Mimi Dumitrache Dorica Boltagu Nicolae

Limba si literatura romanat

- ghid complet pentru Bacalaureat -

rAJBookletBucuregta,2017

CUPRINSrclTruNr TEoRETTGE

TESTUL 1 Sll liricd simbolisti; Slll ldeologia promovatd de Dacia literard " """""'38TESTUL 2 Sll text liric; Slll Caracterizarea unui personaj dintr-un basm studiat (Harap-Alb) """"40

TESTUL 3 Sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje dintr-un basm studiat (Harap-Alb - Sp6nul) """""""42TESTUL 4 Sll liricd eminesciand; Slll Construclia personajului intr-o nuveld (A/toara cu noroc, de loan Slavici - Ghite) .....""'44

TESTUL 5 Sll text liric; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-o nuveld studiatd (Moara cu noroc, de loan Slavici sau

TESTUL 6 Sll text dramatic; Slll construclia personajului intr-un roman de L. Rebreanu (personaiul lon) ........"........."'.".""'48

TESTUL 7 Sll liricd simbolistd; Slll Relalia dintre doud personaje intr-un roman modern subiectiv (ultima noapte de dragoste,

intaia noapte de rdzboi, de Camil Petrescu sau Maitreyi,de Mircea Eliade) """"""50

TESTUL g Sll liricd neomodernistd; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman de G. Cdlinescu (Enigma otiliei) """""52

TESTUL 9 Sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje intr-un roman de G. Cdlinescu (Otilia 9i Felix) """""54

TESTUL 10 Sll text dramatic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman de M. Sadoveanu (Baltagul) ......""""""""""56

TESTUL 11 Sll liricd modernistd; slll construclia personajului intr-un roman de M. Sadoveanu (vitoria Lipan) ..'.'.'....""""""58

TESTUL 12 Sll text dramatic; slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman postbelic (Moromefii, de Marin Preda) '.""""'60

TESTUL 13 Sll liricd tradilionalistd; slll construclia personajului intr-un roman de Marin Preda (llie Moromete) ...........'....""'62

TESTUL 14 Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-un text liric romantic (Luceafdrut, de Mihai Eminescu) ...'.."""'64

TESTUL 15 Sll prozd romanticd; Slll Direclia modernista promovatd de Eugen Lovinescu, prin referire la un text studiat .......'.""'66

TESTU L 1 6 Sll text epic; slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text dramatic postbelic (tona, de Marin sorescu) ......'." " " "68

TESTUL 17 Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-o comedie (O scrisoare pierdutd, de l. L. Caragiale) ...""""""'70

TESTUL 18 Sll text epic; Slll Construclia personajului intr-o comedie de l, L. Caragiale (Zoe Trahanache) """"'72

TESTUL 1g* Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume inir-un roman apa(in6nd perioadei postbelice, scris intre anii 1960

TESTUL 21 Sll liricd modernistd; Slll Condilia femeiiintr-un roman interbelic (Enigma Otitiei) .........' """"""""'78TESTUL 22 Sll text epic; Slll Tema si viziunea despre lume intr-un text liric interbelic (Flori de mucigai, de T. Arghezi,

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, deL. Blaga, iestament, de TudorArghezi sau Riga Crypto si lapona Enigel,de l. Barbu) "'80

TESTUL 23 Sll text epic; SlllArgumentarea apartenenlei la simbolism a unui text liric (Plumb, de G. Bacovia) '.....""""""""'82

TESTUL 24 Sl lirica romantica; slll Drama omului modern in dramaturgia postbelicd (tona, de Marin Sorescu) .......'......."""'84

TESTUL 25 Sll text dramatic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text liric (odd (in metru antic), de M' Eminescu) ..""'86

TESTUL 26 Sll liricd romanticd; Slll Condilia intelectualuluiintr-un roman ($tefan Gheorghidiu) "" """"""""'88TESTUL 27 Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-un roman al experienlei (Maitreyi, de M. Eliade) .""""" """'90

TESTUL 2g Sll liricd simbolistd; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-un roman (/on, de Liviu Rebreanu) """'92

TESTUL 2g Sll liricd tradilionalistd; slll Relatia dintre doud personaje intr-o nuveld (Moara cu noroc, de l. slavici) ..'.""""""94

TESTUL 30 Sll text dramatic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-un text poetic studiat din opera lui Nichita Stdnescu

TESTUL 31 Sll text epic; slll Relalia dintre doui personaje intr-un text dramatic (o scrisoare pierdutd, de l.L. caragiale) '."'98

TESTUL 32* Sll text liric; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman scris dupd 1980 (Femeia in rogu) ""'100

TESTUL 33 Sll text liric; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un roman apa(indnd lui Camil Petrescu (Patul lui Procust) """102

TESTUL 34* Sll text epic; Slll Construclia personajului intr-o dramd studiatd (Megterut Manole, de L. Blaga) ""'104

TESTUL 35 Sll text epic (document); slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text narativ apa(inand lui M. Sadoveanu (Hanu

TESTUL36SII textepic; SlllTemagi viziuneadesprelumeintr-untextpoetictradilionalist (Aci sosi pevremuride lonPillat)."108

TESTUL 37 Sll text dramatic; SIll Tema gi viziunea despre lume intr-un basm cult aparlin6nd lui lon Creangd (Harap-Alb) ....."110

TESTUL 3g Sll liricd simbolistd; slll Relalia dintre doud personaje intr-un roman apa(inand lui Liviu Rebreanu (lon 9i George) '112

TESTUL 3g* Sll text liric; slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text apa(inand perioadei prelungiri ale romantismului 9i

TESTUL 40 Sll text epic; Slll Prezentarea unei arte poetice moderniste (Joc secund, de lon Barbu) ................1 16

TESTUL 41 Sll liricd romanticd; Slll Modernismul lovinescian aplicat pe un text narativ, poetic sau dramatic ...........................11gTESTUL 42 Sll text dramatic; Slll Relalia intre doud personaje intr-un text de M. Sadoveanu ............... .............120TESTUL 43 Sll liricd modernistS; Slll Relalia dintre incipit si final intr-un text narativ studiat, la alegere .............122TESTUL 44 sll text epic; SIll ldeologia promovatd de revista Dacia literard ............124TEsruL 45 sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje intr-un roman de M. preda ...".............126TESTUL 46 Sll text dramatic; Slll Construclia personajului intr-un roman al experienlei ............12gTESTUL 47 Sll liricd modernistd; Slll Tema si viziunea despre lume intr-un roman psihologic studiat ..............130TESTUL 48 Sll liricd neomodernistd; Slll Condilia femeii intr-un roman interbelic studiat ...........132TESTUL 49 sll text dramatic; slll rema iubirii intr-un text narativ studiat ..............134TESTUL 50 Slltext liric; Slll Condilia intelectualului intr-un roman postbelic studiat ..........,.......136TESTUL 51 Slltext liric;Slll Condilia omului modern intr-o dramd apa(indnd luiMarin Sorescu .....................138TESTUL 52 sll liricd eminesciand; slll condilia femeiiintr-o comedie studiatd .....140TESTUL 53 Sll text dramatic; Slll Tema si viziunea despre lume intr-un text narativ realist interbelic ..............,.. ....................142TESTUL 54 Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-un text poetic interbelic ............144TESTUL 55 Sll text epic; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-o artd poeticd interbelicd .........146TESTUL 56 sll text dramatic; Slll construclia unui personaj intr-un roman postbelic ................. ......................14gTESTUL 57 Sll text epic; SlllTema gi viziunea despre lume intr-un text poetic studiat la clasd ........................,150TESTUL 58 sll text epic; slll rema iubirii intr-un text poetic studiat la clasd .......".1s2TESTUL 59 Sll text dramatic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text epiciliric/dramatic din perioada pagoptistd .......154TESTUL 60 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-o artd poeticd interbelicd .........156TESTUL 61 Sll text liric; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-o nuvelS fantastica ............... .....1SgTESTUL 62* Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text poetic din perioada prelungiri ale romantismului si

TESTUL 63 Sll text dramatic; Slll Construcfia unui personaj intr-un text narativ de M. Sadoveanu ............. ..........................162TESTUL 64 Sll text liric; Slll Relafia dintre doud personaje intr-un roman al experienlei .............164TESTUL 65* Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman scris intre anii 1960 9i 1g80 ..............................166TESTUL 66 Sll text epic; Slll Doud tiplogii feminine din doud romane din perioada postbelici studiate Ia clasd, prin raportare

TESTUL 67 Sll text liric; Slll Relalia dintre dou6 personaje dintr-un roman interbelic ................. .......................1T0TESTUL 68* Sll text liric; Slll Construclia unui personaj intr-un roman scris dupd 1g80 ............ .......................112TESTUL 69* Slltext dramatic; Slll Particularitdlile de construclie a personajului intr-un roman scris intre anii 1960 gi lgg1 .114TESTUL 70 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text poetic postbelic ............176TESTUL 71 Sll text liric; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un basm cult .......17gTESTUL 72 Sll text liric; Slll Rela[ia dintre doud personaje dintr-un roman psihologic studiat .........................ig0TESTUL 73 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text poetic interbelic ............1g2TESTUL 74 Sll text dramatic; Slll TParticularitdlile de construclie a personajului intr-un text narativ apa(in6nd lui L. Rebreanu,

TESTUL 75 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman studiat la clasd, apa(in6nd perioadei postbelice 1g6TESTUL 76 Sll text liric; Slll Particularitdtile de constructie a unui personaj dintr-un text dramatic ...................1ggTESTUL 77 Slltext liric; Slll Particularitdlile unui text narativ studiat, apartin6nd prozei realiste .......................190TESTUL 78 Sll text epic; Slll Particularitdli ale unui text poetic apa(inAnd lui Mihai Eminescu .......................1,gZTESTUL 79 Sll text epic; Slll Slll Rolul criticii literare, pornind de la una dintre orientdrile critice impuse de Titu Maiorescu sau

TESTUL 80 Sll text liric; Slll ParticularitSlile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apa(in6nd perioadei

NOTA!Testele pot fi lucrate atdt de elevii de la profilul real, cat gi de cei de la profilul umanist,exceptie ficdnd subiectul al lll'lea al testelor notate cu asterisc, care se adreseazi exclusivelevilor de la profilul umanist.

"98TESTUL 1 Sll liricS simbolistS; Slll ldeologia promovatS de Dacia literard "" " r

TESTUL 2 Sll text liric; Slll Caracterizarea unui personaj dintr-un basm studiat (Harap-Alb) ""'200

TESTUL 3 Sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje dintr-un basm studiat (Harap-Alb - Spanul) """"""202

TESTUL 4 sll liricd eminesciand; Slll construclia personajului intr-o nuveli (Moara cu noroc. de loan Slavici - Ghitd) " ""'204

TESTUL 5 Sll text liric; Slll Tema 9i viziunea despre lume intr-o nuveld studiald (Moara cu noroc' de loan Slavici sau

TESTUL 6 Sll text dramatic; slll construclia personajului intr-un roman de L. Rebreanu (personajul lon) " """" """""""'210

TESTUL 7 Sll liricd simbolistd; slll Relalia dintre douS personaje intr-un roman modern subiectiv (lJltima noapte de dragoste,

intyia noapte de rdzboi,de Camil Petrescu "uu

Uiiir",yi,de Mircea Eliade) """""212

TESTUL g sll lirica neomodernistd; Slll rema 9i viziunea despre lume intr-un roman de G. cdlinescu (Enigma otiliei) """"216

TESTUL 9 Sll text liric; Slll Relalia dintre doud personaje intr-un roman de G. Cdlinescu (Otilia 9i Felix) "" "'218

TESTUL 10 Sll text dramatic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman de M. Sadoveanu (Baltagul) """"""""""""220

TESTUL 11 Sll liricd modernistd; Slll construclia personajului intr-un roman de M. Sadoveanu (Vitoria Lipan) " """ """""'222

TESTUL 12 Sll text dramatic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un roman postbelic (Moromelii, de Marin Preda) """"'224

TESTUL 13 Sll liricd tradi[ionalistd; slll constructia personajului intr-un roman de Marin Preda (llie Moromete) "" "" " """227

TESTUL 14 Sll text epic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un text liric romantic (Luceafdrut, de Mihai Eminescu) """""'229

TESTUL 15 Sll proza romanticd; Slll Direclia modernistd promovatd de E. Lovinescu, prin referire la un text sludial (ultima noapte

TESTUL 16 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un text dramatic postbelic (tona, de Marin Sorescu) "-"""""'234

TESTUL 17 Sll text epic; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-o comedie (o scrisoare pierdutd, de l. L Caragiale) """" ""'236

TESTUL 1g Sll text epic; Slll Construcfia personajului intr-o cornedie de l. L. Caragiale (ZoeTrahanache) ""239

TESTUL 1g* Sll text epic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un roman apa(inand perioadei postbelice, scris intre anii 1960

TESTUL 21 Sll lirica modernistd; slll condilia femeii intr-un roman interbelic (Enigma otiliei) """"" " " """'245

TESTUL 22 Sll text epic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un text liric interbelic (Flori de mucigai, de T' Arghezi'

Eu nu stivesc corola de minuni a tumii, der-. araga, Rrga crypto 9i tapona Eniget,de l Barbu' sau Testamenf' de TudorArghezi) 247

TESTUL 23 Sll text epic; slll Argumentarea apartenenlei la simbolism a unui text liic (Plumb, de G' Bacovia) """""""""" 252

TESTUL 24 Sl liricd romanticd; slll Drama omului modern in dramaturgia postbelica (lona' de Marin Sorescu) """" """" "253

TESTUL 25 Sll text dramatic; Slllrema gi viziunea despre lume intr-un text liric (ode $n metru antic), de M' Eminescu) ""255

TESTUL 26 sll liricd romanticd; Slll Condilia intelectualuluiintr-un roman ($tefan Gheorghidiu) """"""."""'-257

TESTUL 27 Sll text epic; slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman al experientei (Maitreyi, de M' Eliade) " "" " ".'259

TESTUL 2g Sll liricS simbolistd; Slll Tema si viziunea despre lume intr-un roman (/on' de Liviu Rebreanu) """""""""" """261

TESTUL 2g Sll iiricd tradilionalistd; slll Relafia dintre doud personaje intr-o nuveld (Moara cu noroc, de I' Slavici) """ """'263

TESTUL 30 Sll text dramatic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un text poetic studiat din opera lui Nichita stSnescu

TESTUL 31 sll text epic; Slll Relalia dintre doui personaje intr-un text dramatic (o scrisoare pierdutd, de I'L' caragiale) "'266

TESTUL 32* SII text liric; Slll Tema gi viziunea despre lume intr-un roman scris dupd 1980 (Femeia in rogu) ""'268

TESTUL 33 Sll text liric; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un roman apa(inand lui camil Petrescu (Patul lui Procust) "" '270

TESTUL 34* sll text epic; slll construclia personajuluiintr-o dramd studiati (Meqterut Manole, de L' Blaga) " "" """"""""'271

TESTUL 35 Sll text epic (document); slll rema gi viziunea despre lume intr-un text narativ apa(inand lui M Sadoveaou (Hanu

TESTUL 36 slt text epic; slll rema gi viziunea despre rume intr-un text poetic tradilionalist (Aci sosi pe vremuri' de lon Pillat) "275

TESTUL 37 Sll text dramaiic; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un basm cult apa(in6nd lui lon creangEr (Harap-Alb) ""'-'277

TESTUL 3g Sll lirica simbolistS; slll Relalia dintre doud personaje intr-un roman apa(inind lui Liviu Rebreanu (lon 9i George) '278

TESTUL 3g* Sll text liric; Slll rema gi viziunea despre lume intr-un text apa(indnd perioadei prelungiri ale romantismului 9i

TESTUL 40 Sll text epic; Slll Prezentarea unei ade poetice moderniste (Joc secund, de lon Barbu) """""""""'282

cURENTE LITERARE RoMANE$TI ir.r corurExr EURopEAN

UMANISMUL EUROPEAN

Etapaculturalddenumitdumanismestestr6nslegatdo

Reprezentan!i. pune in centrul preocupdrilor omul gi valorile sale;. datorati dezvoltdrii burgheziei gi oragelor, aceastd noud

concep[ie se desprinde de cenzura puternicd a bisericii,iar cdrturarul nu mai este, ca in Evul Mediu, doar clericul,ci laicul;

. crede in libertatea, perfectibilitatea gi demnitatea omului,capabil de a descoperi adevirurile despre sine gi desprelume;

. accentul cade pe ratiune;

. idealul umanist esle lJomo lJniversale, personalitateacreatoare capabild sd se afirme in mai multe domenii, sifie simultan savant, muzician, poet, matematician, pictor(una dintre aceste personalitd[ifiind Leonardo da Vinci).

Italia: Dante Alighieri, Francesco petrarca,Giovanni Boccaccio, Ludovico Ariosto,Michelangelo Buonarroti, Niccolo Machiavelli:Fran[a: Frangois Rabelais, Michel de Montaigne,Pierre de Ronsard;Anglia: Francis Bacon, Thomas Morus,William Shakespeare;Jirile de Jos: Erasmus din Rotterdam;Spania: Miguel de Cervantes, Luis de G6ngora yArgote, Lope de Vega, pedro Calder6n Oe ta Baica;La noi: Nicolaus Olahus, Nicolae Milescu Sp6tarul,Grigore Ureche, Miron Costin, lon Neculce,Dimitrie Cantemir.

!LUMINISMUL

lluminismulesteuncurentideologicaiculturalcareSemanifestdi,

!::r,l:::'!y^?:::!,::::i*yyt::t11991'prin iluminism se.pre_tunsesc ideire renascentiste, cu accent pe imporran[arafiuniiin cunoagtere gi pe emanciparea oameniror prin curiuri.

. are un pronunldt caracter laic Ai anticlerical;

. accentul cade pe valorile ratiunii;

. militeazd pentru eliberarea spiritului de orice prejudecatd;'pledeazd pentru iluminarea maselor popurare, pentru emanciparea

poporului prin culturd;. acordd interes libertd[ilor spirituale gi na[ionale;. are caracter antifeudal gi antidespotic;. apeleazd adesea la ironie, satird;' condamnd orice formd de violenld, fiind acceptatd doar dezbaterea

de idei.

Franfa: Denis Diderot, Jean le RondD'Alembert, Jean-Jacques Rousseau,Voltaire, Montesquieu;Anglia: Jonathan Swift, Daniel Defoe;Germania: G. E. Lessing, JohannWolfgang Goethe, lmmanuel Kant;!-a noi: Samuil Micu, petru Maior, DinicuGolescu, loan Budai-Deleanu, Gheorghe$incai.

6 Limba;i literatura romAnd. Chid comptet pentru Bacalaureat

ROMANTISMUL

Rouarunsuul EURoPEAN

curentliterardezvoltatinEuropaIasfAr9itulsecoluluial XVlll-lea giin primele decenii ale secolului al XIX-lea, apSrut ca o reaclie impotriva clasicismului'

Reprezentan!iCaracteristiciGermania: Heinrich Heine, Friedrich von Schiller,

Friedrich Holderlin, August Wilhelm 9i Friedrich

Schlegel (fra{i)Rusia: Mihail LermontovAnglia: Percy Bysshe Shelley, George Gordon Byron,

Wiliiam Wordsworth, Samuel Taylor Coleridge

Franla: Victor Hugo, Alphonse de Lamartine

Italia: Giacomo LeoPardi

La noi: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie

Bolintineanu, Barbu $tefinescu Delavrancea

obiectivitdtii 9i imitatiei;. domeniile de crealie predilecte: lirica 9i drama;. revalorificarea afectivitdtii;. reasezarea euluiin centrul lumii;. trecerea de la ralional spre zonele tainice ale

sufletului;. cultivarea tainei, tenebrelor, demonicului;. predilec[ia pentru mit 9i simbol;. surse de inspiralie: folclorul, istoria, natura;. contemplarea spaliului cosmic (infinit);. respingerea prezentuluifad 9i decadent (romanticii

cautd universuri compensatorii: fie se intorc spre

trecut, mai cu seami spre Evul Mediu, fie se cufundd

in lumea visului, a reveriei 9i a iubirii);. cultivarea stdrilor de melancolie, nostalgie, suferin[d,

dar gi a ironiei;. apetenla pentru solitudine (eroii romantici sunt nigte

mari singuratici);. prezenla figurilor tutelare: titanul, geniul, profetul,

regele, demonul gi ingerul'. la nivel stilistic, se observd folosirea frecventi a

antitezei.

. afirmarea originalitd[ii 9i a libertdlii de creatie; reactie

impotriva ierirhiei genurilor 9i a doctrinelor clasice ale

RorulurtsmuL RoMANESc

subformaunuiromantismcaremilitainprimulr6nd

pentru constituirea un"i iit"rrturi originate, i^ "rrf

se regdseau 9i elemente clasice' ":::,TT:t:::::;19-TIffi;:,:,:;i:ifi; iir,J,

"i.,rl,J"i"rl, Jria cu epoca uriretoare, a Junimii ei a marilor autori din a doua jumdtate

a secolului alXlX-lea

Caracteristici. valorificarea elementului nalional (folclor, naturi, istorie);

. caracterul militant (crlatia rrtirti.a este subordonata idealurilor nalionale 9i sociale ale epocii; se urmdrea

mobil izarea publ iculu i cititor pentru realizarea acestor idealu ri) ;

. caracter retoric (oecurge Jin'dimensiunea lui militanti, stilul retoric fiind o modalitate de persuasiune);

. eclectismul stilistic (romantismul romanesc, de la scriitorii pagoptigti 9i pand la Eminescu, gi-a integrat anumite

aspecte gi trisdturi particulare ale clasicismului, acest ameslec de clasicism gi romantism fiind, dupi unii istorici

literari, o caracteristicd a romantismului ldrziu, numit gi romantismul Biedermeier).

Noliuni teoretice 7

Particularitifi ale prozei romantice

' prezenta unui narator implicat afectiv, ce renunld uneori (aga cum se intampli in prozafantasticd) Ia atributulomniscien[ei;

'actiune bogata in intAmpldri neobignuite gl rdsturndri de situalie spectaculoase, legate cel mai adesea deascensiunea gi pribugirea unor personaje;

'personaje exceptionale, inzestrate cu calitd[i sau defecte iegite din comun;' cultivarea pitorescului (pitoresc este ceea ce place ochiului, ceea ce e singulal neobignuit);'intrebuintarea frecventd a antitezei, atAt ca procedeu compozi[ional, cAt gi-ca mijloc dL caracterizare a

personajelor);. limbaj care mizeazd pe expresivitate, bogat in figuri de stil;' interes manifestat fatd de specii cum ar fi nuvela istoricd gi romanul istoric, nuvela fantasticd gi romanul

fantastic, memoriile de cildtorie.

Teme gi motive romantice in poezia eminesciani. Tema naturii gi a iubirii:

Motive: lacul, marea, lzvorul, codrul, stelele, luceafdrul, noaptea, ,,sara-n asfinlit", teiul, nufdrul, intAlnireaindrdgosti[ilor, chemarea iubitei, agteptarea infriguratd, nostalgia, dorul, femeia-inger gifemeia-demon, voluptatea suferin[ei.

. Tema (supratema) timpuluiMotive: inserarea, trecerea inexorabild a timpului, momentulgenezei gi al extincliei universului, istoria,epocile vechi sau mitice ale lumii gi ale istoriei na[ionale (Dacii, Egiptui antic, Evul Mediu g.a.), timpulsacrual iubirii, timpul cosmic (al Luceafdrului) gi timpul umanterestru.

. Tematica filosoficiMotive: cdldtoria cosmicd, geniul (cu ipostazele:,,bdtrdnul dascdl" din Scrisoarea /, t6ndrul voievod, Luceafdrul,indrdgostitul ,,cufundat in stele", magul, profetul, regele, ,,impdratul gi proletarul"), condi[ia ,rrne, ,iata

"avis, via{a ca teatru.

REALISMUL

Afost un curent literar gi artistic care a inceput sd se manifeste spre sfdrgitul primeijumitdli a secolului ,f XX-leu,ca o reac[ie impotriva romantismului.

Caracteristici Reprezentan!i

l. reconstruiegte la nivelfictional o lume in toatd

I complexitatea ei, infa[igeazd un tablou c6t maicuprinzdtor al vietii sociale, cu toate clasele sale;

. este o literaturi bazatd pe mlmesis, adicd pereprezentarea verosimild a realitd[ii;

. teme specifice: goana dupd inavutire, cisdtoria,familia;

. personajele sunt oameni obignuiti, apa(inAnd tuturormediilor sociale;

. personajele sunt reprezentative pentru o tipologiemorald (avarul, arivistul, fata bdtr6n6, tdndrulinformare etc.), dar mai cu seamd pentru o categoriesociald ([drdnimea, burghezia);

. in caracterizarea acestor personaje se folosegtetehnica detaliului, a amdnuntului semnificativ;

. se remarcd interesul pentru psihologia personajelor(se intrebu in \eazd analiza psi holog icd);

. apare principiul obiectivitdlii (autorul realist arepreten[ia de a infdtiga realitatea aga cum este, fdrds-o idealizeze, dar gi fdrd s-o caricaturizeze);

. naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient giomniprezent, adesea obiectiv.

Franla: Stendhal, Honor6 de Balzac, Gustave Flaubert,Guy de MaupassantRusia: N. V. Gogol, l. S. Turgheniev,L. N. Tolstoi, F. M. Dostoievski, A. p. CehovAnglia: Charles Dickens, W. M. Thackeray

Limba 5i literotura romand. Ahid compLet pentru Bacalaureat

Realtstvtuu RonrtANesc

in cultura rom6nd, viziunea realisti se regdsegte. la prozatorii secolului al XIX-lea - loan Slavici (romanul ,,Mara", nuvela realist-psihologicd ',Moara

cu norod')'

l.L. Caragiale (nuvelele, schilele, dar gi comediile). in prima jumdtate a secolului'al )fi-lei (Liviu Rebreanu - realismul de inspiralie rurald in ,,lon"qi ,,Rdscoala"

realismul psihologic in ,,pidurea spanzura!ilo/', G. Cdlinescu - realismul balzacian, de inspiratie citadin6 -,,Enigma Otiliei') 9l in a doua jumdiate, in perioada postbelicd (Marin Preda - ,,Morome[ii")

SIMBOLISMUL

Reprezentanfi

Franla:. Paul verlaine . Arthur Rimbaud . St6phane Mallarm6 ' Jean Mor6as

La noi:. Alexandru Macedonski . George Bacovia ' lon Minulescu ' $tefan Peticd ' Dimitrie Anghel

o,"ti.i,n"t'i,nuolismuluiafostpoetulAlexandruMacedonski.ldeilesaleestetice sunt expuse in cAteva articole, in care se teoretizeazd poetica simbolistS: O""p'".1-?,?i'^:f:^?1"iJ1.t^t"9h

cultivarea muzicalitd[ii: ,,arta versurilor nu este nici mai mult nici mai pulin decat arta muzicii"; sugestia, inefabilul:

,,poezia convinge pentru cd tot ce este frumos ni se impune fdrd ca nimeni sd-gi dea seama in ce mod 9i pentru

ce,,: poezia viitorului(1gg2) - veritabil manifest simbolist. Poezia lui Macedonski este, insd, la confluenta a douS

mari curente: romantism 9i simbolism ,:r^-^+.....poet, prozator gi dramaturg, lon Minulescu a jucat un rol insemnat in impunerea 9i popularizarea literaturii

simboliste. opera sa cuprinde-mai multe volume de versuri, de o muzicalitate deosebitd'

Un alt nume important al simbolismului romdnesc este George Bacovia, care scrie in primele decenii ale

luluialXlX-lea,careac!ieimpotrivanaturalismuluigiacultuluiexagerat pentru formd al parnasianismului. Odatd cu simbolismulincepe, in plan european, poezia moderna'

Caracteristici. preferinta pentru simboluri

Atenlie! Nu simbotismul descoperd virtulile expresive ete simbotului. Acesta esfe o modatitate de cunoagtere gi

de expresie a poelilor dintotdeauna. Romanticii,'de exemplu, sunt, la rltndut lor, mari iubitori de simboluri'

. corespondenlele: acestea sunt, de fapt, o exprimare a unor echivalen[e care se stabilesc intre stdri interioare

(trdiri, senzalii, sentimente) gi anumite elemente exterioare, din naturd, din realitatea inconjurdtoare;

. simboligtii au cultivat programatic un gen de corespondenle intre tipuri diferite de senzalii numite sinestezii: unui

anumit sunet ii corespunde un parfum sau o culoare, iar asocierea aceasta se face spontan in con$tiinta poetului;

i. pentru simboligti, poeziaeste o artd a sugestiei. A numi un lucru, spuneau acegti primi poeli moderni' inseamnd a-i

I rdoi misterul: ,,a-l suqera, iatd visul!" (st6phane Mallarm6). De aceea, folosesc asocialii insolite, suprimd unul dintre

I teimeni cand iotoseJc comparalia, preferd exprimdrile eliptice, incantaliile etc'

. muzicalitatea versurilor;

. simbolismu I creeazd poezie in vers liber, renun!6nd la rigorile versificatiei;

. temele favorite ale poeziei simboliste: nevrozele, descompunerea universului, decadenla, disolutia materiei, bolile'

parfumul, florile legate intotdeauna de mister gi moarte, muzica viorilor gi a clavecinului, obsesia mo(ii, stdrile de

angoasd, depresia, spleen-ul (stare nemotivlta oe melancolie, manifestatd prin plictiseala 9i dezgust fald de

orile), disoluiia sentimentelor, oraqul neurastenizant 9i noroios, culorile cenuqii' terne'

Noliuni teoretice

MODERNISMUL

Esteotendint5generaldcaresemanifestdinIiteraturagiartauniversald,incep6nddinadmalXlX-lea 9i p6nd dupd al Doilea Rdzboi Mondial, cAnd va fi continuati de postmodernirr. in po"ri", rl ."r.il"racd anulde nagtere alliriciimoderne este 1857, c6nd Charles Baudelaire publicd Ftorile rdului.

.sedefinegteinopozitiecutradi[iacareapdrdunanumeidealdefrumuse[en".@modernismul insemndnd nout, schimbarea, diferenla;

'ruptura de traditie gi, adesea, revolta impotriva mogtenirii cregtine;'artistul modern cautd,,caracterulfrumosuluiactual", tocmaide aceea accentul cade pe originalitate;' instaurarea artificialuluigi eliminarea naturalului: referin[ele noilor artigti sunt la lumea marilor orage, la epocatehnicii;

. arta este un construct al imaginaliei;'inaderenla la real, respingerea dispre[uitoare a lumii reale, de-realizarearealului (Hugo Friedrich): arta are

capacitatea de a crea o lume noud care nu mai urmeazd legile lumii obignuite;'indiferen(a fald de gustul publicului comun (numitd de Hugo Friedrich ,,pldcerea aristocraticd de a displdcea,,:

autorul modernist se adreseazd unei elite, unor,,ini!ia[i,,.

' transformarea negativului, a urdtului intr-o categorie esteticd - estetica ur1tului;'estetica modernd ,,dd un sentiment de instrdinare, de mrsfergi, in cele din urmd, de nefericire,,(Baudelalre),

cultivAnd un frumos in acelagitimp infernal gi divin;' se descoperd analogii gi legiturl noi, cum ar fi cea intre poezie gi matematic it (vezi poezia lui lon Barbu), ceea

ce duce la ermetizarea poeziei;

' predileclia pentru poezia de cunoagtere gi preferinla pentru artele poetice;'existd o disonan!5 intre formd gi con[inut, ceea ce genereazd ambiguitate, aparentd incoeren{d, tensiuni

nerezolvate etc.;

'teoria magiei limbajuluigi a fanteziei, cultivati mai ales de citre adeplii,,poeziei pure", printre care se numdrdMallarm6 gi, la noi, lon Barbu;

' pringiliulfantezieidictatoriale - poetul modernist nu mai ,,redd"l,,exprimd", ciigi propune sd creeze universuriposibile;

'poezia modernd sebazeazd pe metaford, de aceea a fost numitd ,,poezia metaforei"; metafora este constituitddin aldturdri gocante, aparent incompatibile;

. transfigurarea realului;',,noul limbaj" caracterizat prin: ambiguitate, limbaj metaforic, sintaxS elipticd sau contorsionatd, dislocare topicd,

preferin{d pentru versul alb.

Modernismul poetic rominesc

'perioada interbelici: poeliiTudorArghezi, lon Barbu, Lucian Blaga, criticul literar Eugen Lovinescu' perioada postbelici: neomodernismul genera[iei '60 (Nichita stdnescu)

Romanul modernist (de analizi): Mircea Eliade, Camil petrescu

Romanul de analizd s-a impus in literatura secolului al XX-lea ca o reaclie impotriva romanului de tip obiectiuProzatorii acestui secol (influenlali de psihologia 9i filosofia epocii) s-au aritat'preocupali de analiza'.tarifoiO"congtiinld gi au respins convenliile prozei realisle (mai ales prezen[a naratorului omniscieni;, afirm6nd cd acesteagenereazd o evidentd lipsd de autenticitate.

10 Limba 5i literatura romdnd. Ghid complet pentru Bocaloureat

Particularititi. pr"*"1"

"*rt""rhrWersonaj, care relateazdla persoana lgi nu maideline atributele omniscienteigiomnipotentei

(naratiune cu focalizare internd);. ordinea evenimentelor nu mai este cronologic5;. nu mai conteazd lumea gi faptele, ci individ-ul gi interioritatea, memoria lui; deplasarea de accent de la actiunea

'_r_-'-, -_ - -

| il;rr;tjl, ui"t, interioari a personajetor 9i oe Ia crealie laanalizd (in acceplia datd acestor termeni de G'

I tnraileanu;i . --^.^ ri^^i.

. crealiile au caracterul unor ,,opere deschise".

itutailgdilu,.| ,.

l. conflictul este, de obicei, psihologic; conflictul exterior are o importanld secundard sau poate lipsi;

i. plir""rr"re 1oe reguta inietectuiti; au o viald sufleteascd de o mare bogdlie 9i complexitate, se confruntd cu

i ;;ffi#o-"'"ioi, il"rat sau existenliat 9i igi anatizeazd permanent reactiile; acestea actioneazd adesea intr-un

i mod imprevizibil;i.timpul se subiectivizeazd, devine,,timp interior" gi funclioneazd principiul memoriei involuntare, care face ca

i evenimentele s6 nu mai fie relatate in ordinea lor ironologicd, ciintr-o ordine subiectivd, a$a cum sunt percepute

I de congtiinta naratorului-personaj;,. intrebuin{area unor tehnici gi modalitdli specifice: analiza psihologicS, monologul interior, fluxul conqtiinlei;

l. ,prr" imperativul autenticitd[ii care se concrelizeazi in estomparea limitelor dintre ficlional qi nonficlional, prin

abordarea unor formule cum ar fi jurnalul, memorialul, romanul epistolar sau ,,dosarul de existente";

. influenta noilor orientdri din filosofie (Bergson, Husserl) 9i psihologie (Freud);

TRADITIONALISMUL

lon PillatAdrian ManiuVasile VoiculescuAron CotrugRadu Gyr

c"*titr*3dt,rri d" ,odernism, una dintre oirecliite importante care s-au manifestat in literatura romand dintre

cele doud Rdzboaie Mondiale.

Particularititi. preocuparea pentru aspectele nalionale, pentru folclor, mit 9i istorie;

. caracter rural (cultul saiului; satul este privit ca o vatrd de spiritualitate);

. cultivarea poeziei cu subiect religios (Vasile Voiculescu, Poeme cu ingeri,lon Pillat'

Biserica de altddatd);. poezia pdmAntului 9i a roadelor;. cultul strdbunilor;. paseismul (valorizarea trecutului);. peisajul rural, campestru;. ieme'specifice: legdtura omului cu pdmAntul, legdtura dintre generatii, nostalgia

trecutului;. asimilarea modalitdlilor de expresie ale poeziei moderne'

Noliuni teoretice !!

TESTUL 1

Subiectul I

Citegte urmitorul fragment:Cdnd, adolescent, au inceput sd md incerce crizde de melancolie gitristele, imi spuneam cd asfea fac parte din

zestrea mea moldoveand. Uneori, md rdzvrdteam impotriva acestei aplecdri cdtre visdtorie gi contemptalie, atendinlei de a md intoarce in trecut gi a md tdsa dobordt de amintiri - md rdzvrdteam impoiriva s1ngelui' meumoldovenesc gi chemam in ajutor zdcdmintele de energie ate famitiei mamei, spiritul de aventurd, puterea de muncdgi ddrzenia, vitalitatea aproape vutgard a crescdtorilor de cai de la Dundre. intr-una din aceste revolte contramelancoliei, am scris gi publicat in ,,Cuvdntul", din 1927, cdnd eram deja student, un foileton, ,,impotrivaMoldovei", care a stdrnit o lungd polemicd. Evident, simplificam prea mult lucrurile. Dar continuitotugi sd cred cdacesfe doud ereditd,ti s-au infruntat necontenit

.in addncurile fiinlei mete, aiutdndu-md asffe/ sd cresc, invdl1ndu-md

sd nu md identific complet cu niciuna dintre ele; in cele din urmd, silindu-md sd-mi capdt un altfel de echitibru, pecare sd-ldobdndesc plecdnd de la alte date gi utilizdnd alte mijloace.

Nu gtiu cum s-au cunoscut pdrinlii mei. Cdnd s-au cdsdtorit, tata era fldcdu tomnatec; avea vreo cincisprezeceani mai mult ca mama. in fotografia nupfiald, de prin 1904, tata nu ardta cei35 de ani pe care ii avea, cu'toate cdera deia pleguv. Brun, uscat, cu mustala neagrd, in furculi{d, cu sprdncenele groase gi ochi oletili, pdtrunzdtori, tatapdrea cd nu imbdtrdnegte. Avea o mare rezistenld fizicd. La 70 de ani, umbla pe jos de la un capdt ta cetdialt atBucuregtiului gi nu putea rdmilne o ctipd locutui;i9i gdsea necontenit de lucru, in iasd, in pivni,td, in curte. Era defelul lui frugal, dar la petreceri mdnca gl bea cdt cinci. Dupd ce-a iegit ta pensie gi s-a hotar1f sd se ocupeserbs deeducalia noastrd, a/unsese obositor; i se pdrea cd trebuie sd ne inve,te neconienit cum sd ne purtdm gi mai ales,cum ii pldcea lui sd spund, sd ne ,,facd morald". in ultimii ani de liceu, aproape la fiecare masd ne {inea o lungdpredicd, de altfel necontenit intreruptd de interjecliite gi glosele exasperate ate mamei. [...]

La instalarea noastrd definitivd la Bucuregti, mama era incd foarte tdndrd, nu impliniieTncd 30 de ani. pe atunci,era frumoasd gi incd elegantd, dar pulini ani mai in urmd, in timpul ocupaliei germane gi imediat dupd rdzboi, c6ndam sdrdcit, mama a renun,tattreptat la eleganld gi cochetdrie. La 35 de ani, a hotdrdi cd nu mai e t6ndrd, cd arecopii mari gi cd trebuie sd trdiascd numai pentru ei. N-a mai vrut sd-gi cumpere nimic pentru ea, gi ducea singurdtoa.td ca,sa, renun.ldnd, vreo zece ani, chiar la o biatd stujnicd de la lard, ca sd-gi poatd line'copiii la ficJu giuniversitate. ln schimb, imi dddea intotdeauna oricAli baniii ceream ca sd-mi cumpdr cdrli. Am ghicit mai t1rziu cdprin mine igi indestula, intr-un anumit fel, setea de tecturd pe care o ayusese in prima tinere,te. l-a pldcut intotdeaunasd citeascd, dar, dupd ce s-a retras tata cu regimentut in Moldova gi ea a rdmas singuia cu noi, rdgazul pentrulectura se impulina din zi in zi. Pdstrase fofugi cAteva cdfii de cdpdtdi, gi nu sL cuba niciodatd fdrd sad e sch i d d,,P salti re a",,,A n n a Ka re n i n a" sa u,,poezi i i e,' lu i E minescu.

Mircea Eliade, MemoriiA. scrie rispunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinle cu privire la text:1. Men{ioneazd sensulstructurii igi giisea necontenit de lucru.2. lndicd ce reaclii a stArnit foiletonul impotriva Moldovei, scris de Mircea Eliade in perioada studentiei.3. Explicd ce reprezintd pentru Mircea Eliade zestrea ereditard oferita de fiecare dintre pdrinliisdi.4. Precizeazd, pe baza textului, doud elemente contradictorii in felul de a fi al tatilui.5. Prezintd, in 30-50 de cuvinte, imaginea mamei, aga cum este surprinsi in ultimul alineat al textului.Noti! Rdspunsurile vor fi formulate in enunturi.

B. Redacteazi un text, de 150-300 de cuvinte, in care si argumentezi daci factorulereditar poate influentasau nu destinul unui omn valorificind informalia din fragmentul citat aparlindnd lui Mircea Eliade.

4 puncte4 puncte4 puncte4 puncte4 puncte

20 de puncte

2 puncte2 puncte

12 puncte2 puncte

1 punct1 punct

in redactarea textului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:- formularea tezei/ problematicii puse in disculie;- menfionarea pozifiei pe care o ai fald de tezdl problematicd;- enun(area 9i dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate pozi[iei adoptate;- formularea unei concluzii pertinente;

- utilizarea corectd a conectorilor in argumentare;- respectarea precizdrii privind numdrulde cuvinte.Noti!in elaborarea rdspunsului, te vei raporta Ia informaliile din fragmentul dat. Folosirea altor informalii este facultativi.

38 Limba 5i Literatura romAnd. Chid complet pentru Bqcalaureat

Subiectul al ll-lea

Comenteazi, in minimum 50

mijloacele artistice utilizate:

10 puncte

de cuvinte, textul urmdtor, evidenliind relalia strinsi dintre ideile poetice 9i

Degi pe cer e-aceeagi lund -Dar unde e cea de'altddatd

Minciuna vielei ce md-mbatd -E azio attfelde minciund.

Ca giatunci, duios rdsund

Cavale-n noaPtea instelatd,

Si-n cer zilmbe$te-aceeagi lund -bar unde e cea de-altddatd?

A ei tumind argintatdCu roze albe md-ncunund,

$i cAntd tot Pe vechea strund,

Dar pentru mine e schimbatd,

Degi pe cer e-aceeasi lund'Alexandru Macedonski, Rondelul lunei

Subiectul al lll-lea30 de cte

promovati de revistaRedacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezinli ideologia

Dacia literard, aga cum se reflecti aceasta intr'o operi literari studiati'

:n elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:

- descrierea contextului istoric in care a apirut revista Dacia literard;

- prezentarea a doud trdsituri ale ideologiei literare promovate in studiul lntroduc'tie;

- stabilirea unei relalii intre ideile identificate in programul revistei gi o operd literard studiatd (text narativ sau text

coetic).

Noti!Crdinea integrdrii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere'

pentru conlinutut eseutui, vei primi 1g puncte (c6te 6 puncte pentru,fi::?I"^9:j:itd/ repe0' Pentru organizarea

iiscursului, vei primi 12 puncte (existenta patfif", i"rpdnente - introducere, cuprins' incheiere - 3 puncte; logica

-nrdnluirii ideiror- s pu,i.i";-aoititali oe'aniiia gioe argumentare - 3 puncte; craritatea exprimdrii - 2 puncte;

-".p.i"trt", precizdrii privind'numarut minim de cuvinte - 1 punct)'

in vederea acordirii punctajurui pentru organizarea discursurui, eseurtrebuie si aibi minimum 400 de cuvinte

9i si dezvolte subiectul Propus.pentru redactareaintregiilucriri,veiprimil0 puncte (utilizarea limbiiliterare-3 puncte;ortografia-3 puncte;

cunctualia - 3 puncte; u9-".rr", in pagind, lizibilitatea - 1 punct)'

Teste 39

TESTUL 2

Subiectul I

Citegte urmitorul fragment:de

Muzica clasicd, inlelegdnd aici muzica cultd, are muttipte calitdli terapeutice, nu doar gra,tie efectelor dinamizantesau relaxante de moment, ci gi prin caracterul evocator, ce permite numeroase asocia.tii libere de idei.Esfe o muzicdce solicitd gi dezvoltd enorm intetectut, fiindcd presupune o ascultare p" ,ii*iti-ptitnuri: melodic, ritmic, armonic,timbral' Muzica lui Beethoven, de pildd, poate fi exiem de mobitizatoare gi poate genera noi resurse interioare dea iegi dintr-o situalie nu tocmai favorabild momentului.ln momentul in care muzica este ascultatd predominant cu emisfera dreaptd (adicd analogic, emolionat), calitd[ileterapeutice apar neintArziat. Bogd,tia itmico-melodico-armonico-timbrald a muzicii culte permite fi""aruir"!it'"2ancoreze in ceva, sii-gi dea drumul la fantezie, sd purceadd in istoria personald gdsind noi sensuri gi rnyiiegeri ate

u nor even i mente trecute.orice linie melodicd poate sugera un anume personaj din viala noastrd, orice instrument poate evoca vocea sauatitudinea cuiva din trecutul nostru. Fiecare dintre noi aude muzica in felul sdu propriu, in funclie de istoria personald.Nu existd un mod bun sau rdu de a auzi muzica, existd doar un mod autentic gi reat, in concordanld cu propria viald.Existd experimente care atestd calitdtite terapeutice ate muzicii clasice. Eiectut Mozart a fost studiat incd din anii'50 de cdtre Alfred r,9*3ti?: in Franla, cdnd, in'urma experimentetor, s-a constatat cd audierea muzicii mozartienedezvoltd foafte mutt gdndirea spaliald gi aptitudinile matematice. Neurofiziotogii au demonstrat (prin intermediutprelucrdrii activitdlii neuronale pe calculatof cd existd o sincronizare intre activititea ritmicd a creierutui gi ritmicitateamuzicii mozartiene. [...]A existat chiar un program special conceput pentru copii, numit ,,Keyboard Music", un experiment desfdgurat peo duratd de cinci ani gi soldat cu progrese evidente in domeniul genaiiii, in general, gi a celei spaliale, in special.Evident, dozarea trebuie fdcutd cu mare griid gi alternatd cu muzica de altd'facturd, fiindcd poate apdreasuprasaturalia gi, astfel, efectete pozitive se pof transforma intr-o aversiune tdligd.Nu numai muzica mozaftiand are calitdtiterapeutice demonstrate, ci gi muziia barocd, in speciat cea cu un tempotent gi interpretatd de un ansamblu de co)rde (psihotogul tozano, ei,t; rrl;;;t ;;;;;"studiat acest efect).Aceasta muzicd lentd favorizeazd apari,tia unei stdri de relaxare foarte speciale, numitd gi ,,relaxare activd,,, starein care corpul intrd intr'o stare de calm, consumdnd foarte pulind energie (se regteazd tensiunea arteriald, scadhormoniide sfreg cregfe activitatea sistemutui imunitar), in tiip ce creierul beneficia2d de un ptus de energie oblinutdtocmaidin economia de energie a corpului.in acest fet, se remarcd aparilia unei imbundtdliri rapide a capacitdlii de invdlare, un soi de supermemorie.Ascultarea muzicii baroce lente (compozitori precum Ba'ch, vivatdi, Tetemann etc.') atunci c6nd vrem sd invdtdmceva, nu poate decdt sd ne ajute foarte mult. [...]

Loredana Mitruf, Valoarea psihologicd a muzicii, in revista psychologies

A. scrie rispunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinle cu privire la text:'1. Menfioneazd sensurstructurii poate genera noi resurse interioare. 4 puncte2' lndicd doud calitdliterapeutice ale muzicii clasice, aga cum reies acestea din primele doui alineate ale textului.

4 puncte3' ExplicS, valorificand informafiile din text, de ce un instrument evocd lucruri diferite pentru fiecare persoand. 4 puncte4. Precizeazd, pe baza texturui, doui efecte are muzicii mozartiene. 4 puncte5' Prezintd, in 30-50 de cuvinte, in ce constd starea de relaxare activd gicare sunt beneflciile ei. 4 puncteNoti! Rdspunsurile vor fi formulate in enunluri.

B' Redacteazi un text, de 150-300 de cuvinte, in care si argumentezi daci muzica clasici trebuie sau nu sigcupe un rolimportant in viala unei persoane, indiferenide virsti 9i profesie, valorific6nd informatia dinfragmentut citat aparfinind Loredanei Mitru!.' a 'iO O'"t 1""in redactarea textului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:

- formularea tezei/ problematicii puse in discu[ie; 2 puncte- menlionarea pozifiei pe care o ai fa{d de tezdlproblematicd i 2puncte- enuntarea gi dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate poziliei adoptate; 12 puncte

40 Limba ;i Literatura romdnd. Chid compLet pentru BacaLaureat

- formularea unei concluzii pertinente;

- utilizarea corectd a conectorilor in argumentare;

- respectarea precizdrii privind numdrul de cuvinte.

hrii!h daborarea rdspunsului, te vei raporta la informaliile din fragmentul dat. Folosirea altor informa{ii este facultativd.

Subiectul al ll-lea (10 puncte)

2 puncte

1 punct

1 punct

Cornenteazi, in minimum 50 defpulprezent:

Cum seamdn eu cu tine, mare,l-a fel, mereu nelinigtit,inchis din patru pdrli de timput,Din care nu e de iegit.

Md zbat addnc, fdrd crulare,Md trag in mine, md-nvrdjbesc,Dar oricdt ag lovi de tareDegeaba ldrmii mi-i lovesc.

E-o I uptd fdrd-asemdnare,Sunt malurile prea de fier.Nici eu nu-s muftumit, ca tine,Doar cu bucata mea de cer.

cuvinte; textul urmitor, evidenliind rolul stilistic al verbelor la indicativ,

lzbesc mereu, mereu mai aqrig

$i tdrd sd ingenunchez,Dar nu pot, nu, iegi din vremeain care-ncep sd-nnegurez.

Mi-e dorul inima gi gAndulTot rdni, la zbatere proscns,Dar incd lupt sd nu stau numaiin ldrmurile mele-nchis.

lzbesc, izbesc intotdeaunaCa tine, tot mereu la fel.

$i mie timpul mi-a pus maluri

$i nu pot sd maiies din e1...

Virgil Carianopol, in fala mdrii

Subiectul al lll-lea 30 de puncte

Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care si prezinli particularitilile de construcfie a unuipersonaj dintr-un basm cult studiat.

in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:

- prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului ales;

- eviden[ierea a doud trdsdturi ale personajului ales prin doui scene/ secvenle comentate;

-analiza,la alegere, a doud elemente de structuri:conflict, subiect, modalitdlide caracterizare, limbaj.

}{oti!Ordinea integrdrii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere'

Pentru confinutul eseului, vei primi lSpuncte (c6te 6 puncte pentru fiecare cerinli/1eper). Pentru organizareadiscursului, vei primi 12 puncte (existenia pd(ilor componente - introducere, cuprins, incheiere - 3 puncte; logica

inldnluirii ideiloi- 3 puncte; aOiiitali de'anali2d gi de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimdrii - 2 puncte;

respectarea precizirii privind numirul minim de cuvinte - 1 punct)'

h vederea acordirii punctajului pentru organizarea discursului, eseultrebuie si aibi minimum 400 de cuvintegi si dezvolte subiectul propus.

Pentru redactarea intregii lucriri, vei primi 10 puncte (utilizarea limbii literare - 3 puncte; ortografia - 3 puncte;

punctualia - 3 puncte; agezarea in pagind, lizibilitatea - 1 punct).

Teste 41.