2

EditorialPregatirea prelegerii si scopul ei

EducatieVineri, 7 decembrie – Educatia este dezvoltareafacultatilor fizice, mentale si spirituale.

Aducând suflete la HristosSabat, 8 decembrie – Scolile noastre de Sabat nu suntcu nimic mai putin decât societati biblice.

Binecuvântarile administrariiDuminica, 9 decembrie – De la administratori sepretinde sa fie gasiti credinciosi.

Tineretul - o mostenire pretioasaMiercuri, 12 decembrie – Frati si surori, nu va tineti ladistanta de scumpii tineri.

Lucrarea de binefacere socialaVineri, 14 decembrie – Toti cei care sunt în lipsadureroasa sunt semenii nostri.

Publicând Adevarului PrezentSabat, 15 decembrie – Literatura noastra ar trebuimultiplicata si raspândita ca frunzele toamna.

Semanând semintele adevarului prezentDuminica, 16 decembrie – Noi trebuie sa ne facemlucrarea, lasând rezultatele pe seama lui Dumnezeu.

LucrareStapânul pledeaza pe lânga fiecare dintre noi: “Fiule,mergi si lucreaza astazi în via mea” (Matei 21:28).

Publicatie oficiala a Bisericii Adventistilor de Ziua a Saptea 2001 Saptamâna de rugaciune Miscarea de Reforma

3

4

8

12

16

20

24

28

32

“În planul de mântuire fiecarui sufletîi este rânduit un loc. Fiecarui om îi este

încredintata lucrarea lui. Nimeni nu poatefi un membru al trupului lui Hristos si safie totusi inactiv. Diferitele directii ale

lucrarii sunt încredintate la diferitioameni, dupa capacitatile fiecaruia…

Lucratorii trebuie sa actioneze concertat,fiecare din ei controlati de puterea divina,

depunând eforturi neîmpartite de a-iatrage pe cei din jurul lor la Hristos. Toti

trebuie sa se miste ca piese ale uneimasinarii bine reglate, fiecare piesafiind dependenta de cealalta, fiind

totusi distincta în actiune.”

The Signs of the Times, 7 februarie 1900.

3

P rimul an al noului mileniutocmai este pe cale de a seîncheia. Foarte putini oamenidin trecut si-au imaginat vreodata

ca o sa ajungem secolul XXI si iata ca acumprimul lui an este pe punctul de a se încheia. Îimultumim lui Dumnezeu pentru îndurarea,calauzirea si protectia Sa în timpul anului 2001.

Subiectele pentru aceasta saptamâna derugaciune sunt variate. Dupa cum s-a hotarâtde catre Consiliul Conferintei Generale,secretarii de departamente au pregatit articoledespre lucrarea în diferitele lor departamente.Desi nu exista o tema definita pentru aceastaSaptamâna de Rugaciune, credem ca soliilecuprinse în aceste prelegeri sunt adecvate si latimp potrivit.

Îi rugam pe toti fratii si surorile noastre safaca pregatiri speciale pentru aceastaSaptamâna de Rugaciune si toti slujbasii artrebui sa ia masuri ca fiecare membru albisericii sa primeasca soliile continute înprelegeri. Acei care sunt izolati, bolnavi,vârstnici si toti acei care nu sunt în stare sa sestrânga la biserica, n-ar trebui lipsiti debinecuvântarea acestui eveniment. Unii dintrenoi ar trebui sa-i ajutam, vizitându-i personalpentru a împartasi soliile împreuna cu ei.

Se recomanda ca pe Sabatul din 15decembrie , acei care pot sa posteasca safoloseasca aceasta ocazie pentru a-si dedicatimpul de masa rugaciunilor si cererilor. Artrebui sa ne amintim ca sunt multi care aunevoie de rugaciunile noastre, cum ar fi cei cesunt bolnavi, ca si unii care sunt în pericol dea se îndeparta de Domnul. Rugaciunile noastre

ar trebui sa fie aduse în special pentru acei tinericare s-au abatut de la turma, ca Duhul Sfântsa-i convinga si ei sa se întoarca. Sa urmamtoti sfatul dat în urmatoarea marturie:

“Domnul sa binecuvânteze plin de îndurarepoporul Sau în timpul acestei Saptamâni deRugaciune. Fie ca toate relele sa fie îndreptate,toate pacatele marturisite si iertarea sa fie scrisaîn dreptul numelor voastre în cartile din ceruri.Membrii fiecarei comunitati, ai fiecarei familiisa-L caute pe Domnul si sa-si umileascasufletele înaintea Lui. Pe cât posibil sa curatamcalea Împaratului de tot gunoiul cu care amblocat-o.” The Review and Herald, 9decembrie 1890.

Duminica, 16 decembrie, în ultima zi aSaptamânii de Rugaciune, se va strânge un darspecial de multumire. Acesta va fi folosit pentrumisiunile nevoiase din diferite parti ale lumii.Acest dar ar trebui sa fie un dar de jertfa, diferitde darurile obisnuite care se strâng saptamânal.Dumnezeu a promis daruitorului voiosbinecuvântari bogate de sus. Dupa cum putetivedea, acest numar al revistei The ReformationHerald este o editie speciala. OcaziaSaptamânii de Rugaciune ar trebui apreciataîntr-un asemenea mod, încât toate acestepregatiri mentionate sa fie facute dinainte, înspecial pentru a oferi cauzei Domnului odonatie substantiala. Nevoile misionare suntmulte si apelam la voi sa ajutati substantiallucrarii mondiale.

Fie ca aceasta saptamâna de rugaciune saaduca fiecaruia dintre fratii nostri o mareîncurajare si speranta de a ajunge curând înCanaanul ceresc.

Fratii vostri din Conferinta Generala

E D I T O R I A L

Sãptãmâna de Rugãciune

4

I deile noastre despreeducatie sunt preaînguste si prea joase.Este nevoie de un

orizont mai larg, de o tinta maiînalta. Adevarata educatieînseamna mai mult decât urmareaunui anume curs de studiu.Înseamna mai mult decât opregatire pentru viata de acum. Eaare de a face cu întreaga fiinta sicu întreaga perioada de existentaposibila pentru om. Ea estedezvoltarea armonioasa a puterilorfizice, mentale si spirituale. Ea îlpregateste pe student pentrubucuria serviciului în aceasta lumesi pentru bucuria mai înalta aserviciului mai vast din lumeaviitoare. 1

Educatia în camin

Societatea viitoare depinde deeducatia si instruirea tinerilor deastazi. Parinti, o lucrare solemnazace asupra voastra. Cea mai mareputere, evanghelia eficienta, are caefect o familie bine ordonata sibine disciplinata. Copiii nu trebuietratati ca papusi, facute sa fieîmbracate si dezbracate – idoli,asupra carora sa se faca exces deafectiune si indulgenta si jertfireade sine a parintilor sa slujeascaimpulsurilor lor.

Ei trebuie sa învete sa se supunaîn guvernarea familiei. 2

Parinti, amintiti-va ca familiavoastra este o scoala în care copiiivostri trebuie sa fie pregatiti pentrucaminul din cer. Lipsiti-i de oricealtceva, dar nu de educatia pe caretrebuie s-o primeasca în cei maifragezi ani ai lor. Nu îngaduiti niciun cuvânt de iritare. Învatati-i pecopiii vostri sa fie amabili sirabdatori. Învatati-i sa segândeasca la altii. Astfel îi pregatitipentru lucrarea mai înalta înlucrurile religioase. 3

Caminul este prima scoala acopilului. Dumnezeu îi va socotiresponsabili pe acei parinti, carenu-si disciplineaza copiiiîndeacord cu instructiunile Sale.Parintii trebuie sa-L caute peDumnezeu cu seriozitate si sa-Lasculte si ei trebuie sa pretindaascultare de la copiii lor. Sa nucredeti ca puteti sa va neglijaticopiii si apoi sa le oferiti sigurantalor viitoare trimitându-i la scoala[bisericeasca] si la Scoala de Sabat.Dumnezeu va cheama sa va facetilucrarea care a fost neglijata. Încamin practicati cumpatarea întoate lucrurile. Si sustinetiprofesorii care încearca sa deacopiilor vostri o adevarataeducatie. 4

Multi parinti încredinteazalucrarea de câstigare a copiilor lorpentru Hristos predicatorului sauinstructorului Scolii de Sabat, darfacând aceasta ei îsi neglijeazaresponsabilitatea data lor de

Dumnezeu. Educarea si instruireacopiilor lor pentru a fi crestini estecel mai înalt serviciu pe careparintii îl pot aduce lui Dumnezeu. 5

Tatilor si mamelor li s-aîncredintat modelarea mintiicopiilor lor. Este privilegiul lorsa-i ajute pe copiii lor sadobândeasca acea cunostinta pecare o pot duce cu ei în viataviitoare. Dar, din anumite motive,multor parinti nu le place sa deacopiilor lor o instruire religioasa.Ei îi lasa sa culeaga în Scoala deSabat cunostinta pe care ar trebuisa le-o acorde ei cu privire laresponsabilitatea lor fata deDumnezeu. Asemenea parintitrebuie sa înteleaga ca Dumnezeudoreste ca ei sa-si educe,disciplineze si instruiasca copiiilor, tinând tot timpul înaintea lorfaptul ca ei îsi formeaza caracterepentru viata prezenta si viitoare.6

Dumnezeu a facut un privilegiusi o datorie a parintilor din a deveniîmpreuna-lucratori cu El îneducarea si instruirea copiilor lor.Parintii sunt responsabili, într-omare masura, pentru caracterul pe

Vineri, 7 decembrie 2001

EducaþieCOMPILATIE DIN SCRIERILEE.G. WHITE

5

care îl dezvolta copiii lor. Ar fi bineca fiecare tata si mama sa aiba grijaca în propriul lor camin sa fie uncâmp misionar în care sa poata lucrauniti pentru mântuirea sufletelorpretioase încredintate grijii lor.7

Rolul tatalui

Tatal trebuie sa întretina orelatie atât de apropiata cuDumnezeu, încât sa-si dea seamade datoria lui de a lua masuri camembrii familiei lui sa primeascao educatie si o instruire care sa-ipregateasca pentru viata viitoarenemuritoare. Copiii lui trebuie safie învatati principiile cerului. Eleste preotul caminului sau,responsabil înaintea lui Dumnezeupentru influenta pe care el oexercita asupra fiecarui membru alfamiliei sale.8

“N-am timp,” spune tatal, “n-am timp pentru instruirea copiilormei, n-am timp pentru bucuriisociale si de familie.” Atunci nu artrebui sa luati asupra voastraresponsabilitatea unei familii. Prinretinerea de la ei a timpului care leapartine de drept, voi îi rapiti deeducatia pe care ar trebui s-oprimeasca din mâinile voastre.Daca aveti copii, aveti de facut olucrare împreuna cu mama, înformarea caracterelor lor.9

Datoria tatalui fata de copiii Saiar trebui sa fie unul din primele saleinterese… Daca tatal doreste ca fiiisai sa dezvolte caracterearmonioase si sa fie o onoarepentru el si o binecuvântare pentrulume, el are de facut o lucrarespeciala. Dumnezeu îl consideraresponsabil pentru acea lucrare. Înmarea zi a socotelii va fi întrebat:Unde sunt copiii pe care i-amîncredintat grijii tale ca sa-i educipentru Mine, ca buzele lor savesteasca laudele Mele si vietile lorsa fie ca o diadema de frumuseteîn lume si ei sa traiasca pentru aMa onora în toata vesnicia?10

Mama, un educator

Mama este într-o scoalacontinua în educarea copiilor ei. Întimp ce îi învata pe copiii ei, eaînsasi învata zilnic. Lectiile pe carele da copiilor ei în stapânire de sinetrebuie sa fie practicate de eaînsasi. În a avea de a face cu diferiteminti si temperamente ale copiilorei, ea are nevoie de puteri percep-tive ascutite, altfel este în pericolde a judeca gresit si a-i tratapartinitor pe copiii ei. Ea ar trebuisa practice legea bunatatii în viataei de camin daca doreste sa aibacopii politicosi si amabili.1 1

Educatia copiilor nostri începeîn camin. Mama este primul lorînvatator.12

Dumnezeu a dat mamei, îneducarea copiilor ei, o respon-sabilitate mai presus de oricealtceva. Ea are o datorieindividuala pe care semenii ei n-opot împlini pentru ea. Daca ea faceaceasta lucrare pentru a-L glorificape Dumnezeu, ea nu va urma caleapopulara si va trebui sa steaîmpotriva obiceiurilor populare.1 3

Mamelor, în loc de a cauta sadati fiicelor voastre o educatiemuzicala, instruiti-le în acestedirectii folositoare care au cea maiapropiata legatura cu viata sisanatatea. Învatati-le toate tainelegatitului. Aratati-le ca aceasta esteo parte a educatiei lor si esentialapentru ca ele sa poata devenicrestine. Daca mâncarea nu estepregatita într-un mod sanatos sigustos, nu poate fi transformata însânge bun care sa întareascatesuturile consumatoare.14

Lipsa educatiei în caminafecteaza biserica

Copiii care sunt mult bagati înseama si tolerati devin egoisti,stricti si dictatori. Ei asteapta sa fiefavorizati si sa primeasca mult de

la altii, în timp ce ei nu dau nimicîn schimb. Copiii cu caractere cesunt formate cu aceste defecteserioase nu pot fi fericiti. Ei poartadin copilarie pâna la tineretecaracterele lor sucite de odisciplina gresita si experienta lorreligioasa este afectata de educatiasi disciplina lor din copilarie. Acestdefect este vazut si simtitdeplorabil în biserica si în geloziilede la vârsta batrânetii.15

Unii dintre saraci au fost zelosisa participe la fiecare conferinta,luând cu ei întreaga lor familie,petrecând un numar de zile pentrua ajunge la locul de adunare si apoiîmpovarându-i cu copiii lorneascultatori pe acei care auorganizat adunarea.

Acestia n-au fost de nici unajutor la adunari si n-au manifestatnici un semn ca ar fi avut vreunfolos din adunare. Ei pareau sa aibaun spirit nepasator si de leneviecare era o paguba pentru cauza. Înacest fel a fost irosit timpul pretiospentru care ei erau raspunzatori siîn vremea rece ei trebuia sa suferedaca n-ar fi fost ajutati de fratiilor.16

Câteva asemenea cazuri decopii neascultatori si prefacuti arface mult în directia nimiciriioricarei autoritati în scoala si încoruperea tinerilor din bisericanoastra.17

Va triumfa Satana întotdeaunafiindca parintii Îl reprezinta gresitpe Dumnezeu urmând planurilumesti si nemanifestând puterealui Hristos curatitoare de inimi?Întreaga biserica sufera când copiiiunei familii sunt neascultatori.18

Uneori se descopere ca scoalaa fost întemeiata într-o comunitateunde elementele dezordonatedintre copii fac lucrarea foartedificila. Copiii care n-au primit oinstruire corespunzatoare în caminvor produce mult necaz în scoalasi prin rautatea lor vor întristafoarte mult inima profesorului.19

6

Adesea un copil nedisciplinat atulburat pacea si armonia uneicomunitati si a incitat o natiune lamurmur si razvratire.20

Când copiii sunt neconvertiti,neglijenti, nesocotiti, neevla-viosi, ei îsi influenteaza tovarasiide joaca sa apuce pe aceeasi calede necredinta. Parintii sa segândeasca la aceasta întrebare:Ce poate fi de o importantasuficienta pentru a pretindetimpul si influenta voastra asaîncât sa va neglijati instruireafamiliilor voastre, când, prinlipsa instruirii, ei devin agentiilui Satan, vrajmasii adevarului siai dreptatii?

Ei îsi înalta inimile în mândriesi stau sfidatori fata de fiecare efortfacut de a-i câstiga la Hristos. Cespectacol trist pentru lume suntcopiii neconvertiti care frec-venteaza bisericile noastre!21

Scolile din biserica

În planuirea pentru educareacopiilor lor în afara caminului,parintii ar trebui sa-si dea seamaca nu mai este sigur a-i trimite lascolile publice si ar trebui saîncerce sa-i trimita la scolile undevor dobândi o educatie bazata peo temelie scripturistica. Asuprafiecarui parinte crestin zaceobligatia solemna de a da copiilorsai o educatie care-i va conduce

sa câstige o cunostinta a Domnuluisi sa devina partasi ai naturii di-vine prin ascultarea de voia si decalea lui Dumnezeu.22

Ar trebui începute acum scolisub profesori evlaviosi pentru cabiserica sa-i poata educa într-unmod corespunzator pe tineri.Dumnezeu este întristat ca amneglijat aceasta atâta vreme. Eldoreste ca noi sa ne caim si sa neîntoarcem la El cu toata inima sisa rascumparam vremea. În timpce ar trebui sa depunem eforturiserioase pentru masele de oamenide pretutindeni din jurul nostru sisa împingem lucrarea în câmpuristraine, totusi nici o cantitate demunca în aceasta directie nu nepoate scuza pentru neglijareaeducatiei propriilor nostri copii sitineri. 23

În fiecare comunitate estenevoie de o scoala a bisericii.Daca sunt doua sau trei comunitatimici apropiate, acestea ar trebuisa se uneasca în întretinerea unuiînvatator care sa le poata dacopiilor o adevarata educatie.24

Când sunt bine conduse,scolile biseric ii vor fi mijlocul deînaltare a standardului adevaruluiîn locurile unde sunt întemeiate;caci copiii care primesc o educatiecrestina vor fi martori pentruHristos.25

Pericole în educatie

Efortul îndelungat si extinsfacut pentru a dobândi o educatieîn carti este o greseala. Existapericolul de a stârni iubirea pentruplacere si distractie. Aceasta datinerilor o educatie care estevatamatoare pentru sanatate sinefolositoare si pe care Dumnezeun-o poate binecuvânta; fiindca eadesparte gândurile de El si corupesufletul. Acei care primesc aceastainstruire sunt oscilanti sinehotarâti. Ei doresc acele lucruricare nu sunt esentiale pentruaceasta viata sau pentru viataviitoare nemuritoare. Ei sunt plinide îngâmfare si importanta de sine.Daca nu vor fi complet trans-formati în caracterul lor, ei nu vorîntelege si nu vor cunoasteniciodata adevarul.26

Tinerii de astazi nu au dobânditacea educatie si instruire care sa-iconduca sa îmbrace întreagaarmura a lui Dumnezeu si sa fie înstare sa reziste ispitei, depinzândde Duhul Sfânt pentru a-i întari sia le da putere sa lupte cu barbatieluptele Domnului. Ei si-au formatobiceiul de a face ceva pentru a seînalta si astfel sunt lasati în pro-pria lor putere. Cuvintele lor,spiritul si actiunile lor nu sunt dupaasemanarea lui Hristos. Eul, eul,eul este descoperit în toate lucrurilecu care sunt în legatura.27

Unii se departeaza de credintaca rezultat al primirii din partealumii a ceea ce considera a fi o‘educatie înalta’. Cuvântul luiDumnezeu, asa cum este, continechiar esenta adevarului. Cea maiînalta educatie este pazirea legii luiDumnezeu.28

În preocuparea cu stiinta pe careai început s-o aperi, dai o educatiecare nu este sigura nici pentru tine,nici pentru cei pe care-i înveti. Estepericulos sa influentezi mintile custiinta vindecarii mintii.2 9

Facultãþile intelectuale, morale ºi fizice trebuiecultivate ºi dezvoltate în mod egal, pentru ca sãputem ajunge cel mai înalt standard în dobândireade cunoºtinþã.

- The Youth’s Instructor, 17 august 1899

7

Alte directii în educatie

Este planul lui Dumnezeu caagricultura sa fie legata de lucrareasanatoriilor si scolilor noastre.Tinerii nostri au nevoie de educatiace trebuie câstigata din aceastadirectie a lucrarii. Este bine si maimult decât bine – este esential – sase faca eforturi pentru a aduce laîndeplinire planul Domnului înaceasta privinta.30

Studentilor ar trebui sa li se deao educatie practica în agricultura.Aceasta va fi de o valoareinestimabila pentru multi înlucrarea lor viitoare. Educatia caretrebuie obtinuta prin taierea depomi si în cultivarea pamântului casi în directiile literare este educatiape care tinerii nostri ar trebui sacaute s-o obtina.31

Tâmplaria, fieraria, agricultura,cel mai bun mod de a folosi cel maibine ceea ce produce pamântul –toate aceste lucruri tin de educatiacare trebuie data tinerilor.32

La scoala vor veni multi tinericare doresc o instruire în directiileindustriale. Instruirea în directiileindustriale ar trebui sa includacontabilitate, tâmplarie si tot cetine de cultivarea pamântului.Pregatirea ar trebui facuta deasemenea pentru a învata fieraria,vopsitoria, cizmaria, gatitul,brutaria, spalatoria, reparatiile,scrisul la masina si tiparitul.33

Autoinstruirea

Câteva ceasuri ar trebuidevotate în fiecare zi educatieifolositoare în directiile de lucrarecare-i vor ajuta pe studenti saînvete datoriile vietii practice caresunt esentiale pentru toti tineriinostri. Dar acest lucru a fost datla o parte si au fost introdusedistractii care ofera doar exercitiufara a fi o binecuvântare speciala

prin facerea de lucruri bune sidrepte, care constituie esentaeducatiei si instruirii.3 4

Mult mai mult s-ar putearealiza în lucrarea de autoeducaredaca am fi treji fata de propriilenoastre ocazii si privilegii.Adevarata educatie înseamna maimult decât pot oferi colegiile. Întimp ce studiul stiintelor nutrebuie neglijat, exista o instruiremai înalta care trebuie obtinutaprintr-o legatura vitala cuDumnezeu.35

Care este educatia esentialapentru acest timp? Educatiaînseamna mult mai mult decât credmulti. Adevarata educatiecuprinde instruirea fizica, mentalasi morala, pentru ca toate puterilesa fie calificate pentru cea maibuna dezvoltare, pentru a faceserviciul pentru Dumnezeu si alucra pentru înaltarea omenirii.Prin cauta rea de recunoasterepersonala si înaltare de sine,agentul omenesc va fi lasat faraDuhul lui Dumnezeu, fara acel harcare-l va face un lucrator folositorsi eficient pentru Hristos. Aceicare doresc doar sa-L glorifice peDumnezeu nu se vor lupta pentrua scoate în evidenta presupuselelor merite, nici nu vor cautarecunoastere sau locul cel mai defrunte.36

Referinte:

1. Educatia, pg.9.2. The Review and Herald, 10 mai 18983. Îndrumarea copilului, pg.1.4. Astazi cu Dumnezeu, pg.293eng.5. Parabolele Domnului, pg.151.6. The Review and Herald, 6iunie 18997. Ibid., 30 august 1881

8. Selected Messages, bk. 3, pg.209.9. Fundamentele educatiei crestine, pg.63.10. Semnele timpului, 20 decembrie 187711. Îndrumarea copilului, pg.161.12. Selected Messages, bk. 3, pg.210.13. The Health Reformer, 1 iunie 188014. Dieta si hrana, pg.228.15. The Youth’s Instructor, 1 martie 1873.16. Spiritual Gifts, vol.2, pg.121.17. Testimonies, vol.4, pg.205.18. Astazi cu Dumnezeu, pg.293.eng.19. Spalding and Magan Collec- tion, pg.184.20. Testimonies, vol.3, pg.288.21. The Review and Herald, 21 februarie 1893.22. Îndrumarea copilului, pg.233.23. Pacific Union Recorder, 21 noiembrie, 1901.24. Manuscript Releases, vol.8, pg.157.25. Testimonies, vol.6, pg.186.26. The Review and Herald, 17 mai 1898.27. Manuscript Releases, vol.4, pg.154.28. Ibid., vol.11, pg.175.29. Lucrarea medicala, pg.132.30 .Testimonies, vol.8, pg.181.31. Sfaturi pentru parinti, profesori si studenti, pg.253.32. Manuscript Releases, vol.2, pg.65.33. Testimonies, vol.6, pg.167.34. Fundamentele educatiei crestine, pg.231.35. Parabole, pg.263.36. Fundamentele educatiei crestine, pg.395.

8

Într-o frumoasa zi de varaîn Noua Anglie în 1852,prezbiterul James Whitesedea pe marginea

drumului. El calatorea din Ro-chester, New York, spre Bangor,Maine, cu caruta si grupul seoprise pentru masa de amiaza sipentru a da cailor o pauza. Mintealui era preocupata de faptul canoua miscare a credinciosiloradventisti facuse putine încercaride a-i învata pe copii învataturilepe care parintii lor le pretuiau atâtde mult.

El si-a întors cosul cu mâncaresi folosindu-l ca masa, a scrisprimele lectiuni pentru poporuladvent. Pentru ca aceste lectii saajunga la credinciosi, s-a publicato noua revista în august 1852,numita The Youth’s Instructor. Eaa fost publicata lunar cu un pretde 25 de centi pe an. S-au luatmasuri ca tinerii saraci s-o poataprimi gratuit.

În 1888 au fost oferite primelelectiuni pentru adulti în forma defoi volante. Lucrarea organizata aScolii de Sabat începuse înrealitate cu câtiva ani mai devreme(în 1878), cu înfiintarea AsociatieiScolii de Sabat a Adventistilor deZiua a Saptea. Noua lucrare aînceput sa înfloreasca si a crescutrepede. În 1900 lucrarea a primitun mare ajutor prin publicarea

brosurii intitulate Sfaturi pentruScoala Sabatului care cuprindeatoate scrierile relevante aleSpiritului Profetic cu privire lalucrarea Scolii de Sabat.

În Miscarea de Reforma aAdventistilor de Ziua a Saptea,Scolile de Sabat au precedat chiarorganizarea bisericii. În 1922Scoli de Sabat locale s-au unit siau hotarât sa tipareasca o lectiunecentrala. Din acel an si pânaastazi, Lectiile Biblice pentruSabat au fost publicate ca unmijloc de educare si unire apoporului nostru din toata lumea.

Dar Scoala de Sabat are unscop mai mare decât simplastudiere a lectiunilor trimestriale.Este suficient sa ne studiem lectiaacasa si sa o recapitulam cuceilalti în Sabat sau ar trebui caScolile de Sabat sa faca mai multdecât aceasta? Conform SpirituluiProfetiei, Scolile noastre de Sabatar trebui sa aiba doua functii: Safie societati biblice si societatimisionare. Sa examinam lucrareascolii de Sabat, scopul ei, efortulmisionar si functionarea ei în lu-mina acestor doua obiective.

Societati biblice

“Scolile noastre de Sabat nusunt nimic mai putin decâtsocietati biblice.”1 Ce face o

societate biblica? Evident ca esteun loc unde oamenii se strângpentru a studia Cuvântul luiDumnezeu. “Studentul Scolii deSabat ar trebui sa fie la fel deprofund interesat de a întelegecunostinta Scripturilor cum este îna excela în studierea stiintelor.”2

A cunoaste Biblia nu este doaro simpla chestiune de citire lasuprafata. Porunca ce ne-a fostdata ca si crestini este de a“cerceta scripturile”. “StudentulScolii de Sabat ar trebui sa fieserios, sa sape adânc si sacerceteze cu cea mai mare grijamargaritarele pretioase aleadevarului cuprins în lectiilesaptamânale.” 3

Atunci cum ar trebui sa nestudiem lectiile? “Ca mijloc deinstruire intelectuala, ocaziileSabatului sunt inestimabile.Lectia Scolii de Sabat ar trebuiînvatata nu printr-o privire grabitala textul lectiei în Sabat dimineata,ci printr-un studiu atent pentrusaptamâna urmatoare în Sabatdupa-amiaza, cu recapitularezilnica sau parcurgere în timpulsaptamânii. Astfel lectia va fifixata în memorie, o comoara ce

Sâmbata, 8 decembrie 2001

Aducând suflete la Hristos

de David ZicSecretar al DepartamentuluiScolii de Sabat al Conferintei Generale

9

nu va fi niciodata pierduta înîntregime.”4

“În fiecare zi, o parte de timpar trebui dedicata studiuluilectiilor, nu doar prin învatarea dea repeta mecanic cuvintele, întimp ce mintea nu întelege sensul;ci prin a merge chiar la temelie sia deveni familiarizat cu ceea ceeste pus în lectie.”5

Societati misionare

În timp ce multi suntpreocupati de functionarea ScoliiSabatului în timpul orelor descoala, ei neglijeaza adevaratulscop al scolii. “Scopul lucrariiScolii de Sabat ar trebui sa fiestrângerea sufletelor.”6

Scoala Sabatului nu este oinstitutie independenta. Eaactioneaza ca brat misionar albisericii. În aceasta tintamisionara de a aduce suflete laHristos, slujbasii Scolii de Sabattrebuie sa înteleaga ce rol joacascoala în evanghelizarea bisericii.Sunt patru elemente pe caretrebuie sa le examinam aici:lumea, Scoala de Sabat însasi,lucratorii biblici, si biserica. Dacafiecare dintre acestea ar fi bineînteleasa, scolile noastre de Sabatar fi “lumina lumii” (Matei 5:14).

Lumea

Lumea “zace în rautate” (1 Ioan5:19). Acei care sunt în lume nucunosc iubirea lui Dumnezeu(1 Ioan 3:1). De fapt, daca iubimlumea nu putem sa-L iubim peDumnezeu si devenim vrajmasi ailui Dumnezeu (1 Ioan 2:15; Iacov4:4).

Hristos “S-a dat pentrupacatele noastre, ca sa ne scapedin aceasta lume rea, dupa voia luiDumnezeu si a Tatalui nostru”(Galateni 1:4). Deci când cinevaeste salvat din lume, unde ar trebuisa mearga?

Scoala de Sabat

“Scoala de Sabat ar trebui safie unul dintre cele mai marimijloace ale noastre si cel maieficient în a aduce suflete laHristos.”7 Când oamenii parasesccaptivitatea acestei lumipacatoase, ei au nevoie sa fieeducati în pretioasele solii aleadevarului. Însarcinarea data deHristos ucenicilor Sai era“învatati toate neamurile…învatându-i sa pazeasca toatelucrurile pe care vi le-amporuncit” (Matei 28:19,20).Aceasta însarcinare este încaactiva astazi.

Noi suflete trebuie sa luptepentru a birui lucrurile din aceastalume. Ele au nevoie de o calauzireamabila, nu de a fi împinse cuasprime în adevar. Multe sufletepot fi pierdute printr-o prezentarenecorespunzatoare a adevarului sivom fi socotiti responsabili pentrufiecare suflet care ar fi putut fimântuit, dar care a fost pierdutdatorita neglijentei noastre. OraScolii de Sabat ofera un loc undecei noi în aceasta solie pot sa seîntâlneasca cu membrii bisericii sisa studieze elementele funda -mentale ale adevarului prezent.

Dupa ce au venit regulat operioada, noii vizitatori ar trebuiîntrebati daca doresc sa se înscrieca membrii ai scolii. În acest mod

un nou participant este învatat nudoar solia, ci si lucruri cum ar firesponsabilitatea, participarea,punctualitatea, aptitudini destudiu etc. Acestia vor fi totitalanti folositori când persoanadevine membra a familieibisericii.

Lucratorii biblici

Dupa ce persoana a participatpentru o vreme la scoala, poate caare nevoie de hrana spirituala maiadânca. În acest punct instructorulScolii de Sabat ar trebui sa-irecomande persoanei sa studiezeîmpreuna cu lucratorul biblic (aicise includ predicatorii, prezbiteriietc.). Lucratorii biblici ai bisericiiau datoria de a hrani atât mieii, câtsi oile bisericii (Ioan 21:15,16).

“Prima lucrare pe care Hristosi-a încredintat-o lui Petru atuncicând l-a repus în slujire a fostaceea de a hrani mieluseii.Aceasta era o lucrare în care Petrunu prea avea experienta. Eapretindea mare grija si duiosie,multa rabdare si perseverenta. Eaîl chema sa slujeasca acelora careerau tineri în credinta, sa-i învetepe cei necunoscatori, sa lelamureasca Scripturile si sa-ieduce pentru utilitate în serviciullui Hristos. Pâna atunci Petru nufusese pregatit sa faca aceasta saumacar sa înteleaga importantaacestei lucrari. Dar aceasta eralucrarea pe care Isus îl chemaacum s-o îndeplineasca. Pentruaceasta lucrare îl pregatiseexperienta lui de suferinta sicainta.”8

“Adevaratul predicator facelucrarea Stapânului. El simte

LUME SCOALADE SABAT

LUCRATORIBIBLICI

BISERICA

10

importanta lucrarii sale, dându-siseama ca el are cu biserica si culumea o relatie similara cu aceeape care a avut-o Hristos. Ellucreaza neîncetat pentru a-i con-duce pe pacatosi la o viata mainobila si mai înalta, pentru ca sapoata dobândi rasplata biru-itorului.”9

Dupa un studiu adânc înCuvântul lui Dumnezeu, sufletuleste pregatit pentru botez sipentru un angajament public dea face parte din poporul luiDumnezeu. Un nou suflet n-artrebui niciodata sa fie grabit laapa. Înainte de afirmatiile publiceeste nevoie sa aiba loc oconvertire personala .

Biserica

Sufletul “nascut din nou” esteacum membru al bisericii. Printr-o declaratie publica, persoana adevenit parte din trupul luiHristos. (Efeseni 1:22,23).

“Domnul, în întelepciunea Sa,a rânduit ca prin relatia apropiatacare ar trebui cultivata de toticredinciosii, un crestin sa seuneasca cu altul si o comunitatecu alta. Astfel instrumentulomenesc va fi facut în stare sacoopereze cu cel divin. Fiecaremijloc va fi subordonat DuhuluiSfânt si toti credinciosii vor fiuniti într-un efort organizat si

bine directionat pentru a da lumiivestea buna a harului luiDumnezeu.”10

Calitatea de membru înbiserica lui Dumnezeu nu este oalegere, este o datorie.

“O alta datorie, prea adeseatratata cu usurinta – una caretrebuie lamurita tinerilor trezitifata de cererile lui Hristos – estedatoria relatiei cu biserica.

Foarte apropiata si sfânta esterelatia dintre Hristos si biserica Sa– El ca mire si biserica mireasa;El capul si biserica trupul.Legatura cu Hristos implicaatunci legatura cu biserica Sa.” 11

Când parasim lucrurilepacatoase ale acestei lumi,Dumnezeu ne ofera un sanctuarunde sa ne putem cultivacaracterele pentru slava Lui.“Biserica este fortareata luiDumnezeu, Cetatea Sa de scaparepe care o tine într-o lumerazvratita.”12

O relatie reciproca

Acum poteca merge si încealalta directie. Biserica gasestenoi lucratori biblici si îi sprijinaîn lucrarea lor. Lucratorii biblicighideaza eforturile Scolii de Sabatsi lucrarea cu noile suflete ce segasesc acolo. Dar care ar trebui safie relatia Scolii de Sabat culumea?

Lucratorii laici

Membrii laici ai bisericiicompun elevii scolii de Sabat. Eiau o datorie de a merge în lume sia raspândi solia de avertizarepentru aceste ultime zile.Asigurati-va ca Scoala voastra deSabat are un program de actiuneevanghelistica. Aceasta vaenergiza întreaga adunare si vagrabi venirea Domnului siMântuitorului nostru.

“Sunt multe de facut deasemenea si în lucrarea Scolii deSabat, în a-i face pe oameni sa-siînteleaga obligatia si sa-si facapartea lor. Dumnezeu îi cheama salucreze pentru El si predicatorii artrebui sa le îndrume eforturile.”13

Comitetul Scolii de Sabat dincomunitatea voastra trebuie saaiba un plan misionar si fiecaremembru ar trebui încurajat sa iaparte la aceasta lucrare misionara.

Lucrare personala

Toti slujbasii Scolii de Sabat(presedinte, instructori, secretar)trebuie sa înteleaga marearesponsabilitate pe care au luat-oasupra lor. “Instructorii nostritrebuie sa fie barbati si femeiconvertite, care stiu ce înseamnasa lupte cu Dumnezeu, care nu voravea odihna pâna când inimilecopiilor sunt întoarse pentru a-Liubi, lauda si glorifica peDumnezeu. Cine vor sa fielucratori seriosi pentru suflete înScolile noastre de Sabat? Cine îiva lua deoparte pe tineri savorbeasca si sa se roage cu ei sisa le adreseze apeluri personale,îndemnându-i sa-si predea inimilelui Isus pentru ca sa poata fi ca unmiros dulce pentru Hristos? 14

Când a fost ultima data cândati luat un suflet nou la o parte siv-ati rugat cu el sau cu ea, facândun nou apel pentru Hristos?

“ªcoala Sabatului este un câmp misionar ºimult mai mult spirit misionar ar trebui manifestatîn aceastã lucrare importantã decât a fostmanifestat în trecut.”

- Sfaturi pentru Scoala Sabatului, pg.8.

11

Instructorilor, amintiti-va catrebuie sa aveti grija de eleviivostri. “Va veti apropia de ei însimpatie iubitoare, vizitându-i laei acasa, aflând adevarata lorstare prin discutii cu ei cu privirela experienta lor în lucrurile luiDumnezeu si îi veti purta pebratele credintei voastre la tronulTatalui.” 15

Copiii

Presedintii Scolii de Sabatn-ar trebui sa uite niciodataimportanta claselor pentru copii.Adesea clasele celor mai în vârstaocupa toata atentia slujbasilorScolii de Sabat, dar lucrurile n-ar trebui sa stea astfel. Lui Petrui s-a poruncit mai întâi sahraneasca mieluseii si numaidupa aceea sa hraneasca oile.(Ioan 21:15,16).

“Isus iubeste copilasii. Cândmamele au adus pe copiii lor laIsus, ucenicii au încercat sa lealunge. Dar Isus le-a mustrat si azis ‘Lasati copiii sa vina la Minesi nu-i opriti: caci a unora ca eieste împaratia cerurilor’. Apoi Eli-a adunat în bratele Saleiubitoare si i-a binecuvântat. Aceiparinti si învatatori, care n-auiubire si rabdare cu copiii, suntde compatimit, fiindca ei n-augândul lui Hristos. Acei carecauta sa-i strânga pe copii înScoala de Sabat fac o lucrarebuna, chiar lucrarea pe careMaestrul s-ar bucura ca ei s-ofaca. Mintile în dezvoltare chiarsi ale copiilor mici pot întelegefoarte mult din învataturile luiHristos si pot fi învatate sa-Liubeasca cu toata afectiunea loraprinsa. Învatatorii si parintii artrebui sa semene lânga toate apelesi daca vor fi credinciosi ar puteaavea în cele din urma o recoltade suflete. Si când vor vedea înjurul marelui tron alb sufletele

pentru care au lucrat, cu coroane,haine albe si harfe de aur, vorsimti ca eforturile lor n-au fostzadarnice. Cuvintele ‘bine, robbun si credincios’ vor veni laurechile lor ca o muzica dulce.”16

Concluzie

“Foarte mult se poate facepentru educatia si instruireamorala si religioasa a tinerilornostri prin Scoli de Sabat bineorganizate si conduse cores-punzator. Timpul si atentia artrebui sa fie îndreptate spreaceasta ramura a lucrarii; fiindcaimportanta ei în influenta eiasupra tinerilor nostri nu poate fiestimata.”17

“Exista un câmp larg înlucrarea Scolii de Sabat, caretrebuie cultivat cu grija si caretrebuie sa inspire pe tinerii nostrisa se predea cu totul Domnuluipentru a fi folositi de El în cauzaLui. Ar trebui sa fie lucratorizelosi si credinciosi în Scolilenoastre de Sabat, care sa veghezesi sa-si dea seama pe cine miscaSpiritul lui Dumnezeu si sacoopereze cu îngerii lui Dumnezeuîn câstigarea de suflete pentruHristos. Lucratorilor scolii deSabat le sunt încredintateresponsabilitati sacre si Scoala deSabat ar trebui sa fie locul undeprintr-o legatura vie cuDumnezeu, barbatii si femeile,tinerii si copiii sa poata fi pregatitiîn asa fel, încât sa fie o putere si obinecuvântare pentru biserica. Eiar trebui sa ajute biserica samearga înainte si în sus, cât le staîn putinta, mergând din putere înputere.”18

Când intram în acest nou an cene sta înainte, fiecare dintre noisa ne amintim marea res-ponsabilitate pe care o avem de araspândi întreita solie îngereascaacestei lumi întunecate. Folositi-

va Scolile de Sabat la potentialullor deplin, ca brate evanghelisticeale bisericii voastre locale.“Lucrarea Scolii de Sabat esteimportanta si toti acei care suntinteresati de adevar ar trebui saîncerce s-o faca sa prospere.”19

Referinte:

1. Sfaturi pentru lucrarea Scolii de Sabat, pg.7.2. Ibid., pg.16.3. Ibid., pg.19.4. Educatia, pg.212.5. Sfaturi pentru lucrarea Scolii de Sabat. pg.46.6. Ibid., pg.53.7. Ibid., pg.8.8. Hristos lumina lumii, pg.595.9. Istoria faptelor apostolilor, pg.255.10. Ibid., pg.125.11. Educatia, pg.225. [Sublinierea autorului]12. Istoria faptelor apostolilor, pg.4.13. Testimonies, vol.5, pg.247.14. Sfaturi pentru lucrarea Scolii Sabatului, pg.64.15. Ibid., pg.65. [Sublinierea autorului]16. Ibid., pg.47.17. Ibid., pg.8.18. Ibid., pg.9.19. Ibid., pg.7.

“Scoala de Sabat ar trebui sa

fie unul dintre cele mai mari

mijloace ale noastre si cel

mai eficient în a aduce

suflete la Hristos.”

12

Frumoasa creatie

Când pamântul a iesit din mânaCreatorului – o lume plina deculoare, mireasma, viata si pace –erau dealuri domoale, lacuri deapa cristalina, copaci luxurianti siflori multicolore. Aerul eraproaspat, curat, pur si de omireasma fara egal. Pentru acompleta aceasta frumuseteextraordinara, Domnul a creat deasemenea nenumarate animale dediferite forme si marimi carefaceau mediul înconjurator placut.Ca si act de încoronare al acesteilucrari, Dumnezeu l-a creat pe omdupa chipul si asemanarea Sa; Ell-a creat liber de frica si îndoiala,plin de iubire si cu înclinatia de aface ceea ce era bine.

“Si Dumnezeu S-a uitat la toatelucrurile pe care le-a facut si iataca erau foarte bune.” (Genesa1:31).

“La început Dumnezeu a fostdescoperit în toate lucrarilecreatiei. Hristos a fost acela carea întins cerurile si a pus temeliilepamântului. Mâna Sa a fost ceacare a atârnat lumile în spatiu si amodelat florile de pe câmp.

‘Puterea Sa întareste muntii.’‘Marea este a Lui si El a facut-o’(Psalmii 65:6; 95:5). El a fostAcela care a umplut pamântul defrumusete si aerul de cântari. Sipe toate lucrurile de pe pamânt,din aer si din cer El a scris soliaiubirii Tatalui.”1

Dumnezeu S-a îngrijit maideparte de un tovaras pentruprimul om, asa încât împreuna sase poata bucura în acel mediu decuratie si liniste. Îngerii sebucurau sa-i viziteze în mod con-stant, sa aiba partasie cu ei siîmpreuna sa se bucure de aceastare de pace desavârsita,frumusete si bunastare spirituala.

Patrunderea pacatului

O umbra întuneca aceastascena minunata. Cu câtva timp înurma Lucifer s-a razvratitîmpotriva guvernarii luiDumnezeu în cer si a reusit saatraga un numar de urmasi si acumacestia erau angajati în a distrugecreatia lui Dumnezeu. Adam siEva au fost informati despre toateaceste lucruri si au fost asiguratica daca aveau sa ramâna

credinciosi cerintelor divine, nutrebuia sa se teama “caci, daca eranecesar, toti îngerii din ceruri le-ar fi venit în ajutor.” 2

În ciuda tuturor acestoravertizari si îndrumari ce le-aufost date, Adam si Eva au fostsedusi de amagirea acelui puternicînger cazut. Ei au fostneascultatori fata de porunca luiDumnezeu si, în consecinta, aufacut astfel cunostinta cu raul. Unîmpovarator simt al vinovatieizacea asupra lor. Ei au fost imediatcuprinsi de o spaima care le fusesenecunoscuta pâna atunci si ausimtit o senzatie de tristete pe caren-o mai simtisera pâna atunci.

O schimbare nefericita

Adam si Eva au suferit oschimbare de degenerare în vietilelor. Unde înainte predominaseraiubirea, pacea, puritatea siînclinatia inerenta spre bine, auaparut brusc – si s-au întarit siînmultit – noi simtaminte care le-au fost cu totul necunoscute.Resentimente, îndoieli, gelozie siinvidie au început sa iasa la iveala.Ei puteau vedea clar ca pacatul îi

Binecuvântãrile administrãrii

de R. LopezSecretarul Departamentului de Administratie al CG

Duminica, 9 decembrie 2001

13

schimba chiar din radacina fiinteilor.

“Si ochii la amândoi au fostdeschisi si au stiut ca erau goi; siau cusut laolalta frunze desmochin si si-au facut sorturi”(Genesa 3:7).

Egoismul

“Cum ai cazut din cer,Luceafar stralucitor, fiu al zorilor!Cum ai fost doborât la pamânt, tu,biruitorul neamurilor! Tu ziceai îninima ta: ‘Ma voi sui în cer, îmivoi ridica scaunul de domnie maipresus de stelele lui Dumnezeu;voi sedea pe muntele adunariidumnezeilor, la capatul miaza-noaptei; ma voi sui pe vârfulnorilor; voi fi ca Cel Prea Înalt.’ ”(Isaia 14:12-14).

“Pacatul si-a avut originea înînaltarea eului. Lucifer, heruvimulacoperitor, a dorit sa fie primul încer. El a cautat sa câstige controlulasupra fiintelor ceresti, sa le abatade la Creatorul lor si sa câstigeomagiul lor pentru sine.”3

În mijlocul relelor acumulatecare cresteau în amândoi, unsimtamânt mai puternic decât celedeja mentionate devenea tot maiputernic pâna când a pus stapânireasupra fiintelor lor. Egoismul s-aîntronat în inimile lor si a adustransformarea sa degradatoare.

“Când Dumnezeu l-a creat peom, El l-a înzestrat cu o minte bineechilibrata, cu calitati si puteri no-bile. Omul era desavârsit în fiintasa, si în armonie cu Dumnezeu.Gândurile sale erau curate siscopurile sale sfinte. Dar prinneascultare fata de Dumnezeu,puterile sale au fost pervertite,afectiunile sale gresit fixate siscopurile sale înalte si sfinte aufost coborâte si egoismul a luatlocul iubirii.”4

Blestemul pacatului n-a afectatdoar prima pereche, ci a fost

transmis de asemenea si asupradescendentilor lor prin toategeneratiile. Chiar natura însasi,care înainte fusese frumoasa sifara defect, a devenit degeneratasi mortala prin puterea dezas-truoasa a raului.

Fiintele ceresti au fost umplutede durere când au privit cumcreatia buna si desavârsita a luiDumnezeu a fost atuncicondamnata la boala, durere,mizerie, degradare morala si, maipresus de toate, moarte – toateîntr-un mare contrast cu stareaoriginala impecabila a omenirii.

Solutia divina

Adam si Eva au fost informatica exista o cale de scapare, osolutie pentru marea problema.Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Îsioferise viata pentru a-Lrascumpara pe om, asa încâtsentinta de moarte sa fie purtatade El, nu de omul si femeiapacatoasa. Pentru ca sufletele dintoate veacurile sa afle iertarepentru vina lor prin acest dar divinnemeritat, ele trebuie sa acceptedarul si ar avea din nou ocazia sase bucure de favoarea luiDumnezeu.

“Poate o femeie sa uite prunculpe care-l alapteaza, ca sa nu aibamila de fiul pântecelui ei? Da,chiar daca l-ar uita, Eu tot nu tevoi uita.” (Isaia 49:15).

Marea jertfa

Suferinta, durerea si întristareaprin care a trebuit sa treaca Fiullui Dumnezeu au corespuns doardurerii pe care Tatal a simtit-ocând L-a dat pe unicul Sau Fiu satreaca prin groaza mortii prinrastignire pentru a face bine unei

rase razvratite si nerecu-noscatoare.

“Mi-am dat spatele celor ce maloveau si obrajii celor care-mismulgeau parul: Nu mi-am ascunsfata de ocari si de scuipari.” (Isaia50:6).

“La început îngerii nu s-auputut bucura; deoarece Coman-dantul lor nu le-a ascuns nimic, cile-a prezentat planul de mântuire.Isus le-a spus ca El avea sa steaîntre mânia Tatalui Sau si omulvinovat, ca El avea sa poartenelegiuirea si batjocura si doarputini aveau sa-L accepte ca Fiual lui Dumnezeu. Aproape totiaveau sa-L urasca si sa-Lrespinga… El avea sa fie dat înmâinile oamenilor si avea saîndure aproape orice cruzime pecare Satan si îngerii sai puteasa-i inspire pe oamenii rai s-oaduca asupra Lui; ca El avea samoara cea mai cruda dintre morti,atârnat între cer si pamânt capacatos vinovat; ca El avea sasufere ceasurile înspaimântatoarede agonie, la care nici îngerii nuputeau privi, ci aveau sa-siascunda fetele de acea priveliste.Nu doar agonia trupului avea s-osufere El, ci agonie mentala, cucare suferinta trupeasca nu seputea compara în nici un fel.Greutatea pacatelor întregii lumiavea sa fie asupra Lui.”5

“Îngerul a zis: ‘Credeti ca TatalSi-a dat pe Fiul Sau iubit fara olupta? Nu, nu.’ Chiar peDumnezeul cerului L-a costat olupta, daca sa lase pe omul vinovatsa piara, sau sa-L dea pe Fiul Sauiubit sa moara pentru ei.”6

“Isus ar fi putut ramâne alaturide Tatal. El ar fi putut sa pastrezeslava cerului si omagiul îngerilor.Dar a ales sa dea înapoi sceptrul înmâinile Tatalui si sa Se coboare depe tronul universului, pentru ca sapoata aduce lumina celor întunecatisi viata celor muritori.”7

14

Cel mai mare dintre rele

Cerul este interesat demântuirea omului cazut, degradatsi pângarit de pacat. Este parteaomului aceea de a acceptasacrificiul Fiului lui Dumnezeu sicu ajutorul Sau sa încerce sa lupteîmpotriva eului si prin harul lui IsusHristos sa biruie înclinatiile sisentimentele rele care prinmostenire si practica stapânescasupra fiintei sale. Cea mai marebatalie care trebuie luptata esteaceea împotriva egoismului,fiindca în decursul multor generatiiacest sentiment pervers a crescutîntr-o asa masura, încât astazi, maimult decât oricând înainte, omuleste supus dorintelor perverse. Ela devenit rau sub pasiunile saleinferioare, supus celui mai josnicgrad de “desfatari” murdare. Acestmare monstru format prinmostenire este hranit si cultivatpâna când, în cele din urma,nimiceste natura nobila pe careDumnezeu a dat-o initial operei deîncoronare a creatiunii Sale.

“Egoismul este esentadepravarii si fiindca fiintele umaneau cedat la puterea sa, opusulatasamentului fata de Dumnezeu sevede în lumea de astazi…Egoismul nimiceste asemanarea cuHristos, umplându-l pe om cuiubire de sine. El conduce la oîndepartare continua de dreptate…

Egoismul este cel mai puternicsi mai general dintre impulsurileumane, lupta sufletului întrecompasiune si lacomie este o luptainegala; fiindca în vreme ceegoismul este cea mai puternicapatima, iubirea si bunavointa suntprea adesea mai slabe si de regularaul câstiga biruinta…

Acest egoism este moartepentru toata evlavia si poate fibiruit doar prin manifestarea iubiriifata de Dumnezeu si fata desemenii nostri. Hristos nu vaîngadui nici unei persoane egoistesa intre în curtile cerului. Nici opersoana lacoma nu poate treceprin portile de margaritar; cacitoata lacomia este idolatrie.”8

Egoismul este esenta depravariisub care rele teribile gasesc un loc– rele cum ar fi lacomia, care larândul ei duce la zgârcenie,minciuna, furt si frauda. Ambitiaduce la alte ramuri de rau cum ar fimândria si extravaganta. Geloziaduce la rautate, invidie si ura.Necumpatarea duce la dedare laplaceri, adulter, complacerea înpatimi josnice.

Restaurareacaracterului

Uimitorul plan al lui Dumnezeupentru rascumpararea omenirii nuinclude doar iertarea pentrupacatele din trecut, ci si ocazia de

a recladi sufletul din punct devedere moral, de a-l scoate pe omdin mizeria spirituala în care selupta si de a-l face un iubitor a ceeace este bun, curat si cu adevaratfrumos. Având în vedere acestscop, Domnul da omului o unealtaspeciala (si uimitor de eficienta),punându-i la dispozitie un instru-ment pretios care sa fie folosit. Decâte ori nefericita persoanafoloseste aceasta unealta,individualitatea sa deformata,egoismul sau exagerat siînclinatiile sale pervertite spreavaritie si meschinarie, tind toatesa-si piarda ceva din puterea lor.Pare de nadajduit ca omul sa poataîntr-adevar sa fie eliberat din stareasa stricata, sa fie restaurat într-opozitie morala care sa-l faca înstare sa devina un fiu al luiDumnezeu pentru vesnicie.

“Deci, fiindca avem astfel defagaduinte, prea iubitilor, sa necuratim de orice întinaciune acarnii si a duhului si sa ne ducemsfintirea pâna la capat în frica deDumnezeu.” (2 Corinteni 7:1).

“Slava evangheliei este înte-meiata pe principiul restaurariichipului divin în rasa cazuta printr-o manifestare constanta abunavointei.”9

“A-L cunoaste pe Dumnezeuînseamna a-L iubi; caracterul Sautrebuie manifestat în contrast cucaracterul lui Satan.”10

Nobila unealta

Acest exemplu al unei uneltenotabile pe care Domnul o pune înmâna omului pentru beneficiul sause numeste “Binefaceresistematica”. Daca omul ofoloseste în mod constant si cubucurie în timp ce se încrede înfagaduintele Celui Prea Înalt, el va

“Aurul ºi argintul sunt ale Domnului ºi El arputea sã le facã sã plouã din cer dacã ar dori. Darîn loc de aceasta El l-a fãcut pe om administratorulSãu, încredinþându-i mijloace, nu pentru a fiîngrãmãdite, ci pentru a fi folosite spre binelealtora.”

- Testimonies, vol.9, pg.228.

15

vedea curând beneficiilesurprinzatoare pe care le va primi.

“Dumnezeu a planuit sistemulde binefacere, pentru ca omul sapoata deveni asemenea CreatoruluiSau, binevoitor si neegoist lacaracter, si în cele din urma sa fiepartas cu Hristos al rasplatiriivesnice glorioase.”11

Domnul, în iubirea siîntelepciunea Lui infinita, aprevazut mijloace prin care chiaraceasta generatie prezenta asa dedegradata de diformitate morala sapoata atinge starea celor 144000 –un grup de oameni al caror caractereste reînnoit pentru a traitotdeauna cu El. Dar pentru aajunge aceasta stare binecuvântataeste folositor ca omul sa ajunga lao mai înalta statura morala, albit siînfrumusetat, corespunzândchipului lui Hristos. Fiindcaegoismul este elementul caretulbura, care împiedica crestereaspirituala si închide usa spre cer,este necesar ca, prin ajutorul luiDumnezeu, sufletul slab si luptatorsa se angajeze într-o lupta intensaîmpotriva acestui rau atât de adâncînradacinat în inima plina derautate.

“Când Dumnezeu îi încre-dinteaza omului bogatii, El faceaceasta pentru ca omul sa poataîmpodobi învatatura lui Hristos,Mântuitorul nostru, folosindu-sicomoara sa pamânteasca pentruînaintarea împaratiei lui Dumnezeuîn lumea noastra.”12

“Si efortul de a-i binecuvântape altii se va rasfrânge înbinecuvântare asupra noastra.Acesta a fost scopul lui Dumnezeuîn a ne da sa jucam un rol în planulde mântuire. El a acordatoamenilor privilegiul de a devenipartasi de natura divina si, la rândullor, sa raspândeasca binecuvântareasupra semenilor lor. Aceasta este

cea mai înalta onoare, cea mai marebucurie pe care Dumnezeu o poateface oamenilor. Acei care devinastfel participanti la eforturileiubirii sunt adusi cel mai aproapede Creatorul lor.”13

“Când inima este curatita depacat, Hristos este pus pe tronul pecare îngaduinta de sine si iubireade placeri pamântesti îl ocupaodinioara. Chipul lui Hristos estevazut în expresia fetei. Lucrarea desfintire este dusa înainte în suflet.Îndreptatirea de sine este alungata.Se vede îmbracarea cu omul celnou, care este creat dupa Hristosîn neprihanire si adevaratasfintenie.”14

Un timp binecuvântat

Mai curând sau mai târziu,marile fagaduinte ale Domnuluivor fi împlinite. Dupa cum a spusSolomon, este un timp pentrutoate în aceasta lume. Astazi estetimpul de pregatire, regenerare side lupta împotriva eului,împotriva rautatii spirituale siîmpotriva lumii, a carnii si adiavolului. Pentru biruitorii înlupta împotriva acestor pacate vaexista un minunat timp alrasplatirii – bucurie, pace si odeosebita fericire. Astazi poporullui Dumnezeu este format dinbarbati si femei care biruiegreutatile zilnice, atât cele mari,cât si cele mici. Ei au fost multavreme straini si calatori pepamânt, dar în cele din urma ei vorajunge în caminul lor vesnic.

“Si am auzit un glas tare, careiesea din scaunul de domnie sizicea: ‘Iata cortul lui Dumnezeu cuoamenii! El va locui cu ei si ei vorfi poporul Lui si Dumnezeu Însusiva fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.El va sterge orice lacrima din ochiilor. Si moartea nu va mai fi. Nu vamai fi nici tânguire, nici tipat, nici

durere, pentru ca lucrurile dintâi autrecut.’ ” (Apocalipsa 21:3,4).

“Acolo, mintile nemuritoarevor contempla cu o desfatareneîncetata minunile puteriicreatoare, tainele iubirii rascum-paratoare.”15

“Pacatul si pacatosii nu maisunt, întregul univers al luiDumnezeu este curat si marea luptaeste sfârsita pentru totdeauna.”16

“Cântari de biruinta seamesteca cu muzica din harfeleîngerilor, pâna când cerul pare sase reverse cu bucurie si lauda.Iubirea a biruit. Ce a fost pierduteste gasit. Cerul rasuna de glasurileîn tonuri înalte care proclama: ‘ACelui ce sade pe scaunul de domniesi a Mielului sa fie lauda, cinstea,slava si stapânirea în vecii veci-lor!’(Apocalipsa 5:13).”17

Referinte:

1. Hristos lumina lumii, pg.15.2. Istoria mântuirii, pg.30 eng.3. Hristos lumina lumii, pg.16.4. The Signs of the Times, 6 octombrie, 1890.5. Experiente si viziuni, pg.1126. Ibid., pg.98.7. Hristos lumina lumii, pg.17.8. Sfaturi pentru ispravnicie , pg.17-19.9. Sfaturi pentru sanatate, pg.206.10. Hristos lumina lumii, pg.16.11. Sfaturi pentru ispravnicie , pg.8.12. Ibid., pg.20.13. Calea catre Hristos, pg.79.14. The Review and Herald, 11 septembrie 1900.15. Strabatând veacurile, pg.554.16.Istoria mântuirii, pg.433.eng.17. Hristos lumina lumii, pg.612.

16

C ea mai pretioasamostenire a biseri-cii sunt copiii sitinerii ei, si una

dintre cele mai mari misiuni alenoastre este aceea de a sti cumsa-i educam pentru serviciul luiDumnezeu. Biserica are deîndeplinit o misiune foarteimportanta si este nevoie detalentul si de puterea tinerilorpentru a o împlini. Cei în vârstapot da sfaturi si stimula, daradevaratul progres al lucrariitrebuie sa depinda în principal deenergia si zelul generatiei maitinere. Acest lucru a fost adevaratîn trecut si este de asemeneaadevarat astazi. Tineretea estevârsta vigorii si tariei. Acest lucrupoate fi cel mai bine înteles cândne dam seama ca toate între-prinderile din lume prefera saangajeze tineri si tinere. Tineriisunt luati în armata; majoritateacompaniilor comerciale siindustriale aleg persoane maitinere pentru lucrarea lor, dinpricina spiritului lor de initiativa.

Când tinerii ajung la vârstaresponsabilitatii, ei încep sa-sipuna înainte tinte. Daca la aceasta

vârsta de luare a deciziilor ei facpasul gresit, biserica pierde mult.De aceea este bine sa se punaînaintea tinerilor o directiecorespunzatoare, care sa-i duca pecalea cea buna. Aceasta esteocazia si datoria bisericii. Dacabiserica nu- si îndeplinesteobligatia sacra fata de tineri,îndreptându-le mintile lor îndirectia cea buna si modelându-lecaracterele, ea pierde un bunpretios pentru cauza. SpiritulProfetiei declara:

“Foarte mult s-a pierdut pentrucauza adevarului printr-o lipsa deatentie fata de nevoile spiritualeale tinerilor.”1

Este un fapt trist ca în rândurilenoastre sunt multi care suntneglijati si uitati în modneintentionat. Fratii si chiarslujbasii bisericii poate nu vadîntr-un baiat sau într-o fata operspectiva de utilitate în lucrarealui Dumnezeu si din pricina lipseide atentie aceste suflete pot saajunga sa pluteasca pe mareaspiritului lumesc, când ar fi pututsa fie înrolati în oastea PrintuluiEmanuel. O persoana tânara carenu este impulsiva poate fi uitata,

dar în sine poate fi o persoanaconstiincioasa si tematoare deDumnezeu. Se întâmpla preaadesea ca tocmai cei trecuti cuvederea, în care oamenii n-auputut vedea nici un talent, suntvase alese ale lui Dumnezeu.

Când a ales un rege, Samuel aprimit îndrumarea pe care trebuias-o urmeze. Domnul i-a spus: “Nute uita la înfatisarea si înaltimeastaturii lui, caci l-am lepadat.Domnul nu se uita la ce se uitaomul; omul se uita la ceea ceizbeste ochii, dar Domnul se uitala inima.” (1 Samuel 16:7).

În bisericile noastre astazi suntmulte margaritare ascunse caretrebuie cautate si slefuite si acesteapot deveni lucratori harnici sicredinciosi pentru Dumnezeu.Credem ca în viitor Domnul va folosiîn lucrarea Sa multi dintre tinerii sicopiii de astazi. Ei vor fiinstrumentele Sale când altii care nupot lucra din pricina persecutiei saua altor împrejurari sunt tinuti departede scena de actiune. Tinerii nostri,daca sunt instruiti, vor duce lucrarealui Dumnezeu pâna la cele maiîndepartate parti ale pamântului,pâna când lucrarea va fi încheiata.

Tineretul –o moºtenire preþioasã

COMITETUL EDITORIAL

Miercuri, 12 decembrie 2001

17

Educându-i pe tineri

“În lucrarea noastra pentrucopii, tinta ar trebui sa fie nu doarde a-i educa si a le oferi opreocupare, ci de a lucra pentruconvertirea lor…

Aceasta este o lucrare de ceamai mare importanta pentrumembrii mai tineri ai familieiDomnului. În aceste adunari, chiarcopiii care sunt favorizati cu oinstruire crestina în camin potînvata multe lucruri care le vor fide un mare ajutor. Daca copiii suntînvatati în simplitatea lui Hristos,ei vor primi cunostinta si când seîntorc la casele lor, ei vor scoatedin vistieria inimii lectiipretioase.”2

“Responsabilii bisericii sa facaplanuri prin care tinerii si tinerelesa fie instruiti pentru a folositalantii încredintati lor. Membriimai vârstnici ai bisericii sa cautesa faca o lucrare serioasa si plinade compasiune pentru copii sitineri. Predicatorii sa îsi foloseascatoata ingeniozitatea în a faceplanuri prin care membrii maitineri ai bisericii sa poata fi condusisa coopereze cu ei în lucrareamisionara. Dar sa nu va imaginatica le puteti stârni interesul doarprin tinerea unei predici lungi laadunarea misionara. Planuiti caiprin care sa poata fi aprins uninteres viu. Toti sa aiba ceva defacut.”3

“Prea putina atentie a fostacordata copiilor si tinerilor nostri.Membrii mai vârstnici ai bisericiinu i-au privit cu duiosie siîntelegere, dorind ca ei sa înaintezeîn viata divina si de aceea copiiinu s-au dezvoltat în viata crestinacum ar fi trebuit…

Sa fie tinerii lasati sa pluteascaîncoace si încolo, sa ajungadescurajati si sa cada în ispite carepândesc pretutindeni pentru a-i luaprin surprindere? Lucrarea careeste cea mai aproape de membrii

bisericii noastre este aceea de adeveni interesati de tinerii nostri,dându-le rând peste rând,învatatura peste învatatura, cubunatate, rabdare si duiosie. O,unde sunt tatii si mamele din Is-rael? Ar trebui sa fie un marenumar care, ca slujitori ai haruluilui Hristos, sa nu simta doar uninteres formal, ci un interes specialpentru tineri.”4

Începeti în camin

“Învata pe copil calea pe caresa mearga si când va fi mare nu seva departa de ea” (Proverbele22:6).

“Tu sa ramâi în lucrurile pe carele-ai învatat si de care esti deplinîncredintat, caci stii de la cine le-ai învatat; din pruncie cunostiSfintele Scripturi care pot sa-ti deaîntelepciunea care duce lamântuire, prin credinta în HristosIsus.” (2 Timotei 3:14,15).

“Lucrarea noastra pentruHristos este de a începe cu familiadin camin. Educatia tinerilor artrebui sa fie diferita de ceea ce s-afacut în trecut. Binele lor pretindemai multa munca decât le-a fostacordata. Nu este nici un câmpmisionar mai important decâtacesta. Prin învatatura si exemplu,parintii trebuie sa-i învete pe copiiilor sa lucreze pentru ceineconvertiti. Copiii ar trebuieducati în asa fel, încât sa aibaîntelegere fata de cei vârstnici side cei în suferinta si sa caute saaline durerile celor saraci siîntristati. Ei ar trebui sa fie învatatisa fie activi în lucrareamisionara.”5

“Marea miscare de reformatrebuie sa înceapa prin prezentareaînaintea tatilor, mamelor si copiilora principiilor legii lui Dumnezeu.Când sunt prezentate pretentiilelegii, si barbatii si femeile suntconvinsi de datoria lor de a daascultare, aratati-le respon-

sabilitatea deciziei lor, nu doarpentru ei însisi, ci si pentru copiiilor. Aratati-le ca ascultarea fata decuvântul lui Dumnezeu estesingura noastra paza împotrivarelelor care matura lumea spredistrugere. Parintii dau copiilor lorfie un exemplu de ascultare, fie depacatuire. Prin exemplul siînvatatura lor, destinul vesnic alfamiliilor lor va fi hotarât înmajoritatea cazurilor. În viataviitoare, copiii vor fi ceea ce i-aufacut parintii lor sa fie.”6

O chemare solemnapentru tineri

“Tinerii si tinerele care ar trebuisa fie angajati în lucrare, în lucrareabiblica si în lucrarea de colportajnu ar trebui legati în posturimecanice.”7

“Hristos cheama tineri care seofera voluntar sa duca lumiiadevarul. Este nevoie de oameni cuvitalitate spirituala, oameni care safie în stare sa gaseasca de lucru chiarunde se afla, fiindca ei cauta acesta.Biserica are nevoie de barbati noicare sa dea energie rândurilor [celorcredinciosi], oameni la timppotrivit, capabili sa se confrunte curatacirile, oameni care vor inspiracu un zel proaspat eforturile sfârsiteale putinilor lucratori, oameni alecaror inimi sunt calde de iubirecrestina si ale caror mâini suntnerabdatoare sa împlineascalucrarea Maestrului lor.”8

“Dumnezeu cheama tineri cuinimi integre, puternici si curajosi sihotarâti sa lupte cu barbatie în luptace le sta înainte, ca sa-L glorifice peDumnezeu si sa binecuvântezeomenirea.”9

“Cu o asemenea oaste de lucratoricum ar putea-o forma tinerii nostri,daca sunt bine instruiti, cât de repedear putea fi dusa solia unui Mântuitorrastignit, înviat si care vine în curândla întreaga lume! Cât de curând ar

18

putea veni sfârsitul – sfârsitulsuferintei, durerii si pacatului!”10

“Tineri si tinere, am vazut caDumnezeu are o lucrare pentru voipe care s-o faceti; luati-va cruceasi urmati-L pe Hristos, altfel nusunteti vrednici de El. Câta vremeramâneti într-o indiferentanepasatoare, cum puteti spunecare este voia lui Dumnezeu cuprivire la voi? Si cum va asteptatisa fiti mântuiti, daca nu faceti voiaDomnului ca servi credinciosi?…Pentru câte suflete au fost acesteadunari de conversatie si repetitiimuzicale mijlocul de mântuire?Daca nu puteti indica la un singursuflet mântuit prin aceasta, atunciadoptati o noua directie deactiune. Începeti sa va rugatipentru suflete; apropiati-va deHristos, aproape de coasta Luisângerânda. Faceti ca un spiritblând si linistit sa vaîmpodobeasca vietile si lasati cacererile voastre pentru întelep-ciune sa se înalte serioase, umile,dintr-un duh zdrobit, la El, pentruca sa aveti succes nu doar înmântuirea sufletului vostru, ci sia sufletelor altora.”11

Prieteni ai tinerilor

Toti fratii sa manifeste uninteres special pentru tineri.

Apropiati-va de ei si încercati sadati la o parte prapastia care apareadesea între ei si voi. Aratati-le casunteti cei mai buni prieteni ai lor.Lasati-i sa aiba încredere în voi,asa încât sa caute sfatul vostru întimp de nevoie.

“Fratilor si surorilor, nu statideparte de scumpii tineri, ca sicând n-ati avea nici o preocuparepentru ei sau responsabilitate fatade ei. Voi care ati pretins multavreme a fi crestini aveti de facut olucrare de a-i conduce cu rabdaresi amabilitate pe calea cea dreapta.Ar trebui sa le aratati ca îi iubitifiindca sunt membrii mai tineri aifamiliei Domnului, cumparati cusângele Sau.

Viitorul societatii va fi hotarâtde tinerii de astazi. Satan faceeforturi serioase si perseverente sacorupa mintile si sa demoralizezecaracterul fiecarei persoanetinere; si noi care avem mai multaexperienta sa stam ca simplispectatori si sa-l vedemîndeplinindu-si scopul farapiedica? Sa stam la postul datorieinoastre ca oameni constiinciosi, salucram pentru acesti tineri si cuajutorul lui Dumnezeu sa-i pazimde prapastia nimicirii.”12

“Predicatorii evangheliei artrebui sa întemeieze o relatiefericita cu tinerii din adunarile lor.

Multi ezita sa faca aceasta, darneglijenta lor este pacat înainteacerului. Sunt între noi multi tinerisi tinere care nu sunt înnecunostinta despre credintanoastra, dar ale caror inimi n-aufost niciodata atinse de putereaharului divin. Cum putem noi, carepretindem a fi servi ai luiDumnezeu sa lasam sa treaca zidupa zi, saptamâna dupasaptamâna, indiferenti fata destarea lor? Daca ei ar muri înpacatele lor, neavertizati, sângelelor ar fi cerut din mâinile strajeruluicare nu i-a avertizat…

Tinerii au nevoie de mai multdecât o atentie formala, de maimult decât un cuvânt ocazional deîncurajare. Ei au nevoie de muncaintensa, atenta si cu rugaciune.Numai acela a carui inima esteplina de iubire si întelegere vaputea sa ajunga la acei tineri caresunt în aparenta nepasatori siindiferenti. Nu toti pot fi ajutati înacelasi mod. Dumnezeu proce-deaza cu fiecare conformtemperamentului si caracteruluisau si noi trebuie sa cooperam cuEl. Adesea, acei pe lânga caretrecem cu indiferenta, fiindca îijudecam dupa înfatisarea lorexterioara, au în ei cel mai bunmaterial pentru a fi lucratori si vorrasplati toate eforturile facutepentru ei. Trebuie sa se studiezemai mult problema cum sa seprocedeze cu tineretul, e nevoie demai multa rugaciune serioasapentru întelepciunea necesara în alucra cu mintile.”13

“Ochii fratilor si surorilornoastre ar trebui unsi cu alifiacereasca de ochi, pentru ca sa poatadiscerne nevoile acestui timp. Mieiiturmei trebuie sa fie hraniti siDomnul cerului se uita sa vada cineface lucrarea care El doreste sa fiefacuta pentru copii si tineri. Bisericaeste adormita si nu îsi da seama deimportanta acestei chestiuni.”14

“Cea mai bunã educaþie care poate fi datãcopiilor ºi tinerilor este aceea care este în cea maiapropiatã relaþie cu viaþa viitoare, nemuritoare.

Aceastã educaþie ar trebui datã de pãrinþi evlavioºi,de profesori devotaþi ºi de cãtre bisericã.”

- Fundamentele educatiei crestine, pg.231, engl.

19

“Tinerii au o iubire înnascutade libertate; ei doresc libertatea sitrebuie sa înteleaga faptul caaceste binecuvântari inestimabiletrebuie sa fie folosite numai înascultare de legea lui Dumnezeu.Aceasta lege este pastratoruladevaratei libertati. Ea scoate înevidenta si interzice acele lucruricare degradeaza si înrobesc siastfel ofera protectie celuiascultator fata de puterearaului.”1 5

Purtatori de poveri

“Purtatorii de poveri dintre noimor unul câte unul. Multi dintreacei care au fost cei mai înaintatiîn îndeplinirea reformelorinstituite de noi ca popor, au trecutdeja de mijlocul vietii si scad înputere fizica si mentala. Cu ceamai adânca preocupare se poatepune întrebarea: Cine va ocupalocurile lor? Cui trebuie sa le fieîncredintate interesele vitale alebisericii când actualii purtatori destindard cad? Noi nu putem decâtsa privim cu interes la tinerii deastazi ca la acei care trebuie sa iaaceste poveri si asupra caroratrebuie sa cada responsabilitatea.Acestia trebuie sa ia lucrarea deunde o lasa ceilalti si umblarea lorva hotarî daca moralitatea, religiasi evlavia vitala vor predomina,sau daca imoralitatea si necredintavor corupe si vatama tot ceea ceeste de valoare.”16

“ ‘V-am scris tinerilor, fiindcasunteti tari, si cuvântul luiDumnezeu ramâne în voi si atibiruit pe cel rau’ (1 Ioan 2:14).

Pentru ca lucrarea sa meargaînainte în toate ramurile ei,Dumnezeu cere vigoarea, zelul sicurajul tineresc. El i-a ales petineri sa ajute la înaintarea cauzeiSale. Pentru a planui cu o mintelimpede si a executa cu mâna

curajoasa, este nevoie de energiiproaspete, nediminuate. Tinerii sitinerele sunt invitati sa dea luiDumnezeu puterea tineretii lor,pentru ca prin exercitareaputerilor lor, prin gândire ascutitasi actiune viguroasa sa-I poataaduce glorie Lui si mântuiresemenilor lor.

Având în vedere înalta lorchemare, tinerii din mijloculnostru n-ar trebui sa cautedistractiile sau sa traiasca pentrusatisfacerea eului. Mântuireasufletelor trebuie sa fie motivulcare îi inspira la actiune. Înputerea data lor de Dumnezeu, eitrebuie sa se ridice mai presus deorice obicei înrobitor si înjositor.Ei trebuie sa chibzuiasca binecaile picioarelor lor, amintindu-sica pe unde merg ei, altii vor urma.Nimeni nu traieste pentru sine; totiexercita o influenta spre bine sauspre rau. Din acest motiv,apostolul îi îndeamna pe oamenisa fie treji. Cum pot ei fi altfelcând îsi amintesc ca trebuie sa fieîmpreuna-lucratori cu Hristos,partasi cu El si ai tagaduirii de sinesi ai sacrificiului, ai rabdarii sibunavointei înduratoare?

Tinerilor de astazi, la fel ca silui Timotei le sunt adresatecuvintele: ‘Cauta sa te înfatiseziînaintea lui Dumnezeu ca un omîncercat, ca un lucrator care n-arede ce sa-i fie rusine, si careîmparte drept Cuvântul ade -varului.’ ‘Fugi de poftele tineretii;urmareste dreptatea, credinta,iubirea si pacea.’ ”17

“Tinerii trebuie sa poarte încurând poverile pe care le ducacum lucratorii mai în vârsta. Ampierdut timp prin neglijarea de ada tinerilor o educatie solida sipractica. Cauza lui Dumnezeuînainteaza în mod constant si noitrebuie sa ascultam porunca:

Mergeti înainte. E nevoie de tinerisi tinere care nu vor fi clatinati deîmprejurari, care sa umble cuDumnezeu, care se roaga mult sicare depun eforturi serioasepentru a strânge toata lumina cuputinta.”1 8

Referinte:

1. Slujitorii evangheliei, pg.187.2. Testimonies, vol.6, pg.97.3. Ibid., pg.401.4. Ibid., pg.180.5. Ibid., pg.395.6. Ibid., pg. 109.7. The Review and Herald, 15 octombrie 1903.8. Lucrarea de colportaj, pg.19.9. Solii pentru tineret, pg.19.10. Educatia, pg.227.11. Testimonies, vol.1, pg.484.12. Fundamentele educatiei crestine, pg.87.13. Slujitorii evangheliei, pg.187,188.14. Testimonies, vol.6, pg.180.15. Educatia, pg.244.16. Slujitorii evangheliei, pg.59.17. Sfaturi catre parinti, profesori si studenti, pg.437.18. Ibid., pg.439.

“Dumnezeu cheama tineri cu

inimi integre, puternici si

curajosi si hotarâti sa lupte cu

barbatie în lupta ce le sta înainte,

ca sa-L glorifice pe Dumnezeu si

sa binecuvânteze omenirea.”

20

Un baietel a batut lausa unei casecerând mâncarepentru fratii sai

mai mici, care duceau lipsa dehrana. Acest lucru este foarteobisnuit pe strazile marilor orase,unde multe familii traiesc înmahalale si ghetto-uri, adesea înconditii foarte nefavorabile, chiarinumane. Era într-un Sabatdimineata si casa la care a batutbaiatul era a unui frate dinMiscarea de Reforma. Ei erauoarecum descurajati si nuparticipasera la adunare de câtevaSabate. Initial, se gândeau satrimita baiatul la Societatea Dorcaa bisericii unde frecventasera ei.Societatea Dorca era bineorganizata si avea provizii dehrana pentru a-i ajuta pe ceinevoiasi.

În loc de aceasta s-au hotarâtsa mearga si sa viziteze ei însisicasa baiatului. Simteau ca este dedatoria lor sa faca o lucrarecaritabila. Au luat cu ei nistehrana. Dar când si-au dat seamade saracia, disperarea si boala dinacea familie, n-au putut sa-siretina lacrimile. Au vazut ca hranasi îmbracamintea nu putea fisuficienta. Ei le-au vorbit dedragostea lui Dumnezeu si s-aubucurat sa vada raze de lumina

stralucind de pe acele fetesuferinde.

În Sabatul urmator baiatul arevenit si a vrut sa participe laadunarea de închinare în bisericaacelora care fusesera atât deamabili fata de el.

Fratele si sora care au fostdescurajati în credinta au simtitresponsabilitatea lor pentru acelsuflet pentru care a murit Hristossi, desi era cam târziu, au mers labiserica în acel Sabat si de atuncin-au mai lipsit de la nici oadunare. Ei au revenit în bisericasi sunt recunoscatori Domnuluipentru ca le-a trimis acel “îngeras”sa le bata la usa.

“Când deschideti usa la ceinevoiasi si suferinzi ai lui Hristos,spuneti bun venit îngerilornevazuti. Voi invitati companiafiintelor ceresti. Ei aduc oatmosfera sfânta de bucurie sipace. Ei vin cu laude pe buze si omelodie de raspuns se aude înceruri. Fiecare fapta de înduraredetermina cântari acolo.”1

Întâmplarea relatata mai sus s-petrecut într-unul din marile oraseale Braziliei si ea reflecta claraceste cuvinte ale inspiratiei. Aceicare promoveaza adevaratabinefacere nu fac doar o lucrarebuna pentru altii, ci ei însisi aufolos când îsi deschid inimile

pen t rualtruismuladevaratei binefaceri sociale.Fiecare raza de lumina revarsataasupra altora se va reflecta înapoiîn inima aceluia care împartasestelumina. Fiecare cuvânt deamabilitate si compasiune adresatcelor suferinzi, fiecare actiunecare tinde sa usureze povara celorapasati, fiecare ajutor dat pentrua satisface nevoile semenilornostri rezulta în glorificarea luiDumnezeu si într-o binecuvântarepentru datator. Acei careprocedeaza conform acestei reguliasculta de o porunca a cerului sivor primi aprobarea luiDumnezeu.

“Isus a cunoscut influentabinefacerii asupra inimii si vietiibinefacatorului si El a cautat saîntipareasca în mintile ucenicilorSai beneficiile care rezulta dinexercitarea acestei virtuti. El zice:‘Este mai ferice sa dai decât saprimesti.’ ”2

Traim într-un timp foarteconfuz. Când privim în jurulnostru vedem foamete, boala,dezastre naturale, terenuri odatafertile care acum sunt sterpe,inundatii, incendii, cutremure.Multe suflete pentru care a muritHristos – unele chiar dintre fratiinostri din lume – au fost afectate

Vineri, 14 decembrie 2001

Lucrarea de binefacere socialã

de J. TuleuSECRETARUL DEPARTAMENTULUIDE BINEFACERE SI SANATATE AL CG

21

de asemenea calamitati si suntvictime ale nenorocirii si sufar dinlipsa de cele necesare vietii.Aceste evenimente sunt frecvente,în special în Africa, Asia, AmericaCentrala si de Sud, si Europa deEst.

Cine este aproapelemeu?

“Sunt multi care întreaba, ca siînvatatorul legii: ‘Cine esteaproapele meu?’ Raspunsul nevine prin cele întâmplate înapropiere de Ierihon, când preotulsi levitul au trecut pe parteacealalta si l-au lasat pe strainulsarman, lovit si ranit în grijabunului samaritean. Fiecare omcare este în nevoie si suferinta esteaproapele nostru. Fiecare fiica sifiu al lui Adam, care a fost prinsîn cursa de vrajmasul sufletelor sieste legat în robia obiceiurilorrele, care vatama barbatia saufeminitatea, este aproapele meu.”3

“Cei suferinzi si lipsiti dintoate clasele sunt semenii nostri;si când nevoile lor sunt aduse lacunostinta noastra, este datorianoastra sa le usuram pe cât ne staîn putinta. În aceasta parabola esteprezentat un principiu care ar fibine sa fie adoptat de urmasii luiHristos. Mai întâi iesiti înîntâmpinarea necesitatilor vremel-nice ale celor în nevoie si usurati-le trebuintele si suferintele fizicesi veti gasi atunci o cale deschisaspre inima, unde puteti plantasemintele bune ale virtutii sireligiei.”4

“Sunt unii care manifesta mareafectiune pentru rudele lor, pentruprietenii si favoritii lor, dar carenu sunt amabili si plini deconsideratie fata de cei ce aunevoie de întelegere duioasa, deamabilitate si iubire. Cu inimi sin-cere sa ne întrebam: ‘Cine esteaproapele meu?’ Aproapele nostrunu sunt doar partenerii nostri si

prietenii speciali, nu sunt doar ceice fac parte din biserica noastra,sau care gândesc ca si noi.Aproapele nostru sunt toti cei ceapartin familiei umane. Noitrebuie sa facem bine tuturoroamenilor si în special aceloracare sunt din familia credintei.”5

Evlavia practica

Noi nu putem ramâneindiferenti fata de strigatulnevoiasilor care vine la noi tot maides cu mare urgenta. În Isaia 58:7-9 sta scris care este datoria noastracu privire la semenii nostri, dupacum scrie serva Domnului:

“Întregul capitol cincizeci siopt din Isaia trebuie considerat cafiind o solie pentru acest timp,care trebuie data tot mereu…

“Am fost instruita sa îndrumpoporul nostru la capitolulcincizeci si opt din Isaia. Cititiacest capitol cu atentie siîntelegeti felul de lucrare care vaaduce viata în biserici. Lucrareaevangheliei trebuie sa fieîndeplinita prin generozitateanoastra, ca si prin eforturilenoastre. Când întâlniti sufletesuferinde care au nevoie de ajutor,dati-le ajutorul. Când îi gasiti pecei ce sunt flamânzi, hraniti-i.Facând aceasta veti actiona îndirectia lucrarii lui Hristos.”6

“Am vazut ca este în providentalui Dumnezeu ca vaduvele siorfanii, cei orbi, surzi, schiopi,persoanele întristate în diversemoduri au fost puse într-o relatiecrestina apropiata cu biserica Sa;si aceasta pentru a-Si încercapoporul si a le dezvolta adevaratulcaracter. Îngerii lui Dumnezeuvegheaza sa vada cum tratamaceste persoane care au nevoie deîntelegerea, iubirea si bunavointanoastra dezinteresata.”7

Domnul sa atinga inimilenoastre asa încât sa putem întelegeaceasta lucrare importanta caretrebuie sa fie realizata în acesteultime zile.

Lucrarea medicalamisionara

Prin Biblie si prin SpiritulProfetiei, Dumnezeu a însarcinatbiserica Sa sa savârseasca olucrare si daca aceasta este facuta,usile vor fi deschise pentruadevarul prezent. Foarte putin s-afacut în acest domeniu. În multecamine sunt unii care sunt afectatide boala, care asteapta ca cinevasa le arate cum sa aplicetratamente prin remediile simplesi eficiente. Multi dintre ei si-aucheltuit averea în spitale luândmedicamente, si aceasta cu putinerezultate. Lucrarea medicala si ceade binefacere ar trebui sa fiecultivata în aceste ultime zile,fiindca acesta este planul luiDumnezeu. Serva Domnuluispune clar:

“Nimic nu va deschide usilepentru adevar ca lucrareamedicala misionara deevanghelizare. Aceasta va gasiacces la inimi si minti si va fi unmijloc de a-i converti pe multi laadevar.”8

“Marele Medic, initiatorullucrarii misionare medicale , îi vabinecuvânta pe toti acei care cautaastfel sa transmita adevarul pentruacest timp.”9

“Lucrarea medicala misionaraeste mâna dreapta a evangheliei.Ea este necesara pentru înaintareacauzei lui Dumnezeu.”10

“Lucrarea medicala misionaranu trebuie în nici un caz despartitade lucrarea evangheliei. Domnula specificat ca cele doua vor fi lafel de strâns unite ca bratul cutrupul. Fara aceasta unire nici oparte a lucrarii nu este completa.

22

Lucrarea medicala misionara esteevanghelia ilustrata.”11

Ultima lucrare depredicare

“Doresc sa va spun ca încurând nu va mai fi facuta nici olucrare pe directie de predicare,decât lucrare medicala misionara.Lucrarea unui predicator esteaceea de a sluji. Predicatorii nostritrebuie sa lucreze dupa planulevangheliei de slujire…

Voi nu veti fi niciodatapredicatori dupa rânduialaevangheliei, pâna când numanifestati un interes hotarât înlucrarea medicala misionara,evanghelia vindecarii, abinecuvântarii si a întaririi…

Din pricina îndrumarilor pecare le-am primit de la Domnul amcurajul sa stau între voi si savorbesc asa cum fac, în ciudamodului cum priviti voi poatelucrarea medicala misionara.Doresc sa va spun ca lucrareamedicala misionara este lucrarealui Dumnezeu. Domnul doreste cafiecare din predicatorii Sai sa intreîn rânduri. Apucati-va de lucrareamedicala misionara si aceasta vava da acces la oameni. Inimile lorvor fi atinse când veti slujinevoilor lor. Când usuratisuferintele lor, veti gasi ocazie de

a le vorbi despre dragostea luiIsus.”12

“Unii vor fi atrasi de o faza aevangheliei si altii de alta. Sunteminstruiti de catre Domnul nostrusa lucram în asa fel, încât sa seajunga la toate clasele. Soliatrebuie sa mearga la întreaga lume.Sanatoriile noastre trebuie sa ajutela întregirea numarului poporuluilui Dumnezeu. Noi nu trebuie saîntemeiem câteva institutii mamut(gigantice); fiindca astfel ar fiimposibil sa dam pacientilor soliicare vor aduce sanatate sufletului.Mici sanatorii trebuie întemeiateîn multe locuri.”13

“Convertirea de suflete estemarele obiectiv care trebuieurmarit în institutiile noastremedicale. Pentru aceasta suntîntemeiate aceste institutii. Ceibolnavi si cei întristati care vin lasanatoriile noastre sunt adusi însfera de actiune a lucratorilorevangheliei care muncesc acolo.O, ce ocazii pretioase le suntoferite astfel, sa semene seminteleadevarului.”14

“Sanatoriile noastre sa devinaceea ce ar trebui sa fie – case undese aduce vindecare sufletelorbolnave de pacat. Si aceasta se vaface când lucratorii au o legaturavie cu Marele Vindecator.”15

Acesta este sfatul luiDumnezeu catre noi. În locuri

unde avem deja asemeneainstitutii am facut experienteminunate. Multe suflete au primitadevarul prezent, unele au fostconvertite la Hristos si mai multevor fi convertite în viitor. Ele vadca suntem un popor deosebit,crezând deosebit de toate celelaltereligii si pleaca de la sanatoriilenoastre cu noi tinte ,experimentând o schimbareradicala în vietile lor. Ele acceptaadevarul Sabatului, reformasanitara si multe suflete au fostdeja botezate si sunt membre alebisericii noastre. Toate acestea auloc ca rezultat al lucrarii misionaremedicale.

Când am vizitat România amauzit marturia unei doamne carevenise la sanatoriul nostrusuferind de cancer. Ea a declaratcu caldura: “Am venit aici cu can-cer si plec cu Isus în inima!” Aprimit adevarul si este acummembra a bisericii noastre.

În Brazilia sanatoriul nostrufunctioneaza de douazeci de ani.Acolo s-au facut experienteminunate. Un medic a vizitatsanatoriul nostru împreuna cusotia lui si cu un prieten. Mediculera legat de un scaun cu rotile –suferind de artrita reumatoida.Genunchii si mâinile sale eraudeja deformate si nu mai putea samearga de doi ani. El s-a interesatde metodele noastre de tratamentsi noi i-am spus ca ele constau îngeoterapie (tratament cu lut),hidroterapie (tratament cu apa),helioterapie (bai de soare),fizioterapie (tratamentul mus-chilor, oaselor sau alîncheieturilor), trofoterapie(tratamentul prin nutritie),fitoterapie (tratamentul cu plante)si încredere în puterea luiDumnezeu. El a raspuns: “Nu credîn aceste lucruri si nu am încredereîn aceste metode de tratamentfiindca apa si noroiul mi-au

“Prin istoria samariteanului milos, Hristosilustreazã natura adevãratei religii. El aratã cãaceasta nu constã în sisteme, crezuri sau rituri, ciîn sãvârºirea de fapte de iubire, în aducerea celuimai mare bine altora, în adevãratã bunãtate.”

- Lucrarea de binefacere, pg.42, eng.

23

provocat boala.” Atunci i-am spusca întrucât era medic, ar trebui sase trateze prin metode alopate. Ne-a raspuns ca a încercat toatemetodele disponibile, inclusivinjectii cu argint, ultimeledescoperiri în natura de remediisi nu i-au folosit la nimic. El s-aplâns: “Sunt condamnat sa fiulegat de acest scaun cu rotilepentru tot restul vietii mele.”

Atunci i-am sugerat ca,întrucât a încercat deja tot felul detratamente si nu l-au ajutat, de cesa nu faca macar o încercare de a-si trata boala cu aceste remediialternative. Sotia lui si prietenulcare era cu el l-au încurajat sa facaaceasta încercare, asa ca s-ahotarât sa ramâna la sanatoriulnostru. I-am aplicat remediisimple si a fost uimit de metodelenoastre de tratament, fiindca numai vazuse asa ceva pâna atunci.În câteva zile au aparut semne deîmbunatatire. Dupa 30 de zile detratament surpriza lui a fost si maimare. Si-a parasit scaunul cu rotilesi a început sa mearga si dupa 60de zile a fost vindecat. Când altipacienti au aflat ca era medic,l-au întrebat: “Credeti acum înaceste metode de tratament?” Ela raspuns: “Acum cred, fiindca amtrecut prin aceasta experienta!” Aparasit sanatoriul completvindecat si propovaduieste modulnatural de vindecare, bucurându-se de o buna sanatate.

Multe restaurari minunate desanatate si spirituale au avut locîn sanatoriul nostru în cei 20 deani de existenta ai sai. Se poatepune întrebarea: “De ce avem atâtde putine institutii de sanatate încare cei bolnavi sa poata fi tratatifara folosirea medicamentelor?”Fiindca nu se acorda suficientaimportanta si interes remediilorsimple ale lui Dumnezeu.

Remedii naturale

“Sunt multe cai de a practicaarta vindecarii, dar este o singuracale aprobata de cer. Remediile luiDumnezeu sunt agentii simpli ainaturii care nu vor încorda sauslabi sistemul prin proprietatile lorputernice. Aerul curat si apa,curatenia, alimentatia cores-punzatoare, puritatea vietii si oîncredere ferma în Dumnezeu suntremediile din lipsa carora mor mii;totusi aceste remedii sunt neglijatefiindca folosirea lor priceputanecesita o lucrare pe care oameniin-o apreciaza. Aerul proaspat,exercitiul, apa curata si pura, silocuinte curate si placute sunt laîndemâna tuturor cu cheltuielimici, în timp ce medicamentelesunt scumpe, atât prin cheltuialade mijloace, cât si prin efectulprodus asupra sistemului.”16

“Domnul a prevazut antidoturipentru boli în plante simple, siacestea pot fi folosite prin credintafara nici o tagaduire a credintei;fiindca prin folosireabinecuvântarilor oferite deDumnezeu pentru beneficiulnostru, noi cooperam cu El. Elpoate folosi apa si razele soareluisi ierburile pe care El le-a facutsa creasca, la vindecareamaladiilor provocate prinnechibzuinta sau accident. Noi numanifestam lipsa de credinta cândÎl rugam pe Dumnezeu sabinecuvânteze remediile Sale.Adevarata credinta va multumi luiDumnezeu pentru cunostinta cumsa foloseasca aceste binecuvântaripretioase într-un mod care varestaura vigoarea mentala sifizica.”17

Sa ne rugam lui Dumnezeu sane impresioneze mintile si inimilepentru a vedea o schimbare învietile noastre în aceasta privinta

si sa putem urma planul luiDumnezeu. Predicatorii nostri,lucratorii, colportorii si membriilaici sa învete cum sa aplicetratamente simple pentru boliobisnuite. Aceasta sa nu se facacu scopul câstigarii de bani, cipentru a câstiga suflete la Hristos.Ar trebui sa se vada o revigorareîn rândurile noastre pentrulucrarea medicala de binefacere.Pe aceasta cale minunata vomvedea multi convertiti si lucrarealui Dumnezeu pe pamânt va fiîncheiata!

Referinte:

1. Hristos lumina lumii, pg.473.2. Testimonies, vol.4, pg.58.3. The Review and Herald, 12 noiembrie 1895.4. Testimonies, vol.4, pg.233.5. Reflectându-L pe Hristos, pg.229.6. Lucrarea de binefacere, pg.29, eng.7. Ibid., pg.35,36, eng.8. Evanghelizare, pg.318.9. Sfaturi pentru sanatate, pg.465.10. Evanghelizare, pg.320.11. Testimonies, vol.6, pg.221.12. Sfaturi pentru sanatate, pg.498.13. Lucrarea medicala, pg.367.14. Evanghelizare, pg.333.15. Ibid., pg.333.16. Testimonies, vol.5, pg.437.17. Selected Messages, bk.2, pg.289.

24

Iata ce vesteste Domnulpâna la marginilepamântului: Spunetifiicei Sionului: ‘Iata,

Mântuitorul tau vine; iata plataeste cu El si rasplatirile mergînaintea Lui.’ ” (Isaia 62:11).

Dumnezeu a proclamat camântuirea vine numai de la El.Aceasta veste buna a fost repetatade servii Sai; patriarhii si profetiiau crezut si anuntat cu glas tare siclar ca mântuirea era darul luiDumnezeu pentru oameni. Soliaevangheliei a fost povarasufletului lui Hristos si pentruproclamarea ei el n-a precupetittimp, efort sau sacrificiu personal.Când S-a înaltat la cer, în aceeasizi, El a spus clar ucenicilor Sai caei trebuia sa proclame evangheliamântuirii Sale nu doar înIerusalim, ci “pâna la capatulpamântului”, si acest lucru trebuiafacut înainte de întoarcerea Sa peacest pamânt pentru a lua poporulSau în locuintele ceresti. Despreaceasta a spus de asemenea:“Evanghelia trebuie mai întâi safie vestita la toate neamurile”(Marcu 13:10).

Gândul care poate fi desprinsdin acest verset din cartea luiMarcu este ca proclamareaevangheliei nu trebuie facuta doar

prin Cuvântul vorbit, ci deasemenea prin solia “publicata”.Toti acei care accepta evangheliaiau asupra lor obligatia de atransmite altora vestea buna. Cumurmeaza sa fie facuta aceasta? Nudoar verbal, ci de asemenea înforma tiparita. Pana inspiratieispune ca predicarea Cuvântuluiprin tiparituri în combinatie cupredicarea cuvântului prin oameni,va aduce rezultate mari si pozitive:“Publicatiile vor face o lucraremult mai mare decât poate firealizata doar prin predicareaCuvântului.”1

Forme stravechi simoderne de tiparire

În timpurile stravechi existauputine carti, fiindca toate trebuiasa fie scrise de mâna pe pergamentsau piei pregatite (tabacite) pentruscris. Aceasta era o munca grea siistovitoare, aproape de o viata.Copii ale Sfintei Scripturi eraurare, fiind copiate de mâna decatre scribi. Ca exemplu avemexperienta unui popor care si-afondat credinta lor pe cuvântulscris al lui Dumnezeu –credinciosii valdenzi din Europa.Ei considerau Biblia ca singura

regula a credintei lor si autoritateainfailibila a lui Dumnezeu si aufacut mari sacrificii pentru a oraspândi. Aceste sufletecredincioase au fost printre primiiurmasi ai lui Hristos care au reusittraducerea completa a SfintelorScripturi. În mijlocul a mariîmpotriviri si persecutii, ei au fosthotarâti sa aiba Biblia înmanuscris în limba lor materna.“Prin munca rabdatoare sineobosita, uneori în pesterileadânci si întunecate alepamântului, la lumina tortelor,Sfintele Scripturi au fost scrise,verset cu verset, capitol cu capi-tol. Astfel lucrarea a înaintat, voiadescoperita a lui Dumnezeustralucind ca aurul curat.”2

Când “miezul noptii lumii” atrecut si a rasarit lumina unei noiere, când “luceafarul Reformei”si-a manifestat deja slava, luptaîntre lumina si întuneric si-araspândit cu grabire influentaasupra mintilor poporului la toatenivelurile societatii.

De la aparitia “reformatorilor”,inimile oamenilor au fost miscatesi au început sa se gândeasca si sacaute ei însisi adevarul curat si

Sâmbata, 15 decembrie 2001

Publicând Adevãrul Prezent

de D. DumitruSECRETARUL DEPARTAMENTULUI DE EDITURA AL CG

25

necompromis. Aceasta desteptarea determinat o cerinta urgenta dematerial publicat în forma de carti,pamflete si alte scrieri religioase,în special de Sfintele Scripturi.Dorinta aprinsa a oamenilor de aposeda o Biblie pentru a descoperiadevarul prezent a fost cea care acontribuit , în mare masura ladezvoltarea tiparului modern.

În anul 1423, un olandez penume Laurence Coster a inventatliterele mobile de lemn pentru uzcomercial. Desi lui i se atribuieinventarea literelor mobile delemn, Johannes Gutenberg, untânar angajat de Coster si care alucrat sub îndrumarea sa, a fostacela care a perfectionat maitârziu arta tiparului în Germania.În orasul Strassburg, Gutenberg adezvoltat sistemul literelor demetal pentru tiparit. În anul 1456,dupa ce lucrase timp de opt ani lasculptarea literelor de metal, a fostpregatit sa tipareasca prima editiea Bibliei în limba latina.

De la acea prima editie aBibliei, arta tiparului a început sase raspândeasca repede prinGermania, Olanda, Italia, Franta,Spania si Scandinavia. La timpulvalului marii Reforme din secolulal XVI-lea, tipografii aveauateliere în aproape toate tarileEuropei. Din acel timp maideparte, tiparitul n-a mai putut fidesfiintat. Aceasta inventie paresa aiba în sine o putere pastratoarede viata, ca sa zicem asa, care estedestinata sa existe pâna la sfârsitultimpului. Biblia si alte materialereligioase tiparite, foarte solicitateîn acele zile, au facut ca lucrareade publicare sa se bucure de unsucces rasunator chiar de laînceput.

Publicatiile si reforma

Prin providenta lui Dumnezeu,inventarea tiparului modern a

aparut la timpul oportun pentru ada un imbold marii reforme ce si-a avut începutul în Germania.Biserica Romei reusise, într-omare masura, sa aduca la tacereglasul asa-numitilor “eretici” aimiscarii care au protestat în moddeschis fata de învataturile sipracticile false ale romanismului.Dar aici era ceva nou cu carefortele Romei nu erau obisnuite,si ele n-au stiut cum sa-l aduca latacere. Literatura putea ficonfiscata si distrusa prin foc, darsi mai multa putea fi multiplicata.Solul tacut si-a croit calea din taraîn tara si în mii de case. Tot efortuldepus pentru a-l nimici n-a adusrezultatele asteptate.

Pe 31 octombrie 1517 MartinLuther a tintuit Tezele sale pe usacatedralei din Wittenberg,marcând astfel începutul unei noiere în libertatea religioasa. Dacaexemplare ale acestei scrieri si alealtor scrieri ale reformatorilor arfi trebuit sa fie multiplicatemanual, doar un numar foartelimitat de persoane le-ar fi pututciti! De aceea un instrumentpregatit de Dumnezeu – tiparul –a venit tocmai la timpul potrivitpentru a promova lucrarea luiLuther. “Scrierile reformatoruluisi învatatura sa se raspândeau întoate natiunile crestinatatii.Lucrarea s-a raspândit în Elvetiasi Olanda. Exemplare ale scrierilorlui si-au aflat drum spre Franta siSpania. În Anglia învataturile saleau fost primite ca si cuvânt alvietii. Adevarul s-a extins deasemenea si în Belgia si Italia. Miise trezeau din toropeala lor ca demoarte la bucuria si speranta uneivieti de credinta.”3

Materialul tiparit era solicitatde popor, si în special SfinteleScripturi. Tipografii se înmulteaucu grabire pretutindeni. Pâna lasfârsitul secolului al XV-lea,fusesera tiparite patru milioane de

exemplare ale Bibliei. În 36 de aniau fost tiparite înca 18 milioanede Biblii. Dupa acel timp a fosttiparit un numar atât de mare deexemplare ale Cuvântului luiDumnezeu si în atât de multe limbisi pentru atâtea natiuni, încât a fostimposibil sa li se mai tinasocoteala . Rezultatul acesteilucrari de publicare l-a uimit atâtde mult pe Luther, încât a fostinspirat sa scrie: “Tiparul este celmai recent si cel mai mare dar princare Dumnezeu ne face în stare saducem înainte lucrarea evan-gheliei.”

Publicatiile în miscareaadventa

Pionierii miscarii adventecredeau ca Dumnezeu îi cheamasa dea lumii solia prin presa detiparit. În 1831 William Miller, înprimele zile ale lucrarii salepublice a publicat o serie dearticole care se ocupau desubiectul celei de-a doua veniri alui Hristos. Dar în 1836 lucrareasa publica a primit un puternicimbold când, oriunde vorbea,prelegerile sale erau tiparite într-un volum. Chiar si dupa ce paraseasala de adunare, soliile sale puteaucontinua sa-si faca lucrarea deîntarire a credintei acelora careerau doar partial convinsi deadevar. Aceasta inovatie a dataripi soliei primului înger.

În aprilie 1846 pionieriimiscarii Adventiste de Ziua aSaptea au publicat 250 deexemplare ale unui pamflet cecuprindea prima viziune a soreiEllen G. Harmon, intitulata “Catreramasita raspândita”. Costultiparirii a fost suportat de douapersoane care cu mari sacrificii audonat mijloacele.

Pentru a doua publicare,Joseph Bates, unul dintre primiipionieri, a pregatit plin de

26

entuziasm materialul cu privire la“Cerul care se deschide”, obrosura de patruzeci de pagini.Manuscrisul era gata dar el n-aveabani ca sa-l tipareasca. În acel timp,în statul Massachusetts traia ocredincioasa care tocmai facuse uncovor, primul ei covor. De îndata cea auzit de nevoia de bani pentrutiparit, ea si-a vândut primul frumoscovor si a dat banii lui Joseph Batespentru a-si publica brosura.

A doua experienta a lui JosephBates demonstreaza când de greui-a fost acestui serv temator deDumnezeu sa obtina fonduripentru publicarea de literatura. Elfusese cândva un bogat capitan devas, dar a ajuns sarac dupa ce si-ainvestit întreaga avere în miscareaadventa. El era convins ca Sabatulera ziua în care Dumnezeu S-aodihnit si ca era ziua pe care El aporuncit popoului sau credincioss-o respecte si s-o pazeasca. Încartea Istoria soliei advente, citimurmatoarea experienta:

“ ‘Joseph,’ a strigat doamnaBates, când a deschis usa labucatarie… ‘nu-mi ajunge fainapentru a coace.’ A mentionat apoisi alte articole de bacanie de careavea nevoie.

‘Câta faina îti mai trebuie?’întreba capitanul Bates, ridicându-si privirea de pe manuscris.

‘Vreo doua kilograme ,’ zisedoamna Bates.

‘Foarte bine,’ zise capitanul; siparasindu-si biroul a mers înmagazinul din apropiere unde acumparat alimentele dorite desotia sa. Punându-le pe masaneobservat de ea, s-a întors repedesi si-a reluat lucrul la birou.

‘De unde a aparut fainaaceasta?’ întreba ea când adescoperit niste faina într-un sac.

‘De ce, nu este suficienta?’întreba capitanul.

‘Ba da , da r de unde a iluat-o?’

‘Am cumparat-o. Nu esteaceasta cantitatea pe care o doreaica sa poti coace?’

‘Ba da, însa tu, capitanul Bates,un om care a condus vase din NewBedford pâna în toate partilelumii, te-ai dus sa cumperi douakilograme de faina?’ exclama sotialui economa.

‘Nevasta’ a marturisit barbatulde credinta, ‘am cheltuit pentruarticolele acelea ultimii bani pecare-i am pe pamânt.’

‘Si noi ce o sa facem?’ întrebadoamna Bates printre suspine. Eafusese obisnuita cu abundenta sinu era usor sa fie fara o letcaie.

‘Domnul o sa deschida calea’zise capitanul cu veselie, dupa cei-a explicat planurile sale de ascrie o carte despre Sabat.

Si Domnul a deschis o cale.Chiar în aceeasi zi capitanul Batesa avut sentimentul ca erau bani la

posta pentru el si mergând acolo,a primit o scrisoare ce contineazece dolari. Aceasta a fost o realaîncurajare pentru el si a ajutat multla întarirea credintei sotiei sale.”4

Pe 18 noiembrie 1848, la oadunare tinuta în Dorchester, înapropiere de Boston, Massachu-setts, Domnul i-a dat servei Sale,Ellen White, o viziune despresolia de sigilare.

Când a iesit din viziune, ea i-azis sotului ei: “Am o solie pentrutine. Trebuie sa începi sa tiparesti omica revista si s-o trimiti la oameni.Sa fie mica la început; dar pe masurace oamenii vor citi, ei îti vor trimitemijloace cu care sa tiparesti si va fiun succes de la început. De la acestmic început mi s-a aratat ca vor fica râuri de lumina ce vor merge întoata lumea.’ ”5

În iulie 1849 aceasta micarevista, Adevarul Prezent, a aparutpentru prima data. Despreînceputul acestei lucrari soraWhite a scris:

“Sotul meu a început atunci sapublice o mica revista înMiddletown, la opt mile de RockyHill [Connecticut] si adeseaparcurgea de mai multe ori aceastadistanta pe jos, desi era schiop.Când a adus primul numar de latipar, noi ne-am aplecat cu totiiasupra lui, rugându-L pe Domnulcu inimi umile si cu multe lacrimisa lase binecuvântarea Sa saînsoteasca eforturile slabe aleservului Sau.”6

Publicatiile în zilele dinurma

Dumnezeu are o solie solemnapentru lume în zilele de încheiereale istoriei acestei lumi siliteratura este destinata sarealizeze, împreuna cu predica-torii vii, misiunea sfânta de aevangheliza lumea. Cuvintele

“Ar trebui sã se depunã orice efort pentru a trimite

lumii din tipar soliile de invitaþie ºi avertizare.

Literatura noastrã va ajunge la unii oameni, lacare nu s-ar fi putut ajunge pe nici o altã cale.”

- Testimonies, vol.8, pg.68.

27

profetice ale lui Hristos din Matei24:14 se vor împlini: “Si evanghe-lia aceasta a împaratiei va fipredicata în toata lumea ca saslujeasca de marturie la toateneamurile; atunci va venisfârsitul.” Domnul va folosi toatemijloacele disponibile pentru aface sa se întâmple acest lucru sipresa este una dintre cele maieficiente unelte. Publicatiile potprezenta adevarul într-un mod clar,simplu si usor de înteles, asa încâtbarbatii si femeile sa poata lua ohotarâre în cunostinta de cauzapentru adevar sau contra lui.Publicatiile care ies din presa vorputea de asemenea sa pregateascaun popor pentru a-L întâmpina peDumnezeu. De aceea literaturatrebuie sa fie multiplicata siraspândita ca frunzele toamna.Materialul tiparit trebuie distribuitdeparte si aproape si pretutindeni.

“Adevarul trebuie semanatlânga toate apele, fiindca nu stimcare va reusi, aceasta sau aceea. Înjudecata noastra supusa greselii,noi putem crede ca nu este înteleptsa dam literatura chiar acelora carear accepta adevarul cel maidegraba. Noi nu stim care poate firezultatul înmânarii unui pliantcare contine adevarul prezent.”7

Tinta finala a literaturii careiese din presa este de a pregati unpopor pentru a doua venire a luiIsus. “Publicatiile care pornesc dincasele noastre de editura trebuie sapregateasca un popor pentru a-Lîntâmpina pe Dumnezeu. În toatalumea ele trebuie sa faca aceeasilucrare care a fost facuta de IoanBotezatorul pentru natiuneaiudaica… Si într-o mare masuraprin casele noastre de edituratrebuie sa se realizeze lucrareaceluilalt înger care se coboara dincer cu mare putere si lumineazapamântul cu slava sa.”8

“Ne apropiem cu grabire desfârsit. Tiparirea si raspândirea

cartilor si a revistelor care continadevarul pentru acest timp trebuiesa fie lucrarea noastra.”9

“Când membrii bisericii îsi dauseama de importanta raspândiriiliteraturii noastre, ei vor devota maimult timp acestei lucrari. Revistele,pliantele si cartile vor fi plasate încasele oamenilor pentru a predicaevanghelia în cele câteva rânduri alelor… Biserica trebuie sa acordeatentia ei lucrarii de colportaj.Acesta este un mod în care eatrebuie sa straluceasca în lume.”10

“Sfârsitul este aproape. S-apierdut deja mult timp, în careaceste carti ar fi trebuit sa fie încirculatie. Vindeti-le departe siaproape. Raspânditi-le asemeneafrunzelor toamna… Din luminacare mi s-a dat, stiu ca unde esteacum un colportor în câmp, artrebui sa fie o suta.”11

Iubiti frati si surori si în specialdragi tineri; astazi vine si la voi totio chemare similara celei facuteprofetului Isaia. Care va firaspunsul vostru acum ca ati auzitchemarea de la Domnul: “Pe cinesa trimit si cine va merge pentrunoi?” Trimiteti raspunsul clar sidistinct: “Iata-ma, trimite-ma.”

În trecut lucrarea de tiparire afost tot timpul una importanta. Dartimpul solemn în care traim acumpretinde un efort mai puternic dinpartea noastra pentru a folosi corecttiparul în încheierea mariiînsarcinari a evangheliei. Acest in-strument eficient, care duce ultimasolie de îndurare unei lumi carepiere, trebuie sa fie chemata acumla cea mai deplina actiune a sa.

Anul nou va începe în curândsi sunt multe lucruri de facut.Timpul nostru de a lucra pentru aface de cunoscut adevarulsufletelor care pier, prin inter-mediul publicatiilor noastre estescurt. Va rog, confratii mei, safaceti tot ce puteti pentru a

promova raspândirea materialuluipublicat de care este atât de marenevoie pretutindeni.

Referinte:

1. Evanghelizare, pg.101.2. Strabatând veacurile, pg.49.3. Ibid., pg.107.4. Ibid., pg.120.5. Schite din viata, pg.125.6. Istoria soliei advente,

pg.121,122.7. Lucrarea colportorului,

pg.5.8. Testimonies, vol.7,

pg.102.9. Ibid., vol.8, pg.69.10. Lucrarea de colportaj, pg.6.11. Ibid., pg.18.

“Publicatiile care pornesc dincasele noastre de editura trebuiesa pregateasca un popor pentrua-L întâmpina pe Dumnezeu. Întoata lumea ele trebuie sa facaaceeasi lucrare care a fost facutade Ioan Botezatorul pentrunatiunea iudaica… Si într-omare masura prin casele noastrede editura trebuie sa se realizezelucrarea celuilalt înger care secoboara din cer cu mare puteresi lumineaza pamântul cu slavasa.”

28

Arunca-ti pâinea peape si dupa multavreme o vei gasiiarasi” (Eclesiastul

11:1). Daca ar fi sa ne imaginampâinea fizica aruncata pe apa sistând acolo multe zile, ce ne-amînchipui? Majoritatea dintre noisuntem de acord ca pâinea arajunge îmbibata cu apa si s-ardizolva ceva din ea, dar n-ardisparea cu totul. Tot am mai puteasa-i recunoastem prezenta în aceastare moale.

Dar cum este cu simtul spiri-tual? Când ne întindem mânaîmpartind pâinea vietii (Ioan6:35,63), dând-o “popoarelor,multimilor, neamurilor si limbilor”pamântului, nu exista de asemeneaun efect înmuietor în sufletul careo digera? Nu vedem mai târziuefectul binecuvântat în viata aceluiindivid?

Biblia foloseste de asemeneaexemplul semanarii seminteipentru a ilustra implantareaadevarului în inimile barbatilor sifemeilor prin lucrarea misionara.“Dimineata seamana-ti samânta siseara nu-ti retine mâna; caci nu sticare va prospera, aceasta sau aceea,

sau daca amândoua vor fi la fel debune.” (Eclesiastul 11:6).

“Samânta cea buna semanatapoate sta o vreme într-o inima rece,lumeasca si egoista, fara sa deadovada ca a prins radacina; daradesea Duhul lui Dumnezeulucreaza asupra inimii si o uda curoua cerului si samânta multavreme ascunsa rasare si în cele dinurma aduce roada spre slava luiDumnezeu. Noi nu stim în lucrareavietii noastre care va rodi, aceastasau aceea. Acestea nu suntprobleme pe care sa le rezolvamnoi, bietii muritori. Noi trebuie sane facem lucrarea, lasândrezultatele pe seama luiDumnezeu.”1

Întrucât ne apropiem deîncheierea timpului, bunavointanoastra de a marturisi pentru Hristoslumii care piere devine de doua orimai importanta. Multi suspina sistriga catre cer, tânjind dupa luminasi pâinea vietii. Multi sunt acum înpragul împaratiei, asteptând doar safie adunati înauntru.

Deoarece mijloacele siresursele noastre sunt atât delimitate în comparatie cu mareanoastra responsabilitate ca

biserica, este cu atât mai esentiala folosi aceste resurse dacasperam sa vedem eforturilenoastre misionare încununate desucces.

Aici sunt câteva posibile caicare, daca sunt folosite cuîntelepciune, pot aduce multesuflete la Hristos:

Cursuri de instruire

“Ideea de a întemeia centre deinstruire misionara este un planpe care nimeni n-ar trebui sa-lsubestimeze. Dar urgentapretinde lucratori în tot câmpulmisionar astazi – chiar acum. Deaceea sa se tina cursuri intensivede instruire timp de doua sau treiluni si apoi acesti tineri sa fieangajati în lucrarea luiDumnezeu în tovarasialucratorilor mai în vârsta si maiexperimentati.

Când predicatorii calatoresc safaca vizite misionare, ei ar trebui

Duminica, 16 decembrie 2001

Semãnând seminþeleAdevãrului Prezent

de Rolly C. DumaguitSECRETARUL DEPARTAMENTULUIMISIONAR SI DE COLPORTAJ

29

sa ia cu ei pe câte unul dintre acestiînvatacei. Mergând câte doi, celmai vârstnic va fi încurajat iar celmai tânar va avea sansa sa câstigeexperienta în lucrare.

“La aceste cursuri intensive artrebui sa fie studiate patru materiiimportante: doctrina, lucrare decolportaj, eficienta si admi-nistrare. Acestea ar constitui unmare ajutor si o solutie pentrustringenta nevoie prezenta.”2

Distribuirea deliteratura

Fiecare Uniune, Misiune siCâmp trebuie sa organizezedepartamentul sau de colportaj sisa-l faca functional. Subîndrumarea conducatorilor decolportaj, membrii nostri si înspecial cei tineri – vor fi instruitipentru distribuirea de literaturagratuita si vânzarea de carti siperiodice.

“Daca exista o lucrare maiimportanta decât alta, atunciaceea este de a duce publicatiilenoastre înaintea publicului,conducându-i astfel sa cercetezeScripturile.”3

“Membri ai bisericii, treziti-va fata de importanta distribuiriiliteraturii noastre si devotati maimult timp acestei lucrari. Plasatiîn caminele oamenilor reviste,pliante si carti care vor predicaevanghelia în cele câteva directiiale ei. Nu este timp de pierdut.”4

Prin acest mijloc, oamenii potfi contactati si noi interese pot fitrezite. Bisericile sa ofere un stocde carti care sa fie distribuite siraspândite pretutindeni cafrunzele toamna.

Grupe misionare

Spiritul Profetiei nesfatuieste: “Formarea de micigrupe ca temelie a efortului

crestin mi-a fost prezentata deUnul care nu se poate însela.”5

În fiecare comunitate sa existegrupe bine organizate de lucratoricare sa lucreze în vecinatateaacelei comunitati.”6

“În fiecare grupa organizatasau comunitate, talentele fiecaruimembru trebuie sa fie dezvoltate.Ceea ce unul nu poate face, poatefi facut de un alt membru. Dinacest motiv se sugereaza cadiferite grupe sa fie formatepentru lucrare misionara, cum arfi: grup de studiu biblic, grup devizite, grup de distribuire deliteratura gratuita, grup devânzare de literatura, grup decântari, grup medical misionar, sigrup de rugaciune. Când lipsesteun talent într-un domeniu, acestapoate fi completat de unitatea înactiune în aceasta diversitate dedaruri. Unii dintre membri pot luaparte la mai mult de unul dingrupuri. Dumnezeu ne-a dattalente si, în conformitate cudarurile pe care le primim,suntem si responsabili înainteaLui. Domnul va chema curând pefiecare sa dea socoteala deadministrarea sa.

Mici cartele

De multe ori ne putem oferiserviciul, atât spiritual, cât si so-cial de a-i ajuta pe oamenii înnevoie, punând mici cartele (afise)[în fata caselor lor]. Pe acestecartele ar trebui sa apara numelebisericii si cuvinte ca acestea:‘Oferim studii biblice la cerere,precum si consiliere cu privire lanevoile dumneavoastra sociale sispirituale fara nici o obligatie. Varugam sa ne contactati la adresade mai jos.’ Adresa biroului sinumarul de telefon ar trebuitrecute pe acea cartela. Acestea arputea fi raspândite cu miile.

Autocolante

Autocolantele pot fi lipite pemasinile [noastre], pe geamul dinspate sau în locuri vizibile, cupropozitii scurte cum ar fi: ‘Îliubesti pe Dumnezeu?’ ‘Sfârsituleste aproape. Esti gata?’ sau ‘Stiica Hristos a murit pentru tine?’Când cineva citeste acestecuvinte, adevarul poatestrafulgera mintea si Duhul Sfântîl poate convinge de nevoia unuiMântuitor. El poate fi convertitprin mijloace foarte simple.

Scrisori misionare

Unii dintre membrii bisericiiau capacitatea de a scrie scrisorimisionare. Acestea pot ajunge laprieteni si la persoane descurajatela timpul potrivit. Multi vor fiînveseliti si încurajati când vorciti cuvinte care tind sa înalte. Ceiizolati, cei singuratici, cei închisipentru adevar – toti pot primimari binecuvântari din aceastalucrare a scrisorilor misionare.

Lucrarea medicalamisionara

Acei care se pricep înprobleme de sanatate îsi potfolosi talantii pentru a tineprelegeri si demonstratii cuprivire la mijloace simple si natu-rale de tratament ale unor boliobisnuite. Reforma sanitara esteo pana despicatoare. Multi carealtfel n-ar asculta adevarul potdeschide usa pentru studiulCuvântului lui Dumnezeu. Ei vorvedea ca lucrarea noastra includeatât restaurarea trupului, cât si pecea a sufletului.

Spiritul Profetiei ne sfatuiesteca ar trebui sa se organizezecursuri de gatit si oamenii sa fieînvatati sa pregateasca mâncarehranitoare, apetisanta si simpla în

30

acelasi timp. Sunt disponibilenumeroase carti de retete sicursuri de gatit, dar oamenii suntînvatati doar cum sa-si complicesi mai mult dieta în loc de a osimplifica. Nu acest fel deinstruire îl sugereaza marturia.Oamenii ar trebui instruiti cum sa-si prepare hrana având în vederecombinatii bune si un bunechilibru pentru a-si simplificamâncarea într-un asa mod, încâtsa hraneasca trupul. Trebuie sa-iîndemnam pe oameni sa manâncemâncare sanatoasa si într-o starecât mai naturala cu putinta.Surorile noastre care au învatataceasta arta pot împartasi altoramari binecuvântari. Sa-i invite peprietenii si vecinii lor în caminelelor si sa-i învete cum sapregateasca alimente sanatoase.

Lucrarea muzicala

“Unul dintre mijloacele princare putem câstiga suflete laHristos este lucrarea muzicala.Aceasta ramura a lucrariimisionare nu este apreciata decatre unii. Avem experiente carene spun ca multi au fost câstigatila adevar prin cântare. În VechiulTestament gasim ca în templu afost rânduit un cor care sa cântesi sa laude pe Domnul. Aceasta eralucrarea lor. Unora li se va pareao risipa de timp si bani daca am

angaja pe membrii talentati salucreze exclusiv în lucrareamuzicala. Rezultatul unorasemenea decizii întelepte se vacunoaste doar în vesnicie. Fratiinostri sa fie mai hotarâti si maiinteresati în întemeierea degrupuri de cântare, cvartete, corurisi formatii instrumentale(instrumente care sa producamelodii si nu doar zgomot), si safie instruite cu pricepere si sa-siofere serviciile în lucrareamisionara. Din când în când potfi organizate concerte sacre simulti prieteni care n-ar veni labiserica la adunarile obisnuite artrebui invitati la aceste prezentarisi vor veni. Între cântari ar trebuiprezentata o solie care sa faca apella nevoile sufletului… Cusiguranta ca aceasta ramura alucrarii misionare va producerezultate ce ne vor depasiasteptarile. Vesnicia va descoperiroadele acestei lucrari.”7

Lucrare de emisie radio

Fratii nostri care sunt înclinatispre aceasta directie de lucrare sisunt înzestrati cu elocventa învorbire si cu o întelegeresanatoasa a doctrinei sa fieinstruiti cu pricepere pentru aservi în aceasta lucrare misionara.

Pentru a sprijini acest program,mai multe biserici sa se uneasca

cu scopul comun de a strângefonduri doar pentru scopul de asprijini lucrarea de emisie radio.

Adunari publice de evanghelizare

Adunarile publice deevanghelizare se tin uneori în aerliber sau într-o piata, un cort maresau o sala de scoala închiriata.

Adesea aceasta este una dintrecele mai eficiente metode de aaduce suflete la Hristos. În acestfel de lucrare este nevoie urgentade predicatori si lucratori cuexperienta, care sunt vorbitorielocventi si pot sa raspunda laîntrebari venite din parteapublicului. Ei trebuie sa fie însotitide o grupa evanghelisticacompusa din membrii laici,instructori ai copiilor, cântareti,conferentiari pe teme medicale,terapeuti, medici, colportori sitineri ca responsabili de sala,bucatari si alte ajutoare. Bisericace sponsorizeaza adunarea trebuiesa aiba grija ca aceasta sa fie bineplanificata si sprijinita financiarde catre frati. Înainte de începereaadunarii trebuie sa se obtina opermisiune de la autoritatilelocalitatii respective. Apoimembrii laici împreuna cu ceilaltifrati vor face lucrarea de tereninvitându-i pe localnici sa vina saparticipe la aceste adunari.

Lucrare audio-vizuala

Unul dintre proiectele recenteale Conferintei Generale esteproductia de casete videoreligioase pentru fratii din bisericaAZS si pentru oameni în general.Daca comunitatile noastre ausuficiente fonduri, trebuie sacomandam aceste casete video labiroul Conferintei Generale. Artrebui sa-i invitam pe fratii AZSsi pe necredinciosi în grupe,

“Trebuie sã fie lucrãtori care vor merge înaintepe întuneric ca ºi pe luminã ºi care vor rezista cucuraj în descurajãri ºi speranþe dezamãgite ºicare totuºi sã lucreze mai departe cu credinþã, culacrimi ºi cu speranþã rãbdãtoare.”

- Evanghelizare, pg.38.

31

folosind un aparat video si unproiector. Atunci adevarul le va fiprezentat pe calea vazului siauzului. Pe aceasta cale unica deprezentare a soliei noastre, sepoate ajunge la persoanele dinnivelurile mai înalte ale societatii.

Importanta lucrarii dedupa aceea

“În toate activitatile misionareeste importanta activitatea de dupaaceea. Este bine sa se trezeasca uninteres, dar daca se permite caacesta sa slabeasca si sa moaradatorita lipsei unei îngrijiri con-tinue, starea este mai degrabaînrautatita decât îmbunatatita.Cine ar semana samânta sau arsadi rasadurile si apoi sa neglijezesa le ude si daca este nevoie sa leofere umbra pâna când acesteasunt bine înradacinate?…

“La fel cum tâmplarul nu lasao lucrare neterminata saunevopsita si cum croitorul face untiv ca sa nu se destrame materialul,tot astfel si lucrarea lui Dumnezeutrebuie încheiata. Interesul trebuietinut viu prin efort personalactiv.”8

“Când lucrarea personala esteneglijata, se pierd multe ocaziipretioase, care, daca ar fi fostfolosite, ar fi dus înainte cuhotarâre lucrarea.”9

Adesea în experienta umanaeste un timp când un suflet ezitala rascruce de drumuri. Interesulsau a fost trezit pe calea Domnuluisi vechile cai ale lumii îl invita sacontinue ca si mai înainte.Lucrarea serioasa si bineîndrumata de dupa aceea vaîndruma pasii care se clatina pecalea vietii. Daca se neglijeaza sase dea ajutorul si îndrumareanecesare, un suflet poate fi pierdutpentru vesnicie.

“Momentul de aur e pierdut.Impresiile facute nu au fost urmate

de lucrare. Ar fi fost mai bine sanu se fi trezit nici un interes; caciatunci când a aparut dejaîmpotrivire la convingeri siacestea au fost biruite, este foartegreu sa impresionezi din noumintea cu adevarul.”10

Oameni cu pozitie simijloace

“Sunt multi oameni bogati caresunt receptivi la influentele siimpresiile soliei evangheliei sicare, când le este prezentata Bibliasi numai Biblia ca exponent alcredintei si practicii crestine, vorfi miscati de Duhul lui Dumnezeusa deschida usile pentru înaintareaevangheliei. Ei vor manifesta ocredinta vie în cuvântul luiDumnezeu si îsi vor folosimijloacele încredintate lor deDumnezeu pentru a pregati înpustie calea Domnului…

S-au facut prea putine eforturipentru oamenii din locuriresponsabile în lume. Multi dintreei au calificari superioare; ei aumijloace si influenta. Acestea suntdaruri pretioase încredintate lor deDomnul pentru a fi sporite sifolosite pentru binele altora.”

“Cautati sa salvati oamenibogati. Îndemnati-i sa întoarcaDomnului comorile pe care El li le-a încredintat spre administrarepentru ca în … marile orase sa poatafi întemeiate centre de influenta deunde adevarul biblic sa porneascala oameni în toata simplitatea lui.Convingeti-i pe oameni sa-si punacomorile lânga tronul luiDumnezeu, înapoind Domnului dinavutul lor, si facându-i astfel pelucratorii Lui în stare sa faca binesi sa duca înainte slava Sa.”11

Concluzie

Fratilor si surorilor, nevoilesunt mari si lucratorii sunt putini.

Însa dimensiunea redusa a armateifinale a lui Ghedeon ilustreaza cucâta putere poate lucra Domnul cuostenii care pun lucrarea Luiînaintea intereselor lor proprii.Recomandarile pe care le-amprimit în aceasta saptamâna derugaciune sunt doar un micexemplu al posibilitatilor pe carele avem. Dumnezeu doreste cafiecare dintre noi sa-si angajezegândurile, energiile si creativitateaîntr-o lucrare din toata inimapentru salvarea de suflete. Sa neunim si sa ne amintim deasigurarea Lui: “Inteligenteleceresti asteapta sa coopereze cuinstrumentele omenesti, pentru calumea sa poata vedea ce potdeveni fiintele umane printr-ounire cu divinul. Acei care îsiconsacra trupul, sufletul si spiritulservirii lui Dumnezeu vor primi înmod constant o noua înzestrare cuputere fizica, mentala si spirituala.Resursele inepuizabile ale ceruluisunt la dispozitia lor.”12 Domnulsa ne ajute!

Referinte

1. Testimonies, vol.3, pg.241.2. The Reformation Herald, decembrie 1982.3. Testimonies, vol.4, pg.403.4. Christian Service, pg.147.5. Testimonies, vol.7, pg.12.6. Christian Service, pg. 72.7. The Reformation Herald, decembrie 1982.8. Ibid.9. Testimonies, vol.9, pg.101.10. Ibid., vol.2, pg.109.11. Ibid., vol.9, pg.103-105.12. The Review and Herald, 5 ianuarie 1911.