examenuluiDe aceea, in

:azimodalititile incagi textele literare

particularitdlile&fapt, previd qi

eseurilor de la,tmdleqi speciile

fti de imagini qi

hietape impor-si ,,Dacia

Ei revistacanolllcr

toate celecoostructiei

cficientl a gan-

de-a lungulhfubogftirea

lucrdrimai multecek patru

* pregdtire.rornknd.

;Limbaqi ortoepie; fndru-

rmdnd, cu o bogat[ experientd:5ri, printre acestea nrimlrdn-romfrnd. G ramat ic d, fonetic d,mitate cu noul DOOM: Lite_itdyi de rezolvare; Teste-grild'vnintul superior etc.

lon Popa Marinela Popa

Pregdtire intensiviAv

LITERATURA ROMANA

BACALAUREAT

. indrumdrir Concepte operafionaleo Eseuri

- Edilia a doua, revizuit5;i addugitd -

NICULESCU

/rfll..

CUPRINS

Argument ...:...........i. .......,......5

Notd la edilia a doua...... .......................7

in loc de introducere..........

Nofiuni teoretice necesare rezolvirii primului subiectpe baza unui text la prima vedere gi arcdtuirii eseuruide la subiectul al treilea pe baza unui text studiat...... .........34

A. Clasificarea textetor .......,i...,..,.. . . ...,.,,..:.,:..,:.,::.,'.'.'.'.'.;;B. Genurile literare ...,..,,,,.39

A. ldeologii literare ............g1L ldeologia promovatd de,,Dacia literard,,,,,., ,.,.,,..,...,...,,.,.,,g1ll. Criticismuljunimist. Rolul lui Titu Maiorescu

in impunerea unei noi direclii ln literatura rom6n6....,,.;,...,,,.,,...,,.,,.."..g5lll. Direclia modernist5 promovatd de Eugen Lovinescu

in cUltUra rOm6nd ,.........,.;.,;.....!....ri....!...,..,,...gg

B. Autori canonici gi necanonici - specii pi curente |iterare....................94PouestealuiHarap-A/b(delonCreang5)'''.

Tema ;i viziunea despre lume ......... .................g4Particularitd}iledeconstruc!ieaunuipersonajRelalia dintre doud personaje........... .............101

Ddnila Prepeleac (de lon Creanga)Tema si viziunea despre lumeParticularitdtile de constructie a unui personajRelalia dintre doud personaje .................

268 & PRrcnlnt tNTENslvA. Ltreiurunn RoMANA. BACALAUREAT

.... .......105

............... 1 09112

Moara cu noroc (de loan Slavici) ...,..1 16

Tema ;i viziunea despre lume ......... .... . . ....116

Particularitdlile de constructie a unui personaj ................J20Relalia dintre doud personaje............................. ..--.-.--.".123

/on (de Liviu Rebreanu)............ ........127

Tema;iviziunea despre lume......... ...:.........................'."127Particularitdtile de construclie a unui personaj..:................................131

Relalia dintre doud personaje........... .......:...,...... ..........."134

lJltima noapte de dragoste,intdia noapte de rdzboi (de Camil Petrescu).... ...'139

Tema siviziunea despre |ume......... ....'..........139

Particularitdlile de construclie a unui personaj .........'.......143

Relalia dlntre doud personaje........... ..-.."...'..146

Enigma Otiliei(de G. Cdlinescu)......:.....,..... .......150

Temasiviziuneadesprelume......... .............,....".'....'."'..150ParticularitSlile de construclie a unui personaj ....-....'.".."154Relalia dintre doud personaje...........

Fdntdna dintre ptopi(de Mihail Sadoveanu) '."'..'162Tema ;i viziunea despre lume ....".... '.-......'..."162Particularitdlile de construclie a unui personaj . '........... ' ' 1 66

Relalia drntre doud personaje........... '........"'.169

Moromefii(de Marin Preda) '..-...'..".174Tema siviziunea despre |ume......... -........-.'..'174

Particularitdlile de construclie a unui personaj .-..'........""179Relalia dintre doud personaje........... . .'...... .:.'-..--.......'."183

Cel mai iubit dintre pdmdnteni(de Marin Preda) ".'..."..'.".'188Tema;iviziunea despre |ume......... .."...'.......188

Particularitdlile de construclie a unui personaj ............'.'..193

Relatia dintre doud personaje ......................'_...: ......... '.. '. 1 98

O scrisoare pierdutd (de l.L. Caragiale) ....'.".'.....203

Tema;iviziunea despre |ume......... .......'.-.....203

Particularitdlile de construclie a unui personaj .'...............208

Relalia dintre doua personaje........... ....'.'...."211

/ona (de Marin Sorescu) "...'-..'........-216Tema;iviziunea despre 1ume................:.......... -.....'...-..'.216Particularitd!iledeconstruc!ieapersonajului.............

Cuprins t 269

*-"ffiu,

270 a PnrcAlRe tNTENsvA . LlrERaruna RoMANA . BacALnuRrar

rbb tf

Nofiuni teoretice necesare rezolvdriiprimului subiect pe baza unui text la primavedere ;i alcdtuirii eseului de la subiectul

al treilea pe baza unui text studiat

A. CLASIFICAREA TEXTELOR

l. Textul este unitatea fundamentald a unei situa{ii de comunicare lingvisticdorald sau scrisd.

ll. Situafia de comunicare este procesul prin care se transmit informa{ii pri-vind gdnduri, idei, opinii, atitudini, evenimente, stdri etc.

lll. Elementele constitutive ale textului sunt identice cu cele ale situa{iei de

comunicare:

1. Emildtoral (cel care transmite mesajul);

2. Receptoral (cel care primeqte mesajul);

3. M esaj u t (informalia propriu-zisd) ;

4, Codut (elementele comune cunoscute de emilbtor qi de receptor), constituitdin:

a) elemente verbale (limba sub forma ei vorbitd sau scris6);

b) elemente paraverbale (intensitatea, intonalia, tonalitatea, ritmul, debitulvorbirii);

c) elemente nonverbale (migcarea, gesturile, mimica etc.).

5. canalul (mediul prin care se transmite mesajul - aerul, scrisoarea, biletul,telefonul, faxul etc.) ;

6. contertal (cadrul - locul gi momentul - in care se desfbqoari comunicarea,

identitated, rolul qi statutul social al interlocutorilor, be gtiu sau nu qtiu

acegtia ori se consideri cd gtiu etc.).

34 a PnrcAlne tNrENStvA o LruRnrunn nouArrrA. BACaLnuRrnr

are rezolvdriinui text la primai de la subiectultext studiat

a{ii de comunicare lingvisticl

are se transmit informafii pri_iri etc.

lentice cu cele ale situa{iei de

itor qi de receptor), constituit

td sau scrisi);a, tonalitatea, ritmul, debitul

Limica etc.).

[ - aerul, scrisoarea, bileful,

, se desf5$oard comunicarea,rtorilor, ce gtiu sau nu qtiu

rAT

lV. Tipuri de comunicare:1. Dupd modul de realizare:

a) orala;

b) scrisa.

2. Dupd modul de transmitere a mesajulai:a) directa;

b) mediatd;

c) unilaterali;.d) bilaterald.

3. Dupd numdrul participanyilor ;i dupd tipurite de relafie:a) intrapersonald;

b) interpersonald;

c) de grup;

d) publica;

e) de masb.

4. Dupd statutul interloc utorilor :a) verticald (qef- subaltern);

b) orizontal[ (parteneri egali, cu acelaqi statut).

5. In funclie de scopul actului comunicativ:a) bccidentald (transmite int6mpl6tor infonnalii);b) subiectiv[ (exprim5 starea afectiv[ a vorbitorului);c) instrumentalS (are un scop precis).

V. Tipuri de texte:l. infanbyie de modul lor de manifesture (de concepere)

a) orale;

b) scrise.

2. infunclie de tipul (modul) dominant de construclie (de expunere) Si de co-

nectori:a) narative (relateazdun eveniment sau o intdmplare in succesiunea sa tem-

poralS, plasatl -d" intr-un anumit spa{iu, caracterizatl -d prin construcliienunliative gi conectori temporali);

b) descriptive (prezint5 succesiv tr6s[turile qi proprietilile unui obiect - lucru,

persoand, peisaj etc. -, caractenzate prin conectori adverbiali qi adjectivalipronominali);

Noliuniteoretice *

c) poetice (apeleazd,la limbaj figurat, poetic, cu topicd specificb, simetrii,paralelism, repeti{ii etc);

d) dialogate (apeleazdla dialog, realizatprin replici intr-o succesiune intre-bare - rbspuns, urmdrind inifierea, continuarea sau incheierea lui).

3. infuncyie de scopul urmdrit:a) expozitive (informeazi in legiturd cu un subiect, ddnd qi explicafiile ne-

cesare penku a fi in{eles);b) demonstrative (argumentative) (prezntdargumente qi probe pentru a con-

vinge in legEturd cu o opinie, o opfiune sau un punct de vedere).

4. infancyie de gradul de obiectivitute tn reJlectarea reatitdyii Si de limbajulfolosit:

a) literare:r Tr[s[turile textului literar:

. realitatea obiectivd este transpusd subiectiv, ceea ce presupune implicareaafectivl a autorului, intervenind imaginalia qi puterea creatoare a acestuia;

. textul literar se adreseazd in primul rdnd afectivitSlii qi sensibilitd{ii recep-torului (cititorului);

. topica este liberd, subiectivd, iar cuvintele sunt folosite cu sensurile lor fi-gurate (expresive);

. apar imaginile artistice realizate cu ajutorul figurilor de stil;

. aspectele expresive se manifestd la toate nivelurile limbii (fonetic, lexical,gramatical);

. se folosesc cuvinte din toate registrele lingvistice (regional, popular, arhaic,argotic, neologic etc.).

r Tipuri de texte literare:. opere literare lirice;. opere literare epice;. opere literare dramatice.

. b) nonliterare:r Tr[slturile textului nonliterar:

o ilr€ 9n scop principal oferirea de informa{ii;

' existb qi altg scopuri, in funcfie de tiput textului nonliterar (de a convinge,de aamuza, de a satisface unele scbpuri utilitare etc.);

o prezint[ in mod obiectiv elemente ale realit[{ii qi date exacte;. nu

le apeleazd,la ficfiune qi nu se observ[ implicarea afectivd a autorului;

36 a PnrcAlnr INTENsvA r Lrrunnrunn RoMANA o BACaLnuREnr

nt-propozitie sau o frazd, puse a ei, indicdnd rezumativ sau

propriu sau figurat.fapful din realitate prezentat-

tui faf[ de aspectele in{b{iqate

care se realizeazd tema opereinul6 $eneral[, un numbr sim-

simbolicd, folosit in mod re-

;ubiectul sau discursul literar.

rfinind formula artistic5, mo-rective;

folosite de scriitor;'egul sistem de imagini artis-

A. IDEOLOGII LITERARE

l. ldeologia promovatd de,,Dacia literar5"

1. Etapele romantismului romffnesc

Romantismul romflnesc cunoagte mai multe etape; prima etapd este cea pre-

.romunticd, ilustratd de scriitori ca Iancu Vdcdrescu, Costache Conachi, apoi de

Gheorghe Asachi, LH. R[dulescu, Vasile CArlova, Grigore Alexandrescu, Cezar

Bolliac, scriitori care depun eforturi pentru cfearea unei gcoli nalionale, a presei,

a teatrului qi care iqi intorc cu nostalgie privirile cdtre trecutul glorios sau militeazb

pentru realizarea a numeroase traduceri din literatura universald.

Cea de-a doua etupd,cunoscutd sub numele de curentul nalional-popular, este

inauguratd de aparilia,,Daciei literare" (1840) qi se intinde pe intreaga perioadd

pu;optistd (pAnd in 1860), iar ceu de-a treia aparfine romantismului eminescian,

cuprinzAnd perioada marilor clasici, urmatd deunpostromantism, care se prelun-

geqte pOnb cdtre Primul Rizboi Mondial.

2. Programul Dsciei literare

Un loc aparte in dezvoltarea literaturii romantice romdneqti Ei in definirea ro-

mantismului autohton ?l are, in cea de-a douu etapd, articolul-progfam intitulat

,,Introduclie" qi apdrut in primul numdr al revistei ,,Dacia literarl" din 1840. Dacia

literard este, dupd cum o aratd qi titlul, o revist[ literard qi ea umple golul in presa

vremii - cate nu era preocupatd explicit de literaturb, fiind reprezentatd, in acel

moment, prin apariqia ziarelor Curierul romdnesc (1829), Albina romdneascd (1829)

qi Gazeta de Transilvania (1838), apa(indnd fiecare unei provincii romdneqti. De

aceea, Dacia literard nunumai cd se va ocupa de literaturd, dar se va adresa qi scri-

itorilor din toate provinciile romAneqti, aceasta fiind semnificalia cuvdntului Dacia

din titulatura revistei. Ea va publica opere originale ale scriitoriloq articole din

alte publica{ii qi se va ocupa fie de lucrdrile nou ap[rirte, exprimdnd un punct de

vedere critic, fie de cele ce urmeazd sd apar[, inserAnd Etiri despre evenimente

culturale gi scriitori.

ldeologii literare * 81

Pornind de la caracterul specific al revistei, Mihail Kog[lniceanu sus{ine reuni-rca tuturorfo$elor dispersate, astfelfucht romfrnii sd aibd o timbd Si o literaturdcomund. De aceea, revista iqi propune s6 fie un,,repertoriu g"narul" al literelorromdneqti, insugi numele ei frind simbolic din acest punct de vedere, cdci se vrea,,o foaie, dar care, pdrdsind politica, s-ar indeletniei nunai cu literatura nalional[,o foaie care, frcdnd abstraclie de loc, ar fi numai o foaie romdneascd qi, prin urmare,s-ar indeletnici cu produc{iile romdnegti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fiebune". Revista doreqte sd promoveze un sname spiri critic, o criticd nepdrtini:toare, prin care sd fie vizatd ,,catlea, iar nu persoana". Totodata, r"gul-"i.""r"ironizeazd durul imitaliei cape o ,,manie primejdioas|" carenu face o literaturlqi care omoar[,,duhul nafional". El propune/orrnareu unei literatari originale cuun profund speciftc nagional, pornind de la istorie, folclor, naturd si ie la viayqsociald a patriei. Astfel, scriitorii vor contribui implicit la dezvoltarea gi anijic'a-rea limhii literare.

Romantismul romdnesc dobdndeqte prin acest prog&m note distincte, consti-tuindu-se ?ntr-un curcnt nalional-popular. Deqi a apbrut in numai trei numere(datele anunfate: ianuarie-iunie 1840, datele reale: mariie-august), revista a jucatun rol important in dezvoltarea literaturii romdne, deoarece littroducliaare valoarede manifest qi de program al romantismului autohton.

Agadar, in Introductrie sunt cuprinse direcfiile principale de dezvoltare a lite-raturii romflne, qi anume:

a) reunirea tuturor forlelor scriitorilor rombni pentru realizarea unei limbiSi literaturi cornune;

b) punerea accentului pe operele originale Si pe valoarea lor literard, dove-ditd prin promovarea unei critici obiective;

c) pdstrarea in literaturd a specilicului nalional prin tematica abordatd (is-toria Si natura patriei, folclorul, viaya sociahj;

d) inldtararea traducerilor. '

Romantismul romdnesc aparfine perioadei paEoptiste (1g40-1g60) gi este cu-noscut qi sub numele de curentul na{ional-popular. Are deci ca tr6sdturi specificesubordonarea literaturii idealurilor nalionale Si sociale ale vremii $ amesteculcu elementele clasiie,accentul pundndu-se pe mesajul social al artei,condifionatistoric qi politic.

Programul revistei ,,Dacia bteraril' poate fi considerat gi un program literarspecific romantismului, deoarece respectl unele dintre trbs[turile generale aleacestui curent:

a) respingerea imitdrii modelelor antice apreciate de clasicism;b) orienturea cdtrefolclor, cdtre istorie Si cdtre naturd;

82 a PREGATTRE ,rrr*r,uU r LrrrRnruna RoMANA . BacaLnunrnr

]ri

U fuq:.::':eanu susline reuni-nidt o limbd ;i o literaturdiillmrrri- general" al literelorr lurc: de r-edere, c[ci se weaitri-r::

"'U literatUra nafiOnal[,

ns ::e"ineasci qi, prin urmare,rl*:ri a Daciei, numai sd fie

)i ,;ritic, o criticd nepdrtini-mu.- Tu'rtodata, Kogdlniceanuurust-;are nu face o literaturda n,ci literaturi originale cuzf*Ior, naturd Si de la vialailrcr r de;yoltarea ;i uniftca-

migi?m note distincte, consti-Merut in numai trei numere

=ame-august), revista a jucattrarece Introduclia are valoareon.

incipale de dezvoltare a lite-

I pentru realizarea unei limbi

te valoarea lor literard, dove-

il prin tematica abordatd (is-d);

ptiste (1840-1860) qi este cu-Are deci ca trdsituri specifice

rciale ale vremii;i umesteculrjul social al artei, condi{ionat

;iderat Ei un program literarJintre tris[turile generale ale

ate de clasicism;naturd;

IREAT

c) tnclinu|ia spre elementele funtastice, spre mituri;d\ diversitutea genurilor gi a speciilor literare.

3. Reprezentan{i ai romantismului romenesc'

cunoscut sub numele de curentul nulional-popular

Scriitorii acestei perioade vor ilustra, de fapt, prin operele lor, tocmai aceste

direcfii, orientindu-se citre tradifii, cdtre trecutul istoric, cbtre frumuselea qi mdre{ia

naturii, spre fantastic qi mitic.

Interesul puqopti;tilor pentru istorie s-a manifestat in diferite domenii temu-

tice qi s-a concretizatin specii literare diverse. Sunt mai intdi incercdrile de epopee

nalionald ale lui Costache Negruzzi ($tefaniada), Ion Heliade-Rddulescu (Mihaida)

sau Dimitrie Bolintineant (Traianida).IonHeliade-Rddulescu are Ei o incercare

de poem sociogonic (Anatolida sau Omul ;ifor{ele), iar meditalia pe tema ruinelor

qi a mormintelor se intdlnegte la Vasile Cdrlova (Ruinurile Tdrgovi;tei), Ion Heli-

ade-Rddules cu (O noapte pe ruinele Tdrgoviqtei) qi Grigore Alexandrescu (Umbra

lui Mircea. La Cozia, Mormintele. La Drdgd;ani, Rdsdritul lunei. La Tismana).

Dimitrie Bolintineanu aborde,azdbaiada qi legenda istoric[ (Legende istorice),

VasileAlecsandri, poemul eroic (Dumbrava Ro;ie; Dan, cdpitan de plai), Costache

Negruzzi, nuvela istoricS (Alexandru Ldpu;neanul), iar Vasile Alecsandri creeazd

specia dramei istorice (Despot-Vodd).

Preocuparea pentra.folclor s-a concretizat in studiile despre literatura popu-

lard ale lui Alecu Russo (Poesia poporald),Vasile Alecsandri (Romdnii ;i poezia

lor) sauin culegerile de folclor, cea mai important[ ftind realizatd de Alecsandri

fcolec{ia Poezii poporale. Balade (Cdntice bdtrdne;ti) adunate ;i tndreptate de

Vasile Alecsandri, apdruti intre 1852-1853, iar apoi volumul Poezii populare ale

romdnilor,1866]. DupS modelul crealiei populare au fost scrise balade fantastice

de Ion Heliade-Rddulescu (Zburdtorul), Dimitrie Bolintineanu (Mihnea;i baba),

Vasile Alecsandri (Baba Ctoanla) sau legende mitologice de Vasile Alecsandri

(Legenda ciocdrliei, Legenda rdndunicdi) qi de Alecu Russo (Piatra Teiului).

Dimitrie Bolintineanu a scris un basm in versuri (Domnul de roud), iar Costache

Negruzzi s-a inspirat din proverbe gi zicdtori (Pdcald 5i Tandald).

Paqoptiqtii au ;i sentimentul naturii, care se manifestd sub forme diverse.

Peisajul este privit ca o stare de spirit de cdtre Ion Heliade-Rddulescu, Grigore

Alexandrescu, Vasile Cdrlova, sau natura este infbliEatb in migcarea ciclicd a ano-

timpurilor, la Vasile Alecsandri.

ideologii literare S 83

I n:r*mine pe Spdn sb

:eea ce ii va gr[bipe cdnd Spdnul

; r,:bitie nes[buitd qi

rc{a1ia dintre cele

al acfiunii, in-t qi puternic,

Ddnild Prepeleac

de Ion Creang[

, Terira;i viziunea despre lume

1. Particularitrfile temei qi ale viziunii despre lume intr-un basm cult

Prin tema unei opere literare se ?nfelege aspectul general din realitate abordatin crea{ia hterard respectivd. Tema aleasd de scriitor este tratatd intr-o anumit[ vi-ziune despre lume, inleleg0nd prin aceasta modul in care scriitorul vede lucrurile,le in{elege gi le interpreteazd, precum qi atitudinea qi opinia lui fa!6 de aspectelerealitdlii infb{igate. Viziunea despre lume sau perspectiva narativi intr-o creafieliterarl epici este, in esenld, obiectivl sau subiectivl, in funcfie de tipul naraliuniiqi al naratorului sau de curentul literar cdruia aceasta ii aparfine, putAnd insd suferianumite nuan!5ri. De pildd, in b'asmul cult, viziunea despre lume porneEte de la oanumiti realitate obiectivi, dar pe parcurs dobdndeqte gi o noti de subiectivitateapar{indnd autorului, ca apoi ac{iunea si treacl in supranatural, in fabulos.

viziunea despre lume, in orice basm, este, aqadar, una fabuloasi, deoarece

sunt prezente multe intdmplbri supranaturale, sdvdrqite de personaje cu insuqiriieqite din comun, qi astfel lumea basmului devine ,,o oglindire a vielii in modurifabuloase" (G. Cdlines cu, Estetic a b asmului).

2. Eviden{ierea unor trislturi specifice care fac posibildincadrarea textului in specia literari basm cult

Acestei specii literare, a basmului cult, i se incadreazd,qi crealia lit erafit DdnildPrepeleac, a lui Ion Creangd, deoarece autorul porneqte de la modelul basmuluipopular, de la care imprumutd unele motive populare (motilul probelor, motiwlconflictului cu diavolul, motivul superiorit6gii mezinului care iese inving[tor etc.),unele elemente de structurb (formula introductivS, formula de incheiere etc.),tipuri de personaje (reale qi fabuloase, reprezentdnd forle ale binelui qi ale r[ului)etc., toate prelucrate intr-o structurb original5 conform viziunii sale. Temele si

Autori canonici 5i ngcanonici - specii ;i curente literare S 105

motivele tipic populare dobf,ndesc o coloratur[ originalX qi subiectivd, semnificaliiproprii, fiind abordate dintr-o perspectiv[ comic6, iar personajele dobdndesc au-

tenticitate qi sunt mai aproape de real.

3.Ilustrarea a patru elemente de structurl, de comp ozilieqi de limbajale textului narativ studiat, semnificative pentru tema qi viziuneadespre lume (acfiuneo conflict, construcfia subiectului, modalitd{i t

de caracterizare a personajelor etc.)

O viziune fabuloasb despre lume, cu puternice note de originalitate, este

prezentd gi in basmul lui Ion Creangd, intitulat ,,Dinill Prepeleac", publicat inrevista ,,Convorbiri literare" la data de 1 martie 1876, qi ea este evidenliat5 printemd, prin intdmpl[rile relatate qi prin intermediul personajelor care participb la

acfiune. Astfel, tema este una specific[ basmului in general, gi anume lupta dintrebine qi rIu, manifestati prin probele pe care le trece protagonistul, care par-

curge drumul de la condilia de om leneg, nepriceput qi neajutorat,laaceeade om

istef gi cu un pronunfat spirit practic.

Ac{iunea basmului este simpli,liniario fiind constituiti din episoade care

se inlinfuie. Deqi incipitul confine formula iniliald specific5 basmului ,,era odatil',autorul ne introduce totuqi inh-un linut obiEnuit, nu fabulos, qi anume un sat oare-

care in care triiau,,doi fra1i insurali".

Cel mare era bogat, iar cel mic era sdrac, singura lui avere fiind doi boi tineriqi frumoEi, dar uneltele ii lipseau qi de aceea le imprumuta mereu de la fratele

sdu. Fratele bogat il sfbtuieqte pdnd la urmd pe D[nil6 s5-9i vOnd[ boii gi sb-Ei

cumpere allii mai mici, iar din diferen{I s5-qi ia un car. Acesta ii ascultd sfatul,

fapt ce constituie intriga, iar desflEurarea acfiunii care-i vrmeazdcuprinde doulpir(i distincte. in prima parte, afl[m cum mergdnd spre tdrg D[ni15 schimbd boiipe car Ei, apoi, in urma altor schimburi succesive, r[mOne in final cu o pungd goalb.

in aceast5 situalie, fratele cel mare ii imprumutdpdndlaurm[, dinnou, boii qi carul,

ca sd aduc6 lemne din pbdure, dar Ddnil6 omoar[ boii, distruge carul gi iqi pierde

toporul. Motivdnd cd boii s-au impotmolit ink-un loc mlXqtinos, ii cere fratelui sluiapa qi pleac[ spre iaz ca sb caute toporul pierdut. lindnd cont de sfatul ironic al

acestuia de a se cdlug[ri, D5ni16 hotdrdqte sd construiasci o m[ndstire pe pajiqtea

de l6ng[ heleqteu.

Cu aceastd hotdrdre incepe a doua parte, care se desfbEoar[ in pddure, 16ng[

heleqteu, cdnd Ddnild incepe sa-qi indeplineascd misiunea, iar dracii din iaz ii cer

sd renun{e la planul s[u. Deoarece el refuzd, i se ofer[ mai intdi un burduf de bivol

105 . PRECAIRE INTENSIVA ' LITTRATURN ROMANA ' BNCNLNUNTNT

:e cele doud personaje, existdn episod edificator asuprai recunoaqte Anei bundtatea,

leleagi zbuciumul: ,,[...] iar6qi nu inlelegi nimic; sunt cuton de reproq: ,,Fiindci tu letot eu sunt de vinb, dacd nurfului,Ana devine, la rdndulsuspinele mele."), ca apoi,ci acesta este ,,muiere ?m_

deznodimflnt, este semni-:i dintre cei doi sofi, pentruven{a lui Ghila determinatacurat qi cinstit. Abia in mo-runcat-o in bra{ele lui Licd,

reflectl

rogresiv, pe parcursul acfi_rcceptare reciproc[, dar ea:nimente iegite din comun.de comunicare, manifes_Anei de a-l convinge sd sei se transformd in crim6 qia altor persoane din afar[-

lon

de Liviu Rebreanu

Tema giviziunea desPre lume

1. Particularitlfile temei qi ale viziunii despre lume intr-un roman obiectiv

Prin tema unei opere literare se inlelege aspectul general din realitate abordat

in crealia literard respectivd. Tema aleasd de scriitor este tratatd intr-o anumitd vi-

ziune despre lume, inlelegand prin aceasta modul in care scriitorul vede lucrurile,

le inlelege qi le interpr eteazi',precum Ei atitudinea qi opinia lui fala de aspectele

realitllii infb{iqate. Viziunea despre lume sau perspectiva narativi intr-o creafie

titerar5 epicl este, in esenf6,obiectivi sau subiectivi, in func{ie de tipul"TttTll

qi al naratorului sau de curentul literar caruia aceasta ii aparline, putand insd sd

sufere anumite nuan{dri.

Viziunea obiectivi este specific[ romanului realist-obiectiv qi ea pomeqte de la

orientarea tematicd, mai ales de natur[ social[, qi continud cu structurarea tradilio-

nal|aconfinutului, la acliune participflnd personaje apartjndnd unor clase qi structuri

sociale diverse. Totodata, tehnica narativi consti in relatarea cronoiogicd a faptelor

prin inlbnluire, printr-o desfSqurare logici a evenimentelor'

2. Evidenfierea unor trls[turi specffice care fac posibil[

incadrareatextuluiincategoriaromanuluiobiectiv

Acestei specii literare, a romanului realist-obiectiv, i se incadreazh gi crea\ra

literard orlon" a lui Liviu Rebreanu, intrucdt acliunea este ancoratd in actualitate'

sunt infrliqate diverse aspecte sociale, personajele sunt tipice, naratorul este om-

niprezent qi omniscient, iar relatarea intimplarilor se face la persoana a III-a, frr6

vreo implicare afectivd a acestuia. Totodata, forma adoptatd este una echilibratS'

punandu-se accent pe exactitatea exprimSrii 9i pe verosimilitatea intamplarilor'

Autori canonici 5i necanonici - specii ;i curente literare S 127

___,--*A&, ;&iu"&%'

3' rlustrarea a patru elemente de structuri, de comp ozilieqi de limbajalp textului narativ studiat, semnificative pentru tema qi viziuneadespre lume (ac{iune, conflict, construc,tia subiecturui, modaritrfide caracterizare a personajelor)

o viziune obiectivd despre rume este prezentitqi in romanul ,rlon, al rui LiviuRebreanii' apdrutin anul 1g20 gi scns pe durataa qapte ani, Ei ea este evidenriatdprin temd, prin ucliune, prin stractara,reu scesteia

s.i prin intermediul persona_jelor care participd la ocliune.Mai intdi se observb cd, in spirit rearist-obiectiv, Rebre anu realizeaza prin

aceast[ scriere o monografie a satului transilvlnean de la inceputul secoluluial XX-lea ;i, de aceea, romanul are dour teme: prima este rupta ldranalai pentrupdmfrnt intr-o societate in care singura mdsurb a valorii omului este averea, iar adoua o constituie lupta intelectuutitdyii ardelene pentru libertate ;i emanciparena(ionald.

I a inceput, romanul s-a intitulat ,rzestrear',iar apoi autorul a optat pentru titlul,rron", numele personajului principal. Romanul are dou6 p64i: ,,Glasut pdmdn-ta lu i' qi,, G l as u l iu b irii " (cuprinzdndfi ecare cdte sa s e,,.rp". rin qapte capitole),deoarece in sufletul personajului se dd o ruptb sfaqietoare int.",r.uoiu o. pa-#iqi iubirea sinceri gi pdtimagd pentru Florica.

Acfiunea romanului se petrece pe doui pranuri narative care se intersec,teazil. Primul plan narativ cuprinde qi incipitul romanului , aflatin capitolul Iintitulat,,inceputul", care prezinta drumurpana n pripas ,i ,".""i."il;;.;;;horei satului la care participa intreaga colectivitate. Acest plan narativil are in cen-trul intamplirilor pe Ion al Glanetaqului, care o iubegte pe Florica, dar, aceasta fiinds[rac6, el se cisitoregte cuAna, fata lui vasile Baciu, unul dinhe bogdtanii satului,qezdndcd astfel va sc6pa de slrdcie. Tratatdcu brutalitate atdt de so!, cdt gi de tatb,Ana se spdnzurd gi in acest timp ii moare qi copilul, ceea ce il nemurlumeqte pe Ion,acesta ctezdndcd iqi va pierde averea dobdnditd de la vasile Baciu. Florica se cx-sitoregte cu George Bulbuc, feciorul unui alt bogatag al satului, dar Ion o iubeqteinc6, incearcd si revinb la ea, insb este prins de George qi ucis.

Al doilea plan narativ este mai pufin dramatic qiprezintdscene din viala defamilie a intelectualitSlii rurale qi din tdrgul ardelean. Aici sunt prezente familiileinv[lxtoruluizahaiaHerdelea gi cea a preotului Belciug. At6t familia inv[litorului,cdt qi preotul se implic[ in problemele ldranilor qi oe aici apar unele neinfelegeriintre cei doi intelectuali ai satului. De aceea se duqmdnesc, se insulti, se ameninfd,

128 t PRrcmRr tNTENStvA. LrrEnATunq novAwA. BACALAUREAT