii pt prindere sau apucare, Prehensiunea terminală: se realizează intre extremitatea pulpei policelui, aproape de unghie, şi extremitatea pulpei fiecărui deget. Poate fi pusă in evidenţă prin acţiunea de apucari unui ac sau a unui băţ de chibrit aşezat pe masă. Prehensiunea subterminalâ: se realizează intre pulpa degetului şi pulpa altui deget, cand este bidigitală, sau pulpele a două degete, cand este tridigitală. Se intalneşte la apucarea cu două sau trei degete a unor obiecte mai groase. Prehensiunea latero-laterală: se realizează interdigital, intre feţele laterală şi medială a două degete apropiate, mai ales intre index şi medius. Se realizează la ţinerea unei ţigări intre degete. Prehensiunea subtermino-laterală: se realizează intre pulpa policelui şi faţa laterală a unui deget. Poate fi pusă in evidenţă la acţiunea de a apuca o farfurie, sau a răsuci o cheie, motiv pentru care se mai numeşte "pensa de cheie". Se mai poate realiza şi tridigital, intre pulpa policelui, indexului şi faţa laterală a mcdiusului; această priză este utilizată şi la scris, motiv pentru care se mai numeşte "pensa de scris". Prehensiunea prin opoziţie digito-palmară: se

description

btmk

Transcript of Prehensiunea

Prehensiunea este un gest precis, dadaptat, constient sau reflex, care pe baza inf, instantanee tactile, extero si proprioceptive, se automatizeaza prin repetare si determina coordonarea optima a mainii pt prindere sau apucare,

Prehensiunea este un gest precis, dadaptat, constient sau reflex, care pe baza inf, instantanee tactile, extero si proprioceptive, se automatizeaza prin repetare si determina coordonarea optima a mainii pt prindere sau apucare,

Prehensiunea terminal: se realizeaz intre extremitatea pulpei policelui, aproape de unghie, i extremitatea pulpei fiecrui deget. Poate fi pus in eviden prin aciunea de apucari unui ac sau a unui b de chibrit aezat pe mas. Prehensiunea subterminal: se realizeaz intre pulpa degetului i pulpa altui deget, cand este bidigital, sau pulpele a dou degete, cand este tridigital. Se intalnete la apucarea cu dou sau trei degete a unor obiecte mai groase. Prehensiunea latero-lateral: se realizeaz interdigital, intre feele lateral i medial a dou degete apropiate, mai ales intre index i medius. Se realizeaz la inerea unei igri intre degete. Prehensiunea subtermino-lateral: se realizeaz intre pulpa policelui i faa lateral a unui deget. Poate fi pus in eviden la aciunea de a apuca o farfurie, sau a rsuci o cheie, motiv pentru care se mai numete "pensa de cheie". Se mai poate realiza i tridigital, intre pulpa policelui, indexului i faa lateral a mcdiusului; aceast priz este utilizat i la scris, motiv pentru care se mai numete "pensa de scris". Prehensiunea prin opoziie digito-palmar: se realizeaz intre ultimele patru degete i palm. Dc exemplu: apucarea volanului, purtarea unui geamantan etc. Prehensiunea police-digito-palmar: se realizeaz intre palm, ultimele patru degete i policc. Dc exemplu: apucarea cozii unui topor, a suliei. Este priza de for.Muschii motori ai mersului: 1. m. Posteriori ai pelvisului/; m gluteu mare, gluteu mijlocoi si mic; 2.m anteriori ai pelvisului: m iliopsoas; 3.m anteriori ai coapse: cvadriceps femural; 4. m regiunii posterioare a coapsei: semimembranos, semitendinos, biceps femural, care sunt flexori ai gambei pe coapsa; 5. regiunii anterioare a gambei: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui si extensorul lung al degetelor; 6. m regiunii laterale a gambei: lungul si scurtul peronier; 7. M regiunii posterioare a gambei: triceps