|iă controversa •jsia-SUA privim ttiaderea NATO

Acordul FESAL al’f

Guvernului României cu Banca Mondială

PRO T V C LU J S Â R B Â T O I

CU A R T IF IC I I , U N A N

DE E X IS T E N T A Pag. 16

:■ O ip * ? s

; jţ: ' : ; |

!> ' f

! ' : ' |W' sfe

i

0 <X

JB ’’ & %. . : ■yi

ANULISSN

IX NR. 1977 1220-3203

JOI22 MAI 1997

16 PAGINI 600 LEI

IVIETEOVranei va fi în ycneral

instabilă şi st va răci uşor fala ilc ziua precedentă Vînlul \a sufla ilab la nh<derat din sectiir V, iar cerul %a prezenta innouran mai acccnlualc în special dupa-amia/a. I «cal vor cadra avene repetate de ploaie însoţite dc descărcăn cledricc si i/olat grindină. I)iminea|a >rr (i IO la \FC iar maxima /ilei în scadirc fala <le ieri: 21 la 2V‘C Melmrobg: Xicohna MATEI

In pagina a 16-a: harta p riv ind sta rea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

Nu e t i m p

ic a l e g e r i ( ! ? )

ştie, moţiunea simplă introdusă de pentru reglementarea situaţiei ite în care se află primarul

sil al Capitalei şi, în acelaşi timp, sal Victor Ciorbea, a fost respinsă în . mDeputaţilor. Un deznodămînt aşteptat

ei, care n-au renunţat totuşi la asii dorinţa de a aduce în faţa opiniei ii* sti fapt considerat ca ilegal. De altfel,

pe scrie limpede că nu este admis cil de funcţii executive, ca şi în Legea

iţiei locale. Admiţînd ca reale aceste '±[i, pranicrul a dorit să schimbe legea

i locale, tocmai pentru a înlătura filare îi inteizice cumulul de funcţii.

ii seama că timpul nu este în n-ar fi putut fi adoptată de

int pînă Ia data fatidică ce marca şase luni de cînd se află în ilega-

£y .-|Şîtras proiectul de lege, cotind-o pe LP......................

jar

hi a ordonanţelor de urgenţă, pe care ţ i i i tot felul de reglementări, legale

pe lîngă lege. Toate aceste sînt gîndite în aşa fel încît să

şi să împiedice declanşarea silii electoral pentru alegerea unui nou

al Capitalei, w context, cu totul ieşite din comun

iţiile preşedintelui CDR, al PNŢCD Deputaţilor, d-1 Ion Diaconescu.

‘Ifctie principalii oameni politici ai “Mii, care poate influenţa decisiv

Puterii, a confirmat recent că “numeu1-'

eţii’ j fe >DS

DM5CM3 nett z«

i" în luna iulie, cînd “tot '"'■lsc zbate pentru bătălia de la Madrid integrarea în NATO” şi că “alegerile

i organizate cînd va fi răgaz”, lui Diaconescu sînt amendabile din

;¥i ar fi ele privite. în primul rînd, nu - **«1 se zbate pentru NATO, măcar motivul că această atribuţie este doar dintre membrii Executivului. De fapt,

, *hu se mai “zbate” nici pentru •dacâ avem în vedere înţelegerile cu

organism asumîndu-şi sarcinile , Au România. în al doilea rînd,?u!,Sta cumP**t* Pentm NATO nu ' ™ti opiniilor lui Ion Diaconescu, nici il*®na*‘zeze er‘c*t pentm România, «in cauza ei ar putea fi organizate

^Niîine. în al treilea rînd, este greu “J acceptat acest dispreţ manifestat

eseu pentru starea de legalitate ţebui să reintre şeful Guvernului Opurile avocăţeşti folosite de Putere

pguraimui om al ei funcţia interzisă *®ituţie sînt nedemne pentm cineva Jkbi» adept convins al democraţiei

^funcţionări în România. “Să i* c®icn nedefinit” pînă la organizarea

•> înseamnă altceva decît hotărîrea ^ . ^wiza pe parcursul actualului * ®tcnţia de a pune, prin votarea

naţiunea română în faţa astfel că a ie supune .

«gâtorilor este supremul argument Ni democraţiei.

PREŞEDINTELE EXECUTIV AL UDMR SUGEREAZĂ CĂ SINTAGMA “STAT NAŢIONAL UNITAR” NU MAI ESTE DE ACTUALITATE

( * E l apelează, la. **a.rg mnaente sportive** • )

Preşedintele executiv al UDMR sugerează că sintagma “stat naţional unitar” - care figurează şi în Constituţia României, articolul 1, aliniatul 1 - nu se mai potriveşte cu noile realităţi europene. Tackacs Csaba dă exemplul Franţei, care a renunţat Ia termenul “naţional”,oplînd pentru sintagma “stat unitar”.

Referindu-se la drepturile minorităţilor şi la respectarea acestora în România, Csaba afirmă că alinierea la normele europene este obligatorie pentru ţara noastră în momentul actual. Aderarea României Ia structurile

europene este mai ales o chestiune de credibilitate, spune Tackacs Csaba. Lipsa acestei credibilităţi a determinat întîizierea startului României spre NATO, arată mai departe preşedintele executiv al UDMR.

Preşedintele executiv al UDMR se foloseşte de exemple din sport pentru a defini conceptul de loialitate. El consideră că loialitatea faţă de România (şi) a cetăţenilor de naţionalitate maghiară este un raport între ceea ce oferă societatea şi nevoile raţionale ale cetăţeanului. “De ce poate un Boldni să se sacrifice într-un joc de fotbal pentru România? Pentru că această Federaţie de fotbal i-a oferit

posibilitatea de a se realiza în domeniul pe care el îl cunoştea cel mai bine”, explică, Tackacs Csaba. Preşedintele executiv al UDMR oferă şi alte exemplef Ecaterina Szabo, Francisc Vastag. Csaba afirmă că aceştia ar fi putut oricînd să plece în Ungaria pentru a participa la competiţii în favoarea ţării vecine. “De ce nu-au făcut-o? Pentru că li s-au oferit condiţii egale cu ale sportivilor români şi şansa realizării” - spune Tackacs Csaba. “Noi consideram că raportul dintre majoritate şi minoritate, în sport, este cel mai clar” - adaugă el Dan BRIE

B D F

versusB N R

Instanţa a decis prelungirea suspendării

deciziei BNRB m e c iu l în tîm p in ărilq r m cauza s -a am înat, su s p en d a re a e x e c u tă r ii d e c iz ie i de

re tra g e re a au to riza ţie i s -a p re lu n g it m n tîm p in a re a B N R o p o ziţia B D F a ,

Ieri, la Curtea de Apel Cluj, a avut loc recursul BDF împotriva deciziei BNR de retragere a autorizaţiei de funcţionare a băncii aflate în dificultate. Procesul s-a amînat pentru data de 28 mai, întrucît' întîmpinarea BNR a fost- depusă la Curtea de Apel abia luni, i<ir documentele la care se face referire în această întâmpinare nu au fost încă depuse. Codul de procedură civilă prevede că intimatul este dator să depună întîmpinare cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată, iar dacă nu se conformează acestei dispoziţii, instanţa va dispune amînarea cauzei şi comunicarea întîmpinării .

către partea adversă. Aşa stînd lucrurile BDF a cerut instanţei atît acordarea unui nou termen pentru pregătirea apărării, cît şi prelungirea suspendării executării deciziei de retragere a autorizaţiei. Cei doi jurisconsulţi care au reprezentat BNR în instanţă nu s-au opus acordării unui nou termen, dar au fost împotriva prelungirii suspendării. Instanţa a amînat cauza şi a dispus, totodată, prelungirea suspendării. Reprezentanţii BNR s-au ‘ angajat să comunice recurentei BDF, în cursul zilei de astăzi, întîmpinarea şi copii de pe documentele anexate BDF.

BNR în întîmpinarea

înaintată Curţii de Apel Cluj, propune respingerea recursului înaintat de BDF ca inadmisibil şi neînte­meiat pe fond. BNR, în motivaţie, susţine câ litigiul nu este unul de contencios administrativ, întrucît BNR, ca bancă centrală, conform legislaţiei bancare în vigoare, are competenţa exclusivă de rezolvare a unor asemenea situaţii. Mai

■ mult decît atît, raporturile juridice dintre BNR şi BDF nu au caracter administrativ, ci bancar şi comercial şi, în consecinţă, retragerea autorizaţiei de funcţionare nu ar fi act adminisţrativ, ci bancar. (Totuşi, în formularea Normelor BNR privind retragerea autori­

zaţiilor de funcţionare a unor SÂ-uri se prevede expres că retragerea este o sancţiune administrativă). Neîntemeierea recursului pe fond este motivată de BNR prin nivelul ridicat al datoriilor faţă de creditori, ponderea mare a portofo­liului de credite de calitate necorespunzătoare, gradul redus de capitalizare al băncii şi de credibilitatea ei scăzută. De asemenea, este atacată şi susţinerea BDF că retragerea autorizaţiei ar crea prejudicii băncii, credi­torilor şi clienţilor ei. BNR mai acuză ritmul scăzut de recuperare al creanţelor

Diana CĂIENARUcontinuare în pagina a 16-a

\Primarul |I Gheorghe Funar | I anunţă: I

j Luni, cil prilejul vizitei!j lui Arpad Goncz ji la Ciuj-Napoca, ij ungurii din Ardeal ji fsi vor pioclaitta ■j 'autonomia |■ Ungurii din Transilvania | - se pregătesc să îşi proclame . ■autonom ia. Cel puţin aşa J I susţine primarul Gheorghe I | Funar. Sursele sale par dintre |■ cele mai sigure, din moment | . c e primarul şi-a permis să . ■facă aceste afirmaţii în plenul J IC o n s iliu lu i local. “L uni I |după-am iaza clujenii se vor |■ p u tea ' : convinge” , |■ a ten ţionează G h e o rg h e . ■Funar. D upă această ■ I declaraţie, ieri, consilierul I | local al PNL, Ioan Deac, i-a |■ solicitat primarului demisia. | I La rîndul său, Deac promite .■ să demisioneze din Consiliu J I dacă prezicerea lui Gheorghe I | Funar se va adeveri. , | a în cursul zilei de luni, 26 | .m a i a .c ,, p reşed in te le - ■Ungariei se va afla la Cluj- J I Napoca. Scopul acestei vizite 1 | n e d o rite de p rim aru l | | m u n ic ip iu lu i este |

Iparticiparea la deschiderea consulatului ungar la Cluj- I

I Napoca. Cu toate acestea, I | pînă ieri nu fusese găsită o |■ clădire corespunzătoare |■ pentru a găzdui consulatul. .■ Consilierii opoziţiei locale * I au izbutit la şedinţa de ieri I | să scoată de pe ordinea de zi | | proiectul primarului de | .adoptare a unei poziţii a . • Consiliului împotriva vizitei ' I lui Arpad Goncz la Cluj- I | Napoca. Marţi, ei au avut o | | întîlnire secretă la care au | . stabilit tactica pentru şedinţa . J de ieri a Consiliului local. ■ 1 Dan BRIE I

Directorii unităţilor sanitare din Bucureşti refuză să-şi concedieze angajaţiiDirectorii celor mai mari unităţi

sanitare din Bucureşti refuză să concedieze o parte din personalul angajat, întnicît numărul salariaţilor - este, în prezent, total insuficient

Medicii, întruniţi, marţi, la iniţiativa «ziarului “România' Liberă” , aţi arătat că statul este : obligat, prin Constituţie, să asigure sănătatea şi igienă publică.

Ministerul Sănătăţii, prof. Ştefan.

I. Drăgulcscu, prezent la discuţii, a declarat că, personal, s-a opus intenţiei Guvernului, şi în special a Ministerului de Finanţe, de a reduce, cu peste 27.000, numărul angajaţilor din-reţeaua sanitară.

“Nu voi accepta impunerea unor reguli iraţionale” a spus Diăgulescu, calificînd drept “anormală” şi “mizerabilă” politica Ministerul Finanţelor. Unii medici consi

“economia” de 100 de miliarde de lei care s-ar realiza prin reducerea de personal ar însemna degradarea stării de sănătate a bolnavilor internaţi.

Prof. dr. Florian Popa, directorul Spitalului “St Pantelimon” , a spus că măsura cerută de Ministerul de Finanţe a dus la o situaţie “aberantă” , întrucît din clinica pe care o conduce

joncediate 240 de persoane, ^ " personalului auxiliar

C LU, *

este de numai 204. “Diferenţa de .. 36 de salariaţi poate fi acoperită numai de medici sau asistenţi”, a

. mai precizat dir. Popa.- Pe de altă parte, medicii sînt de părere că angajaţii Ministerului de Interne, cît şi cei ai Parchetului nu trebuie să se implice în cercetarea

. cazurilor de “ luare de mită” ,; aceasta ţinînd de ■ competenţa

Colegiului Medicilor.

17

ADEVARUL d e C i u j A G E N D A joi, 22 mai 1997

• Azi: Calendarul ortodox'. Sf.Vasilisc şi Marcel; Calendarul greco-catolic: Ss.Vasilisc, m. (+ 308); Rita (+ 1457); Calendarul romano-catolic: Ss.Emil, m. şi

Rita din Cascia, văduvă.• Mîine: Calendarul ortodox:

Cuv.M ihail M ărturisitorul, Ep. Sinadei; Calendarul greco-catolic: S f.M ih a i, ep.mărtr. (+ 826); C alendarul. rom ano-catolic: Sf.Dezideriu, ep. *■

îi felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă mul din numele sacre, pomenite mai sus.

wm• PREFF.CTURA,CONSIUUL JUDEŢEAN:

19-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA-I9/>(WO• PR1MÂRIADFJ: 21-17-90

PRIMĂRIA TORDA: 31-31-60 PRIMÂRIA CÎMPIA TUR/fl:36-8001

• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-1548 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 P0IJI1A CLUJ-NAPOCA: 955 si ■ 43-27-27

• POIJUA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76 . .

• PO[JHADEJ:21-21-21 POIJTIA11JRDA: 31-21-21

• TOI J'ilA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38 . : POUTIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981 ■ '

• PROTECllA CIVILĂ: 982 GARDA HNANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70,ini. 158

• SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91

• INTERNAŢIONALEI -• INIERURBAN:991

INFORMAŢII: 931 '• ' ...• DERANJAMEN1E: $21• ORAEXACTÂ:958• REGIA AUTONOMĂDE

TERMOHCARE: DISPECERAT: 19-87-48• SCM0NTENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71• REQAAUTONOMÂDEAPĂCANAL .

DISPECERAT: 19-63-02• S.C. "SALPREST' SA DISPECERAT:

19-55-22 .• COMENZI SPECIALE PENTRU TRAN3-

PORTREZIDUURI: 11-10-12 int 132• SC PRIVAI.: 1743-86 ■

DISTR1BUTIA GA2ELOR NATURALE: 1NTERVENI1I GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: . - Şefrcprezentanţă: 43-38-10 Mimaţii: 43-38-11 - .: ;Hală inspecţii: 43-38-08,

T VIU>M: luni-vineri Unc.-> Cluj Cluj line.

..7,00 ..8.00 8,30 9,30 ....18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *) Sîm bătâ - prin OradeaPreţ bilet: rotnani - 200.000 lei

străini - 45 dolari.THLMOANH: 43-25-24; 43-26-69 - pentm externe

D U ’ M U :

înccpînd cu data dc 5 mai' se va opera ţ i pe ruta:

Cluj Tinii.yrjra -> Budapesta 6.45 7.30 - 8,20 8,10 Budapesta Timişoara -> Cluj

•20.00 : 21,50 - 22,40 23,25 IW ul I roilor 6-S

11.1 l ' ' - t l - . n l<)-2'i-S-7.n i i a \ in -n u * .

m mCURSE INTERNAŢIONALE

d in A utogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbâtâ la ora 11,00.

IN F O R M A Ţ II?A utogara I : 14-24-26 - A utogara II: 43-52-78

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii

trenuri accelerate, rapide şi intercity• baia m a r i; sa n ; m a r i:(prin Dq): 14,57

•BLSTR1TA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): « 4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30

. (prin Sibiu - Piatra OH): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; • •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40

•IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21 ;• •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETU MARMAŢIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; 22,47 (prinOradia): 14,35; 16,22;

•TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29. •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ 952

A GENŢII DE V O IA J C FR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"

19-23 mai 1997Medicina generală. Dr. M. Suciu

19 (14-16), dr.G.Răfan 21 (12-14), dr. C. Popa 22 (12-14), dr. S, Loga 23 (14-16), dr. L. Barbăalbă 21, 23 (10-12), dr. L. Rasa 19 (16-17), dr. D. Stănescu 22 (14-16), dr. D. Beldean 22 (14-16), dr.M.Man 22 (12-14), dr. R. Cotârlâ21 (10-12), dr. I. B oilă 19, 20, 22, 23 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 19,21 (10- 12), dr. A. Iancu 20 (11,30-13), dr. Cs. Szakacs 21 (14-16), dr. C. Vlad 21 (14-16), dr. D. Pîrv 19 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 21, 23(14-16), dr. I. A lb20(12-14), dr. C. Z o tta23 (13-15); Ginecologie. Dr. C, F odor 20, 22 (10-12); C hirurgie. Dr. C Cosma 20,22 (10- 12); Pediatrie. D r.R .M itea20(13-15), dr. M. Fritea . 20 (14-16),

•dr.L.Tom a 22 (10-12), dr.. M. B ayrakdar 23 (14-16); Dermatologie. Dr. II. Radu 21 (12- 14); Ortopedie. Dr.Z. Popa 19(11- 12); Psihiatrie. Dr. C.Stefan 22 (14-16); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 19(12- 14), dr. I. M ihali 23 (12-14); Psihologie. Psih. L. Boilă 20 (15,30-17)-

Program area bolnavilor, în tre orele 12-14, de luni pînă vineri, Ia te lefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3, Bl. 12, ap.12.

O fereastră deschisă spre lumel

. Jo i, 22 mai' TVC

5.00 Deschiderea progra­mului; 5,05 Videotext; 21,00 Film: Hollow Point; 22,35 Videotext; 0,00 Babillon Blue;3.00 închiderea programului,

. Canalul Discovery18.00 Mapamond sportiv:

sky-surflng, dragboat racing;18.30 Mărci renumite;.Volvo;19.00 Călători în timp: Clopote din cpoca bronzului; 19,30 D osarele ju stiţie i; 20,00 Fascinaţia naturii: Batracienii;20.30 Fascinaţia naturii: Inima sălbatică; 21,00 Dincolo dc anul 2000; 21,30 Dezastre; 22,00 Zonă periculoasă; 23,00 Mărci dc lux: Vauzhall; 23,30 Ştiinţa ultra-modcrnă: Androizii; 0,00

Dosarele justiţiei: în spatele gratiilor; 1,00 Best o f British: Land Rover; 2,00 Aripile Stelei Roşii; 4,00 Program DW.

Jo i, 22 mai ' 9,00 Desene animate; 9,15 A genda culturală; 9,30 T ransfocator - documentar; 10,00 M atinal NCN; 10,20 Povestea adevărată a vieţii mele- film (r); 11,50 Reportaj ZDF (r); 12,25 Paris „lum ini” - reportaj; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene Snimatc; 18,15 Ancheta socială; 18,30 Breviar economic; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 în actualitate; 20,10 M oda/vcstim cntaţie; 20,25 Povestea din Haword Bcach - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Poveşti din sanctuarul dragostei- film; 23,35 Paris „lumini” - reportaj.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian BUga" (strada

Clinicilor2): Orar. zilnic: 8-12,45; 13,30- ,20,00;'sîmbâta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45;

; vineri: 9-17,45; simbăta şi duminica - inclus. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; simbăta şi.duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14- 19,45; marţi, vineri: 9-14,45; simbăta şi duminica - închis.1 SALA DE LECTURĂ (Slr.'M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. -MLUIATHCA (Str, M: Kogălîiiceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; sîmbălă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE ' DOCUMENTARE EUROPEANA SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9- 16,00; simbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOM1CO-JURIDICĂ (Slr. Einslein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; simbăta, duminica închis. . .* Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă .8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germana (strada Universilăţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -... 16'' ' ' ' r . i . . . . . " .ţ B Biblioteca Britanică (strada Avram ,' lancji 11), Orar: luni, miercuri: 14 - 19;

marţi, joi, .vineri: 9 - 14; sîmbătâ şi duminică: închis *\ /. ■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18): Orar: zilnic 10 -18; sîmbătâ: 9 -13; duminică: închis ■ '.■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9 ). Orar: marţi: 18 -19; joi 19-20. .. v■ Biblioteca Centrului C ultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului C ultural German ”Hermann O ticrth” (slr. MemorandumuIuil8). Orar: luni, marţi, miercuri/joi: orele 16-20.■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: lnni-vineri 8-20, sîmbălă 8-13, duminică; închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociaie şi comportamentale.■ Biblioteca Creştină ”Biblos”

(str.Clinicilor nr.28):Oiar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi). ’ '

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii* (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; luni şi marţi:, închis .

- ■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 1Q - 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului ni21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Muzeul memorial “Emil Isae” (strada

Emil Isae 23). Orar miercuri-duminică 13- 17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătâ şi duminică intre orele 10-14.■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”:

zilnic între orele 10-17;

. Joi, 22 maiProgram ul 1:6,00 România: ora 6

fix!; 8,20 Serial: Lancelot Link; 8,50 Recital Isabel Pantoja; 9,10 Serial: Sîngele altora (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Limbi străine:-germană, italiană; 11,05 TVR Timişoara; 12,00 Ştiri; 12,05 Serial: Şeicul (r); 12,55 Contele Mac D uckula (desene an im ate); 13,20 Memoria exilului românesc (r); 14,00 Ştiri; 14,10 1001 audiţii; 14,35 TVR Iaşi. Est Meridian; 15,00 TVR Cluj- Napoca; 15,40 E lcesiast; 16,00 Videodisc folcloric; 16,35 Convieţuiri : Comunitatea ruşilor lipoveni; 17,00 Ştiri; 17,10 Handbal Campionatul Naţional masculin; 18,25 Milenium (taikshow ); 18,50 T ragerile Loto;19.00 Căsuţa cu poveşti (emisiune pentru copii); 19,05 Serial: Lupii aerului; 19,55 Doar o vorbă sâţ-i mai ■ spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Serial: Dr. Q.uinn; 21,50 Reflecţii rutiere; 22,05 Cu och ii’n 4 (anchetă); 22,45 A vanprem ieră la Festivalu l internaţional „Cerbul de Aur”; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Un cîntec, o glumă, un zîm bet._ 23,25 Cultura în lume (magazin); 0,15 Serial: Războiul. Independenţei.

P ro g ram u l 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,00 Muzeul Naţional.din Peru (docum entar); 8,30 A tenţie, păpuşi! (desene animate); 9,00 Muzica pentru toţi; -10,00 În tîln irea de la miezul nopţii (r); 10,50 Mozaic-satelit (docum entar); 12,00 Curcubeu (docum entar); J3,00 R itm uri muzicale; 13,10 Detectivul din Los Angcles(r); 14,00 Reflector (magazin 7rJ; 14,30 Choppy şi prinţesa (desene anim ate); 15,00 L im bi străine: germană; italiană (r); 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Ceaiul de la ora 5;19.00 Emisiune în Jim b a germană; 20,Oft-Serialul se ria le lo r; 20,30 Enigm a;21,00 7 z ile - 7 arte (magazin); 21,05 Time out (magazin sportiv); 22,05 TVM. Mesager; 22,35 Media-club (m agazin); 23,30 Jazz Alive: Louis Amstrong; 0,30 Peisaje americane: Verm ont. ,

PR O TV: 7 .0 0 * O ra 7, bună dimineaţa! 9,00 Tînăr şfneliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Cine este

şeful? (r); 10,30 Forţa dragostei (r); 11,15 S p ita lu l de u rgen ţă ; 12,00 J BeverlyHills(r); 12,55 ŞtirileProTv; 13,00 Film: Sufletul sudului (SUA 1989); 14,35 Desene animate; 15,00 M atlock; 16,00 T înă r şi nelin iştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Serial: Hercule; 18,15 Sport la m inut - ştiri sportive; 18,25 Chestiunea zilei; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine este şeful?;

. i9,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Melrose Place; 21,00 Doctor, în A laska; 21,45 C hestiunea z ile i; . 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Şîirile Pro Tv; 23,20 Prim a pagină

(revista presei); 23 ,30 În tîln ire c u ! presa (talkshow); 1,00 Sport Ia minut; 1,15 Film: Sufletul sudului (r); 2,45 Doctor în A laska (r); 3,30 Melrose Place(r); 4,15 Hercule (r).

. Vineri, 23 mai . „ Program ul 1: 6,00 România: ora6

fix!;.8,4.0 M eridianele dansului (r);9.10 Cultura în lume (docum enlar/r);;10.00 Ş tiri; 10,05 L im bi străine: spaniolă; 10,35 Desene animale; 11,00 Serial: Şeicul ( r) ; 11,50 D ialogul chitarelor; 12,00 Ştiri; 12,05 Media- club (r); 12,50 A rg en tin a - ţara tangoului (documentar); 13,00 TVR C lu j-N apoca; 14,00 Ş tiri; 14,10 Cafeneaua artelor; 15,00 TVR Iaşi. Est M erid ian; 15,45 B ăia tu l Judoka (desene animate); 16,10 Pompierii vă informează! ; 16,30 America sălbatică (docum entar); 17,00 Ş tiri; 17,10 Emisiune în lim ba germ ană; 18,10 Kats şi cîinele; 18,40 Scena politică;19.10 Căsuţa cu poveşti (em isiune pentru copii); 19,15 Tezaur folcloric; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!;20.00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Nobila casă (p.III); 22,30 Ecoturism (magazin); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Videotonomatul de seară (d iv e rtism e n t) ; 0 ,20 Film :, Destinaţia: Los Vegas(SUA 1996).

P ro g ra m u l 2: 7 ,00 TVM. Telematinal; 8,00 Muzeul Naţional al Thailandei (documentar); 8,30 Atenţie, păpuşi! (deseneanimate); 9,00Muzica

penlru toţi; 10,00Filsi.j,. noaptea de la răscruce (Fr*,. ■ 1992); 11,30 (documentar); 13,00 Seria] independenţei (r); 14,0S[l satelit; 14,30 Cboppy (desene animate); 15,00 li- spaniolă (r); 15,30 Convi^ Serial: Secretele nisipului; i? invenţiilor (magazia); i) jj’n. Pre lim inariile Campjr.* European Masculin; 19 2jr, simfonic; 21,00 7 zile-7'rj zin); 21,05 Ultimul tren (- 22,05 TVM. Mesager; £• bingo 2; 23,10 Ritmuri 23,20 Doar o vorbă sâl-isj" 23,30 Din viaţa rromilor-t," actualitate; 0,15 Bucuriile

P R O TV: 7,00 Ora f dimineaţa!; 9,00 Tînăr şinei; 9',45 Sport l a minut; I0.([r şefu l?(r); 10,30Forţad;i-;11,15 Fort Boyard; 12,30.{: şi români fericiţi (r); 12,5i| Tv; 13,00 Film: Biucei;S Kung Fu II (Japonia); I5,ny.16.00 Tînăr şi neliniştii; |ţţ d ragostei; 17,30 Xeia-.- războinică; 18,15 Rătăciţii:19.00 Ştii şi cîştigi';Tv; 20,00 Dosarele X; ll.ţf Escrocii; 23,00 Ştirile Pto’i La limita imposibilului;Oii m inut: ş tir i sportive; CJ: Crepusculară; 0,45 LiDrj; 3,45 Baschet NBA; 6,00Ds.(r) '

Redacţia nu îşi asmiic bilitatea pentru schimUi’ în programele posturilor iii

FARMACIFe

F arm acii cu perm anent:. ’C orafarm ”, slr. los 1 nr. 4 , telefon 17-511 - Garda de noapte. Fr.

nr. 1, P -ta Unirii nr.37,1 19-46-06, orar 20-8.

16 - 22 M A IREPUBLICA - E v ita - SUA

(premieră) (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * ARTA - B eaum archais - R ăsfăţatu l doam nelor - Franţa - premiera (11; 13; 15; 17; 19) * VICTORIA - A tacul m arţienilor - St?A (II,; 13; 15; 17; 19) * MĂRÂŞTI - sala A: T eroare în Beverly Hills - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: R ăzboiul iub irii - India (13 ,30 ; 16; 18,30) *

FAVORIT - R ă sc u m p ă ra re a - SUA (13,30; 16); Şobolanii roşii - România (18,30).

T U R D A : FO X - Im p e r iu l . co n traa tacă - SUA - premieră;

TINERETULUI - C ine pe cine iu b e ş te - SUÂ - p rem ieră ; în fru n ta re a - India.

D E J: ARTA - în to a rc e re a lui Jed i - SUA - premieră; Poliţist la Sah F rancisco - SUA - premieră.

G H E R L A : PACEA - D in te pen tru d in te - India; R ăzboiu l s te le lo r - SUA - p rem ie ră ; M oarte in stan tan ee - SUA.

RADIO CLUJ

Joi,.22 mai6,00 Bună d im ineaţa (vă spune

astăzi Anca Băltan). 8,00 Emisiunea în lim ba m aghiară. 10,00 R adio­circuit - emisiunea DepartamentiiluiT S tud iou rilo r te r ito r ia le : R adio C onstan ţa , A ntena B u cu reş tilo r, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio C luj, de la C lu j, p rez in tă Dan Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 H isto ria , M ag istra V itae , eseu rad io fon ic de G h eo rg h e B odea.11,30 D iapazon, p rez in tă Ciprian

Rusu. 12,00 Radiojurnal transilvan.12.15 Exclusiv m agazin. Ediţia de joi: rcdactor Florin Zaharescu. 13,00 R a d io ju rn a l B u c u reş ti. 13,15; M ic ro fo n u l a s c u ltă to ru lu i ,’ D u m n eav o astră în tre b a ţi fa 064/ 420031; vă răspunde: Ana Huţanu şi Lucia Ţibre. 13,55 Buletin de ştiri.16.00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 R adio F ax , red ac to r T raian Bradea. 19,00 Radiojurnal Buclireşti.19.15 P artid e le p o litice , redactor Sergiu A lex . 19 ,20 R ea lita te a econom ică. 20 ,00 B uletin de ştiri. 20,05 Din g răd in a cu flori m ulte, prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 B uletin d e ştiri. 21 ,58 înch iderea programului.

fl

Jo i, 22 mai6 ,00 - 12,00

R a d io p ro g ra m____ "P rim ul sa lu t”.

7,00 Radiojurnal R o m â n i a

gflEiiwB Actualităţi. 8,00, 9 ,00 , 10,00, 12,00 Ştiri locale.9.30 ”Ce mai crede lumea", sondaj pe teme de actualitate.10.30 R ev ista p resei cen trale . 10,50’Tlus”. Adrian Suciu. 11,30 ”3 minute’’, interviul zilei. 13,00- 13,20 R a d io ju rn a l R o m ân ia A c tu a lită ţi. 1 3 ,2 6 -1 7 ,0 0 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00;' 16,00 Ştiri locale. 14,30 ”Ziua în cîtcva vorbe” (dcciaraţia zilei). 15,50 ” P lus” .r. 16,30 I’Cc mai crede lumea”, r.-17,00 "Ochiul şi u rcch ca" , co m en ta riu c iv ic . 17,05-19,00 M uzică, publicitate. 19,00-19,0^ Ştiri locale. 19,05- 19 ,10t”C D ’Sport” 19,10-21,00

”Jam” , realizator H oraţiu Nicoară. 21 ,00-23 ,00 M uzică, publicitate. 23,10-1,00 "Balada omului care nu poate să doarmă” , realizator Dorel V işan . 2 3 ,0 0 -6 ,0 0 M uzică , publicitate. 21 ,00,24,00,2,00,4,00,6.00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Joi, 22 maiContact

rad ii___ştiri: 5,30-m m e r33'3? ^------------- - ora in ora-,

cu excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica "Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00-8.00 B ună d im in ea ţa , R om ânia! ("A ctualitatea", Sport, H oroscop, A niversări, M eteo , C urs valu tar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-11,00 Azi în C luj-N apoca (8:10 Revista P rese i L o ca le , C o n ta c t tra fic , Anunţuri utilitare, Agenda culturală, H oroscop şi A n iv e rsă r i, C ursu l

v a lu ta r , 9 :0 5 M ic ro b io g ra fie sonoră). 11,00-19,00 ContactFM (M u zică n o n -s to p , In fo rm a ţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00' Seara la C lu j-N apoca (program muzical, divertisment, informaţii). 21,00-22,00 Conversaţia de jo i -

•realizator D ragoş S tanca: Talk­show pe tem e d iv erse (cu ltu ră , econom ie, social, politică , artă, istorie, evenim ente la zi)._22,00- 24 ,00 C ontac t d irec t cu m uzica f ie rb in te - r e a l iz a to r A d rian Popescu. E m isiune cu şi despre ritm urile tropicale... 24,00-1,00 Contact jazz - realizator Corneliu Stroe.

Opera Maghiarăprezintă joi, 22 mai ora 18,30

Sirnon Boccanegra. Abonament „Bartok".

S.C. Dentalfif SOCOL0V

' Calea Moţilor 10M T ra tam en te ston»1

■ V compleie:> terapie> protetică (ceranni

.■ > ’ chirurgie(«*?■* Program ări la tel.:

Z ilnic orar: 5 ® «îmbăta 9-1*

P en tru studenţi, pîtf şomeri, reducere 2 0 » .

PROF. UNIV. DrJlM Dr.ANGEUCtK

S tr. Prahovo(Jfrtgâ bl#1** i

p r o o r a m o f i a I C T i L , M i, V .1^

Tel.: 4-2.56.18;

f POLICLINIC INTERSERVIS

str. IlastaJy nr.5, caitAfc INTERNE ♦ CARDIOLOGII1

LOGIE ♦PSIHlA'IMtE'■ ' NOLOQE ♦ KEOEiffi

' ECOC3UHE ♦ Alfffti* , ' DERMATOLOGIE <

ORTOPFDIf; ♦ O.RLtom!' CUNECOLOQE ♦

PEDIATRIE ♦ URCKE tiea A c m irm »

RADIOLOGIE • ECOC t i Enarâiri (lofipler - ipc

penln sterilitate Ins LABORATOB

(Biochimie - Bacteriologic I» Jctel Parazitologie Determina/c !1 sarcină - Antigen HBS - B Examinări citologice cancerului de col uterin ■ li'n ţ... > sterilitatea feminină şi marf 1,it’ ZILN IC, inclusiv Dt*

o rele 7 - 21 Medic de gardă: orele. R e z e rv a re , coiwţ ?Ui

I a te L 41.41.® î® fel!

AFP

ispi

!»a

4Sie

ALIANŢA ANTISDI® l i f e l i n ^

suiwuinffi«,,“:; dunma't®® dc noapte, IcWj.

19 1Gardă dc noapte.

’itliN

''k 'H j, •îit

Joi, 22 mai 1997 ROZA V1NTURILORa d e v a a u lr i e C B m j

OCî

î

<fjŢ?îeiJter.

fineţe de vedere

fjouâ c o n t r o v e r s â E îu s ia - S U A p r iv in d e x t in d e r e a N A T O

fltsl-,w a minimalizat la 19 mai laiiile ameninţătoare ale

iP

obiectul unor interpretări extrem de diferite de către cele două părţi.

"'jjlui sau rus, Boris Elţîn, Elţîn a afirmat la 14 mai câ floare la acordul realizat înfiinţarea unui Consiliu mixt dintre NATO şi Rusia, NATO - Rusia - care, potrivit J;|iede a examina împreună acordului, va funcţiona pe bază

, -------1 .1 jg consens . implică faptul căRusia va avea drept de veto.. A ceastă, afirm aţie a fosţ minimalizată deja de Casa Albă, care a explicat că prin acesta s- a urmărit liniştirea clasei politice şi a opiniei publice din Rusia ce se opun în ansamblu acordului.

Totuşi, preşedintele rus a mers mai departe la 19 mai ameninţînd

;edintele american B ill

jelarul general al Alianţei Javier Solana, etapele

ii extinderi a organizaţiei

jm n acord cu Rusia care pieile la sine”, a comentat .,10 la scurt timp după ce lilaliilui rus avertizase că

NATO va d e c id e 's ă .jsiicâîn structurile sale foste:

joi sovietice, Rusia îşi va ia relaţiile cu Alianţa”, , cuvinte va pune sub

,nl întrebării “A ctu l ililor” pe care “cei 16” şi. {sin urmează să îl semneze >uis,Ia27 mai. “Sigur că nu , jB interzice, nu le putem 1

raztoi”, a admis totuşiiSb luare de poziţie a lui iitnstrează:Că şi acum, ilsir o săptămînă înaintea aii sale, Actul fondator care ibenlează relaţiile dintre ilusi Rusia continuă să facă

că va pune sub semnul întrebării acordul, perfectat după luni întregi de negocieri dure, dacă spre exemplu statele baltice, care aspiră să devină membre ale NATO, vor fi admise în Alianţă într-o bună zi.

Ameninţarea voalată lansată de Elţîn poartă germenii unei noi crize ce se prefigurează în jurul ţărilor baltice. Letonia, Estonia şi L itiiania.se numără printre

: candidatele oficiale la aderare, iar Occidentul, şi în primul rînd W ashingtonul, a lăsa t să se înţeleagă clar că “uşa rămîne

deschisă”.în viziunea Kremlinului, “linia

roşie” pe care Alianţa nu ar trebui să o depăşească se confundă cu frontierele fostei Uniuni Sovietice. în martie, ministrul rus de externe, Evgheni Primakov, omul care a negociat acordul cu NATO, afirmase câ primirea ţărilor baltice în Alianţă “va provoca ruperea relaţiilor dintre Rusia şi NATO”.

“Alianţa va rămîne deschisă pentru toate ţările democratice din Europa capabile să contribuie ,v la obiectivele sale”, a ripostat secretarul de s ta t american, Madeleine Albright, refuzînd să elimine apriori fostele republici sovietice.

Solana a sosit la Washington la invitaţia lui Clinton, care a ţinut să-l felicite personal pentru felul în care a contribuit la încheierea acordului cu ruşii. Dar Clinton a dorit să examineze împreună cu secretarul general al NATO “etapele următoare” pe ' care le va parcurge Alianţa pînă la summit-ul din iulie, a relevat David Johnson, un purtător de cuvînt al Casei Albe. Este clar că e vorba acum despre alegerea

ţărilor din Europa de Est care vor fi invitate la Madrid să înceapă negocierile în vederea aderării la Alianţă.

Chiar dacă Ungaria, Polonia şi R. Cehă sînt ca şi sigur în primul grup, nu este în schimb sigur că din acesta nu vor face parte şi altele, precum România - puternic susţinută de-Franţa - şi Slovenia.

Decizia Statelor Unite va fi hotărîtoare în această problemă, dar lără sprijinul republicanilor din Congres, de care depinde ratificarea acordurilor de aderare, declaraţiile lui Clinton rămîn simple promisiuni.

La rîndul său, opinia publică am ericană nu acordă pentru moment prea mare atenţie acestui subiect. Va fi totuşi “o dezbatere amplă”, a apreciat Peter Rodman, directorul programelor privind securitatea naţională la Centrul Nixon pentru Pace şi Libertate, un institut de cercetări favorabil extinderii NATO spre Est. “Sper că extinderea nu va fi abandonată în următoarele nouă luni din cauză că dezbaterea se va amplifica şi pentru că adversarii vor continua să facă agitaţie”, a adăugat el.

AFP

Preşedintele Sali Berisha îşi lansează campania electorală, în pofida şi împotriva tuturor

iţele albanez Sali Berisha Min campanie electorală, în & ameninţării opoziţiei de a ® alegerile legislative de Ia ssi a insistenţei comunităţii sfioiale privind realizarea ‘

^ p e n s prealabil între fiii)' politice în legătură cu

electorală.. te, primul ministru

Sa Fino îşi continuă ttfe cu reprezentanţii celor.

ţipafe partide, inclusiv cei " Democrat (PD la

% pentru a încerca o apropiere P!J‘ Melor lor de vedere,

wivit lui Namik Dokle,, general al Partidului fc «(PS), principalul partid d e . i aceste întîlniri sînt

D# ®We condiţiilor puse de de opoziţie pentru

scrutin. “Insistăm

11.(3

.01I06.ţn#:e:

Iii•tŞ1BUC

-Hpîtf'*

ISI (ii L#

iBSţţ Si două elemente: controlul, Ararea alegerilor”, a declarat

AFP.declaraţiei date

publicităţii la 17 mai, un număr de opt partide de opoziţie solicită guvernului de reconciliere naţională condus de B. Fino, să controleze şi să organizeze desfăşurarea alegerilor legislative anticipate. ‘

Potrivit Legii electorale, votată la 16 mai de către parlament (larg dominat de PD şi Berisha) şi respinsă numaidecît de opoziţie, preşedintele este cel care controlează alegerile.

“Avem nevoie de un compromis pentru a putea începe campania noastră electorală. Fără compromis, noi nu vom participa la alegerile anticipate de la 29 iunie”, a afirmat Dokle.

Sali Berisha a declarat însă că nu va ceda exigenţelor opoziţiei. “Eu nu voi da înapoi în faţa presiunilor Partidului Socialist în legătură cu noua lege electorală”, a afirmat el duminică, cu prilejul unei reuniuni a simpatizanţilor partidului său, care a avut loc la Lac (60 ton nord-est de Tirana).

“Alegerile vor avea loc, în orice caz, la 29 iunie: acesta este răspunsul meu”,' a afirmat şeful statului.' Berisha a făcut din nou Partidul Socialist răspunzător de rebeliunea armată care a provocat moartea a peste 1000 de persoane şi rănirea altor 3000 în ţară, de la sfîrsitul

! lunii februarie. “Rebeliunea era un scenariu al PS, care a eşuat. Sînt convins că albanezii vor vota în majoritatea lor pentru coaliţia de dreapta”, alcătuită din PD şi din alte patru partide, a adăugat el. .

Preşedintele şi-a anunţat intenţia de a străbate ţara în lung şi-n lat pentru a prezenta programul

, economic şi politic al PD, în timp ce situaţia rămîne anarhică, mai ales în sudul ţării, unde scapă de sub controlul puterii centrale. '

: în ultimele zile, în Albania au fost ucise de gloanţe peste 10 persoane, au anunţat surse poliţieneşti.

La Vlora (sud), trei persoane au

fost ucise luni dimineaţa, din care două în timpul unor ciocniri între bandele înarmate, potrivit şefului poliţiei locale, Hazhi Demiri. Aerat poliţist a mai declarat că va cere ajutorul forţelor multinaţionale pentru a face faţă grupurilor care terorizează oraşul.

.La Memaliaj, Oraş situat la 180 km sud de Tirana, unde o bandă armată seamănă teroarea de cîtevp zile, două persoane au fost ucise duminică de gloanţe rătăcite. Potrivit şefului poliţiei locale, Vaid Fina, “situaţia este gravă, iar forţele de poliţie sînt neputincioase”. “Noi am cerut trimiterea de forţe speciale de la Tirana”, a mai declarat el.

Ministerul de Interne a anunţat şi alte incidente , în ultimele zile, soldate cu morţi, fară să precizeze împrejurările în care au avut loc. De asemenea, trei poduri au fost dinamitate la sfîrşitul săptămînii trecute, două în sud şi unul în

. nordul ţării, potrivit aceluiaşi minister. -----

AFP, R eu te r

W a s h in g to n u l n u v r e a

s ă a b a n d o n e z e p ia ţ a c h in e z ă

în fa v o a r e a r i v a l i l o r s ă iD ecizia p reşed in te lu i B ill

C linton de a reînnoi clauza naţiunii celei mai favorizate (MFN) pentru China ilustrează înainte de toate voinţa SUA de a nu lăsă piaţa chineză în mîinile rivalilor lor, în special europeni; R ecenta v iz ită în China a preşedintelui francez, Jacques Chirac, marcată de senfflarea unui contract în valoare de 1,5 miliarde de dolari .privind achiziţionarea de'către Beijing a 30 de avioane Airbus, a dezvăluit acest risc pentru SUA. ,

Bill Clinton a anunţat în faţa unui grup de oameni de afaceri că a optat pentru menţinerea pentm încă un an a tarifelor vamalei foarte scăzute de care beneficiază în prezent la intrarea pe piaţa americană produsele chinezeşti, asemenea celor din majoritatea ţărilor lumii, facilităţi cunoscute sub numele, de clauza naţiunii celei mai favorizate.

Contrar altor ţări, MFN trebuie să fie reînnoită în fiecare an în cazul Chinei, după dezbateri aprinse în Congres, ca urmare a înăbuşirii de către armata chineză a m anifestaţiilor în favoarea democraţiei de la 4 iulie 1989 din Piaţa Tiananmendin Beijing.

Insistenţa cu care preşedintele Clinton şi-a justificat decizia, ca lificată de el însuşi drept “controversată” , şi cu care a pledat în favoarea politicii de cooperare cu China demonstrează că locataru l Casei Albe se aşteaptă la o bătălie aprigă în C ongres, a ce s ta , avînd la dispoziţie 90 de zile pentru a anula decizia prezidenţială.

Numai cîtorva state considerate de SUA drept paria - între care Coreea de Nord, Cuba, Irakul, Iranul şi L ib ia - le este refuzată, această clauză, care constă în aplicarea a unor taxe vamale foarte m oderate pe piaţa

în campania electorală americană de anul trecut prin alocarea unor sume de bani democraţilor- deşi încă neconfirmată de FBI (poliţia federală) - nu a contribuit deloc la rezolvarea problemei.

Voinţa lui Bill Clinton de a prelungi clauza nu s-a aflat în dubiu nici o clipă, avînd în vedere că el. hotărîse Încă din 1994, sub presiunea oamenilor de afaceri am ericani, să nu mai fo losească com erţul pentru a ob ţine concesii din p a rte a ; Beijingului în materie de drepturi ale omului. Abandonînd politica de confruntare care a dominat re la ţi ile chino-am ericane la începutul mandatului său, Clinton a optat, dimpotrivă, pentru o apropiere şi un dialog pe toate planurile cu Beijingul, o politică care tinde să se apropie de pragmatismul europenilor.

Explicînd motivele deciziei prezidenţiale, ministrul american al comerţului, doamna Charlene; Barshefsky, a recunoscut că o Tevenire asupra MFN “ar declanşa represalii împotriva J exp o rtu rilo r am ericane şi ar deschide poarta pieţei chineze . concuren ţilo r noştri s t ră in i" ., C om pania B oeing, a l cărei monopol pe piaţa chineză este, ameninţat de Airbus, a devenit conştientă de acest risc.

. , Atît Bill Clinton, cît şi doamna Barshefsky au invocat problema revenirii Hong Kong-ului sub suveranitatea chineză, la 1 iulie, pentru a-şi justifica decizia, subliniind mai ales că liderii ' acestei colonii britanice au cerut W ashing tonulu i să menţină clauza de care depinde economia Hong Kong-ului.

Efectuînd în 1994 o schimbare radicală în problema drepturilor om ului, şe fu l executivului american a recunoscut implicit că nu dispune de nici un mijloc de p res iune pe accst plan.

americană produselor provenite Consilierul său pentru problemedin diferite ţări.

Numeroşi congresmeni - atît democraţi, cît şi republicani - sînt de părere că nu există nici un fel de am elio rare a atitud in ii Beijingului fie că este vorba de drepturile omului, de proliferarea armelor de distrugere în masă sau de sectorul comerţului. Presupusa tentativă a Chinei de a se implica

(Ff

dreapta şi stînga se afla umăr lâ umărdin Franţa nu

decît de cîteva zile ,"t. *se departaja şi ă-i

Pe alegătorii to ta l înaintea unui scrutin

Mre, potrivit sondajelor ar unna să menţină la

s actuala coaliţie ^ntalâ.' “Uimclor sondaje , ® timpul wcek-end-ului

de locuri, fiind departe de a mai mare perico l al acestui recîştiga cele patru cincimi din ’ scrutin”, a apreciat fostul prim-locurile Adunării Naţionale de care dispunea din 1993.

Extrema dreaptă reunită în cadrul Frontului Naţional (FN), creditată cu 13-15 la sută din intenţiile de vot, ar putea să joace un rol de arbitru în acest caz, în urma apelului adresat de liderul

--------------- său, Jean-Marie Le.Pen, dc a sercapta tradiţională şi .. vota cu stînga pentru a învinge

C |slo-comunistă umăr dreapta.însă incapacitatca de a realiza

alianţe nu-i va permite să cîştigc mai mult dc un loc în forul legislativ, iar capacitatea sa de a prejudicia majoritatea s-ar putea reduce din cauza absenteismului - record care sc întrevede din procentul celor 30-40 la sută de nehotărîţi sau dc persoane carc refuză să voteze.,

“Absenteismul reprezintă ccl

î ®ar la primul tur de C'^are dintre ele fiind 5 01 foarte puţin sub 40

'i'rilatea conservatoare, '*i ,!!Ckia mandatul, estet.,1 j .;?l cu o victorie în !nie° lur dc scrutin, dc 'iu ,!11 un avans cstimat - '5, , !tll,c'or de sondare a

m||<* • între 40 si 130

m inistru g au llis t Edouard Balladur, un posibil succesor al foarte nepopularului premier, Alain Juppe, care-şi încheie mandatul.

în concluzie, ultimele zile ale cam paniei e lec to ra le vor fi marcate de înm ulţirea intervenţiilor principalilor lideri politici. Preşedintele Jacques Chirac, care a provocat surpriza dc a devansa cu zece luni

_ calendarul electoral, ar urma să sc implice personal încă o dată în această cam panie după reîntoarcerea sa din vizita oficială efectuată în China., Philippc C ouste-B lazy, ministrul culturii, a rezumat miza electorală precizînd că “francezii vor alege în funcţie de un singur criteriu - credibilitatea celor două

program e în priv in ţa a trei probleme majore: locurile de ■ muncă, statul şi Europa”. Aceasta din urm ă, prezen tată drept principala problemă în debutul campaniei electorale, a fost rapid trecută, sub tăcere din cauza d iscu ţiilo r prea tehniciste referitoare la crite riile de convergenţă pentru aderarea la moneda unică. în schimb, locurile de muncă, o preocupare majoră în Franţa - unde şom ajul afectează 12,8 la sută din totalul populaţiei active - au făcut obiectul unor polemici referitoare la unele cifre puţin convingătoare, după cc în luna m artie s-a anunţat o uşoară scădere a ratei şomajului (-0,2 la sută). Partidul Socialist, care a promis crcarca a 700.000 de locuri de muncă pentru tineri, a întîmpinat unele dificultăţi în

tentativa de a apăra realismul proiectului său.

La sfirşitul acestei campanii electorale extrem de negative, în care temele de politică generală nu au fost c îtu şi de puţin p asionan te , astfe l îne ît săptăm înalul “L ’Express” îşi intitula un articol “Franţa stă bosumflată” , principalii lideri, primul ministru, Alain Juppe, şi liderul socialist Lionel Jospin, şi- au consacrat week-end-ul unei campanii de teren.

“Nc aflăm umăr la umăr şi numai datorită mobilizării voastre se va putea obţine, un loc sau a ltu l” , li s-a ad resat Jospin electorilor din Castres, nu departe de fieful său, Toulouse (sud-est).

La Bordeaux, Juppe a explicat la rîndul său, că doreşte “să-i vadă pe locuitorii din acest oraş între patru ochi” şi “fără martori”.

de securitate naţională, Sandy Berger, a ' afirmat totuşi că SUA vo r co n tinua să fie “ foarte deschise şi clare” în ce priveşte situaţia drepturilor omului în .. China.

Potrivit unui studiu realizat de doi econom işti de la Banca, federală din New York, deficitul comercial al SUA cu China, în prezent de circa 40 miliarde de dolari, a r urma să crească în următorii ani. Pentru a reduce d e fic itu l com ercial în 1997,- exporturile americane pe piaţa

chineză ar trebui să crească de patru ori mai mult decît livrările chineze pe piaţa americană”, se precizează în studiu.

P o tr iv it d o cu m en tu lu i,, b a rie re le com erciale , costul scăzu t a l m îin ii de lucru, importanţa investiţiilor străine în industria chineză şi prioritatea acordată de Chină exportului de mărfuri ieftine explică sporirea deficitului comercial american în ■ relaţiile cu Beijingul. “Recenta soluţionare a conflictului privind drepturile proprietăţii intelectuale şi eforturile Chinei de a se alătura O rg an iza ţie i M ondiale a Comerţului (OMC) vor contribui la atenuarea tensiunilor dintre cele două ţări. Dar riscul unor conflicte com erciale persistă, deficitul comercial al SUA cu China ameninţînd să-l depăşească pe cel din relaţiile cu Japonia”, conchide stsdiul.

A

A D E V A R U Ld e P i u i POLITICĂ joi, 22 mai 1997

i

Prin aplicarea noii Ieşi a învăţămîntului

UDMR obţine

o dublă victorieEste ciudat că guvernanţii,

claborind noul proiect de lege a învăţămîntului, au acceptat nu numai pretenţiile UDMR prin care se ajunge Ia discriminări pozitive în cazul maghiarilor din Transilvania, dar şi posibilitatea ca o seamă de şcoli româneşti din Secuime să fie desfiinţate, în lipsa unui număr corespunzător dc c/evi. Astfel, profesorii de la aceste şcoli vor rămîne fară posturi, iar elevii vor fi nevoiţi să se deplaseze în alte localităţi, dacă vor avea mijloace de transport, pe care organele locale nu sc vor grăbi să,le pună la dispoziţie. Deci, UDMR â obţinut o dublă victorie. A impus un proicct de lege care consfinţeşte o stare de fapt în Secuime şi în alte judeţe ale Transilvaniei şi contribuie decisiv la alungarea unor.noi categorii de români din judeţele Covasna şi Harghita. Poate şi din alte judeţe cu populaţie maghiară semnificativă.

Primăria îl invită

pe senatorul

Eckstein Kovăcs Peter

să-şi ţină audienţele

la ghişeul “Relaţii

cu publicul”

Primăria clujeană declară că i-a găsit un spaţiu pentru birou senatorului Eckstein Kovăcs Peter (UDMR). “Datorită lipsei de spaţii în centrul municipiului Ciuj- Napoca, d-lui Eckstein i s-a propus ca, în zilele de vineri şi sîmbătă, între orele 8.00- 16.00, să-şi onoreze obligaţiile către ce tă ţen ii.

I care ar solicita audienţe, la ghişeul "Relaţii cu publicul"- se arată într-un comunicat primit la redacţiei.

D-l senator nu a acceptat oferta Primăriei. La sfirşitul săptăm înii trecute, d -1 Eckstein nu a ţinut audienţe în spaţiul ce i s-a pus la dispoziţie. Fapt- care determină Primăria să aducă “la cunoştinţa locuitorilor municipiului Ciuj-Napoca” următoarele: “Dacă şi la sfîrşitu l săptăm înii d -1 Eckstein va refuza să folosească accst spaţiu , concluzia care se poate trage este că nu de dragul cetăţenilor, ci din dorinţa de a rezolva problemele d-lui senator a ţinut să iasă în evidenţă (...), iar Primăria nu-şi vâ mai menţine oferta dc a-1 găzdui în sediul său.”

Pc 9 mai a.c., d-1 senator şi-a ţinut audienţele pc trotuarul din faţa Primăriei. El declara presei că toate demersurile pc carc Ic-a făcut în-vederea obţinerii unui spaţiu destinat desebiderii unui birou senatorial au rămas fără rezultat.

(D.B.)

Moderaţii/

salutăModificarea Legii învăţămîntului

în forma iniţiată dc Guvern reprezintă o victorie a moderaţilor din UDMR, deoarece aripa radicală, ostilă participării la guvernare, nu va mai putea să declare că UDMR nu a obţinut nimic în urma intrării în Guvern.

Parlamentarii UDMR din aripa moderaţilor consideră că, prin acest proiect dc' lege, s-a cîştigat încrederea minorităţii maghiare în Guvernul Ciorbea şi în coaliţia majoritară, făcînd posibilă izolarea

şi radicalii din UDMR proiectul de lege

aripei radicale din cadrul UDMR. Mai mult, ei apreciază că adoptarea de către Guvern a proiectului de lege privind modificarea Legii învăţămîntului reprezintă o confirmare a faptului că actuala coaliţie majoritară funcţionează şi că UDMR nu e tratat ca un partener de gradul doi la guvernare.

în ceea ce priveşte modificările concrete ale Legii învăţămîntului, după opinia reprezentanţilor UDMR, acestea sînt acceptabile pentru toată lumea. Declaraţiile

oficiale ale parlamentarilor UDMR referitoare la modificarea Legii învăţămîntului au apreciat proiectul de lege iniţiat de Guvern. Aparţinînd fie aripei radicale, fie aripei moderate din UDMR, reprezentanţii acestei formaţiuni politice au arătat că iniţitiva Guvernului, pe această temă, în­seamnă “concretizarea prevederilor < din programul de guvernare”, adică “un gest firesc de revenire la normalitate şi Ia tradiţiile învăţămîntului din România.

Invitat al emisiunii ”Conversaţia de joi seara”Gheorghe FUNAR la Radio Contact

Primarul municipiului Ciuj-Napoca, Gheorghe FUNAR, va fi invitatul emisiunii Conversaţia de joi seara” de la Radio Contact. Discuţia va aborda subiecte de mare actualitate, cum ar fi disputa legată de hala agroalimentară ”Mihai Viteazul” sau apropiata vizită la Chij-Napoca a preşedintelui Ungariei, Arpad Goncz, dar şi teme pe care le puteţi sugera dvs.

Pentru aceasta, astăzi între orele 17,00 - 19,00, puteţi suna la numărul de telefon 414.666 unde îl puteţi găsi pc realizatorul emisiunii, Dragoş Stanca.

întrebările dvs. vor putea fi adresate pe scurt şi în direct la ora începerii "Conversaţiei de joi seara”, oră care este 21,00.

în perspectiva vizitei la Ciuj-Napoca a

preşedintelui UngarieiŞeful Corpului de control al Primăriei clujene ne-a adus

la redacţie o fotografie a soclului statuii lui Matei Corvin {• P-ţa Unirii, în care apare imaginea unei coroane încinsăcuc eşarfa în culorile roşu, alb şi verde. O coroană similară ^ atîmată pe suliţa unuia dintre soldaţii ce alcătuiesc statuar, cu deosebirea că pe eşarfa acesteia era scris: “D» partea unei organizaţii din Kapoctzvar”.

p ri \U -

. j -s

Alfred Moses apreciază că România face progrese semnificative

în privinţa integrării euro-atlanticeAmbasadorul SUA la Bucureşti,

Alfred Moses, a declarat, marţi, pe aeroportul Suceava, că România face progrese semnificative în privinţa integrării în structurile euro-atlantice, exprimîndu-şi convingerea că, în viitor, “vor exista zile foarte bune pentm România”. ,

Ambasadorul Moses a declarat corespondentului MEDIAFAX că SUA urmăresc cu mare atenţie eforturile României de a fi integrată în NATO. Diplomatul american a spus că România face parte deja din familia ţărilor occidentale si

speră că “relaţiile din această familie vor deveni şi mai strînse”. “Avem aceleaşi interese şi aceleaşi aspiraţii”, a conchis Moses.

Alfred Moses a primit, marţi, ' medalia Prefecturii Suceava pentru contribuţia personală în vederea integrării României în structurile euro-atlantice. Ambasadorul american întreprinde o vizită de informare în judeţul Suceava. Moses se va întîlni cu liderii politici locali, cu reprezentanţii autorităţilor de frontieră de la Şiret şi cu

. reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din Rădăuţi.

Activităţi a le o rg an iza ţie i de elevi a PNŢCD Cluj

O rganizaţia de e lev i a PNŢCD Cluj a organizat în cursul lunii mai două manifestări semnificative. Intre 8 si 10 mai OEPN ŢCD a o rgan iza t festivităţile dedicate zilei de 10 mai. Manifestările au început joi, 8 mai, la BCU unde a debutat ciclul de conferinţe “Restituiri ale Istoriei” . Festivităţile s-au încheiat sîmbătă, 10 mai, cu o întîlnire a 500 de elevi din majoritatea liceelor clujene în discoteca “Bianco & Nero”.

Intre 17 si 18 mai au avut loc

la C iu j-N apoca lucră rile C om ite tu lu i n a ţio n a l al OEPNŢCD, la care au participat rep rezen tan ţi ai f ilia le lo r judeţene ale organizaţiilor de elevi a PNŢCD. Cu acest prilej s-au d ezb ă tu t p rob lem e doctrinare ale partidu lu i, cu accente pe ro lu l v ii to r ilo r p o litic ien i în sp rijin irea p rogram ulu i de refo rm ă al actualului guvern.

Preşedinte OEPNŢCD, io n u t V i DA-S IMIŢI

Scriitori români prezenţi la o dezbatere pe tema integrării României în NATO

şi Uniunea Europeană ,Departamentul de Studii Istorice al Universităţii

“CA’ Foscari” dini Veneţia şi cel al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Florenţa au organizat, luni,Ia Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistă din Veneţia, o masă rotundă cu tema “Extinderea NATO şi a Uniunii Europene - problematici şi perspective”, informează Ambasada Română de la Roma. Alături de profesori de lă universităţile din Veneţia, Florenţa, Padova, Trieste, Gorizia şi Milano, la dezbateri au participat senatorul Laurenţiu Ulici,

preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Prelipceanu, consilier de stat pe lîngă primul ministrul al României, poeta Ana Blandiana şi ambasadorul României în Italia, Constantin Grigorie.

In cadrul dezbaterilor a fost evidenţiată însemnătatea integrării României în primul val al lărgirii NATO, ca şi a aderării sale cît maj rapide la Uniunea Europeană.

Participanţii au subliniat sprijinul ferm pe care Italia îl dă prezenţei României în cel dinţii grup ţări cu care se va extinde Alianţa Nord-Atlantică.

Sănătatea este şi va rămîne o problemă politicăDirectorii marilor spitale din

Bucureşti consideră că medicii care condiţionează actul medical dc primirea unor sume de bani ar trebui să fie judecaţi şi pedepsiţi de Colegiul Medicilor.

Directorii prezenţi, maiţi seara, la dezbaterea “Sănătate fără bani nu se poate”, organizată de cotidianul “România Liberă”, au apreciat, însă, ca este cu totul altceva cînd la sfîrşitul unei operaţii, mulţumit de modul în carc a fost tratat, pacientul îi oferă medicului un cadou.

“De ani dc zile, medicul român este ţinut, din punct dc vedere financiar, la cci mai mic nivel, guvernanţii apreciind că cl sc dcscurcâ şi altfel”, a spus unul dintre participanţii la întrunire.

Cci mai mulţi medici îşi fac meseria din pasiune, dar adevărata profesie nu sc facc fără bani. Tratatele dc mcdicină costă sute dc mii dc Ici, iaracccsul la informaţia dc ultimă oră sc plăteşte foarte mult. Dacă ministrul Sănătăţii primeşte un milion două sute dc mii dc Ici pc lună, iar medieul cu toate gradele didactico arc o

retribuţie de o sulă de dolari, cu aceşti bani nu sînt motivaţi profesional nici managerul de sănătate şi nici profesorul academician, au mai adăugat directorii unităţilor sanitare.

Medicii sînt nemulţumiţi de modul în care societatea îi priveşte, dc greutăţile cu care se confruntă şi mai ales de lipsa de sprijin a guvernanţilor.

Sănătatea este şi va rămîne o problemă politică pe care “conducătorii” o ignoră. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cea mai mare bancă din România, împreună cu Ministerul Finanţelor, au aflat că speranţa de viaţă a românilor este cca mai mică din Europa, că mortalitatea infantilă este cea mai ridicată, că SIDA, TBC şi alte boli infecţioase continuă să crească alarmant, dar mărirea bugetului trebuie să se facă prin reducerea dc personal, din reţeaua mcdico-sanitară, ceea cc este imposibil, au afirmat directorii de spitale. .

Rcduccrca cu peste 27.000 dc angajaţi a personalului din reţeaua sanitară este privită dc managerii

spitalelor ca o lovitură dată Ministerului Sănătăţii de partenerii politici, într-un moment în carc populaţia este tot mai săracă şi mai bolnavă.

Participanţii la dezbaterea “Sănă­tate fără bani nu se poate” doresc să atragă atenţia parlamentarilor şi guvernanţilor că medicina şi şcoala medicală se află în suferinţă.

“Sîntem, în medicină, la nivelul unei Dacii şi aia făcută prost”, au conchis directorii.

Printre participanţi s-a aflat prof. dr. S.I. Drăgulcscu, ministrul Sănătăţii, conf. dr. Alexandru Ciocâltcu, şeful Direcţiei Sanitare a Municipiului Bucureşti şi adjunctul său, Irincl Popcscu, dr. Alexandru Bucur - director Spitalul dc Urgenţă Florcasca, conf.dr. Florian Popa - director Spitalul “Sf. Pantclimon”, dr. Cristina Ulmcanu - director Spitalul “Grigore Alexandrescu”, dr. Adrian Strcinu Cercel - director Spitalul dc Boli Infccţioasc “Colcntina”, conf. dr. Ioan Sincscu - director adjunct Spitalul Fundcni şi -alţi şefi dc policlinici şi dispensare de întreprindere.

Minoritatea română din Croajfa

solicită aiutorReprezentanţii asociaţiei de

prietenie România-Croaţia i-au solicitat, luni, ministrului român de Externe, Adrian Severin, care a efectuat o vizită dc o zi în Croaţia, crearea unor condiţii economice pentru supravieţuirea m inorităţii is tro -rom âne din Croaţia.

“A cţiunile cu caracter pur cultural nu pot rezolva această problemă”, a afirmat unul dintre rep rezen tan ţii - A socia ţie i, apreciind că investiţiile necesare “nu ar fi prea mari”.

Şeful diplomaţiei române a p rec iza t că a d iscu ta t cu autorităţile croate - preşedintele F ranjo T ud jm an , p rem ieru l Zlatko Matesa şi ministrul de E xterne M ate G ran ic - necesitatea încheierii unui acord special în acest domeniu, uri aşa- numit “Protocol de salvare” a. unei com un ită ţi e tn ice, lingvistice şi naţionale.

“M inorităţile reprezintă un element de bogăţie şi nu o sursă de instabilitate, iar rezolvarea co respunzătoare a acestor probleme constituie o foarte bună pregătire pentru Europa multiculturală şi multilingvistică de mîine”, a dcclarat demnitarul român.

Rccunoscînd că România nu a fost prea activă în susţinerea ce lo r care fac parte din sp iritua lita tea rom ânească mondială, Severin a prccizat că România doreşte să ofere “un model european de tratament al minorităţilor”; >

Protest î:

din domeniul s iLuînd act de disponibilzara

peste 1000 de persoane dina: Direcţiei Sanitare Cluj, B'iic; presă al P.S. Cluj tel următoarele:

1. Concedierea celor ffi angajaţi din subordinea D.SC către actualii guvernanţi repr un act extrem de grav pt situaţia socială a angajaţilor,p buna funcţionare şi serviciilor din domeniul sat

2. Concedierea unei j însemnate a personalului DSC îtm o măsură cu consecinţe asupra stării de sănătate a judeţului, cunoscut fiind fa£ România se află pe ultimele t în Europa în ceea ce numărul cadrelor mediale li de locuitori.

3. P.S. - Cluj îşi Hf dezacordul faţă de lipsa de i manifestată de guvernul fi” pentru consolidarea sistemi sănălate.

Biroul de,Partidului Socialişti 4iif

ArBl4£

:r i iBlleseiimCnji:aie

Senatul a ri Convenţia europei

cu privire 1

achiziţiei şi dei-l armelor de foc

Senatul a ratificat, Ctf Europeană cu privire la achiziţiei şi deţinerii armei*' de către particulari, priicC stabileşte ca părţile cojim# convenţie să-şi acorde s, reciproc în reprimarea t^ ilicit cu arme de foc.

Statele semnatare vor co? vederea căutării şi armelor de foc transferate, teritoriul unui stat pc terira*‘ stat. în acest sens, introduce procedura i® ' tranzacţiilor cu arme dc fc ' o ţară în alta.

Convenţia defineşte foc” drept obicctclc carc f . ca armă prin care un prof'» o substanţă nocivă, sau in altă stare, poate fi cu ajutorul unei presiuni Cv .

Pînă acum, convcnţi* semnată dc 15 state şi rant - nouă state. _ . . ,

Pentru ca şi Români» si P, considerată ca ţară in ^ ratificată această convcnţi ’ ca şi Camera Deputaţilor*4 documcntul european-

A D E V A R llLd l e C B u jjoi, 22 mai 1997 ARTÂ-CULTURĂ

1urna/ vienez ( V i ) T r u f a n d a l e l e c o p i l ă r i e iCe ciudat! Cîte o întîmplare jnintâ, cîte un amănunt, în arenţâ banal, poate declanşa

/je ştie ce resorturi tainice ale / subconştientului nostru , jlimentînd apoi acel “flux al ucmoiiei involuntare”, de care vorbea Camil Petrescu. Am intrat azi, la prînz, ca de obicei, jn prozaicul magazin “Billa”, arc face parte dintr-o reţea de magazine foarte ieftine. Nu mă nai şochează abundenţa de

use, gata parcă să te dea i, căci şi la noi găseşti

icum aşa ceva. D ar m i-a Aţinut-atenţia un amănunt,

uni scăpase pină acum: simllaneiţatea, fructelor] Cireşele stau a lă tu ri cu OTurii aurii, pepenii galbeni ai "de zahăr roşu” (Arghezi)

sînt vecini cu merele goldene, căpşunii, îngrozitor de mari,

* împart un raft cu prunele sidefii. Nu m ai vorbesc de mulţimea fructelor exotice, cărora nu le ştiu nici denum irea, darm ite gustul sau sezonul în care apar. îm i cum păr un k ilog ram de struguri, cu boabele cît caisele de m ari, aduşi to cm ai d in îndepărtata Indonezie. Ii pun pe cîntarul electronic şi constat că mă costă 24,95 şilingi, adică aproximativ 15.000 de lei. Mă gîndesc ce reacţie ar avea Mama, văzînd “pe ce dau banii” ! Cred că neam de neamul meu n-a mai mîncat struguri proaspeţi în... martie! Spun asta farăorgoliu , dar şi fără um ilinţă.: ‘

Nu ştiu de ce, dar copilăria m ea se asociază cu fructele

diverselor anotimpuri. Să fie «vorba şi de influenţa livrescului,

cu cireşele lui Nică sau cu nucile promise nepoţilor -de “bunica” lui Delavrancea? Este posibil. Ceea ce ştiu sigur, însă, este faptul că fiecare anotimp şi fiecare lună a anului erau aşteptate de copilul ce eram şi datorită fructelor specifice cu care veneau: “ flo rar”-u l cu cireşele de mai, iunie - cu fiăguţe şi căpşuni, iulie - cu merele de vară, august... Ei, august era o lună specială, în care gustam de toate (M am a, fără n ici o preocupare etimologică, aşa îmi şi explica.denumirea acestei luni în care toate fructele “au gust”,

: fiindcă au ajuns la maturitate). In septem brie se coceau strugurii, în octombrie se băteau

nucile, iar în noiembrie, după ce cădea prima brumă, culegeam merele domneşti, ponice şi pe cele “de piatră”. '

Ei, bine, aici, la Viena, pe ra ftu rile m agazinului, anotimpurile sînt' condensate, lunile se amestecă unele cu altele. Succesiunea lor, care inoculează omului sentimentul amăgitor al duratei (chiar dacă un vers popular spune “Eu mă duc codrul rămîne”), este aici anulată, lipsită de farmec şi mister. O floare sau un fruct, apărut într-un alt timp decît al său, este la noi o raritate şi generează, de cele mai multe ori, un uşor sentiment de nelinişte. M ă g îndesc că aceşti copii zglobii, din faţa mea, care tocmai ies de la scoală si care au

Intemetul în degetul cel mic, nu au ce-am avut eu şi cc mai au încă, din fericire, mulţi copii de-acasă: farmecul prim elor fructe p roaspete şi coapte, acele^ “trufandale” (de la tc. trufanda). U n farm ec care venea şi din in terdicţia de rigoare: corcoduşele trebuie lăsate, p înă se îngălbenesc, cireşele pînă se înroşesc (“Că tot voi le mîncaţi!”). D ar cine să asculte?! Noi le mîncam, pe furiş, de cum le cădea floarea. P arfum u l m elanco lic al fructelor de-acasă mă însoţeşte şi azi pe străzile Vienei...

Episodul următor:Orientul din Naschmarkt

Ilie RAD

Actorul Marius Bodochi nu părăseşte

[ Cărţile clujenilor

C. Rădulescu-Motrii,1 NIEIZSCHE. Viata si filosofia lui“Biblioteca A p o stro f” îş i

bclide seria apariţiilor pe 1997 io lucrare devenită clasică în i n filosofiei rom âneşti: prima monografie închinată la ui vieţii şi personalităţii lui FI. Nietzsche.: L ucrarea îi

tînărului f ilo so f C. [-Motru, întors tocmai

ilicide la studii din'Germania a fost provocat de marele

Caragiale, redactorul revistei literară şi a ziaru lu i

Epn, să-i scrie altceva decît losofie de acea transcenden­ţi, cum învăţaţi v o i p rin

JSCfGtrmania”. C onform îndu-se i făcute, C. Rădulescu-

care începuse să-l ie Nietzsche din 1893,

■Sorită unui coleg german care iventa laboratorul lui Wundt, 4 fascinat de formula modernă

,jr li deloc conformistă în care ®ta îşi expunea ideile, va 'sbide în coloanele E pocii itrare un serial subintitulat tgetători contemporani, prin

va prezenta p ub licu lu i s ;-ik noului filosof. A şa cum

rescu adusese "ia n o i %ul pentru Schopenhauer,

o face Motru cu Nietzsche, ' itid, în preambul, de lipsa *®tem a acestor idei, ca şi de •Uperamentul ex p loz iv

Va începe apoi

! Icom entarea op e re i acestu ia în cep înd cu A şa v o rb i t- a Z ara th u stra , plină de aforisme şi parabole, un fel de poem biblic, în care problema binelui şi a răului, a virtuţii şi a viciului iese la lumină ca o ruptură între m orala stăp în ilo r şi m orala

, sc lav ilo r. A lte p ro b lem e d iscu ta te sîn t ' ace lea ale raporturilor dintre creştinism şi socialism, problema femeii, a. aristocraţiei, a A ntichristului. Dar partea cea mai interesantă este aceea despre supraom , despre o rig inea traged ie i şi m uzica lui W agner, raportul d in tre apo lin ic şi d ion isiac deschizînd de acum înainte o n o u ă poartă de in terpre tare creaţiei spirituale a epocii.

Textul serialului lui Motru a fost adunat de Caragiale .într-o broşură, el îngrijindu-se personal de apariţia cărţii, la Socec îri 1897, broşura lui M otru fiind astfel una dintre primele cărţi de in te rp re ta re a filo so f ie i nietzscheene pe plan european, broşură care, însoţită de o prefaţă şi o biografie a filosofului, a constituit o bună iniţiere în opera reputatului filosof. Ediţia de faţă reproduce întocmai cartea din 1897 cu o postfaţă de Marta Petreu. : -

M ircea POPA

C o n c e r t c o r a lCorul, ca formaţiune muzicală

de spectacol, reprezintă o valoare care aparţine unui sistem polar ce poate.conduce efectul artistic spre zonele importante ale sociologiei culturii, mai ales datorită accesibilităţii lui şi a contingenţelor cu instrucţia şi educaţia din şcoala generală. Cu alte cuvinte, ansamblul co.ral este expresia artistică ce poate genera, în masă, cultură, civilizaţie şi cadrul unei surse de energie pentru un grad superior de existenţă. Aceasta pentru Că ansamblul coral cuprinde deopotrivă în exercitarea lui, amatorii şi profesioniştii. Necesi­tatea ca în pregătirea studenţilor claselor de dirijat cor să fie inclus şi un curs care să-i informeze asupra modalităţilor de înfiinţare a ansamblefor corale în viaţa socială (instituţii, întreprinderi, şcoli etc.) se impune de la sine. Considerăm că recentul concert coral susţinut de ansamblurile Facultăţii teoretice ale Academiei de Muzică “Gh. Dima”, clasa asist. univ. Ciprian Para şi producţia studenţilor clasei de-dirijat cor academic a prof. univ. Florentin Mihăescu, are o deosebită importanţă, mai ales că umple un gol nepermis în viaţa muzicală clujeană. -

Programul concertului dirijat de studenţii în specialitate a cuprins piese din ’ literatura corală renascentistă, clasică, de compozitori români, cu predilecţie de muzică religioasă - Gh. Cucu, S. Drăgoi, I.D. Kirescu, N. Lungu, G. Musicescu. Creaţia corală contemporană a fost mai puţin

numeroasă - T. Jarda, B. Bartok.Ceea ce a caracterizat

interpretarea pieselor sub conducerea studenţilor clasei de dirijat cor academic - Marcel C ristescu, Flavius Tolan, Starmuller Eva, Dorin Simionescu, Anca Ciora, Horvath Jozsef, Kallo Ildiko, a fost în primul rînd, efectul vocal frumos al cîntului coral, produsul fiind o sonoritate capabilă de a se constitui în materie primă

pentru actul interpretativ propriu zis. Este desigur meritul profesorilor FI. Mihăescu şi C. Para, care continuă, sub acest aspect, şcoala de canto coral a maestrului. Pop Dorin actualizîn- d-o cu noi resurse. Frumos au fost realizate dozajul partiturilor corale în funcţie de necesitatea relevanţei compoziţionale. Gestica dirijorilor studenţi explicită pînă chiar la reliefarea diversă a efectelor sonore. Nuanţele dinamice au fost însă încadrate într-o scară graduală cam restrînsă, nefăcîndu-se apel, cu suficienţă, la efecte de pianissimo sauchiar de forte, cu o încărcătură mai tensionată, care ar fi ilustrat mai convingător aspectele variate ale textului literar.. Au existat şi

. unele evidenţieri mai puţin dorite: cadenţele (armonice) finale ale unor piese au fost desprinse de conduita dinamică generală aiucrărilor, cît şi unele crescendouri (mai ales în piesele renascentiste) care vizau mai mult un impus senzorial ce

J S-a zvonit că actorul Marius.I Bodochi ar părăsi definitiv scena| clujeană. / .| O E ste adevâra t, domnule. M ariu s Bodochi? ;■ - Este adevărat că am scos oI premieră la Teatrul Naţional din | B ucureşti, unde sînt angajat | începînd din 15 martie. Premiera . a av u t loc pe 10 aprilie -I “Ondine” de Giraduex, în regia| lui Horia Popescu, dar nu voi | părăsi definitiv Clujul. Plec doar I o da tă pe săptăm înă şi jo c

p rem ie ra a lă tu ri de M ircea I A lbu lescu , T raian Stănescu,

disloca stilul în zone de altă natură |- Ilin ca T om oroveanu , M atei decît reliefarea nobleţei “Polifoniei | Alexandru şi tînăra şi talentata

i actriţă Tania Popa.O C e rp l in te rp re ta ţi în

Rivalul co ra l fcob M uresianu

i, 18 mai, s-a des­pot la Blaj cea de a XIU-a '•■Je a festivalului coral “Iacob .„"tşianu”. Clujul a fost ■tacriiat de trei ansambluri j ' i ’ “Astra” (Cîmpia Turzii), J'11 bărbătesc “ Iacob ;'wianu” (Casa municipală de

^•^Ciuj-Napoca) şi corul “Augustin Bena” al

^■ Ix i liber preuniversitar "J-Napoca.

remarcat soliştii Ioan 'i ,|i Oana Grindcan, Maria ■*i pianista Cornelia Suciu ■«»«. dirijorii M arius

Ciprian Para şi Adrian ""M. ■

'tlculturallsmulistâa

i £ ltatca dc studii europene ':il .crsil !ii “Babes-Bolyai”

vineri, 23 mai, ki rCU orclc 11-00>în ^ laW k universitarilor, a

atCrc de specialitate din

seria “Multiculturalismul astăzi”, între invitaţi, Adrian Marino, prof. Pompiliu Teodor, prof. Gal Emo, prof. Camil Mureşan, prof. Ion Pop, prof. Alexandru Zub, prof. Marian Papahagi, prof. M ihai Şora, dr. Gyemant Ladislau.dr. Sorin Antohi, lector Ovidiu Pecican, asist. Alin Fumurescu.

Dezbaterile sînt organizate şi moderate de prof. Nicolae Păun, decanul Facultăţii de studii europene, lector M atei Bozo Katalin, lector Szegcdi Edith, specialistă în stud ii asupra multiculturalismului.

Tîrgul olarilor la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

M uzeul E tnografic al Transilvaniei găzduieşte în zilele de 24 şi 25 mai, Tîrgul olarilor, ediţia 1997. Cu accastă ocazie, meşterii olari din Transilvania,' B ihor, B anat, M aram ureş, Oltenia, Muntenia, Moldova vă oferă ceram ică trad iţiona lă ,

specifică spaţiului nostru cultural.D eschiderea va avea loc

sîmbătă, 24 mai, ora 10,00.

“ S i t u a t i i s i d i le m e9 »m o ra le ”

Biblioteca Fundaţiei Soros, Filiala Cluj, vă invită la o întîlnire cu filosoful Sorin Vieru, în cadrul dezbaterii “ Situaţii şi dileme morale”. Întîlnirea va avea loc în sala de conferinţe a Fundaţiei Soros, joi, 22 mai, începînd cu orele 18,00.

Sorin Vieru este profesor de logică şi isto ria logicii la Universitatea din Bucureşti. ■

'U&ittfâa? /4tuinee4,

'pltotda*Muzeul Naţional dc Artă Cluj

vă invită la vernisajul expoziţiei Andreea Flondor, care va avea loc joi, 22 mai, orclc 17,00, la Secţia D onaţii a M uzeului Naţional dc Artă. Prezintă criticul dc artă C ristian V elescu (Bucurcşti).

.^ lu jb n de s f in ţ ireParoh ia G reco-C atolică

Zorilor II Ciuj-Napoca vă invită să luaţi parte la sfinţirea Bisericii de lem n (lîngă Spitalu l de recuperare) duminică, 25 mai. Slujba va începe la ora 10,00 şi va fi oficiată de I.P.S. George G uţiu , arh iep iscop de C luj, împreună cu un sobor de preoţi.

ţc h ,J h e s tXA cadem ia de Muzică

“Gheorghe Dima” Ciuj-Napoca vă invită la recitalul Schubert susţinut de pianista Adriana Bera, jo i, 22 mai, orele 18,30. în program Fantezia “Der Wanderer” în do major op. 15 şi Sonata în si bemol major, D. 960.

R e c i t a l e x t r a o r d i n a r

M a r iu s B u d o iu - M a r ia

A b r u d a nJoi, 22 mai, ora 20,00, studioul

de orgă al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” esle şi gazda

de aur”. Partea a doua a concertului a cuprins minunatele “Liebeslieder- _ _Walzer” opus 52 (Cîntece de | spectacol? dragoste - valsuri), care cu regret | - Interpretez rolul principal trebuie să contrazicem că ar fi fost i masculin, cavalerul Hans ce se în primă audiţie clujeană. Această îndrăgosteşte de Ondine; c, o parte a concertului a fost dirijată I poveste de dragoste nefericită şi cu competenţă de Ciprian Para. | . totodată un basm pentru oamenii Valsurile de Brahms în expresia | mari. Spectacolul e monumental, unor cîntece de dragoste readuc în i O C u m a fo s t p r im it atenţie, interpretarea melodiei şi a spectacolul? efectelor armonice specific I - Spectacolul a fost primit romantice. Aceste două elemente | bine. Participă în spectacol 20 compoziţionale sînt în acest caz | de actori şi 70 de figuranţi, cu efectul osmotic între textul poetic . toţii bucurîndu-se de un succes şi sonoritate. De aici şi necesitatea I deosebit, cele 1200 de locuri unor “licenţe” interpretative, care 1 fiind ocupate pînă la refuz: se pot p une-în lum ină, nu ,atît | joacă cu casa închisă, substrac tu f metronomic al i O C h ia r aveţi de gînd să partiturilor cît supleţea melodică şi p ă ră s iţi scena clujeană? de tempo în funcţie de imaginile I - Deocamdată mă simt bine . poetice, romantice prin excelenţă. | fiind actor şi al Naţionalului Cu atît'm ai mult sînt puse în | bucureştean şi al celui din Cluj- discuţie descoperirea nuanţelor . Napoca. în toamnăyvoi începe “nescrise” ale textului muzical rep e tiţiile la • N aţionalu l inspirate de coloraţia afectivă a I b u cu reş tean , cu o p iesă poeziilor. Poate folosirea traducerii | shakespeariană, în reg ia lui textului în limba română, deosebit i Mihai Măniuţiu, unde voi juca de reuşită, ar fi ridicat limita corului . alături de O. luliu Moldovan. spre alte zone poetice, cîntarea în I Q Şi la C luj? textul original în limba germană | - A m ‘început deja repetiţiile neavantajîndu-i pe interpreţi. La | la “C om ed ia e ro ilo r” de realizarea frumoasă a concertului i Shakespeare, în regia lui Borna au contribuit şi soliştii Dana-Liliana Baletic din Croaţia, un regizor Ciucă şi Cristian-Radu Gheorghe I tîn ă r, ta le n ta t şi cu m ultă cît şi un deosebit cuplu pianistic | experienţă de tealiu.(la patru miini) - Cristina Mureşan j Q C e pregătiţi cu studenţiişi Codruţa Ghenceanu, care ar . dvs.?putea forma un duo pianistic de ; . A m pregătit cu studenţii înaltă ţinută. I anului IV două spectacole care

Emiliu DRAGEA | vor constitui examenele lor de | diplomă: ‘Tulburarea apelor” de

L u c ian B laga şi “O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale. Ambele spectacole s-au bucurat

recitalului extraordinar susţinut I de succes de public şi de presă, de M arius Budoiu (tenor) si | S p ec taco lu l O noap te M aria A brudan (orgă). î'n , furtunoasa a fost preluat de program lucrări de Vivaldi, Bach, . T ea tru l N a ţio n a l dm C luj- Haendel, Haydn, Mozart, Bizet, I Napoca şi de cel dm Satu-Mare. Britten, Rîpă, Verdi, Schubert, I S tu d e n ţii v o r ju ca 20 deBerlioz, Franck.

Festivalul naţional Istudenţesc de dans j. Va avea loc în perioada 23-25 '

m ai, la Casa d e ' cu ltu ră Istudenţească Ciuj-Napoca. Iau |parte ansambluri studenţeşti din i Ciuj-Napoca, Iaşi, Timişoara,P ite ş ti, A lba-Iu lia , B raşov, IPetroşani.- I

spectaco le , partic ip înd şi la festivalul de teatru-imagine din oraş. Spectacolul a m ai fost selecţionat pentru a participa la Festivalul de la Piatra Neamţ şi va fi jucat pe 28 mai. Eu voi participa şi în calitate de actor cu spectacolul “Regina mamă” de Santanelli.

O C um veţi reuşi să faceţi fa ţă celor două teatre?

. . . . . - Sper să rezist. Ideea de aDcsch.dcrca fest.valului ajuns | juca £ Q scenă bucuresteană

la ed. ‘a a IX-a, este programata , idee ^ care am reuşi{ $ Q. r’ ţna*. ora , . uriul transpun practic,e un lucru bun

e te format dm personahţaţ, ale ntru ^ actor Ideea de a

francisc Valkay (regizor, maeslru . obU M U rm ord iV oU llcerca ^ dc balet), Selyem Ildiko, Cornelia ' S ; .Vo1. 1? f ca “Negrea, Mihai Mîndrutiu. ' I l? m b m Pcam m doua- lntrc cclc

G rupaj rea liza t de |D em ostene SOFRON

I

două teatre existînd o înţelegere.A conse. nat

G eorgiana CHI >TA

ADEVARUL d e C lu j OMUL Şl SOCIETATEA joi, 22 mai 1997 U

u u y i j

concediu! plătit

copiilor în vîrstă ani

Art. 1 - Femeile asigurate in cadrul sistem ului asigurărilor sociale de stat, sistemului de asigurări sociale pentru agricultori şi femeile cadre militare în activitate au dreptul, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, la un concediu p lă tit penlru îngrijirea copilului, în afara concediului p lă tit pentru sarcină şi Iehuzie, de 112 zile, prevăzut de reglementările în vigoare.

Art. 2 - Concediul pentru îngrijirea copilului se acordă, la cerere, în continuarea concediului pentru sarcină şi Iehuzie sau oricînd pînă la împlinirea de către copil a vîrstei de doi ani.

A rt. 3 (1) - Femeile asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de stat şi femeile cadre militare în activitate beneficiază, pe durata concediului pentru îngrijirea copilului, de o indemnizaţie reprezentînd 65% din salariul de bază, respectiv din venitul asigurat prevăzut în contractul individual de asigurare.

(2) - Femeile asigurate în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor beneficiază, pe durata concediului pentru îngrijirea copilului, de o indemnizaţie reprezentînd 80 % din media lunară a venitului asigurat din ultimele 6 luni pentru care a fost achitată contribuţia prevăzută de reglementările în vigoare.

A rt. 4 - Perioada concediului pentru sarcină şi Iehuzie şi a concediului pentru îngrijirea copilului, în vîrstă de pînă la doi ani, constituie vechime în muncă. .

Art. 5 - De prevederile prezentei legi beneficiază şi femeile asigurate, prevăzute la art. 1, care au adoptat, au fost numite tutore, li s-au încredinţat copii spre creştere şi educare sau în plasament familial, în condiţiile legii.

A rt. 6 - Indemnizaţiile prevăzute la art. 3 se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului pentru plata pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor şi, respectiv, din bugetul de stat, în funcţie de sistemul de asigurări în care este cuprinsă femeia asigurată.

A rt. 7 - Se recomandă sistemelor independente de asigurări sociale, altele decît sistemul asigurărilor sociale dc stat şi sistemul de pensii şi alte drepturi dc asigurări sociale ale agricultorilor, sa aplice măsurile prevăzute de prezenta lege.

A rt. 8 - începînd cu intrarea în vigoare a prezentei legi sc abrogă Decrctul-Lcgc nr. 31/1990, privind concediul plătii pentru îngrijirea copiilor in vîrstă dc pînă la un an, precum şi oricc alte dispoziţii contrare ' prevederilor prezentei legi.

(P re lu a t d in c o ­tid ia n u l "R o m â n ia l ib e ră " , n u m ă ru l d in 21 m ai 1 9 9 7 )

Duminica se deschide Forumul de Afaceri România-Ungaria

Preşedinţii Em il Constantinescu ş i Arpad Goncz vor participa la Forum ___________ _

Duminică, 25 mai, 1997, între orele 14,00- 18,00 la Sala Madgearu a Centrului de Conferinţe al ROMEXPIO S.A. Bucureşti, se va desfăşura Forumul de Afaceri România-Ungaria, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a m unicip iu lu i B ucureşti în colaborare cu Ambasada Republicii Ungare.

La deschiderea acestui Forum de Afaceri vor partic ipa d l E m il C O N STAN TINESCU, preşedintele României şi dl. Arpad GONCZ, preşedintele Ungariei. Lucrările Forumului vor începe cu alocuţiunile părţii ungare, susţinute de ministrul Finanţelor, de secretarul de stat din Ministerul Industriei şi Comerţului, de preşedintele Agenţiei de Stat pentru Gestionarea Fondului de

Privatizare, de preşedintele EXIMBANK, şi se vor continua cu discursurile miniştrilor dc resort ai părţii române, după care oamenii de afaceri vor avea ocazia să poarte discuţii bilaterale.

Vor fi prezenţi la Forum, 45 de omeni de afaceri din Ungaria, pe următoarele domenii de activitate: centrale telefonice, bănci, producători de autobuze, participarea cu credite la construcţii municipale în R om ânia, m aterial ru lan t, com presoare frigorifice, safe-uri, telecomunicaţii, calculatoare,

. sisteme integrate, producţie de maşini, comerţ cu cereale, produse chimice, cooperare tehnico- ştiinţifică, instalaţii electrice, mobilă, sticlă, sodă, petrol, ape minerale, transporturi, lemn, construcţii civilc.

Profesorii de istorie, la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice

La Liceul “Gh. Şincai” din Cluj-Napoca s-a desfăşurat, la s firş itu l săp tăm în ii trecute, sesiunea anuală de comunicări ş tiin ţifice a p ro feso rilo r de istorie, organizată de filiala Cluj a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Inspectoratul Şcolar Judeţean. D iscu ţiile p a rtic ip an ţilo r şi totodată concluziile exprimate de p ro f. V ic to r : M oldovan, inspector de specialitate, au scos' în evidenţă eficienţa acestui tip de acţiuni.

A c tiv ita tea ştiin ţifică a p ro feso rilo r, este una din co n d iţiile esen ţia le pen tru admiterea acestora la susţinerea exam enelo r de grad. S-a subliniat faptul că profesorii de

istorie sînt solicitaţi în multe alte activităţi extraşcolare ca, de exemplu, olimpiadele, obţinînd rezu lta te deosebite la faza naţională prin elevii pe care i-au pregătit. Cel mai grăitor fapt pus în evidenţă la actuala sesiune este “asaltul” noii generaţii în acest domeniu. Alături de colegii mai

1 vîrstnici (N. Şteiu - “îmblăciune şî fumurile de lemn în revoluţia de la 1848” şi Vasile Sfîrlea, cu “Tradiţia locală din zona Gilău despre voievodul Gelu”), s-au afimiat tinerii profesori Agneta Creţu de la Şcoala Nr. 5, cu tema “P reocupările C onsiliu lu i D irigen t pentru organizarea învătăm întului în anii 1918- 1920”, Gh. Dodea de la Şcoala

Someşul Rece, cu tema “Simion Balint şi instituţiile româneşti d in Transilvania” şi Cristian Găzdac de la Liceul “Brassai Sam uel” , cu tem a “U lp ia Traiana Sarmizegetusa în lumina noilor cercetări”.

Cu ocazia acestei manifestări,; dl inspector Victor Moldovan a făcut cîteva precizări asupra u rgen ţe lo r d in perioada următoare cum ar fi participarea la faza naţională a Cercurilor ştiinţifice ale elevilor, procurarea; m anualelor.de istorie pentru clasa a V-a, avînd în vedere că de anul viitor se va aplica o nouă formulă de predare a istoriei.

D. TODITA

Zilele informatice clujene| F irm a N ET; BRIN EL| COMPUTERS organizează,I în 26 şi 27 mai 1997, Zilele

informatice clujene, sub egidaI „Brinel Holding - promotor| dinamic al IT în România”.| Manifestarea se va desfăşura| la C entru l de Inform aticăJ Minieră (Centrul de AfaceriI Transilvania), de pe B-dulI N.Titulescu nr.4.| Şi-au anunţat participarea| personalităţi din domeniu:, directorul general Microsoft

R om ânia, S ilviu Hotăran,I d irec to ru l com ercial. MS| România, Paul Micheş, cc vor

conferenţia în prima zi, în cadrul seminarului Microsoft, Marius Ghercioiu (USA), reprezentantul NI pentru România, T ristian Botez, ce vor conferenţia în ziua a doua, pe tema „instrumentaţiei virtuale”.

V or fi făcute p rezen tă ri ■ comerciale şi vor fi furnizate date tehnice pentru Windows NT 4.0 Server & Workstation, Back Office, Office 97, precum şi pentru produsele hardware şi software distribuite de Brinel Holding, pe familii sau categorii: A CER , Q DI, M ITSU M I, Compaq etc., în 26 mai,

pruna zi a manifestării. | în 27 mai se va desfăşura |

Sem inar N a tio n a l iInstrum en ts, cu tem atica „Instrumentaţia virtuală - noi__I soluţii pentru palete largi de__| ap lica ţii: au tom atizări__| industriale - SCADA, achiziţii__ i de date şi m ăsurări de precizie, capturi şi prelucrări__ ' de imagini.” ._______________ I

Prima zi a manifestării va__ | fi plină (programul începe_, i dimineaţa la ora 9,30 şi se__, termină la ora 18), iar în ziua__ ' a doua programul este de la__I 11 la 14.------------------------------|

--------- :------_ ■ ______________ l

R ă s p u n d e m c i t i t o r i l o r

”Ce este avocatul poporului şi ce competenţă are?” 1

- Cititorii P.I., G.I. şi P.T. ne întreabă ce este avocatul poporului şi ce competenţă are?

- A ceastă in s titu ţie are caracter european şi nu putea fi n eo b se rv a tă de că tre P arlam en tu l R om ân ie i. Traversăm doar o perioadă acerbă de adaptare a legilor, la legislaţia europeană. Greu este însă să definim această in s titu ţie , să s tab ilim com petenţa pe care o are. Senatul a num it în această funcţie pe d o m n u l P au l Mitroi, m agistrat la Curtea Supremă de Justiţie, dar nu i s-a precizat cu exactitate, ce are de făcut, p înă unde se întind atribuţiunile sale. Este d ific il să i se fixeze competenţa, atîta vreme, c ît există, în mod paralel, şi alte o rgane care se ocu p ă de apărarea d re p tu rilo r şi lib e rtă ţilo r ce tă ţen ilo r. A trib u ţiu n ea de b ază a avocatu lu i p o p o ru lu i este aceea de p ro te ja re a intereselor cetăţenilor faţă de abuzurile pe care le pot comite o rganele ’ ad m in is tra ţie i publice locale. Dar, acest rol îl au şi organele de justiţie, respectiv , p a rch e te le şi instanţele judecătoreşti. Orice abuz, înseam nă, încălcarea legii, şi în consecinţă, pot fi sesizate şi o rg an e le de urmărire penală, parchetele de pe lîn g ă _ in s tan ţe le judecătoreşti. In această fază, nu se po a te v o rb i de o com peten ţă c lară , de a tr ib u ţiu n i p rec ise ale avocatului poporului, deşi în exercitarea oricărei activităţi t r e b u ie . să ex is te uri regulament care să explice, punct cu punct, ce trebuie făcut, care sînt soluţiile ce trebuie adoptate şi cine le pune în aplicare. Ideea de a avea un avocat al poporului, nu este desigur, rea, dar, trebuie concepută în aşa fel îneîţ să nu se creeze confuzii, să nu deruteze cetăţenii. De altfel, în momentul investirii sale în funcţie, domnul Paul Mitroi a ţinut să precizeze: "Activitatea mea nu vreau să

Î

se suprapuna activităţi! organelor de justiţie U rm ăresc cu asiduitaţj respectarea drepturilor j libertăţilor cetăţenilor de căit organele administraţie! publice locale.” Este coreţ ce spune domnul Paul Mito( dar, ce se întîmplă, dacă inurma sesizărilor domniei sat,aceste organe refuză să-iii| seamă observaţiile, are li dispoziţie vreo cale de alai, se poate adresa parchetelor

: sau altor organe de justiţie?D acă n u . vor exista

prevederi clare, din accst punct de vedere, aşa cum a consemnate. în Constitu|ii F ran ţei, Germaniei, L uxem burgulu i, Spaniei. Suediei, munca avocaţi!.; poporului: devine formali lip sită de eficienţi

. D eocam dată, nu aie nici : sediu, ca să nu mai voAim.

de acte normative carc i: reglementeze activitatea. & orice noutate în domeniu avocatul poporului surii cetăţenilor, şi în scurt timp. se vor îndrepta spre el t sumedenie de reclamaţii plîngeri, care-i pot provoci mari dureri de cap. Und:

; nu este nici un adjunct şinic o secretară. Este independea' şi dă so c o te a lă : nu» Parlamentului, dar poate fc

, singur fa ţă eomplicatek probleme ale drepturilor s lib e rtă ţilo r cetăţenilor Desemnarea domnului P uf Mitroi în această funcţie,

, comportă discuţii, pentnrzţi domnia sa este magistrat & carieră, cu experienţă ş cultură juridică. Acum însai revine o misiune mult delicată şi încurcată; I se w în prim ul rînd o capaci'i' extraordinară dc investigat şi informare, de pătrundere? selecţionare. Tactul, răbdat discem ăm întul sînt i fără de care nu se îndeplini acest rol.,

Horaţiu spunea': ”Me '; se desface greu, în durerii naşterii, dar, nu vrem si nască însă un şoarece”.

■ Jurist Ion GHERCIOIt

Pe rso an a cu h an d icap , p ersoana cu in va lid ita teDin intervenţiile anterioare

s-a înţeles că un subiect poate începe viaţa ca persoană cu handicap şi o term ină ca persoană invalidă. La sfîrşitul acestui articol vom vedea că o persoană invalidă poate te rm ina ca persoană cu handicap şi anume atunci cînd dev in e nevăzătoarc, incurabilă. în ambele accste calităţi subiectul în cauză are drepturi şi datorii. Asupra drepturilor se insistă foarte mult, mai puţin sc vorbeşte despre îndatoririle înşeşi ale persoanei cu handicap, ale familiei sale, ale o rganelor. guvernam en ta le abilitate pentru ci şi ale asociaţiilor şi o r g a n i z a ţ i i l o r nonguvcrnam cn ta lc şi n o n p ro f it cc au ca scop declarat protccţia persoanelor cu handicap.

A ccstca fiind clarificate trebuie să analizăm care sînt

consecinţele acestor observaţii ale realităţii pentm viaţa practică cunoscut fiind că drepturile şi da to riile persoanelor cu handicap şi a celor invalide sînt diferite.

M ai în tîi p rec izăm că drepturile persoanelor invalide . sînt clar statuate în legislaţia actuală. Ele rezultă din numărul anilor de activitate profesională retribuită, grupa de muncă în care a fost încadrat, vîrstă sa şi gradul de invaliditate acordat de Comisia de expertiză medicală, în cazuri particulare: invaliditatea de război, cea prin accidcntc de muncă, cca cauzată dc o boală profesională sau tuberculoză se bucură de unele facilităţi cum ar fi faptul că în aceste condiţii nu se prevede un anum e num ăr de an i de activitate pentru a se-deschide dreptul la pensie de invaliditate, ci sc iau în calcul num ărul efectiv dc ani lucraţi.

In cazul pensiei de invaliditate ca urm aş, d rep tu rile pensionarului decurg din acelea ale titularului (părinţii, soţul sau soţia sau altă persoană ce l-a îngrijit şi a decedat).

D rep turile persoane lo r invalide odată cîştigate se menţin atîta vreme cît se menţine şi invaliditatea. în cazul celor cu vechimea integrală în muncă pensia de in v a lid ita te se păstrează pînă la vîrstă legală prevăzută pentru trecerea în pensie pentru activitatea depusă după care sc trece din oficiu sau la cerere în. pensie pentru limita de vîrstă şi activitatea depusă, care natural este mai mare dccît pensia de invaliditate. După primirea accstci pensii, indiferent de situaţia sanitară a subiectului, nu se pot primi alte drepturi de mărire a pensiei sau drepturi pentru persoane cu handicap cu excepţia-nevăzătorilor şi a cclor ce fac dializă pentru insuficienţă

cronică renală decompensată, dependen tă de d ia liz ă o ri rinichiul artificial.

Persoanele invalide care n-au vechimea integrală în.muncă dar au îm plinit vîrstă de 57 ani femeile şi 62 ani bărbaţii, pot să ceară recalcularea pensiei pentru limita de vîrstă şi activitatea depusă, iar dacă aceasta este mai mare să o prefere pe cea din urmă.

Este necesar să reţinem că persoanele care dev in nevăzătoarc irev ersib ile indiferent de vîrstă sau de faptul că m ai au o pen sie pen tru activitatea depusă trebuie să se înscrie la Asociaţia nevăzătorilor din localitate (la Cluj în Piaţa Avram Iancu) de unde primesc o adeverinţă şi îm preună cu actele m cd icalc ac tua le se prezintă la Comisia de expertiză m edicală te r ito ria lă . A colo subiectul este exam ina t şi primeşte după caz un ccrtificat

de persoană cu handicap i ne văzător irecuperabil £ care decu rg drepM* obişnuite a le persoanei5 handicap chiar dacă mai o altă pensie. în aceste ctf- de excepţie - nevăzătorii' vîrstă înaintată - s-a totuşi în mod legal cerţii de persoană cu handicap^ cele spuse putem condu»'* că persoanele ce dc'» nevăzătoare ireversibile, & orice motive şi la orice pot fi considerate persoa^'tt handicap şi pot benefici* |J drep turile legale. ^ singurul caz în carc 1*?'. generală ce statua £ persoanele cu handicap*1'' cele la care handicap survenit înaintea calific*111 deci pînă la 18-20 ani • cazul ncvăzătorilor rabili se extinde şi « “?: acestora indiferent de

Florea MAf®\ \

Y) joi, 22 mai 1997 (XliJ-N Al’OCA: luni-vineri 8-16; sîmliata 9-14; lei/fax 19-73-04; SlJBREl)ACfIATlJlil)A:®s: luni-vineri S;!»); lei/fax 31-43-2.?; Sl'liRKI)AC|IA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-7*

So c i e t a t e c o m e r c i a l a s p e c i a l i z a t a i n

B I R O T I C A S I T E H N I C A D E C A L C U L

P E V n i l! a c s is t Ab j s a T E c a i ^ ^ :

*

A N G A J E A Z Ăi n c o n d i ţ i i a v a n t a j o a s e

DIRECTOE m VÂNZĂRI A G E N Ţ I U E V Â N Z Ă R I

$ R I N Ţ E : - e x p e r i e n ţ a i n d o m e n i u

v' V - p e r m i s d e c o n d u c e r e

- u t i l i z a t o r P C

Trimiteţi scrisoarea de intenţie si CV la CP. nr. 371 - P.P. 1 Cluj

M C O E H ACluj-Napoca

c Str. Oaşului nr. 42A teL : 433555, 136822; O R A R 8-18 c Hala Agroalimentară P*ţa Mihai Viteazul etaj 1

te l.: 132897, O R A R .9-18 d Calea Victoriei nr. 100

(Materna, TURI)A) tel.: 433804

MAI COMERCIALIZĂM' PARCHET, PALUX, ARACET, IAC, DILUANT CLEI DE OASE,

$GU[£-\tfp0Zl PENTRU LEMN, SALTELE RELAXA

MOBILĂ ÎN RATE FĂRĂ DOBÂNDA**#

ADEVĂRULde Cluj ’“

1DEVARUL U n c o t id i a n c a r e s a t is f a c e jjCluJ g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t ră !

Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume

în continuă mişcare?

in form aţiile pe care Ie găsiţi paginile ziarului nostru vă pot salva!

SC IRIS SA iA Cluj-Napoca

% • , ; Str. Oaşului nr. 86-90

ORC. AN I Z V. \ Z \

concurspentru ocuparea postului

Concursul va avea locîri data de4.06.1997, ora 10 la sediul societăţii.

Cererile de înscriere si curriculum vitae pentru participarea la concurs, se depun la biroul Resurse Umane, pînă la data de 30.05.1997. (60338V

S C F A R M E C S A• *

oferă spre vînzare din stocDESEU POLISTIREN

la preţul d e 1 0 0 0 lei/kg Pentru informaţii suplimentare sunaţi la telefon,

432890, 432884 int. 122 sau 188. (30287)

S R » m a rrtl u n fc lii Ui ri, d i I u a n ti P0LICOLOR saBucuresti

scu m M m v ^| CLUJ- NAPOCA s tr . D o ro b a n ţilo r 3 8 *

tel./fax 06^194061finde l a PRET BE PRODUCĂTOR produsele

isc ropse

isc P 0 ______________ _______1 em aur, palux, email, lacuri, diluanti, chituri ISC PERIND SA Ovanoabidinele, perii, mături

s i alte produse chim ice cu adaos . . com ercia l» - 12% . ,| lacuri, aracet, clşi de pase , oxizi, coloranţi, isăpun de rufe, diluanti, chit auto, prejiadez 1 pensule, autovapant, detergentaCUMPĂRÂND PRO D U SELE NOASTRE P R O FIT U L DVS. VA F I MAI MARE !!!

se pronunţă “ ă i — s i — c l

ICL, companie britanică de tehnologia

informaţiei, este la ora actuală lider

european în domeniul soluţiilor

informatice integrate ţi al managementului

de aplicaţii pentru afaceri şi instituţii din - administraţia locală.

în România, ICL se află în plină

expansiune şi manifestă un interes

deosebit.în domenii precum '

telecomunicaţiile, transporturile şi industria. • '

T h e Business Solutions C om panyPentru relaţii,st/f>litncn tare contactaţiR.'. 4-‘-4fi, st rti/r Bm'..»1’atletieri autorizări: M‘):AS( UT S.A. /V/.;

ICL - Intcnuitinthil Computer* l.imtied lV.ls:>, Brand: Romanul & Rrp. AWJom•••' 'rA.i4oi 17.j\ •

>•* W 7* -VA. EI.COSOhTS.R.!.. Tel.: Of,4 }V 12 ?6

3 \

£ j < & ! 3 i

A D E V A R U L M W B W W S * I T A T E CLUJ-NATOCA:luni-vineri ÎM6; sîmbătă9-14; «Ma* 19-73-04;SUB’ D^ 7 1 A, ] L ^ V---------------- P U B LIC IT A T E I . .U I nrri S-16: M h 3M M 3; WBKEPACţlAPEJ: lum-vinen 8-16; tel/fax 21-M--d e C lu j

îoi, 22 mai 1997 (8'

ACORDăm o j ^ ] g | | | i

re d u „c .e ? e. î l f .pentru plata integrală

^ e B 8 U L M o e ^

- # 1 1 1 1 1 1

Ct jU.I-NAPOCAî

JIEJl

♦ P iaţ a 1 8 4 8 n r . 1 T e l . 4 3 7 4 2 9 ; T e l / F a x 4 3 7 4 3 0♦ L i v e z i i 6 3 T e l . 4 3 7 4 4 4 ( Z o n a C a r b o c h im - C lu j a n a ) .♦ S t r . E c T e o d o r o i u n r . 5 6 - T e l . 2 1 5 0 7 3

H U K D IN : ♦ S t r . A . l a n c u . n r . 1 . - T e l . 2 5 3 4 9 3 M a i găsiţi; P A R C H E T , P A L U X , L A C U K I, A K A C K T , D IL U A M .

VA OFERĂPRODCOM IMPEX S.R.L. Soc. mbctft româno-germană

producător

ţ a n j E S S O sc e C D Q JE )ignifugă şi ecologică pentru zugrăvit pereţii

♦ calitate conform normelor germane♦ agrementată I.N.C.E.R.C. • ■ -

iPR ETU R I*PR O M O T IO N A LE^fc

prin SC FILECO IMPEX SRLC iu j-N a p o c a , s t r .A r ie ş u lu i n r .2 2

Telefon 0647146785.0RAR luni-vineri 9-18.

| - - JOI l 22 mai 1997, oral'

formaţia HOLOGRAF

A D E V Ă R U lde ClujUn cotidian

- eare satisfaci gusturile

dumneavoastră,

m — -j f tel/fax: 198814-194917internet^

de zile G R A T U I T *

Consiliul local al comunei Aghireşu' organizează concurs în data de 5.06.1997

pentru ocuparea următorului post vacant şef serviciu gospodărie comunală

Condiţii: studii m ed ii tehn ice , vech im e m in im ă 5 ani. C oncursul se va ţin e la sed iu l C o nsiliu lu i loc51, în data

de 5.06.1997 ora 10.în scrierile se po t face p în ă la da ta de 30 .05 .1997 la

C onsiliu l local A ghireşu . > ’ (603380)

d «m g r u p u l

C o m e r c i a l i z e a z ă

c o n d u c t e ş i f i t i n g u r i d i n P E ş i P V C

pentru reţele de

3 4 0 0 C i u j - N a p o c a , s t r . C â m p i n a n r . 5 1 T e l . : . 0 6 4 - 4 1 5 5 6 6 , T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 1 5 4 9 9

SUCURSALA CLUJprin Tribunalul Cluj

vinde la licitaţie publică

t e r e n î n s u p r a f a ţ ă d e 8 4 9 0 m p

situat în Ciuj-Napoca (intravilan), str.Bea nr.41 -42, cu acces la reţeaua electrică, telefonici dc gaz şi apă.

Licitaţia va avea loc în data de 29.05. l997,or 10 la Judecătoria Ciuj-Napoca, camera 10.

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n t a r e s e p o t obţine hs e d i u l B A N C O R E X S A d i n C iu j-N a p o c a ,

s t r . G h . D o j a n r . 8 s a u l a t e le f o a n e le (763918) 0 6 4 / 1 9 5 2 5 3 şi 0 6 4 / 1 9 2 9 4 4 ,

SC SUPREME DISTRIBUTiON SRL

d i s t r i b u i t o r N O V A B R A S I L I A

Q O m B I1 . Ş E F Z O N Ă f

2 . Ş O F E R D I S T R I B U I T O R |

3 . A G E N T C O M E R C I A L 5

Prezentaţi C.V. -la adresa B-dul21 Decembrie; nr. 120, pînă în data de 26 mai 1997.R e la ţ ii l a t e l e f o n 1 9 0 3 3 4 , 1 9 4 1 8 2 , f a x 1 9 4 1 8 1 .

Vizitaţi magazinele

'G M ® ggeeBsDS mEDUCERI

P R E T U k Î î

O c ă m ă ş i n o a p t e , p i j a m a l e ,

r o c h i i v a r ă

O p a n t a l o n i v a r ă , f u s t e v a r ăOrarul magazinului de pe str.Bolvai:

luni-vineri 9-19sîmbătă 8-14

Orarul magazinului din sat Vlaha: luni - sîmbătă 8-20

N A P O T E X

S.C. "NAPOTEX" S.A.Depozite şi magazin str. Traian Vuia nr. 208

ENGROS jţesături, lenjerie, mochete, covoare,

confecţii, mercerie - galanterie, ş marochinărie -încălţăminte «

Vă oferim o gamă largă de produse de primăvară - vară la preţuri avantajoase

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n t a r e la : t e le f o n 0 6 4 - 4 1 6 6 2 9 , 4 1 6 6 3 1

ADEVARlde Cluj

E x p lo a ta r e a M in ie r ă A g h ir e şORGANIZEAZĂ LICITAŢIE PUBLICĂ

PENTRU VÎNZAREA URMĂTOARELOR:• fier vechi nepregătit care trebuie

dezmembrat de beneficiar;• fier vechi pregătit P107 în cantităţi

limitate;• fier vechi nepregătit N8 în cantităţi

limitate; " ,• şpan de fier; y• deseu acumulatori; *• deseu hîrtie; I

‘ • deseu cablu otel; '• deseu cupru de sîrmă bobinaj.

Licitaţia va avea loc la sediul EMÂGHIRES în data de 5.06.1997 ora 10 a.m.

* AC U M E M O M E NTULVC o m p a n i a d e b l ă n u r i

FAVIOR VIDRA- ORĂŞTiprin magazinul Favior - Cluj-Napoj

din str. Einstein nr. 14

vinde blănuri cu reducere: -40% cu facilitatea

de a cumpăra în 5 rate [ ] fără dobândă

vă puteţi adresa direcţia redacţia ziarului, str.Napoc'a nr.l6.

joi, 2 2 mai 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; simbăta 9-14; le l/b i 19-73-04; SUBREDACflATi;RI)A: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (el/lax 21-60-75. s

a d e v A m &j l .d e C l u j

Trans-Europa sm [mu &efectuează transporturi de persoane

în GERMANIA la cele mai convenabile preţuri. Plecări săptămînale din CLUJ!

^ închiriem autocare pentru curse externe | asigurări medicale cAg. Trans-Europa - Hotel Melody Ag. KM 0 Tel 197468 (195447) Tel. 191114

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie/ • /

rapidă?

APELAJI LA SECTORUL PUBLICITATE

AL ZIARULUI NOSTRU!

■strlNâ|)o:cMnifl bHTelefoifrA Faxll 97304MATRIMONIALE

Titrată pensionară, drăguţă, singură, serioasă doresc prietenie

• Vînd 50 ari teren în Dej, posibilităţi construcţii. Informaţii tel 21-39-40 de luni pînă vineri orele 7-15. (395826)

—■“O—•**> " “‘vifv fiivivuivJomn corespunzător. OP 9 CP512. (395891)

VINZARI CUMPĂRĂRI

• Vînd SRL. Tel. 18-59-84.(381872) „

• Vînd lambriuri brad, 18000 lei/mp Tel 16-48-95; 19-41-69; 1941-51 (395516)• Vînd spaţiu comercial 70 mp

în P-ţa Unirii nr. 21, preţ 150.000 DM: negociabil. Tel 19-87-42. (395834)v Vînd v itrină frigorifică

orizontală. -Tel 42-65-72. (395902) •.

• Vînd g răd ină pen tru construcţie casă 412 mp str. Suceava - n r. 10 (acces «nalizare în grădină) preţ30 dolari/mp. Inform aţii la Ultfon 15-72-40 orele 17-21. (381703) /

* Vînd teren construcţii parcele de 600-1000 mp, str. Cîmpului, preţ bun. Tej 42- 65-72. (395904)

• Vînd garsonieră. Tel. 15- 50-36.(381592)

• Vînd garsonieră confort p re ţ 18 m ilioane

negociabil. Tel. 092-28-53- M; 16-49-46. (381705)

* Vînd teren intravilan Cluj str. Traian Vuia 1260 mp. Tel. 069/42-22-27. (387285) ‘

• Vînd teren 1000 mp str. Cîmpului. Tel 16-41-11(395899)

• V înd te re n p e n ţru cabană, zonă frumoasă. Sat Someşul Rece, str. Drumul Nou nr. 242, judeţul Cluj. (395863)

* V înd J e r e n ' p e n tru cabană. Inform aţii în Someşu' Rece nr. 158. (395870) ,

• Vînd apartam ent patru cam ere c a r t ie r M ănăştu r. Tel. 16-76-44. (381701)

« Vînd garsonieră confort1 p re ţ convenabil. Tel. 17-72- 78.(381778)

• V înd a p a r ta m e n t 3 camere ultrafinisat Cipariu. Te], 14-90-03. (381818)

• Vînd apartam ent două cam ere M ă ră ş ti , co n fo rt m ă r it , e ta j 3 m ijloc , 2 balcoane. Tel. 13-37-09 între orele 13-20. (381840)

• V înd u rg en t casă p a r t ic u la ră u lt ra f in is a tă , plata eventual şi în rate. Str. Ilie M ă c e la ru n r . 30.(381845)

• Vînd 3 camere finisate M ărăşti central. Tel. 15-26- 43 seara. (381854) ■*

• V înd a p a r ta m e n t 2 cam ere p a r te r (c a r t ie r Anatole France). Telefon 15-77-14. (381888)

• V înd a p a r ta m e n t 3 cam cre ultrafinisat, confort1, zona Grigorescu. Tel 14-57-78. (395707)

S.C. O N ESTQ S.R.L.

CASĂ DE AMANETîn incinta Restaurantului q ” Fe tiţ e le V ie n e z e ” , |

str. Memorandumului nr. 13 Tel.19-59-66

• Vînd garaj, Zorilor. Tel.12-86-65. (387660)

- • V înd ap a rtam en t 1 cameră, B-dul 22 Decembrie. Tel 13-37-24. (395786)

• Vînd garsonieră. Tel 17- 48-75. (395835)

• Vînd casă în Lună de Sus, str. Principală nr. 61, lăţim e teren 17 m. Relaţii L una de Sus n r . , 196. (395843)

• Vînd 2 camere confort, com plet m ob ila t, e ta j 1, cartier Gheorgheni Micro I. Tel 15-15-43. (395859)

• V înd a p a rta m e n t 3 cam ere+ g ara j. în M ără ş ti (lîngă Peco). Telefon 15-05- 77 după ora 16.- (395869)

• Vînd urgent apartament4 cam ere confort 1 m ărit, din cărăm idă. Tel 16-86-82.(395893) *

• Vînd 2 camere» central, finisat, telefon, 3 balcoane. Tel 19-15-61. (395915)

• Vînd urgent apartament2 cam ere în C lu j, s t r . Primăverii hr. 16. Informaţii la tel 17-07-42. (395919)

• Vînd 2 case str. Maxim1 Gorki nr. 19 si 109 vizibile zilnic. (381597)

■ • Vînd apartament 2 camere, bucătărie, baie, telefon,^ etaj 1, s itua t str. Horea şi' tractor U650M, remorcă 2RB5A şi plug c u 'tre i brazde. Tel. 13-71-01. (381610) > •

• Vînd 2 camere confort I ocupabile imediat. Tel. 41-07-04. (381640)

• Vînd apartament 3 camere, Calea Mănăştur. Tel. 16-13-26. (381645) * )

• Vînd garsonieră confort 1 urgent preţ 32 m ilioane negociabil. Str. Stephenson nr. 1-3 ap. 45. (381685)

• Vînd casă în Baciu 2 camere, cămară, pivniţă, lîngă şosea şi grădină, caroserie Dacia break. Relaţii Varga Cornel, Baciu nr. 391 (381687)

• Cumpăr urgent 3-4 camere în Grigorescu. Tel. 19-47-75; 12- 21-04. (381786) -

, • Vînd apartament 2 camere str. Albac nr. 6 ap. 2. (381791)

• Vînd garsonieră str. primăverii nr. 6 bl. S8 et. 5 ap. 53 cu te le fon preţ 11.000 DM.

.Telefon mobil 092-27-71-18. (381806)

• Casă de vînzare str. Cucului nr. 11. Informaţii str. Mîrgăului nr. 3 cartier Buigaria. (381826)

• Vînd casă în valută cu 4 camere confort, garaj, pivniţă şi căsuţă cameră, bucătărie, cocină din cărăm idă, teren 890 mp. T elefon 13-85r82 str. Maşiniştilor nr. 60. (381836)

• Cumpăr garsonieră cu telefon e tajele I, II. Tel. 17-90-73.(381846)

• Vînd casă singur în curte str. Salcîmului nr. 18 tel. 19-93-67.(381849)

• Vînd apartament 2 camere pe str. Drăgălina. Tcl. 12-13-36; 19-56-29 (381882)

• Vînd garsonieră confort 3 Gheorgheni, str. Crizantemelor n r.17 ap. 44. (381896)

• Vînd apartament 3 camere, telefon parchetat, cartie r/ Mănăstur. Telefon 475 A- Gilău după ora 16. (381904) * "

• Vînd urgent apartament 2 camere Mănăştur. Str. Aleea Borşa nr. 3, Bl. R5, sc. 2, et. 4, ap. 38.'(395675)

• Vînd apartament 2 camere la parter* confort II, Gheorgheni. Tel 41-03-32 orele 15-20. (395682)

• Vînd casă situată în str. Cîmpului nr. 124. (395749)

• De vînzare apartament cu 3 camere în Gherla, str. Plugarilor nr.20, bl.F5, sc.II, e t.l, ap.26.

'Informaţii între orele 16-22. (C s).• Vînd apartament 1 cameră.

Str. Bucureşti nr. 29, Bl. B, ap. 2. (395764) - ’

• Vînd apartament 3 camere. Str. Gorunului nr. 2, Bl. C6, ap.1, Mărăşti, orele 17-19. (395782). • Vînd garsonieră confort 1, preţ 54 milioane negociabil. Str. Parîng nr. 11, Bl. XI, sc. 2, ap. 67.(395789) V ; •

Vînd apartament 3 camere în str. Horea. Tel 13-47-57. (395799) \

• Vînd casă cu mansardă, curte comună. Tel 13-4.1-27. (395828)

• Vînd casă nouă P+M cu grădină 1000 mp,^100 m de la sosea, str. Oaşului nr. 347. Tel 13-72-81. (395837) :

• Vînd urgent apartament 2 camere confort 1, preţ informativ 65 milioane. Informaţii tel 13-38- 48 şi 23-11-02. (395852)

• Vînd apartament 4 camere str. N. Titulescu nr. 11-15, preţ inform ativ 30.000 USD negociabil. Informaţii la ţel 15-57-16 între orele 19-22. (395864)

• Vînd. apartament 3 camere Floreşti. Tel 17-02-03. (395878)

• Vînd apartament 3 camere, la un pret avantajos. Tel 16-76-46. (395886)

• Vînd garsonieră confort sporit, Gherla. Tel''19-23-54. (395897)

• Vînd garsonieră urgent. Str. Grigore Alexandrescu nr, 21, ap.' 14, preţ 39 milioane negociabil. Doresc clienţi serioşi. (395913)

• Vînd apartament 1- cameră, ultracentral, aranjat. Tel 19-15- 61. (395916)

• Vînd urgent casă particulară cu grădină în Căpuşu Mic, la un preţ avantajos. Tel 17-48-04 seara. (395917)

• Vînd Kawasaki N inja C a lifo rn ia 650 cm c 1992 3500km . T el. 41-00-59 (381893)

* V înd T oyo ta ,L and C ruiser 2,5 TD 1992 cu 2 uşi. Tel. 41-00-59 (381895)

• Vînd Honda Acord nouă, p e n tru p re te n ţio ş i, vam a achitată, 2000 cmc, neagră. Str. Suceava nr. 63 sau tel' 13-83-46. (395687)

• Vînd urgent BMW 325 an 1989, în m a tr icu la t, cu toate extrasele, puţin ru lat în ţa ră , preţ foarte avantajos. Tel 14-72-37. (395748)

• Vînd Austin an 1987, înm atriculat 3000 DM p re ţ fix. Tel 17-95-72. (395818) '

• Vînd Trabant cu m otor defect, preţ 1 milion. Tel 12- 74-87. (395866)

• Cumpăr piese Oltcit din dezmembrare. Tel 12-87-18 sau 18-07-10. (395872) •

• Cumpăr Dacia 1310. Tel42-68-64. (395910)

• Vînd maşină de îngheţată Ilk a nouă cu două capete. Tel. 43-29-83 (381847)

• Vînd’ maşină îngheţată două braţe. Tel. 14-73-69. (381832)

• Vînd utilaje tîmplărie şi un autoturism Lancia Prisma. Str. O ltu lu i nr. 58 tel. 41-46-98. (381865) . ,

• Agrom ec Cîmpia Turzii vinde zilnic-Ia licitaţie tractoare U 650, U445 F iat şi m aşini agricole. (381891)

• Vînd congelator 5 sertare. Tel. 14-04-41. (381829)

• Vînd urgent şi ieftin tractor U 650 cu remorcă. Tel 15-43-37. (395804) V

• Vînd sufragerie Luxof. Tel. 018-62-38-09. (381783)

• C o lec ţio n a r se rio s germ an, cumpără de urgenţă statuete de H. Mattis Teutch, Vida Geza, Servaciusz Jeno. P lata pe loc! Tel 19-93-38.(395338)

- • Vînd talon VW 1981. Tel. 057/23-26-20. (381834) -

• Vînd Renault 19 GTR model 1990 1,4 benzină 3 uşi. Tel. 19- 55-97. (381900)

• Vînd Oltcit 1989 stare bună, 1700 DM negociabil. Tel. 14-84- 85.(381903).

• Vînd VW Golf II, 1992, diesel. Tel-17-43-47. (395732)

• Vînd Renault 19 CLX, 1990, 1721 cmc, pe benzină, 75.000 km, argintiu, 8200 DM. Tel 059/41-38-23. (395744)

• Vînd BMW 525 i, an de fabricaţie 1988. Tel 15-62-25. (395849) '

• Cumpăr Mercedes Cobra 190,240 sau 300, înmatriculat, care necesită tin ich igerie şi motor. Tel 12-09-54. (395855)■' • Vînd Dacia 1310 şi masă pliantă cu 6 scaune pliante. Tel 13-92-42 după masa, (395889)

• V înd garnitură m obilă “Camelia” II. Tel. 43-24-26 orele 7-16 si 14-64-37 orele 16-21. " (381858) '* ' "

• Vînd bicicletă de curse Diamant. Tel. 16-59-34. (381899)

• Vînd ieftin pătuţ, cărucior copii şi rochie mireasă. Tel 18- .14-63. (395898) :

• Vînd poartă metalică şi ţigle d in dem olare. T el 42-65-72. •(395903) :

În c h i r i e r i ..• Intennediem chirii. Tel. 19-

09-28 (380777)• Dau chirie locuinţă. Tel 19-

46-18 (395906)' :

• Vindem piese, pen tru Aro, TV, Raba, Dacia, Oltcit în s t r . K. M arx n r . 22 (381149)

• V înd fo a rte ie f tin televizor color. Tel. 17-32- 32. (381526)

• Vînd TEC nou. Tel. 19-58-41. (381713)

• Vînd urgent cuptor cu m icrounde . Tcl 15-86-20.(395894)

• D au în ch irie hală producţie 80 mp şi birouri. Tel 13-11-48. (395865)

• Dau în chirie apartament două cam ere com plet m o b ila t cu te lefon . In fo rm a ţii te l. 42-66-88. (381825)

- « Dau în chirie apartam en t.2 camere mobilat. Tel 15-23- 40. (395754)

• D au în ch irie a p a rtam en t. Tel 15-52-60. (395909)

• Vînd urgent Raba Saviem de 9 tone, an fabricaţie 1993, preţ 150 m ilioane lei negociabil. Teleifon 16-82-23 după orele 18; (395888) ■ ' •

• Vînd Renault 11 diesel înm atriculat an 1985 şi VW Passat diesel an 1987. Tel.41-37-76. (381800)

• Vînd Opel Ascona 1986 neînm atricu la t. In fo rm aţii tel. 17-46-72 (381876)

* Vînd VW Goir II 1984 neînscris nerulat în ţa ră ofer donaţie, 3600 DM. Tel. 42- 52-54. (381890)

• Vînd BMW 735i 1990. Tel. 41-00-59 (381892)

• y în d m oto r com plet M ercedes C obra 3001) cu acte. Tel. 41-00-59 (381894)

• Vînd televizor color Grundig. Tel 43-83-69. (395779) -

• Vînd avantajos bibliotecă stejar sufragerie şi salonaş stil Ludovic XVI, frigider Zii 240 1,2 boxe Unitra 75 W, covor manual nou, covor oval. Tel 14-19-43. (395788)

• Vînd sobă “Menaj”, maşină de spă la t m ică, dulap b a ie , storcător fructe, măsuţă, măsuţă televizor, corp bibliotecă. Tel 19-08-56. (395867)

• Vînd frigider Arctic mic. Tel 13-57-03. (395868) ■

• Vînd pompă electrică Bosch si piese pentru Opel Ascona. Tel 19-88-87. (395877)

• Vînd PC 486 DX2/66, 8 MB,1 GB, 3.25, 5.25, SVGA color, printer Star ic -1 0 .700 dolari. Str. Gr. Alexandrescu nr, 21, ap. ,134, după ora 17. (395907)

• Vînd betonieră 1601. Tel. 14-04-41 (381828)

• înch iriez garsonieră nem obilată cu te lefon str. Pasteur. Informaţii tel. 14-87-67. (381835)

• Prim im în gazdă două prietene. Sunaţi la te l 18-16-03. (381852) ’

• Dau garaj în chirie. Tel. 18-59-31 (381853)- • Dau în chirie apartament 2 camere la parter str. Primăverii bl. S3 ap. 34 telefon 16-37-20.. (381897)

• -Dau în chirie apartament 1 cameră, ultracentral, confort. Tel 13-16-48. (395755)

• Dau în chirie garsonieră nemobilată, pe termen lung. Sţr. Venus nr. 25, ap. 39, tel 41-61- 27. (395905) i '

• Caut chirie garsonieră sau apartam ent. .Tel. 16-88-76.(381873)

• Caut urgent de închiriat vilă deosebită. Tel. 12-13-36; 19-56- 29.(381881)

DIVERSE• Vînd jocuri electronice şi

Moskvich pentru piese. Tcl.13-07-02. (381651) ■

• C ă lă to r iţ i cu A rm in M ayer keisen în Gerniănia. Telefon 19-50-43. (380888)

Pentru a vâ asigura m continuare m abonament le z Mv ‘ > /

va puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str. Napoca nr.l 6. (§m CSi^f

CLUJ-NAPOCA:luni-vincri8-I6;sîmbâtâ9-14;lei/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TLRDA: |q| 22 BÎJli 1997 (10luni-vineri 8-16; lei/lax 3143-23; Sf.TiKKDAC'II V DKJ: luni-vineri 8-16; Icl/fa* 21-60-75._________ * _______ ' V

• Transport marfă 6 tone, preţ avantajos. Tel. 17-44-74. (381440)

* Executăm dera tizări. Tel. 17-11-88 (381715)

* Angajăm confecţionere îmbrăcăminte. Tel. 41-00-86 după ora 17. (381772)

• Angajăm magazioneri şi vînzătoare. Telr~l 4-77-64.(381850)

• C om atim T rans efectuează tra n sp o rt şi mutări cu autodubă de 7,5 tone. Tel 14-00-77. (394868),

• Casă de schimb valutar pe str. Bariţiu nr. 20. Locul unde puteţi negocia preţul valutei atît la cumpărare, cît şi la vînzare. Tel’ 43-00-21. (395553)

r • SC R adu & Adi angajează casieriţe la jocuri electronice. Tel 16-12-12. (395816)

• SC Oldan Pres angajează cu c a r te de - muncă m agazioner. Tel 43-26-19 (395830)

• .Executăm zugrăveli. Tel15-12-63. (395876)

' • A ngajăm d ep an a to r radio-tv. Str. Donath nr. 51, tel 18-55-50. (395892)

• înch iriez b ru tă rie în funcţiune. Vînd u tila je (cuptor, malaxor, cuve). Tel 43-26-19. (395895)

• ' F irm ă im porta toare , angajează frlgo tehn işti şi reparatori maşini de spălat. Tel 13-20-64. (395920) • ’

• Efectuăm tfansport marfă 1,5 t şi internaţional. Tel. 13-90-98. (381691) ' / '

. • Salonul Bingo Big Mănăştur . angajează personal. Preselecţia

va avea loc în zilele 23,24,25 mai 1997 orele 12-16. (381871)

• Administratorul anunţă: SC Motel Camping SA Dumbrava Sibiului convoacă Adunarea Extraordinară a acţionarilor în29.05.1997, ora 10, la sediul unităţii. în cazul neîndeplinirii convocării, adunarea va fi reprogramată în 11.06. 1997, in acelaşi loc si Ia aceeaşi oră. (395555)

• SC Oldan Pres angajează cu carte de muncă vînzători presă- carte şi şofer distribuitor. Telefon 43-26-19, str. Căii Ferate nr. 12. (395753) ,

• Angajăm: lăcătuş, electrician, dulgher, strungar, muncitoare din fabrică. Str. O ituz nr. 35.

,(395874) ^- • - Ţin contab ilita te pe

calculator, 100.000 lei/lună. Tel 12-87-71. (395875)

• SC Viticola SA Triteni vinde prin licitaţie în fiecare, vineri îneepîild cu. data de 20 iunie, orele 10- 12, la ferma din Vii.şoara, următoarele: tractoare viticole; tractoare U 650; un autocamion Savicm. (395854)"

• Angajăm tîmplari. lei 16-411 1 ,(3 9 5 9 0 0 )

• Caut bucătăreasă. Tel 19-63- 7 2 .(3 9 5 9 0 8 )

• Angajăm vînzătoare în magazin alimentar. Tel 14-32-34;42-05-72. (395918)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Criste 'V. Cornel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea -acordului de mediu pentru obiectivul Casă particulară P t l , situat în. str. T ransilvaniei nr. 42A. E ventualele sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (381851)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 SC Carmen RF Cafe- Bar SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul cafe-bar situat în Dej, str. Varga Cătălină n r .l . Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr.99.(342204) “

• în conformitate cu Legea nr. 13,7/1995 SC Carserv Com SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul atelier reparaţii auto situat în Dej, str.Victoriei nr.20. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobantilor nr.99.(342205) . '

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 SC Bac Impex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivele auto- service, spălător-ăuto , punct com ercial, şituaje în Turda, str.A vram lancu nr. 11. Eventualele sugestii, sesiiări- şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobantilor nr.99. (342265) .

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Deiak Elisabeta anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru 'obiectivul Bucătărie de vară situată în comuna Cojocna, str. R epublicii nr. 124. Eventualele sugestii şi sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilo r nr.; 99 (381889) . ' ; ! \

• Doamna Kovăcs Ileana,'cu domiciliul necunoscut, este citată la data de 3 iunie 1997 la Judecătoria Turda, în dosar c. nr. 2318/ 1997, în cauza cu Vana Eufrosina din Turda| avînd ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate. (395860) , -

PIERDERI

* P ie rdu t 2 dosare cu in v ita ţie ■ şi perm is internaţional pe numele M Basel Al Kassas. Str. Aurel Vlaicu nr. 19, ap. 15. Ofer recompensă. (395887)

• C aut Tcmcic pen tru îngrijire copil 1 an, 6 orc pc zi (9-15) cunoscătoare de limba germană. Relaţii tel.15-72-40 ore 17-20. (381702)

• îmi ofer serviciile pentru menaj. Tel 16-71-59. (395857)■ • în conformitate cu Legea nr. 137' 1995 M ihuţ Oh. Radu anunţă"începerea demersurilor penlru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul Casă de vacanţă, situat în sat Poiana Horea. nr. 103. Eventualele sesizări şi .sugestii sp vor depune la .sediul APM Cluj, Cale.a Dorobanţilor nr. 99 (381841)

Pierdut legitimaţie eliberată de RATUC pe numele Maneses Levente. O declar nulă. (381822)

• Pierdut contract locuinţă ICRAI, pe numele Paul Miklos slr. Eroilor nr. 1 ap. 23. îl declar nul. (381837)

• SC Scmrcx Comcxim SRL pierdut certificat înmatriculare J 12/2427/1993. Sc declară nul. (342266)

• Pierdut legitimaţie reducere transport pc numele Rădulescu Elvis. O dcclar nulă. (381884)

• Pierdut camei student pc numele Moldovan Radu. îl declar nul. (381887)

• Râcăşan Marcel pierdut carte identitate scria BM66572. O declir nulă. (395856)

•, Ilycs Agola pierdut carnet dc student. îl dcclar nul. (395871)

• Valcan Maria pierdut legitimaţie dc serviciu. O declar nulă. (395880)

• Pierdut carte identitate nr. A 0550112. O declar nulă. (395881)

• Absolvenţii Liceului de Băieţi nr. 2 Cluj prom oţia. 1952 aduc un ultim omagiu fostu lu i coleg dr.. IL E A ' VASILE. S incere condoleanţe > fam ilie i. (381780) '

DECESECOMEMORĂRI

• Cth adîncă du rere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame şi

' b u n ic i , . CHIRA LIDIA. Înm ormîntarea va avea loc azi, 22 mai 1997, în Cimitirul C en tra l, o ra 14. Anca, -Ovidiu şi lonuţ. (381782)

• S incere condoleanţe familiei Nemeş Ia pierderea soţului şi tatălui din partea Asociaţiei de locatari strada T urz ii Colonia B ecaş. (381830)

. • Cu inima zdrobită de d u rere anunţăm încetarea din v iaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpului nostru soţ şi tată OLTEAN G II E O R /G II E . Înm orm întarea va avea loc în 23 mai orele 13 Ia Capela din Cimitirul Central.. Soţia O lim pia şi fe tiţa B ianca. (381855)

' ţ. S incere condoleanţe vecinului nostru Chira Ioan pentru decesul soţiei dragi LIDIA. Asociaţia de locatari str. Padiş nr. 9. (381833)

• Sincere condoleanţe p reşed in te lu i ^A sociaţiei Sportive C arbochim , ing. Virgil Hedeşiu, Ia pierderea ta tălu i. Echipa de baschet Carbochim. (381838)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din v ia ţă a scum pei no astre mame şi soţie LEONTINA REPEDE, în vîrstă de 66 de ani. Înmormîntarea va avea loc Ia C im itiru l din~ M ă n ă ş tu r , C apela nouă vineri, 23 mai 1997, la ora 12. F am ilia în d u re ra tă . (381877)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Virgil Hedeşiu la m oartea ta tă lu i d rag . A sociaţia S portivă D acia Carbochim. (381839)

• M em brii colectivului Catedrei de Finanţe aduc un u ltim omagiu d-lu i p ro f r univ. d r. KROBL PAUL ALOIS. Sincere'condoleanţe familia îndoliate. (381842)

• : Cu adîncă d u re re anunţăm trecerea în nefiinţă a ta tă lu i , socru lu i şi* bunicului nostru , drag, cel c a re a fost FARAGA OCTAVIAN. Dumnezeu sâ-I ierte. Înm ormîntarea va avea : loc în comuna Nădăşel azi, 22 mai, ora 13. Familia Faraga (381821)

• Sîntem alături de fratele şi nepoţii noştri în m area durere pricinuită de moartea fu lg e ră to a re a m am ei şi soţiei lo r ŞUTEU ANUŢA. S incere condoleanţe d in p a rte a su ro rii R ozalia şi familiei sale. (381848)

' • Sîntem alături de Mirela F lorescu şi fam ilia ei în marea durere pricinuită de m o artea ta tă lu i ei RADOVICI GHEORGHE. S in c e re ; condo lean ţe . Familiile: Tomi, Pop-Baldi, Condurache, Uraşi, Nicolâ, C iu b o ta ru şi M âcarie . (381856)

• Cu adîncă du rere anunţăm încetarea din.viaţă a c e lu i ' care a fost MOLDOVAN IL IE din Someşeni. Înmormîntarea va avea loc vineri 23 mai 1997 ora 13 str. Traian Vuia nr. 106'Familia Sava. (381880)

• Cu întristare şi durere, anunţăm pe cei care l-au iubit şi preţuit, că Ia 20 mai a p lecat s ă 's e odihnească iu b itu l soţ, ta tă , bunic' şi s tră b u n ic CHIŞ ALEXANDRU din Satu- .Lung în v îrstă de 85 ani, după o lungă şi grea su fe r in ţă . Dumnezeu să-l od ihnească în pace! Înm orm întarea va avea loc vineri, 23 mai 1997, orele 13 în Satu-Lung. Soţia Lucreţia, fiica M aria cu familia şi fiul Io cu familia. (381883)

>. Sîntem alături de familia C h ira Ioan în aceste m om ente g rele . F am ilia Baias Ioan. (381857)

• Sincere condoleanţe şi în treaga compasiune d-lui director general ing. Vasile G îrboan şi familiei sale în m area du rere su fe rită la m o artea fra te lu i d rag . Consiliul de Administraţie şi s a la ria ţii SC Napolact SA Cluj. (381861)

- • Colectivul de salariaţi din Staţiunea de Cercetări şi Producţie Pajişti Jucu aduce un ultim omagiu celui care a fost NAGY GHEORG HE, mecanizator în vîrstă de 59 ani. Să-i fie ţărîna uşoară. (381863)

• Cu m ultă d u re re anunţăm câ în ziua de 21 mai 1997 s-a stins din viaţă după o sc u r tă , d a r cum plită su fe rin ţă , cea care a fost POP MARIA - Mama MIA. înhum area va avea Ioc în C apela C im itiru lu i din M ănăştur în ziua de 23 mâi o ra 13. O dihnească-se în pacc. F iicele M arilena şi. Stela, Titus, Viorel, Diana, Tudor şi Andrei (381885)

• Pios om agiu nepreţuiţilor noştri părin ţi preot VASILE ROMITAN şi înv . HORTENSIA ROMITAN din Ncgreni, la împlinirea a 14, respectiv 18 ani de la dcces. Dumnezeu sâ-i od ihnească în pace. Familia. (381864)

• S-a stins din viaţă, la 86 ani, după o grea suferinţă, H ED EŞIU DUMITRU (VIRGU)) soţ, tată, bunic şi s tră b u n ic , de o m are bunătate. Înmormîntarea şi slujba religioasă vor avea Ioc jo i, 22 mai 1997, în lo c a lita te a Luna de Jos. Dumnezeu să-l odihncască în pace. Fam ilia în d u re ra tă . (395858)

• Colectivul Spitajului Clinic dc Recuperare Ciuj- Napoca îşi exprimă sincer re g re tu l la d isp a riţia prem atură a colegei ŞUTEU ANA. Dum nezeu s-o odihncască în pacc. (381866)

* Sîntem alături dc familia Şute ii în m arca d u re re p ric in u ită dc p ie rd erea m am ei şi soţiei d rag i. A sociaţia dc («catari s lr . Castanilor nr. 6. (395901)

• Sîntem alături dc Mara şi Monica în accstc momente g re le . R odica şi A urel. (381875)

• Sîntem alături de colegul n o s tru Ioan C h ira , Ia p ie rd e rea so ţie i d rag i. C olectivul In s titu tu lu i de Medicină Legală. (395896)

• S incere r e g re te Ia d isp a riţ ia bunei n o a s tre colege care a fost ŞUTEU ANA. Dumnezeu sâ o ierte. C olectivu l sp ă lă to r ie i Spitalu lu i de R ecu p era re . (381867)

• Sîntem alături de colegul nostru Gelu şi de familia sa în marea durere pricinuită de p ie rd e re a ta tă lu i său drag. Colegii de la C. D. M. (381874)

• S întem a lă tu r i de M arilena şi Stela în aceste momente de grea încercare acum, cînd ne despărţim de prietena şi vecina noastră MARIA POP. Odihnească-se în pace. F lo rica şi N elu M arian. (381886) ,

;• Profund îndurera ţi de pierderea mamei sale iubite, tran sm item p r ie te n e i şi vecinei n oastre , M arilena , sincere condoleanţe. Familia Ivănescu. (381898)

• Sîntem alături de familia T o thhăzan în d u re re a pricinuită de decesul soţului şi tatălui VASILE. Colegii de la “M afir”. (381901)

• Sîntem alături de M arius Ploscar în aceste momente grele. Diriginta şi colegii din clasa a V-a C, Şcoala Simion Bărnuţiu. (395861),

• S incere co n do lean ţe colegei n o as tre Tonea, E ugen ia , la tr e c e re a în nefiin ţă a f ra te lu i d ra g . Colegii de la Departamentul R esurse U m ane, SC “Fimaro” SA. (395862)

• Sîntem a lă tu r i de Olimpia şi Bianca în aceste momente grele, Ia trecerea în nefiinţă a, soţului şi ta tălu i d rag , G H IŢĂ . D orm i în

,pace; fie-ţi ţă r în a uşoară . Familia col. (r) Oltean Tuliu. (395873)

• îm p ă rtă ş im d u re re a doamnei Rodica G av ra în marea încercare p rin care tre c e , p r in p ie rd e re a irecuperabilă a mamei sale. Sincere condoleanţe. M aria S ângeorzan şi M onica Tripon. (395879)

• Un ultim omagiu fostului n o s tru coleg , OLTEANU G HEORG HE. S incere condoleanţe fam ilie i greu în ce rca te . C o lec tivu l A utobazei A u tobuze . (395912)

t S incere condo lean ţe fam iliei Iledeşiu V irgil în marea durere pricinuită de m oartea ta tă lu i d rag . C olectivu l S erv ic iu lu i A dm in istra tiv a i SC C arboch im SA C lu j. (395884)

• Sîntem alături de familia colegului n o s tru V irg il Iledeşiu în m arca d u re re , pricinuită de decesul tatălui d rag . C o n d u cerea SC Carbochim SA Ciuj-Napoca. (395885)

• .Sîntem alături dc familia p ro feso r Repede Em il în marca durere pricinuită dc m oartea soţie i şi m aniei d rag i LKONTINA.Dumnezeu să o odihncască în pacc. Locatarii şi vecinii din Aleea Muscci nr. 7 (381878)

i , • Colectivul. SC Ucmat SA Cluj este a lături de colegii Faraga Eugen şi Berîndean Gelu, la pierderea tatălui şi bunicului drag , cel care a fost FARAGA OCTAVIAN, fost s a la r ia t al societăţii noastre. Transmitem sincere co n d o lea n ţe şi întreaga compasiune, (395911)

, ' • Un ultim omagiu celei care a fost ŞUTEU ANA din p a r te a su ro rii Silvia şi a fra te lu i Nelu, cu familiile. O d ih n ească-se în pace! (395883)

• Colegiul Farmaciştilor Cluj este a lături de doamna farm acist Torok Gyongyi, în d u rerea^ p ric inu ită de trecerea în nefiinţă a tatălui. C o n d o lean ţe familiei îndurerate. (395914)

• O pioasă aducere aminte, Ia îm plin irea a doi ani de cînd, dragul MÂNU VASILE es te num ai în gîndurile noastre. Dorul şi durerea vor răm îne mereu! Dumnezeu sâ-1 o d ih n ească în pace! M ariana şi Vasilicâ. (381730)

• S-au scurs şase de gol şi de tăcere de cînd inima dragului nostru soţ şi t a t ă RARĂU VIOREL a încetat să mai bată. Nu te vom u ita niciodată! Soţia Ana şi fiul Florin. (381799)

• Au trecut şase săptămîm d u re ro a se de la decesul iu b ite i m ele soţii, prof. SABINA HERINEANU. Slujba de pomenire va avea loc sîm bătă, 24 mai, orele 10, la B ise r ica nouă d M ănăştur. Soţul. (381824)

• Triste au fost zilele, trist a fo s t an u l, care-ne-au despărţit de bunul şi iubitul nostru soţ şi ta tă , BUCUR IOAN. Azi se împlineşte 1 an în n e g u ra t de cînd soarta crudă şi nemiloasă I-a smuls pentru totdeauna dintre noi. C ît ai tră it te-am iubit, cît vom tr.ă i te vom plînge M ormîntul îţi va fi presărat cu flo r i ş i - c iy lacrimile noastre! Dumnezeu să te aibă în paza lui, ia r ţărîna să-ţi fie uşoară, suflet bun şi drag; P arastasu l de pomenire va avea loc sîm bătă , 24 mai 1997, ora 15, Ia mormînt, C im itiru l C en tra l. Soţii M â n u ţa şi copiii Marius. Corina şi Diana cu familiile. (395785)

• , . A ceeaşi nemărginită durere şi tristeţe o purtăm în suflet acum, la împlinirea a 6 săptămîni de Ia-trecerea în veşnicie a scumpului nostru soţ şi ta tă , LIVIU PIENARU, Soţia şi copiii. (395794)

• Azi se împlineşte un an de cînd a trecut în nefiinţă scumpul nostru ABRAIIAM

-JANOS. Amintirea lui va fi m ereu cu noi. Familii- (395825) .

*■ Azi, 22 mai, se împlinesc 6 săptămîni dc Ia trecerea în nefiin ţă.a scumpului n«s,ru

sSoţ şi ta tă , TOTIIAZAN VICTOR, Vei rămîne veşnic în sufletele noastre. Familii (395890)

• M ulţum im din |o1 sufletul cclor carc au purtat îm preună "cu noi durere» pricinuită dc pierderea finim d ra g BOŢI. Familia îndurerată. (381801)

Cu-tristeţe nc despărţim colegul si prietenul conf- <r ILEA VASILE. Familia profesor dr. Roman Vlaicu. ^381862)

joi, 22 mai 1997 MAPAMOND A D E V Ă R U Ld i e C l u j

Peste 20 de armate naţionale şi-au trimis reprezentanţi militari la cel mai important exerciţiu de cooperare cu NATO

Cooperative Guard ’97 este cel mii important exerciţiu de

^cooperare desfăşurat pînă în prezent de NATO, împreună cu statele din Paiteneriatul pentru Pace, potrivit unui comunicat de la Ministerul Apăraţii Naţionale.

Exerciţiul,’ la care participă 2.500 fcmilitari, în majoritate generali şi ofiţeri, desfăşoară în aceste zile ictivitiţi specifice de stat major, intr-o situaţie imaginară, dar care preia foarte multe elemente din lizboiul din Iugoslavia.

Cei 45 de militari români sînt repartizaţi la baze din nordul Germaniei - Trauen, Fassberg, Ostenholz şi Horsten, într-un perimetru în care se află multe

" de tragere şi de

antrenament. Ceremonia dc deschidere, la care au participat reprezentanţi din 25 de state, a fost deschisă de generalul britanic de aviaţie A'J.C.Bagnall, locţiitorul comandantului Forţelor Aliate din Centrul Europei. Rolul de comandant al Forţei Multinaţionale Unite deplasată îri imaginara insulă GEM, teatru al unui război etnic şi al unei puternice intervenţii internaţionale, este deţinut de viceamiralul danez Knud Brock, şeful Comandamentului Naval al NATO din M area Baltică (B ALTAP). Conducătorul exerciţiului şi al comandamentului de evaluare este generalul german Dieter Stockman, comandantul AFCENT.

Armata română are reprezentanţi în toate cele trei componente ale “Forţei Multinaţionale” - forţele terestre, aviaţia, marina - precum şi în im portante structuri de conducere şi desfăşurare ale exerciţiului.

“Sînt încîntat de cooperarea cu statul major al brigăzii româneşti participante la exerciţiul “Cooperative Guard 96/97”. Felicitări pentru modul în care s-au realizat documentele operative şi rapoartele. Procedurile NATO vă sînt deja familiare”, a declarat generalul german Farwick Dieter, şeful de stat major al exerciţiului.

O dovadă sem nificativă a modului în care a fost apreciată participarea românească la acest

exerciţiu o reprezintă şi faptul că generali şi ofiţeri români ocupă poziţii importante în cadrul exerciţiului. Generalul de brigadă Comei Paraniac - adjunct al şefului de stat major al exerciţiului, generalul de brigadă Vasile Paul - locţiitorul componentei terestre, colonelul Comei Mandra - şeful compartimentului de cooperare militaro-civilă, locotenent-cotonehil Mirel Dohotaru - din compartimentul.de planificare şi analiză politică, fiind doar cîteva exemple ale misiunilor importante ce le-au fost acordate militarilor români.

Exerciţiul, care este programat să dureze cinci zile, se va încheia pe data de 23 mai.

Comitetul pentru sancţiuni al Naţiunilor Unite este de părere că Libia a violat

sancţiunile impuse împotriva saComitetul pentru sancţiuni al

Naţiunilor Unite a conchis, recent a deplasările pe calea aerului efectuate de liderul libian, Muammar Gaddafi, către Niger şi Nigeria, care au avut loc în cursul tcestei luni, reprezintă o violare a sancţiunilor, a declarat şeful comitetului, polonezul Zbigniew teowicz, citat de REUTER.El a declarat presei că au.fost.

kte in considerare şi explicaţiile oferite de Libia, Niger şi Nigeria, circ au declarat că aceste curse aeriene au fost efectuate în scopuri

Concluziile comitetului pentru sancţiuni vor fi înaintate Consiliului de Securitate, care va dezbate chestiunea în cadrul unor consultări cu uşile închise ce vor avea loc marţi, a adăugat Wlosowicz.

Libia este supusă sancţiunilor ONU din 1992, pentm a fi refuzat să extrădeze doi bărbaţi căutaţi de către Marea Britanie şi Statele Unite, pentru atentatul cu bombă comis in 1988, asupra unei; aeronave Pan A m Explozia, care a avut loc deasupra localităţii scoţiene Lockerbie, s-a soldat cu moartea a 270 de persoane. -

O flotilă compusă din,patru aerona.ve libiene l-a transportat recent pe Gaddafi spre Niger şi Nigeria, şi apoi înapoi în Libia, în pofida embargoului Naţiunilor Unite, care se referă, de asemenea, şi la interdicţia zborurilor internaţionale pentru aeronavele libiene.

Un grup de 53 de senatori americani a trimis o scrisoare ambasadorului SUA la ONU, Bill Richardson, cerînd Washingtonului

să înainteze Consiliului de Securitate o rezoluţie privind un embargou petrolier internaţional împotriva Libiei.

“Este timpul unor măsuri mai drastice din partea comunităţii internaţionale împotriva terorismului internaţional. Un embargou petrolier este justificat şi Consiliul de Securitate ar trebui să-l impună”, a declarat senatorul Edward Kennedy, unul dintre iniţiatorii embargoului.

Guvernul interimar al Bulgariei se va retrage, dar are t popularitate foarte mare

G u v ern u l in te rim ar al B ulgariei va preda m andatul noului guvem rezultat în urma alegerilor din aprilie, fiind unul dintre puţinele guverne care şi-a menţinut popularitatea în tot tim pul guvernării, re latează REUTER.

în cele trei luni ale mandatului său, guvernul a reuşit negocierea unui acord, în valoare de 657 milioane de dolari, cu Fondul Monetar Internaţional, a reuşit să stabilizeze moneda naţională şi să aducă sub control criza d e . grîu şi de combustibil.

Prem ierul interimar, Ştefan Sofianski, care a predat, marţi, ultimul raport al Cabinetului său preşedintelui Petăr Stoianov, a declarat că este mîndru că i-a a ju ta t pe b u lg a ri să supravieţuiască celei mai grave crize şi a urat succes noii echipe

-care va fi prezentată, miercuri, Parlamentului.• Cotidianul Novinar a publicat, marţi, un articol intitulat “99 de zile care au schimbat Bulgaria” , în care se afirmă că Sofianski a fost primul premier bulgar care a p ă răs it funcţia av în d o popularitate atît de mare.

P rem ieru l desem nat, Ivan Kostov, liderul Uniunii Forţelor D em ocratice (U D F), care a obţinut victoria în alegerile de luna trecută din B ulgaria, a p rezen ta t, m arţi, ech ipa sa p re şe d in te lu i S to ianov şi a

declarat că va continua reformele începute de Cabinetul S o fian sk i.

Kostov păstrează în guvernul său cinci membri ai cabinetului interimar, printre care şi pe fostul v ice-p rem ier şi m in is tru al Industriei, Alexander Bojkov, şi pe ministrul de Interne, Bogomil B onev , care va co n tin u a cam pania îm p o triv a crim ei organizate şi a corupţiei la nivel

'în a lt ' ■ • ■N oul Cabinet îi mai are în

com ponen ţă şi pe M uravei Radev, şeful comisiei economice a fostului Parlament, care va fi numit ministru de Finanţe, şi pe Nadejda Mihailova, numărul doi în UDF, ca ministru de Externe. Ministru de Justiţie va fi Vassil Gotsev, de asemenea din partea : UDF. ; ;

P arlam en ţu l urm ează să aprobe, pînă la sfirşitul lunii iulie, bugetul pe 1997, precum şi legi pentru introducerea unei rate de schimb fixe, urm înd tototdată să întreprindă toate dem ersurile necesare pentru respectarea angajam en telo r asumate faţă de FMI. . ...

UDF ocupă 137 din cele 240 de locuri din Parlament, faţă de 58 cîte ocupă socialiştii, care au fost la conducere înainte de izbucnirea crizei de la începutul anului, criză pentru care sînt consideraţi răspunzători de către majoritatea cetăţenilor bulgari.

Maica Teresa i-a

'jzen ta t-o Suveranului

Pontif pe succesoarea

sa la conducerea

ordinului religios

inliintat de ea »

Maica Teresa a avut. marţi, o întrevedere cu Suveranul Pontif, la Palatul Apostolic din Vatican, în cadrul căreia i-a prezentat-o pe succesoarea sa la conducerea ordinului religios înfiinţat de ea, informează REUTER.Maica Teresa a declarat că, la 86 de ani ai săi, se simte “o

femeie lib e ră” , deoarece a încredinţat conducerea ordinului % os surorii Niimala, care este *®n maică superioară!. Originară din Albania, maica

Teresa suferă d e a fec ţiun i Wdiace, ea fiind nevoită să tfilizeze o mască de oxigen, v®eri, la sosirea pe aeroportul fin Roma. Maica Nirmala, o indiancă în vîrstă de 62 de ani, •devenit, în luna martie, maica ^ o a ră a Misiunii de Caritate, ^ are sediul la Calcutta.

Maica Teresa i-a adus la °®oştinţă Suveranului Pontif că Gorile membre ale ordinului *fiinţat de ea s-au rugat pentru sănătatea Papei în momentele în

\ ^ acesta a avut probleme de f sănătate.

Maica Teresa va participă, de temenea, la Roma, la două demonii iniţiatice, de primire * Un°r noi membri în cadrul dinului. Ea şi-a exprim at ls,enjia de a-l în so ţi pe Uvcranul Pontif în vizita pe

accsta urm ează să o t(-ctucze, luna v iitoare , în %iia, deşi medicii i-au sugerat ‘ 'Ş> limiteze că lă to ria la loriul Italiei.

Statele din Europa de Est

mai an de parcurs un drum

lung pentru a îndeplini

criteriile de aderare

ia Uniunea EuropeanăO ficiali din cadrul Uniunii

Europene au declarat, marţi, că grupul fostelor ţări comuniste din Estul şi Centrul Europei îşi văd scopul de a deveni membre ale UE îndepărtîndu-se tot, mai mult, relatează REUTER.

Oficiali ai Comisiei Europene au declarat că nici unul dintre cele zece state, care au făcut cereri de aderare, mi îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru începerea negocierilor de aderare, cu atît mai puţin pe cele de aderare Ia UE.

Germania şi Franţa au declarat că doresc ca Polonia, Ungaria şi Cehia să devină membre ale UE pînă în anul 2002, dar nici chiar cei mai entuziaşti dintre analişti nu cred că acest termen este reaiist şi declară că procesul poate să dureze şi cincisprezece ani.

Anul trecut, in luna aprilie, UE a recomandat Ungariei şi Poloniei să depună eforturi mai susţinute, pentru a evita întîizierea îndeplinirii condiţiilor minime pentru a fi invitate la negocieri. •

Extinderea UE este promovată mult mai puţin decît extinderea către Est a NATO, dcterminînd îngrijorarea Statelor Unite, carc acuză imobilismul diplomatic al europenilor faţă de propriul lor continent.

Reprezentanţii ţărilor membre NATO se vor întîlni la Madrid, în perioada 8-9 iulie, pentru a invita ccl puţin trei state sâ demareze negocierile de aderare. Polonia, Cehia şi Ungaria sînt considerate drept principalele favorite pentru aderarea în primul val, în timp ce România şi Slovenia doresc, la rîndul lor, să adere la NATO în primul vai al extinderii către Est a Alianţei.

î n d u d a j p r e s i i 4 . r t . i l o r a m e r i c a n e

Ucraina va continua fabricarea de rachete balistice1

Secretarul Consiliului de S ecurita te şi A părare din Ucraina, Vladimir Horbulin, a d ec la ra t, că ţara- sa va continua fabricarea de rachete balistice, fără a ţine astfel cont de presiunile exercitate de către Statele Unite, relatează REUTER.

Horbulin a insistat asupra fap tu lu i c ă . U craina nu in tenţionează să furnizeze tehno log ia de fabricare a

arm elo r sta te lor considerate “teroriste” “Rachetele cu raza de ac ţiu n e de 300 şi 500 de kilometri pot fi folosite pentru apărarea graniţelor”, a declarat H o rb u lin , adăug ind ; că p roducerea lo r “ înseam nă menţinerea locurilor de muncă şi a tehnologiei”. Oficialităţile de la Washington se tem că Ucraina va vinde rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune unor state ca Libia, Irak sau Iran.

. “Nu încălcăm nici , un acord internaţional, nici un tratat. Nu vom v inde niciodată rachete s ta te lo r a l că ro r sta tu t este neclar” , a mai afirmat Horbulin.

P reşed in te le ucra inean , Leonid Kucima, care a efectuat o v iz ită în S tatele U nite, săp tăm îna trecută, a prom is preşedintelui Bill Clinton că va trimite rachetele balistice de tipul SS-24, în Rusia, unde vor fi distruse. -

U craina şi-a trim is to t arsenalul nuclear în Rusia, anul trecut, dar doreşte să folosescă rachetele balistice în activităţi spaţiale. “Nu putem garanta că în anul 2010 nu : vom produce o rachetă stra teg ică, care ar pu tea ajunge pe Marte. Nu cred că este b ine să ne lim ităm o p ţiu n ile” , a decla ra t Horbulin. :

m u Ml II o e » membri NATO ar în cazul apariţiei de noi a m in tir i

Strobe Talbott, adjunct al secretarului american de Stat, a afirmat, marţi, că angajamentul NATO de a nu dispune arme nucleare şi trupe suplimentare pe teritoriul noilor state membre ar putea j i modificat în cazul apariţiei unei noi ameninţări, relatează REUTER,

El a reafirm at punctu l de vedere a l S ta te lo r U nite, conform căruia uşa NATO va rămîne deschisă pentru un număr nelimitat de state, inclusiv pentru Rusia, după aderarea primului val de state din Europa Centrală şi de E s t . Acestea vor fi invitate să înceapă negocierile de aderare la sum m it-ul A lian ţei de la Madrid, din luna iulie.

Declaraţiile lui Talbott, făcute în faţa C o n siliu lu i N ord- Atlantic, constituie o parte a cam pan ie i . adm in is tra ţie i americane, avînd . d rept scop lămurirea opiniei publice şi a Senatului să susţină extinderea NATO, precum şi de reasigurare a statelor care nu vor face parte din primul val de aderare.

Costurile extinderii NATO - estimate la 200 de milioane de dolari anual în următorii zece ani - au constituit un subiect de

dezbatere publică, fiind m ai controversate decît procesul de extindere în sine. M ai m ulţi senatori au declarat, deja, că nu vor susţine procesul de extindere în cazul în care Washingtonul va prelua o parte prea mare a acesto r co stu ri, a p rec iza t Talbott

“Nu pot fi negociate limite ale libertăţii de acţiune a NATO. A lian ţa îş i reze rv ă d rep tu l unilateral dc a reevalua mediul de securitate în orice moment şi, în cazul în care va considera că există o nouă ameninţare, să m od ifice co resp u n ză to r desfăşurarea trupelor”, a precizat Talbott. Rusia a afirm at, la rîndul său, marţi, că şi-ar putea reconsidera atitudinea faţă de noul acord încheiat cu NATO în cazul în care vreunul dintre statele baltice va deveni membru cu drepturi depline al Alianţei.

P u rtă to ru l de c u v în t al M inisterului rus de Externe: a precizat faptul că Moscova nu va tolera nici o tentativă de a acorda statut de membru NATO vreunei foste republici sovietice..

“M adridu l. rep rez in tă începutul procesului, nu sfîrşitul acestuia. Primii noi membri nu vor fi şi ultimii” , a mai adăugat Talbott. E l a precizat că la summit-ul de la Madrid liderii statelor m em bre NATO “vor afirma că uşa rămîne deschisă şi că nici o nouă democraţie care aspiră la integrarea completă nu va fi exclusă”. Polonia, Cehia şi Ungaria sînt considerate drept p rin c ip a le le favo rite p en tru integrarea în NATO în primul val al extinderii Alianţei către Est. R om ânia şi Slovenia, în cazul în care nu vor fi invitate să adere în p rim ul val, sînt considerate drept principalele candidate pentru cel de-al doilea val. Statele baltice - Letonia, L itu a n ia şi E s to n ia - şi-au exprimat, la rîndul lor, dorinţa de a adera la NATO.

Republica Moldova găzduieşte aplicaţiile militare Medceur-97Republica Moldova găzduieşte, în

perioada 19-24 mai, aplicaţiile militare Medceur-97, desfăşurate sub egida Parteneriatului pentru Pace, relatează AP FLUX.

La aplicaţiile din Republica Moldova participă subunităţi medicale ale 'armatelor' moldovenească şi americană, fiind primul exerciţiu militar de amploare desfăşurat pe teritoriul acestei ţări. Aplicaţiile se desfăşoară pe poligonul garnizoanei miiitare Bălţi şi aerodromul brigăzii mixte de aviaţie “Decebal”. '

Republica Moldova este reprezentată de Spitalul militar de campanie, punctul medical al Brigăzii de infanterie motorizată “Moldova”, detaşamentul de profilaxie medicală, precum şi subunităţi de .pază. Efectivele participante la aplicaţie numără 250 de militari şi peste 20 de unităţi de tehnică. Din partea Statelor Unite participă la aplicaţii 80 de militari; alături de subunităţi medicale, de transmisiuni şi dc evacuare.

în cursul exerciţiului vor fi puse în aplicare procedee de salvare în caz de calamităţi naturale. Cheltuielile pentru desfăşurarea aplicaţiei vor fi suportate integral de către partea americană, precizează AP FLUX.

A D E V A R U Ld e O l u l SPORT jo i, 22 mai 1997 , 12}

CJupu ( in ie i latfîvtbcil

S E M IF IN A L E L EIeri, după-amiaza, la Citeşti, s-a desfăşura! partida dintre

Universitatea Craiova şi Steaua, în cadrul semifinalelor Cupei României la fotbal, Întîlnirea s-a încheiat cu scorul de 2-1 în favoarea cchipci Universitatea

Tot ieri, dar în nocturna, de la oiele 20,30, pe Stadionul "Naţional” din Bucureşti s-a desfăşurat partida dintre F.C. National şi Dinamo. Întîlnirea s-a încheiat după închiderea ediţiei.

Ambele partide au fost transmise pe micul ecran. în numărul dc vineri vom revent cu scurte amănunte despre celc două partide şi ulitîcalele in tin-dâ.

(r.v.c.)

F o tb a l in te rn a ţio n a l_________

R e t r o s p e c t i v ă - A n g l i a 1 9 9 6 / 9 7

N o t ă d c

a s c u l t ă t o r

Obsesia lai Ilie Dobre!

Despre acel stupid şi prelungit anunţ GOOOOOOL!, cu un final gîfiit, cu care obsedatul Hie Dobre ţine cu o încăpăţînare maladivă să se facă remarcat în emisiunea de largă audienţă "Fotbal minut cu minut” am mai scris. Autorul acestei găselniţe a reuşit chiar s-o extindă şi la handbal spre marea groază a ascultătorilor, cărora li s-a făcut lehamite de obsesia lui Ilie Dobre. Li s-a făcut lehamite pînă şi co leg ilo r de emisiune, coordonatorilor ei, pentru că Hie Dobre din momentul cînd i se dă legătura bombardează eterul cu interm inabila sa suită de sforăitoare superlative, după el toate fazele fiind extraordinare, şuturile fantastice, golurile formidabile. Am avut odată răbdaTea de a-i în registra prezenţele în emisiune, apoi îc-am retranscris şi analizat. Am descoperit sărăcia vocabularului, îngrămădirea cuvintelor într-un carusel ameţitor. Se desparte foarte greu de m icrofon, fapîndu-i pe colegi să şomeze fiindcă el ţine să fie mereu ”în faţă” doar va prinde prilejul lansării stupidului său anunţ de

' înscriere a unui g o l ' ,Sîmbătâ trecută, de la Craiova,

în partida Universitatea - Steaua, a venit cu o "formulă” pe care a mai folosit-o, considerîndu-ne pe noi ascultătorii nişte fraieri care înghit tot ce oferă obsedatul Hie Dobre. S-a slobozit, deodată, ca un buldozer lansînd îri eter al său GOOOOOOOL, subliniind cît este el de fericit că a surprins un gol în direct numai că în locul unui zgomot de fond al galeriei

• (şi au cam fost ceva spectatori pe Stadionul "Ion Oblemenco”) s-a auzit şi simţit doar prelungul său anunţ încheiat cu obişnuitul gîfiit din final. Faptul câ a ajuns pînă acolo că mistifică adevărul numai pentru a da curs obsesiei sale mă determină de fiecare dată cînd Ilie Dobre are ”cuvîntul” să . reduc la minimum sonorul, revenind la normal după ieşirea sa din emisie.

Radiodifuziunea română are foarte mulţi crainici-reporteri de marcă, a căror contribuţie la realizarea unor transmisii de fotbal dc înalta calitate, docte prin interpretarea partiturilor oferite de pro tagoniste , au cucerit pc m erit respectul cuvenit, Al ascultătorilor şi colegilor din breasla gazetăriei. Mi-c suficicnt să dau doar două nuniQ, ccl al prietenului Ion Ghiţulescu şi al colegului clujcan Teodor Matecscu, oameni pc carc-i ascult cu plăccrc deosebită. Mi-aş fi dorit'să-l pot număra şi pc Ilie Dobre printre cei stimaţi şi respectaţi, dar la ora actuală cl a d ev en it realm ente dc neînţeles, drept pentru carc stau şi mă întreb dacă obsesia sa nu este cumva dc natură medicală!

Victor MOREA

Olimpia Gherla spionează

Conducătorii Olimpiei Gherlă doresc să evite neplăcerile de anu l trecu t, c înd au ratat calificarea în Divizia B. în acest an se vor întîlni cu campioana judeţului Sălaj, care - mai mult: ca sigur va fi din nou, Minerul Sărm ăşag, o echipă care nu poartă noroc gherlenilor.

Zilele trecute, conducătorii grupării sportive de pe Someş s-au deplasat în centrul minier de la marginea judeţului Sălaj şi au urmărit un meci susţinut de viitorii adversari. "Spionii” nu prea au avut ce vedea, fiindcă gazdele au avut de înfruntat o formaţie, slabă, care nu a pus probleme M inerului. Cei din Sărm ăşag au m ai ro tu n jit go laveraju l, d a r în p riv in ţa combativităţii au dat un exemplu gherlenilor. Exact ce a lipsit vara trecută jucătorilor de la Olimpia.

S Z . C s .

I I I I II Cum spuneam şi într-un articol- anterior,

sezonul abia încheiat a fost “al lui Manchester United”, la al 4-lea titlu în ultimii 5 ani. Aş spune însă că revelaţia anului a fost Leicester City. Adică Martin O ’Neill. A preluat Leicester-ul şi cu o echipă foarte modestă (singura cotată cu şanse 500:1 înaintea sezonului) a terminat pe 9 şi a cîştigat Cupa Ligii, obţinînd astfel calificarea în Cupa UEFA. în partea “pozitivă” a bilanţului se plasează şi Chelsea, cîştigătoarea Cupei Angliei. Revenind la .acest “eveniment primordial” al fotbalului insular, sâ menţionăm că el a reprezentat apogeul influenţei străine în cîndva atît de tradiţionalistul fotbal britanic. Pe lîngă aceea a lui Dan Petrescu (primul român care şi-a adjudecat succesul final), Cupa 1996/97 a furnizat şi alte cîteva premiere interesante: Ruud Gullit - primul antrenor străin care cîştiga cupa (cu doar 4 englezi în echipă!), Mark Hughes - la a patra finală consecutivă, Dennis Wise - căpitan cu două echipe cîştigătoare în finală (după Wimbledon 1988), Roberto DiMatteo - autorul celui mai rapid gol din istoria de 116 ani a cupei (contabilizat oficial în secunda 43- aici, chiar BBC-ul a făcut o paranteză, pomenind că e posibil ca în secolul trecut să fi ex is ta t un gol şi m ai rap id , dar lipsa posibilităţilor de cronometrare exactă îl scoate din discuţie). Tot la “cele bune” , trebuie menţionată performanţa lui Kevin Keegan. într-un an de construcţie (în care nu a vîndut nimic în presezon, iar de cumpărat a cumpărat doar unul - dar ce fel de “unul”! - Alan Shearer - pentru un nou record mondial de 15 milioane lire), Newcastle United a reuşit la potou să obţină al doilea loc în Liga Campionilor.

Continuînd ideea, la polul negativ s-ar afla Arsenal şi Liverpool tocmai pentru că au ratat L iga, C am pion ilo r, deşi la ju m ăta tea campionatului se aflau pe primele două poziţii.

Nu există însă nici un dublu în privinţa celei mai mari deziluzii a sezonului. Pornind de la0 cotă 40:1 după ce" a cheltuit peste 30 de milioane de lire pe jucători (o cohortă de stranieri incluzîndu-i pe Ravanelli, Juninho, Emerson, Beck, Festa, Kinder, ca să nvi-i. socotim pe irlandezi ori scoţieni), avînd la pupitru o adevărată legendă a fotbalului insular (Bryan Rob son alias “Captain M arvel” - “Căpitanul Minune” primul transfer de peste1 milion lire din istoria fotbalului, căpitan al lu i M anchester U nited & E n g lan d ),' Middlesborough a ratat ambele finale de cupe autohtone, în schimb a obţinut o: retrogradare pe care ar fi evitat-o (în condiţia menţinerii celorlalte rezultate), dacă ar fi jucat şi pierdut acel meci de la Blackburn, în urma căruia s-a ales cu penalizarea de 3 puncte.

Cum se ştie, a treia re trogradată este ' Nottingham Forest. în locul lor au urcat Bolton Wanderers (campioana lui Division One, la primul an după retrogradare) şi Bamsley (al doilea moment de referinţă în istoria de 117 ani a clubului, după cîştigarea Cupei Angliei în 1912). Cea de-a treia promovată se va alege între Ciystal Palace şi Sheffield United, finala play-offs-ului disputîndu-se luni seara pe Wembley.

Radu C. MUNTEANUP.S. în doar 24 de ore de la anunţul retragerii

lui Eric Cantona, Ta bursa de valori au fost “lichidate” acţiuni ale clubului Manchester United în valoare de 14 milioane $.

□ A şad ar B arce lo n a a cîştigat Cupa Cupelor. Prima , ei victorie a avut loc în 1979 cînd a învins cu 4-3 Fortuna Diisseldorf în 1999 Barcelona va împlini 100 de ani. Intere­sant este felul în care a luat fiinţă acest club prestigios al fotbalului mondial. Prin-tr-un anunţ dat la un ziar de cătrc elveţianul Hans Gamper, care se stabilise în Spania. E l voia să joace fo tbal/dar nu avea cu cine. Spaniolii erau înnebuniţi după coride. Gamper a dat un anunţ, s-au prezentat destui curioşi şi astfel a luat fiinţă Club de Fudbol Barcelona la 29 noiembrie 1899. Anunţul publicat în ziarul catalan “Los Deportes” este şi azi prezent

în muzeul cu trofee şi relicve al clubului!

□ . Ion C răciunescu, p reşed in te le neconfirm at al

□ M ichael Schum acher, campionul mondial de automo­bilism, estetată. El are o fetiţă dc 3,8 kg pe care a boteza-t-o

Universităţii Craiova, a avut o a lte rca ţie ,în b irou l său, cu ju c ă to ru l F lo rin Cârstea. Altercaţia a fost atît de violentă. în e ît C răciunescu a chem at poliţia. Iar Cârstea a fost dus spre liniştire la secţia de poliţie. C răciunescu credea că toată lumea tace mîlc şi i se supune ca pe teren cînd dicta jocul şi uneori rezultatele!!

Gina Maria. El şi tînăra sa soţie trăiesc la Monaco. Micuţa Gina M aria s-a născut însă în G erm ania, Enzo Ferrari a declarat că un pilot care devine tată pierde o secundă pe fiecare tur de circuit. Să vedem dacă aşa va fi...

□ Mărie Jose Peres, dubla campioană olimpică, a primit 5,5 milioane franci francezi pentru

a reprezenta timp de trei ani marca Pirelli.

□ D eclaraţie i lu i Ilie Balaci: “Cinci cluburi foarte bogate mi-au lansat oferte să le antrenez. Cu echipe din Orient am cucerit 12 trofee, sînt apreciat şi iubit acolo. Prinţul moştenitor mi-a dăruito cămilă de lux (nu ştiam că ex istă şi aşa cev a !) care valorează cît 5 M ercedesuri ultimul top”. Să-i trăiască lui Ilie cămila!

□ Gică Popescu şi Dan Petrescu au evoluat în două fmale europene şi au cîştigat. Am fost profund emoţionat să constat că nu le-a cerut nimeni să facă lobby pentru NÂTO!! !--

V iorel CACOVEANU

Sampras - în dubiu

; Săptămînă trecută a programat Internaţionalele Italiei (ATP) şi respectiv ale Germaniei (WTA), foarte importante teste pe zgură înaintea Roland Garros-ului. După eliminarea în primul tur a primilor favoriţi, Sampras şi Chang (premieră în istoria de 67 de ani a turneului de la Foro Italico), turul 2 al turneului masculin a văzut şi mai surprinzătoarea eliminare a lui Thomas Muster la mîna lui Scott Draper. (nr. 75 ATP, carc în primul tur îl eliminase pe cîştigătorul Supcr-9-ului de la Ilâmburg, Mcdvcdev). Înfrîngerea deţinătorului titlului (la cca mai neagră seric pe zgură din ultimii ani, tocmai cînd începuse să "mişte” şi pc alte suprafeţe de joc - sau poate tocmai dc accea) l-a retrogradat pe austriac în poziţia a 5-a a clasamentului ATP şi implicit a capilor de serie pentru . Roland Garros. Nu întîmplător, finala romană şi-au disputat-o cei mai în formă jucători pc zgură ai momentului; Marcelo Rios şi Alex CorTctja. Invcrsînd rolurile din finala de la Monte Carlo, spaniolul a cîştigat cu 7-5, 7-5, 6-3, pentru a urca în premieră în top 10 cu-accst al treilea succcs din carieră (al doilea al anului, după Estoril), cu toate accstca chilianul c dat favorit la Paris de bursa londoneză dc pariuri.

Ajungînd la campionatele Franţei, Bcckcr (12 ATP) i s-a alăturat lui Todd Martin (16) pc lista forfaitanţilor, dar organizatorii parizieni au fost făcuţi să transpire abundent în urma abandonului lui Pete Sampras în meciul cu Philippoussis contînd pentru CM pe echipe de la Diisseldorf ((1,9 milioane $). Numărul 1 mondial are probleme cu inghinalii şi participarea sa la R,oIand Garros a devenit foarte problematică.

Berlinul a văzut primul succes american de la cel al lui Chris Evert în 1986, Mary Jo Femandez consemnînd prima victorie în; mai bine de doi ani (de la Indian Wells 1995). Una cu atît mai- surprinzătoare cu cît învinsa sa în finală, Mary Pierce, e într-o pronunţată revenire de formă. Surpriza săptămînii rămîne însă scorul partidei Coetzer - Graf din sferturi: 6-0, 6-1 pentru sudafricană contra deţinătoarei recordului de victorii în Openul Germaniei. în această săptămînă Steffi e la Strasbourg (250.000$) alături de... Amanda, Monica (Seles) e la Madrid (450.000$) alături de Mary- Jo şi Irina noastră, iar Martina se antrenează de zor, amînînd cu o săptămînă atît de aşteptata confruntare cu liderele ultimului deceniu în tenisul feminin.

Radu C. MUNTEANU

M Q e m e m o

2 2 m a i

• E chipa de fotbal U niversitatea Cluj, jucînd« mult ghinion, a pierdut după o mare luptă meciul de campion de la Reşiţa, în faţa formaţiei U.D.R. Reşiţenii au cîştigat cu2-1 în faţa studenţilor care au aliniat următorul “11”: Cristea- S tra ja , d r. Medrea - Joja, L uca , R ădulescu - Vigu ]] M edrea I I I , Tony Dascăle, Jifcovici, Sever Coracu (el a marcat golul studenţilor).

• Cealaltă divizionară din localitate, “F erar” a învins la C lu j pe F .C . Craiova, prin golurile lui Ferenczi şi Vaca, în următoarea formaţie: Costea- D em eter, Farm athy - Bâlint, Szaniszlo II , Nistor - Nagy Ş te fa n , K ovăes IV, Vâczi, Ferenczi, Căpuşan.

- Selecţionatele britanice de fo tbal au avu t un sfirşit de săptămînă prost. Anglia a fost învinsă la Ziirich cu 1-0 de selecţionata Elveţiei, în timp ce Scoţia a suferit o înfiîngere ca2-1 la Bruxelles, în faţa a 80.000 de spectatori, în faţa echipei Belgiei.

• în derbiul local al diviziei B de fotbal: Dermata - Victoria 5-0 (3-0). A u marcat: Frentz3, Hegedus şi Pâpai.

• Întîlnirea de tenis pe echipe co n tîn d pen tru “Cupa Cămărăşescu”, dintre formaţiile D erm ata şi C.A.U.B., s-a soldai cu victoria “pielarilor” cu scorni de 5-0. în acelaşi timp, echipa feminină a Dermatei, a dispus cu acelaşi scor de formaţia locală H aggibbor. Acest meci a contat pentru “Cupa Caracostea”.

• M eciul amical de fotbal dintre “M edicii” şi “Dentiştii” clujeni a luat sfîrsit cu un scwl alb: 0-0. ’

LÂSZLO Fr.

Cînd România pierde teren

Şansele de calificare directa, fără m eciuri de baraj, scad. N aţio n a la masculină > R om âniei, antrenor Neculae Pop, a fost înfrîntă fară drept de apel. G recia - România 3-0 (l 3 ,9 ) în meciul disputat la A to .0 singură concluzie: nu avem galoşi. Mărimile sînt încă pra mici, insufiente pentru paşiiw mari.

României îi mai rămîne şansa locului 2. Dacă va bate simbăţă, 24, mâi, în deplasare, Belgia- fa caz de victorie românească, lo®l2 ne va trimite într-un turneu <k baraj, care va avea loc la Vicni Băieţii calcă serios pe unu* fetelor noastre (turneu de baflj la Nitra, Slovacia).

D e m . SOFRON

rOrientare sportivă [ "C lipa Gaudeamus '97"în organizarea A .N.E.F.S. Bucureşti, Ta

sfîrşitul săptămînii trecutc a avut loc, la Curtea de Argeş, competiţia ”Cupa Gaudeamus ’97”, întrecere care's-a constituit şi în etapa I-II a campionatului naţional pc echipe, respcctiv etapă în Cupa României. Prezent la compctiţie, colaboratorul nostru Francisc Majai a ţinut să ne informeze două lucruri scmnificativc: primul legat dc p rezenţa sp o rtiv ilo r c lu jen i la competiţie, a doua cu iz critic în privinţa nereuşitelor dc ordin organizatoric.

Sportivii clujeni au reprezentat cluburile Sinterom, Compass şi Clujana. Iată locurile fruntaşe ocupate dc orientariştii clujeni: Gyongyi Milialy (loc II -1 6 ani); Eniko Gali

(locul întîi - 20 ani); C arm en Miclea (loc VI - 16 ani); Iulia C ioban (loc VI - 21 ani; to!1 făcînd parte din clubul "Clujana”); TuJo« T ra ian (Sinterom loc III - 18 ani); Sandor Fey (Compass loc 1 - 4 0 ani). . . .

V ic to r ROMAN

XXX

Concurs pentru începătoriDuminică, 25 mai, în pădurea Mănăştur, va

avea loc un concurs rezervat începătorilor. Întîlnirea concurenţilor dornici dc-a lua slanu va avea loc la ora 9,30, la Şcoala generală nr- 6, din carticr, urmînd ca startul să fie dat orele 10.

13) joi, 22 mai 1997 D O C U M E N T A RA D E V A R U L Id e C l u j 1

 C O Q D U L F i l A L M © U W H M U L U I

ÎS R O m i E I c uN o u ă c o n d iţ ii p r io r ita r e

9 P u b l ic a r e a d e c la ra ţ ii lo r p r i v i n d p o l i t i c a m o n e ta ră şi c e a a c u r s u l u i d e s c h im b • L ib e r a l i z a r e a im e d ia tă a p ieţ ei v a lu ta re şi a s ig u r a r e a u n e i p o l i t i c i a c u r s u l u i d e s c h im b f l e x i b i l d e t e r m in a t d e piaţă • A n u la r e a p r e v e d e r i l o r L e g i i 1111996 c a r e s e re fe ră l a : ( I ) r e d u c e r e a c u 5 0 l a sută a im p o z i t u l u i p e p r o f i t p e n t r u e x p o r t a t o r i ; ( I I ) r e d u c e r e a c u 5 0 la sută a im p o z i t u l u i p e p r o f i t p e n t r u c o m p a n i i l e p r i v a t i z a t e p r i n M E B O şi ( I I I ) s c h im b a r e a b a z e i d e c o le c ta r e a Im p o z it u lu i p e p r o f i t d e l a t r im e s t r u l a o lu nă • A d o p t a r e a le g is la ţ ie i n e c e s a re î n v e d e r e a s t a b i l i r i i u n e i t a x e a s u p r a producţ iei i n t e r n e d e p e t r o l b r u t l a u n n i v e l d e 4 5 l a sută • R e d u c e r e a c u 5 l a sută a s a la r ia ţ ilo r d in s e c t o r u l p u b l ic , c o m p a ra t iv c u n u m ă r u l a c e s to r a l a s f î rş itu l l u n i i i a n u a r i e 1 9 9 7 • L ib e r a l i z a r e a p re ţ u lu i d e p rod ucţ ie şi a c e l u i c u am ă nun tu l l a la p te , c a m e d e p o r c , p u i şi p r o d u s e d in g r î u ; r e d u c e r e a t a r i f e l o r a g r ic o le d e l a o ra tă p o n d e r a t a a producţ iei m e d i i d e .6 7 l a sută l a 2 7 l a su tă ; e l im in a r e a t u t u r o r in te r d ic ţ ii lo r şi c o t e lo r l a e x p o r t u l p r o d u s e lo r a g r ic o le „ cu excepţia c h e r e s t e le i • î n c h id e r e a a 2 0 d e f e r m e d e p o r c i şi p u i c a r e c o n c e n tre a z ă a p r o a p e 7 0 l a sută d in t o t a l u l p ie rd e r i lo r a c e s t u i t i p d e f e r m e î n 1 9 9 6 şi a 1 0 î n t r e p r i n d e r i c a r e în re g is tre a z ă p ie r d e r i s e r io a s e , r e p r e z e n t î n d 8 l a sută Im p ie r d e r i l e d in s e c t o r u l î n t r e p r i n d e r i l o r d e s t a t î n 1 9 9 6 . . . * R e t r a g e r e a lic enţ e i d e fu n c ţ io n a re şi î n c h id e r e a b ă n c i lo r Dacia F e l i x şi C r e d i t B a n k • O r g a n iz a r e a p r im e i l ic ita ţ ii d e t i t l u r i d e s t a t î n t r - u n n o u s is te m d e d e a l e r i p r im a r i

cli.

DN

Criterii orientative privind liia examinare i rezultatelor aplicării iiogramuluiAdoptarea legislaţiei necesare pentru a asigura

a toate ven itu rile şi cheltu ie lile F ondulu i Proprietăţii de Stat sînt înregistrate corespunzător îi bugetul consolidat al statului; adoptarea unei noi legi a pensiilor; adoptarea unei noi legi a datoriei publice; lichidarea sau privatizarea a 30 iefenne de pui şi porci; lichidarea şi iniţierea procedurilor de lichidare administrativă pentru 28 lt societăţi comerciale care înregistrează pierderi aioase; începerea punerii în aplicare a planurilor ^structurare pentru toate cele şase regii mtaome considerate • utilităţi publice ; acţiunea it reducere cu 10 la sută a pierderilor totale ale Kgiilor autonome; transformarea unei treimi din raaile autonome considerate utilităţi publice în Cetăţi comerciale; iniţierea privatizării Băncii iomâne de Dezvoltare şi identificarea unei a doua

i cu capital de stat care va fi privatizată în privatizarea unui total cumulat de 2.756 de

Aprinderi.

rite rii o r ie n ta t iv e

pentru a d o u a e x a m in a r e

re z u lta te lo r a p l i c ă r i i

program ulu i

lichidarea sau privatizarea a 45 de ferme de f* şi porci; privatizarea a cel puţin 75 la sută din Cetăţile agricole de intermediere cu capital de ^cate furnizează servicii de mecanizare şi alte, icii; privatizarea şi lichidarea a 27 de societăţi

care înregistrează pierderi serioase; o Zicere cu 50 la sută a pierderilor înregistrate de p opt regii autonome menţionate în paragraful )jl Scrisorii de Intenţii; privatizarea unui total *ulat de 3.500 de întreprinderi; încheierea

^tizării Băncii R om âne de D ezvoltare;4 “Krea numărului de salariaţi din sectorul '■!|c cu 10 la sută, comparativ cu numărul Jtor funcţionari înregistrat la sfîrsitul lunii ^-nc 1997. • ’

feţricea FESAL bizuită, redactată 111 limba română I1610 februarie 1997, tonţine următorul Nram de politici:

Politica macroeconomică. Stabilirea si

m enţinerea cadrului econom ie corespunzător pentru sprijinirea unei politici consistente bugetare, monetare, comerciale şi de preţuri; liberalizarea p reţu rilo r şi com erţului tu turor bunurilor şi serviciilor care sînt în prezent supuse concurenţei; liberalizarea extensivă şi stabilizarea regimului comerţului exterior care va deveni previzibil şi aplicabil în aceeaşi m ăsură tuturor agenţilor economici.

Măsuri de întreprins înainte de eliberarea celei de-a doua tranşe: .

• ' Menţinerea cadrului macroeconomic co n sis ten t cu p rog ram u l stab ilit pe baza indicatorilor conveniţi între Guvern şi Bancă, şi progresele realizate de către Guvern în îndeplinirea acestui program;

• In troducerea de către G uvern a uno r amendamente la Legea 21/1996 în Parlament pentru limitarea reglementării preţurilor (în special rezultate din serviciile de utilitate.publică) numai la o listă scurtă de bunuri şi servicii convenită împreună cu Banca. Preţurile la producător ale ţiţeiului şi gazului metan vor fi explicit excluse’ de pe această listă. Preţul ţiţeiului va fi negociabil de către rafinării şi alţi utilizatori, direct cu producătorii interni şi importatorii;

• E lim inarea tu tu ro r in te rd ic ţiilo r şi contingentărilor la export, cu excepţia produselor forestiere şi a produselor incluse în prevederile acordurilor internaţionale (UE, OMC etc). înaintea eliberării tranşei a treia se prevede menţinerea u n u i cad ru m acroeconom ic consis ten t cu programul stabilit pe baza indicatorilor conveniţi de Guvern cu Bancă, şi progresele realizate de Guvern în îndeplinirea acestui program.

Accelerarea p riva tizării Privatizarea constituie p rio rita te a p ro g ram u lu i de refo rm ă a întreprinderilor. Va fi m ult accelerat pentru a asigura transferul rapid al controlului şi proprietăţii asupra întreprinderii în sectorul privat. Nici o întreprindere nu va fi exclusă din program, cu excep ţia u n u i num ăr m ic de ac tiv ită ţi fundamentate. Acţiunile şi activele vor fi vîndute celui care oferă cel mai bun preţ sau care face cea m aibună ofertă, fără a exista un preţ minim.

înaintea eliberării celei de-a doua tranşe se ; cere:

• Adoptarea schimbărilor necesare în cadrul legislativ şi de reglementare, inclusiv HG 887 şi O rdonanţa 39/95, pentru a perm ite vînzarea acţiunilor la licitaţie cclui care oferă cel mai mare preţ, fără a se stabili un preţ minim sau alte condiţionări, pe baza unei metodologii convenite împreună cu Banca. ;

• După adoptarea măsurilor de mai sus 50 de întreprinderi vor fi scoase Ia vînzare prin licitaţie în fiecare săptămînă;

• Cel puţin 4 întreprinderi vor fi oferite spre vînzare prin licitaţie în fiecare săptămînă;

•T o a te întreprinderile din categoria 3 (conform definiţiei din Legea 55/95) să fie scoase la vînzare, şi cel puţin pentru 100 din ccle la care investitorii strategici şi-au manifestat interesul j să se realizeze contracte cu consultanţi internaţionali în investiţii pentru vînzarea lor accelerată;

• încheierea a cel puţin 2.750 privatizărf

cumulate de la adoptarea Legii 58/91, inclusiv 400 întreprinderi mijlocii şi 50 întreprinderi mari. Acest număr va include doar întreprinderi întregi aşa cum erau înregistrate la 1 ianuarie 1992. înaintea celei de-a treia tranşe, trebuie încheiate cel p u ţin 3 .600 p rivatizări cum ulate de la adoptarea Legii 58/91, inclusiv 500 Întreprinderi mari. Acest număr va include doar întreprinderi întregi, asa cum erau înregistrate la 1 ianuarie1992. ;

D ezvoltarea sectoru lu i p riv a t. Eliminarea constrîngerilor din calea dezvoltării sectorului privat. Elaborarea de programe concrete pentru stimularea creării de întreprinderi şi locuri de muncă. Ca măsură (anterioară tranşei a doua) este stabilirea unei proceduri simplificate de creare a în trep rin d e rilo r, inc lu siv p r in m od ifica rea leg isla ţie i în vigoare, p rocedură care va fi convenită cu Banca.

Probleme si obiective ale politicii economice

R estructu ra rea în treprinderilo r şi disciplina financiară .

• Reducerea drastică a pierderilor în sectorul întreprinderilor reprezintă o prioritate pentru reducerea subvenţiilor bugetare; elim inarea deficitului cvasi-fiscal şi impunerea disciplinei financiare pe baza principiilor de piaţă;

• Privatizarea accelerată a întreprinderilor de stat care înregistrează p ierderi va constitu j principalul instrument de reducere a pierderilor şi realizare a disciplinei financiare;

• Pentru eliminarea pierderilor întreprinderilor de servicii publice, tarifele acestora vor fi majorate

:-şi m enţinute, cu corecţii lunare, la un nivel corespunzător pentru a-şi acoperi costurile;

• Pentru eliminarea pierderilor întreprinderilor de stat în afara celor furnizoare de servicii publice, în trep rinderile neplătitoare v o r fi declarate in so lv ab ile şi se va in iţia p ro c e d u ra de insolvabilitate conform Legii 64/1995. Pentru întreprinderile neviabile se va iniţia procedura de lichidare conform Legii 31/1991. Sistemul judiciar va fl în tărit pentru a-i spori eficacita tea în rezolvarea acestor cazuri;

• Se va cere fiecărei întreprinderi de servicii de utilitate publică să ia măsurile necesare pentru încasarea sumelor restante de mai m ult de 60 de zile, inclusiv reducerea sau întreruperea furnizării serviciilor.

• G u v e rn u l va supune P a rla m e n tu lu i amendamentele necesare şi proiectele de legi care să perm ită transformarea regiilor autonom e în societăţi comerciale;

• Legea Minieră va fi supusă Parlamentului;

D I A L A

M ăsuri de în treprins înainte de eliberarea celei de-a doua tranşe:

• Abrogarea Ordonanţei 13/95. Guvernul va ; ab roga kH G p rin care se nom ina lizează întreprinderile cărora li se aplică regimul special , de supraveghere.

• G u v e rn u l va p ro p u n e P arlam en tu lu i abrogarea Legii de aprobare a Ordonanţei 13/1995: (Legea 119 / 1995). ' ; ■ .

• Guvernul va lua măsurile necesare pentru ca agenţii economici să plătească cu prioritate sumele datorate bugetului. . - - .

• Adoptarea unor instrucţiuni amănunţite pentru autorizarea, alegerea şi remunerarea lichidatorilor- conform Legii 31/1991 şi Legii 64/1995. Acestea vor trebui să conţină un,minimum de prevederi:

(I) posibilitatea desemnării de lichidatori atît a unor persoane juridice,.cît şi fizice; ', (II) posibilitatea desemnării de lichidatori atît români cît şi străini; .. " > : -

(III) stabilirea princip iilor şi nivelului de remunerare a lichidatorilor şi: - '

(IV) stabilirea principiilor privind modul în ca re : va dispune de active, inclusiv licitaţiile deschise,' acolo unde este posibil; " '

1. în tre p r in d e r ile de servicii de u tilita te publică (categoria I).

- Lista acestor societăţi de servicii publice va- fi convenită împreună cu Banca.

- Ajustarea iniţială a tarifelor acestor servicii publice, inclusiv gazul natural-pentru populaţie se va face conform anexei (pînă la 1 martie cel tir/iu).

- Iniţierea unor corecţii lunare în funcţie de cursul de schimb sau IPC, conform celor convenite penlru fiecare produs, Ia o lună după ajustarea iniţială.

• Pentru a asigura o eficienţă suplimentară în activitatea întreprinderilor furnizoare de servicii de utilitate publică fondurile de salarii ale acestora vor fi dimensionate corespunzător.

• Guvernul va lua măsuri, avînd ca referinţă data de 31 m artie 1997, ca nici una dintre întreprinderile de utilitate publică din categoria Isă nu înregistreze o majorare în termeni nominali - a creanţclor restante. . ^ :

• Fiecare întreprindere furnizoare de servicii de utilitate publică din categoria I va percepe o dobîndă penalizatoare pentru creanţele a căror scadenţă a expirat de mai mult de 30 de zile. Dobînda percepută vâ fi egală cu media lunară a dobînzilor de licitaţie a BNR, practicate în luna calendaristică precedentă; ;

• Emiterea unei Hotărîri Guvernamentale prin care să se ceară fiecărei întreprinderi de servicii de utilitate publică din categoria I sa ia măsurile necesa re 'p en tru încasarea sum elor restante, inclusiv prin reducerea sau întreruperea furnizării serviciilor. .; • Guvernul va lua măsurile necesare pentru restructurarea regiilor de utilitate publică.

2. R eg iile a u to n o m e c a re în re g is tre a z ă p ierderi m a ri (din categoria a Il-a).

- Lista acestor regii autonome va fi întocmită împreună cu Banca. - v. ,

• Mărirea preţului produselor din minerit la nivel mondial.

• Prezentarea de către Guvern a unui plan de acţiune care-să arate m odul îri care pierderile firmelor din categoria a doua vor fi reduse cti cel puţin 50 la sută în termeni reali în anul 1997. Acest plan va include, printre altele, acţiuni asupra (I) p re ţu rilo r, (I I) n iv e lu lu i sa lariilo r (111) numărului salariaţilor şi (IV) unităţilor neviabile.

După transformarea RA în SC, se va iniţia privatizarea acestor SC, fie ca un tot, fie pe porţiuni; (va u rm a)

A D E V A R U Ld e P i u i E C O N O M IA joi, 22 mai 1997 w

F a b r i c a d e c h i b r i t u r i d i nG h e r l a lu c r e a z ă d i n n o u

Zilnic, se produc

200.000 cu tiiDupă mulţi ani de întrerupere,

p roducţia se derulează în condiţii bune în cadrul secţiei Chibrituri a SC ”Sorti!emn” SA Gherla. în prezent se lucrează în tr-un singu r schim b, dar maşinile şi utilajele din dotare funcţionează l a . capacitatea maximă.

Ş e fa , secţiei, ing. M iron Dorina ne-a declarat că au piaţă de desfacere, iar depozitele s-au go lit După o lungă perioadă de oprire a fabricii, au din nou de lucru. Zilnic se produc peste200.000 cutii chibrituri. Cei 76 de angajaţi se află la datorie şi se întrevăd vremuri mai bune pen tru m u n c ito r ii secţiei Chibrituri. Materia primă este asigurată şi comenzi există.

SZEKELY Csaba

Patronii gherleni în căutarea unui... sediu

Nu num ai senatorii şi parlam entarii duc lipsă de birouri. La Gherla, de exemplu, Asociaţia patronilor încă nu are un sediu. Preşedintele lor, ing. Petru Fulea ne-a spus că se întîlnesc pe la colţ de„ stradă sau, eventual, într-un local. Dar, şi ei au nevoie de un birou, unde să-şi amenajeze sediul asociaţiei patronilor, şi unde cei interesaţi să-şi rezolve problem ele lor organizatorice.

D upă cum am afla t la C ircum scripţia fiscală d in localitate, în oraşul Gherla sînt înregistrate peste 400 de firme particulare. P atronii acestor societăţi comerciale s-au unit şi au format o asociaţie. în lipsa unui sediu,, ei se în tîlnesc periodic, dar nu-şi pot desfăşura activitatea continuu. Chiar de aceea, ei au cerut insistent repartizarea unei încăperi, dacă nu în sediul .Consiliului local, undeva în altă parte. Dar, în timp ce toate partidele politice şi, alte societăţi sau instituţii au primit cîte un birpu, patronii au rămas în afara listelor de repartiţii. Chiar şi posesorii de cîini din Gherla aU găsit înţelegere la Primărie în privinţa unui sediu...

Aşadar, patronii gherleni sînt nemulţumiţi. Poate o cameră sau un simplu acoperiş ar rezolva doleanţele lor.

SZEKELY Csaba

V iz i t a d e le g a ţ ie i f r a n c e z e d in d e p a r t a m e n t u l A l l i e r _

R e la ţ i i l e d e c o o p e r a r e d i n t r e o a m e n i i d e a f a c e r i r o m â n i

ş i f r a n c e z i t r e b u ie s ă 'c u n o a s c ă u n c a r a c t e r m a i p r a g m a t i c

O delegaţie franceză din departamentul Allier - districtul Vichy-Cusset-Bellerive - împreună cu primarul oraşului Cusset, domnul dr. Joseph Blethon, a întreprins, în uleie de 16 şi 17 mai a.c., o vizită pentru contacte şi afaceri. Vizita a fost organizată de Universitatea. de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară şi Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor. Din delegaţie au făcut parte reprezentanţi ai unor firme specializate în creşterea animalelor,prelucrarea cărnii şi distribuitori ai produselor animaliere, creşterea de cai de sport şi reproducători, în fabricarea de alimente pentru animale şi suplimente alimentare vitaminice, în transporturi şi construcţii.

Oaspeţii francezi au avut în prima zi o întîlnire la Primăria municipiului Cluj-Napoca cu oameni de afaceri din unităţi cu profil agricol, zootehnic, de prelucrare şi valorificare a produselor de origine animală, din alte sectoare economice. Au participat primarii municipiului;. Cluj-Napoca, municipiului Turda şi oraşului ; Cîmpia Turzii, reprezentanţi ai Prefecturii, Consiliului judeţean, Direcţiei Agricole, Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Inspectoratului Sanitar-Veterinar, învăţămîntului superior şi mediu agricol-zootehnic, şi de medicină veterinară, Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor şi altor instituţii şi organizaţii profesionale.

In cursul zilei de vineri au fost vizitate unilăţi de profil din zonele Turda, Cîmpia Turzii, Apahida şi Bonţida, unde au fost discutate posibilităţile de cooperare şi colaborare dintre parteneri francezi şi oameni de afaceri ai unor firme din judeţ (S.C. CARINAG - Mihai V iteazul, Poiana S.A.', S.C. CARSUIN - Gligoreşti, S.C.

Poiana - Dolha, S.R.P. Victoria - Apahida, Herghelia Bonţida, S.C. TRACUS, S.C. Moldovan - Sînnicoaia, Complexul POPCARD- Vîlcele). .

Oaspeţii francezi au fost primiţi sîmbătă 17 mai, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, unde li s-a prezentat de către domnul prof. dr. ing. Leon Munteanu, rectorul universităţii, aspecte din pregătirea specialiştilor în cadrul celor patru facultăţi ale acestei instituţii de învăţămînt superior şi din activitatea de cercetare, precum şi probleme de colaborare didactică şi .ştiinţifică.

Pe parcursul vizitei membrii delegaţiei franceze şi-au împărtăşit deschis, ,sincer impresiile despre unităţile vizitate şi întMrile pe care le-a avut cu agenţii economici din judeţ şi cu alţi parteneri de dialog. Ei au constatat că avem în judeţ un important potenţial economic care oferă multiple posibilităţi de colaborare. Ne-au mărturisit însă că agricultura se află în prezent într-o situaţie dificilă. Vidul legislativ privind proprietatea asupra pămîntului, dobînzile foarte mari

pe care trebuie să le plătească producătorii agricoli pentru credite în lei şi valută, lipsa unor parteneri cu o situaţie clară privind proprietatea agrară - fermieri sau exploataţii asociative agricole viabile, cu care să se poată colabora pe termen mediu şi lung - nu sînt de natură să atragă acum investitori . străini potenţiali în agricultură, ne-a spus domnul dr. Joscph Blethon, primarul oraşului Cusset în zonele pe care le-a vizitat a văzut suprafeţe însemnate de teren agricol necultivate, inexplicabil pentru un străin care se ocupă de agricultură şi ştie cît de mult preţuieşte un metru pătrat de teren agricol. Producţiile obţinute la grîu, de exemplu, pe terenuri cu o fertilitate mai bună decît în departamentul francez Allier, sînt cu circa 3000 kg Ia ha mai mici şi aceasta datorită faptului că pe suprafeţele cultivate cu cereale nu se administrează îngrăşăminte corespunzătoare iar culturile nu sînt ierbicidate. în zootehnie, la una din crescătoriile de porci au văzut porci din rase şi , specii Ia care în Franţa s-a renunţat de mulţi ani. La ei sînt crescuţi porci din specii care au rezultat în urma cercetărilor genetice, sînt mai lungi, picioare scurte, se îngraşă într-o perioadă mai scurtă de timp şi cu o cantitate mai mică de hrană decît porcii pe care i-au văzut la noi. Insuficienta conlucrare dintre ştiinţă şi producţia agricolă este , păgubitoare pentru agricultură. De aceea a spus unul dintre oaspeţi,, problemele actuale din agricultura românească trebuie să fie rezolvate m primul rînd de români. Au mai afirmat că înţeleg preocupările şi interesul românilor pentru

integrarea în comunitatea europeană şi pentru relaţii cît mai bune şi benefice cu ţările vest-europene. Francezii sînt hotărîţi să sprijine iniţiativele româneşti, sâ vină în întîmpinarea lor. M embrii delegaţiei din departamentul Allier; şi-au manifestat interesul pentru a colabora cu firme din judeţul Cluj, în care scop vor avea loc noi schimburi de delegaţii şi de informare reciprocă. Trebuie însă să se înţeleagă mai bine de către cei mai mulţi dintre agenţii economici români că piaţa europeană, cu atît mai mult cea agricolă, este o piaţă concurenţială. Economia de piaţă a Franţei, aşa cum este ea astăzi, are o vechime de 50 de ani, iar economia de piaţă din România este la început, are numai cîţiva ani. Recuperarea este mare. • Trebuie schimbate mentalităţile celor care nu ştiu sau ezită să se racordeze la exigenţele pieţii vest-europene, învăţate mecanismele de funcţionare ale acestei pieţe şi înţeleasă bine logica afacerilor.

Clujul, a mărturisit domnul dr. Joseph Blethon, este din acest punct de vedere mai avansat decît Bucureştiul şi este mai atractiv pentru francezi. El este convins că , în 4-5 ani Clujul poate echivala şansele de a concura cu vestul european. întilnirile dintre oamenii de afaceri şi reprezentanţii organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale româneşti şi franceze

, sînt în acest sens utile şi ele trebuie amplificate pe un teren mai

, pragmatic. O afacere se construieşte în timp prin cunoaştere şi încredere deplină între parteneri...

M arin OPREA

O interesantă opinie

a d-lui Călin Popescu

Tăriceanu, ministrul Industriei

si Comerţului

Cred că ideea de bază- este, pentru viitor,, dezvoltarea sectoarelor care aduc valoare adăugată mare. Sectoarele energointensive şi cu industriile acestea demodate, cum ar fi industria grea, industria cimentului, industria aluminiului, m etalurgia - toate care sînt energointensive - nu cred că are rost să continuăm dezvoltarea lor, ei doar de a investi pentru retehnologizări şi modernizări. Petrochimia, dc exemplu, de care

situaţia critică în care se află două mari întreprinderi româneşti, “Tractorul” şi “Semănătoarea”. Situaţiile,’ sigur, nu sînt strict comparabile. Din fericire, la “Semănătoarea” avem partener străin, care este foarte angajat. Sîntem blocaţi, însă, de acţiunea declanşată în justiţie de un grup de salariaţi ai întreprinderii care, fară ca măcar, să aibă calitatea procesuală, au fost admişi în proces, anul trecut cînd au declanşat acţiunea. Asocierea cu

Î N R O M Â N I A I N D U S T R IA T R E B U IE

S Ă S E ÎN D R E P T E C Ă T R E A G R IC U L T U R Ă

UE acorda României cinci m ilioane ECUUniunea Europeană a acordat

României cinci milioane ECU prin programul PHARE de Cooperare Transfontalieră România-Ungaria. Finanţarea se acordă pentru o perioadă de trei ani, pînă la 31 decembrie 1999, pentru următoarele proiecte: “Studiu regional dc cooperare transfrontalierâ România- Ungaria”; “Modernizarea punctului de trcccre a frontierei Petca - jud. Satu Mare”; “Prevenirea viiturilor în bazinul hidrografic al Crişurilor”; “Centru de triere şi cazare a cetăţenilor străini depistaţi cu şedere ilegală pc teritoriul României, în zona de vest (Arad)”; “Suport pentru gestionarea programului”. Memorandumul Fjnanciar şi Mchiorandumul dc înţelegere au fost semnate, miercuri, dc către Karcn Fogg, reprezentanta Comisiei Europene în România şi Nicolae Noica, ministrul Lucrărilor Publicc şi Amenajării Teritoriului. “Accsta este primul program de cooperare

transfrontalierâ din România şi priveşte dezvoltarea comună regională, precum şi problemele de mediu şi infrastructură din cele patru judeţe de la graniţa cu Ungaria”, a declarat Karcn Fogg.

Un alt program PHARE de promovare a cooperării transfrontalicre este CREDO, aprobat în dcccmbric 1996, cu un buget total de 102 milioane ECU pentru perioada 1996-1999, dintre carc 12 milioane ECU sînt destinaţi proiectelor cc urmează a ft contractatc pînă la sfîrşitul anului 1997. Scopul programului este îmbunătăţirea relaţiilor de bună vecinătate dintre, regiunile şi comunităţile dc frontieră dintre ţările Europei Centrale şi dc Est (TECE), prccum şi între TECE şi Confederaţia Statelor independente, in plan economic şi social.

PHARE este programul Uniunii Europene dc asistenţă financiară ncrambursabilă, destinat pregătirii ţărilor din ccntrul şi estul Europei pentru aderarea la UE.

atît de multă lume se preocupă şi foarte mulţi vorbesc în termeni elogioşi de ea, este unul din sectoarele care au indus nişte pierderi fabuloase în economie. Şî tocmai datorită faptului că avem nişte tehnologii învechite - sînt rafinării care datează de 30- 40 de ani şi care nu au fost modernizate. Cele care au fost modernizate - de exemplu Midia- tot nu au fost în stare să funcţioneze în parametrii de profil. în această situaţie, către ce am putea să ne îndreptăm? Pornind de la faptul că potenţialul agrico l în ~ România este extraordinar şi că în momentul dc faţă 85 % din producţia agricolă este furnizată deja de sectorul privat, susţin că perspectivele sînt deosebite. Există o serie de ramuri care vor profita dc acest efect de antrenare. Este vorba de industria îngrăşămintelor chimice? de care arc agricultura nevoie, care se leagă de chimie, bineînţeles - legală dc industria de maşini agricole, pot spune că facem eforturi mari penlru a debloca

partenerul străin este stopată. Vrem să atragem investitori străini, dar cînd patru persoane din fabrică doresc să intervină şi

- să pună punct procesului de asociere lucrurile stau bine pe loc

„ şi asistăm acum neputincioşi la derularea procedurilor judiciare. Eu sper ca luna aceasta, în jur de 20, cînd va fi ultima înfăţişare la Curtea de Apel, să putem debloca situaţia şi să avem o a doua mare investiţie în România, după DAEWO, care să demareze şi să producă într-un sector care este extrem de necesar, Mă refer la sectorul de maşini agricole pentru agricultură. La întreprinderea “T ractorul” asistăm la un oarecare paradox: produsul pc care îl realizează, mai mult sau mai puţin, este un produs de un nivel tehnic mediu, însă îşi găseşte căutare într-un anumit segment dc piaţă cu putere dc cumpărare relativ scăzută. Esic vorba de ţările din Orientul Mijlociu,'Egipt, Turcia, unde am fost recent şi unde am constatat lucruri care mi-au făcut plăcere. Pe de o parte, mi s-a spus:

“Dorim să cumpărăm tractoare româneşti”, iar pe de altă parte, la “T ractorul” asistăm la impotenţa fabricii de a produce. Importatorii din ţările respective fac p lăţile în avans, ca să finanţeze procesul de producţie, dar cei de la “Tractorul” nu sînt în stare să producă (să fie, oare, chiar aşa de leneşi cei care au fost de treizeci de ani exportatori de tractoare pe toate continentele? Să se fi “prostit” aşa, dintr-o dată, ori e altceva la mijloc? n.n.).

Al treilea sec to r care vă beneficia de acest efec t de antrenare dat de agricultură va fi industria alim entară , deci industria de p re lucrare a produselor ag rico le , unde România are o întîrziere, care cred că esle cea mai pregnantă

• faţă de ţările europene..Deci, vorbesc a tît la n ivelu l echipamentelor pentru industria alimentară, cît şi ca volum de produse prelucrate. Aci stăm foarle prost şi, de altfel, piaţa răspunde prompt în acest sens. Aţi. văzut ce m ulte produse străine sînt pe piaţa de produse alimentare.

Un alt sector care va produce un efect de antrenare economică este legat de infrastructură. La

, capitolul infrastructură, în special în telecomunicaţii, pot exista premise pentru dezvoltarea viitoare. Vreau să vă spun că diversele contracte pe care le-am avut cu întreprinderi de profil, se conturează pe parcurs o serie de asocieri, de cooperări industriale şi care sîn t benefice pentru România. Sînt mari firme, cum este, de cxcmpju, Erikson, cum este ALCATEL, care au şi înccput să lucreze în România, Siemens-ul, Marconi, care doresc să coopereze cu întreprinderi din România,

Pentru mulţi preţurile

au devenii doar

o curiozitateîn tim p ce lumea se

ţrrăşte de pe o zi pe alta, în tre comercianţi concurenţa pentru cele mai “bune” preţuri este în toi. Deşi potenţialii cumpărători vin, văd preţurile şi trec mai departe, comercianţilor li se pare peste puterile lor să ie ftinească produsele. P re ţu ri exorbitante se întîlnesc atît la bunurile de la rg co n su m cît şi la p ro d u se le alimentate. L.umea le numeşte “preţuri nesimţite”... -

D acă to t v ine vara, sandalele costă 299.000 de lei la S ca rp e Diem, o pereche de pantaloni scurţi ajunge la 199.000 de lei, o bluză costă 239.000 de lei, iar o fustă lungă - 379.000 de lei la Steilman, în timp ce la m agazinu l Loretti (Piaţa M ihai Viteazul) o cravată costă 44720 de lei.

în ceea ' ce priveşte produsele alimentare,, ele sînt, la unele magazine, la fel de usturătoare pentru buzunar:

pîine Graham - 1000 de lei (200 de grame) la Doma

salam Padiş - 45000161 kg (F lip )

salam de Sibiu - 68270 lei/kg (CONIS)

salam Victoria - 25500 lei/kg (Doma)

şunca Praga - 46900 lei/ kg (Doma)

ceafa afum ată - 46900 lei/kg (Doma)

cotlet de porc - 38000 lei/kg (Doma)

burtă de vită - 21900 lei/ kg (Doma)

pui cal. I - 21300 leite (SOREX) ■ ,

unt import - 8100 de lei (Doma) ■

margarina Topaas - 8150de lei (CONIS)

brînza Moeciu - 28100 lei/kg (Doma)

brînza Olanda - 26600 lei/kg (D om a)

măsline verzi - 38150 lei' kg (CONIS)

ulei Horea - 7500 la (Doma)

ulei de măsline - 22100 de lei (FLIP) '

V i t a m i n i z a r e J organismului este absolut necesară... dacă ne-o put® permite:

m ere verzi (imp°rl Argentina) - 18000 lei^g

pepene galben - 20000 lei/kg, struguri - 35000 Id/kg

avocado - 4000 leite roşii - 14000 lei/kgardei Kapia - 30000 kv

kgardei graşi - 40000 Ici

kg toate la “Margareta (lîngă magazinul SORA)

La ura

15) jo i, 22 mai 1997 EVENIMENT a d e v A r o l !d e C l y j 1

Tentaculele crimei organizate

Oruparea Mafiei chinezeşti din România

' - (IODin anul 1990 şi pînă în.

prezent organele rom âne de poliţie au deschis aproape două sute de dosare penale în care au fost implicaţi cetăţeni chinezi. Caracteristic pentru grupurile mafiei chineze - aşa cum arătam şi în articolu l . anterior - este du rita tea , ermetismul şi îri general firea lor cu to tu l a p a r te . ' D e exemplu, pen tru aplanarea conflictelor dintre ei, membţii grupurilor n u ap e lează la organele statului pe teritoriul cărora s-au stabilit - poliţie ori tribunale - ci îşi fac s in g u ri" dreptate. A tu n c i c înd sînt arestaţi, audiaţi ca martori nu recunosc nimic. Urmărirea lor este îngreunată de faptul că ei vorbesc peste 1000 de dialecte, motiv pentru care nu se înţeleg nici între ei. \ .

Fenomenul infracţional în rîndul comunităţii chinezeşti din România este m ult mai mare şi mai periculos decît este ştiut de opinia publică şi chiar de către autorităţile statului. Intre m e m b rif .g ru p u lu i funcţionează principiul reglării de conturi, iar revanşa ce se aplică-este asasinarea celor * vinovaţi. Martorii crimelor la care asistă n u -i; declară pe făptuitori sau în cel mai bun caz îi descriu autorităţilor cu trăsăturile ce se potrivesc ori­cărui chinez. Din descriere nu

/p f® poate trage concluzia cine este criminalul. Aşa a procedat la data de 26 ianuarie 1992, numitul Zhai Jing Sheng care, împreună cu colegul lui, Xu Xing Yu din Bucureşti, au fost atacaţi de un grup criminal. Deşi rănit grav şi colegul lui a fost ucis, nu a declarat cine a u . fost cei care i-au agresat, deşi îi cunoştea.

Posturile noastre de radio şi leleviziune, precum şi presa scrisă, ne-au prezentat mai multe cazuri de omoruri care au avut loc în rîn d u l

co m u n ită ţii ch ineze d in ' Bucureşti,. De exem plu, în zilele de 7 şi 11 mai 1992, în lacu rile P an te lim o n şi C o lcn tin a , aii fo st găsite cadavrele a doi chinezi, tăiate în bucăţi, în două geamantane. C ei do i b ă rb a ţi fuseseră strangulaţi cu cravatele.' La data de 12 iunie 1993, Zeng L in M ao, pa tron .din" Constanţa, a fost găsit omorît,,

.eu lovituri de ciocan şi de toporişcă. în septembrie 1993, în lacul O stroveni*de lîngă Rm. Vîlcca âu fost descoperite resturile pămînteşti ale unui chinez. Nu a putut fi identificat niciodată, ’în iunie 1995,; uri chinez din Bucureşti a fost om orît de d o i concetăţeni de-ai lui, tăiat în bucăţi şi fiert, după care osem intele le-au aruncat în canalul colector, înarmaţi cu arme albe şi de foc, mai mulţi cetăţeni chinezi d in Bucureşti s-au dedat la tîlhării.

Ca un aspect de noutate p en tru ac ţiu n ile m afiei chinezeşti este faptul că, după ce comit crime şi sînt în pericol de a fi prinşi, părăsesc ţara de reşedinţă. Mulţi din cei care au comis asasinate şi tîlhării . în Ungaria, s-au stabilit ulterior în România. In mod obişnuit, banii şi-i păstrează în conturi d in alte sta te , în cazul chinezilor de la noi, în bănci din Budapesta, Pragar Viena şi altele. - -

' Cel mai mare pericol pentru -chinezi este arestarea de către organele de stat rom âne şi predarea lor în China, deoarece aţolo, pentru infracţiunile de tîlhărie şi om or sînt spînzuraţi im ediat, fără altă judecată.

. Acesta este şi motivul pentru care, după.ce au,comis crime pe teritoriul unui stat, se mută imediat în altul, pentru a nu fi prinşi şi extrădaţi.

Traian CORNEANU/

%/la vremea m ăritişului/

tentaţiiOnorată instanţă • sau elucubraţiile

0

- S I N U C S T | M U L Ţ U M IT f

S t R U CÂ 7 m \o c De fcASPUMS R M O

) .

Teză de licenţa întocmităt*' - * ; ' - -

in... penitenciarîp ultimii ani tot mai mulţi

studenţi “solicită” ca loc de practică... penitenciarul. Unii îşi aleg ca tem e de studiu pentru teza de licenţă subiecte d in v ia ţa co tid ian ă a deţinuţilor. • M ai ales latura p siho log ică a in fractoru lu i constituie o sursă de inspiraţie p en tru u n , m are num ăr de studenţi ai diferitelor facultăţi clujene.

C ei m a i p reo cu p a ţi de sistemul penitenciar şi de viaţa ■ in frac to rilo r sîn t studen ţii Secţiei de Asistenţă Socială a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a p a rţin în d U n iv e rs ită ţii “B abeş-B o lya i” : în u ltim a

perioadă ,, poarta înch iso rii gherlene este pur şi simplu

. asaltată de studenţii anului IV.U n ii d in tre e i efec tuează

; anchete sociale, iar alţii culeg date pentru lucrările de licenţă. Un grup de studenţi au- ales pentru teza de licenţă o temă spec ifică in s ti tu ţ i i lo r de reeducare , “A specte psihosociale ale tratamentului în pen iten c ia r”. S copu l

\ p rinc ipal al acestor lucrări co n stitu ie -reintegrarea: în soc ie ta te a d e ţin u ţilo r şi schimbarea mentalităţii despreviata.

SZ. Cs.

"Tot g in e re le m e u , R udy, i-a ră s u c it pă ru l f i ic e i ttele, K lari, pe b ă tă to ru l de c o v o a re , c a re e ra o ţeavă. Din această cauză ea l-a m u ş c a t de m în ă . P e n tru a-şi libera păru l d e pe b ă tă to r" . r

unei hoaţe de maşini •

Fătuca din fotografie a •avut un vis. Se făcea că El era invariabil tînăr, frumos, să.nu-l priveşti în ochi, cu Mercedes la scară (?), viril, tandru. (în cadrul... etc-ului puteţi adăuga calităţi masculine ce nici nu există căci, vorba aia, Isabela visa). Ea, inimă zburdalnică, îndrăgostită de prinţul ei cu . maşină albă, capitalistă (şi ea şi maşina). Ţoată ziulica îl aştepta pe patronul inimii • sale, apoi, seara mîncau vînzoleală cu craci,-tăvălug pe ţîţe si cîte şi mai cîte năzdrăvanii.:.. Un sforăit scurt şi fata s-a trezit cu mîna În oliţă. Atunci şi-a - dat seama Bobleacă Daniela-lsabela că nu-i nimic adevărat, că ea n-are nici măcar scară,

darmite Mercedes, că n-are cui să-şi ofere nurii....încă n-a băut cafeluţa, cînd i-a . venit ideea: să dea găuri în peisajul celor recent înregimentaţi .în s.r.l.-uri şi s.a.-uri.

Şi s-a făcut hoaţă de maşini. Atîta a furat, ba’ singură, ba în gaşcă, de şi poliţia din Buzău s-a plictisit de ea. Hăituită, şi-a extins aria de activitate şi operează în toată ţara. Numai că, poliţiştilor din Buzău li s-a făcut iar dor de ea. Oameni buni! Dacă îi vedeţi pe undeva picioarele lungi,’ ochii verzi şi sînii opulenţi, daţi o fugă pînă la cel mai apropiat post de poliţie. Că zău! Fata e aşteptâtă : cu atîta ardoare... -

? • t . RAD

Germania aprobă o lege ■ dezbăfufa timp de 25 de ani

Deputaţii germani au votat, după ce s-a aliat în dezbaterea Bundestagului timp dc peste 25 de ani, o lege prin care violul săvîrşit Intre soţi se pedepseşte cu cel puţin un ari închisoare, transmite M P ,

P M în.prezent, potrivit legii, soţul nu. putea fi urmărit în justiţie decît pentru învinuiri aduse pentru răniri corporale sau eonstringeri. Noua lege a fost adoptată cu 471 voturi pentru,136 împotrivă şi 36 abţineri. Ultimul obstacol în calea adoptării' ■. a fost înlăturat la sfirşitul lunii aprilie, cînd ministrul pentru problemele familiei şi femeilor, Claudia Noile, a renunţat la un articol din proieclul dc lege care prevedea că soţia îşi poate -. relrage în orice moment plîngerea în legătură cu violul săvîrşit de soţ. , - . - , v.: ' , - -•

B ă r b a ţ i i c e i m a i i n s t r u i ţ i

s î n t c e i m a i i n f i d e l i

Numârul bărbaţilor infideli e s t e t e două ori mai marc ,în rîndul cclor care au urmat studii superioare, arată rezultatele

„ unui sondaj de opinie întreprins în Marea Britanie, transmite -1 agenţia France Presse.

Privite în ansamblu, englezoaicele sînt mai puţin infidele, comparativ cu bărbaţii. în ceea ce le priveşte, nivelul studiilor - nu are vreun rol “pe planul fidelităţii” . Numai 5 la sută dintre - femei şi 10 la sută-diptre bărbaţii din Marea Britanie, căsătoriţi.

, sau carc trăicse în concubinaj? admit câ au avut o relaţie de . adulter în ultimii cinci ani.

Stereotipul directorului care profită de poziţia sa faţă de ' secretară sau de tinerele angajate este, în aparenţă, mereu valabil. '

Prostituatele şi clienţii lor apar la televiziunea din Kansas City

" ► - 'Aleşii oraşului Kansas C ity au început sâ transmită p rin -

intermediul televiziunii localc numele şi chipul persoanelor < arestate pentru vînzare şi cumpărare de “ servicii- sexuale", , transmite Reuter. '

Un canal local de televiziune prin cablu a difuzat fotografiile' - a 44 bărbaţi arestaţi în timpul unei operaţiuni poliţieneşti în viitor, vor apare şi chipurile femeilor prinse în asemenea , operaţiuni şi care au fost acuzate de prostituţie. Se spdti că o astfel de acţiune dc umilire în public să contribuie k reprimarea ■ prostituţiei. Adversarii metodei spun că accastă măsură încalcă ' principiul juridic, după care oricine este considerat nev inovat; .. plna la proba contrarie.

" ■ , X

O c i n ă l a r e s t a u r a n t

U n turist danez a plătit 6,000 de dolari pentru cina a patru persoane, se ra tă la un restaurant din centrul Budapestei - - transmite agenţia Associalcd Press, care preia relatarea z ia ru lu i; ungar “Nepsza'Dadsag”, Incidentul, petrecut la 2 mai, nu este izolat, afirmă grupurile carc se o cu p ^cu protecţia drepturilor , consumatorilor şi ambasadele străine, di» capitala U ngariei ,

D anezul a p lătit cu cartea de credit consum aţia de l a ," restaurantul Dreher, pentru care a fost taxat cu un asemenea preţ ţ

incredibil, după care a părăsit Budapesta, dezgustat, a doua a i . dimineaţă. .

" După cum araţi fotocopia notei de plată, publicată de ziarul ungar, patru coniacuri Remy Martin au fost taxate cu 56.000 - forinţi (300 delâri). patru fripturi au costat 156.000 forinţi(920 dolari), iar băuturile oferite muzicienilor ţigani au fost 540.000 forinţi (3.200 dotări). " '

Problema apare şi datorită faptului că m eniurile m limba ‘■ maghiară au preţurile scrise. Iar cele în limbi străine - nu. Aşa,

se face că o porţie de supă gulaş, plătită de consumatorii unguri ; cu 550 forinţi (echivalentul a trei dolari), l-a costat pe danez '11.000 forinţi (adică 65 dolari). ' - -

Ambasadele din Budapesta au deja liste eu localurile m care- nu li se recomandă cetăţenilor lo r să consume, datorită practicilor; comcrcialc neloiale. Ambasada SUA, de excmphi> a identificat ‘ pînă acum cinci-astfel de restaurante şi localuri de noapte, dar - restaurantul Dreher nu sc afla între acestea.

MAFIO TUL SI PISICA4

U n mafiot italian, condamnat la opt ani de închisoare şi căutat de poliţie de trei ani, a declarat că este dispus sâ sc predea dacă

-- va fi lăsat să stea în celulă cu pisica sa, informează REUTRR'. • Claudio Camastra, avocatul mafiotului Mario Milano, în vîrstă - ,

de 36 de ani, a declarat, luni, agenţiei italiene dc presă ANSA, câ oficiali ai poliţiei siciliene l-au contactat deja p e clialtul său, pentru a discuta condiţiile în care M ilano sc va întoarce t im ;" Canada, unde a fugit în 1994. .

în afara condiţiei de a nu fi despărţit de pisica persană Miriu, mafiotul doreşte să fie încarcerat în închisoarea siciliana Agricento, cerînd totodată permisiunea dc a-şj contacta familia dc îndată cc ajunge în Italia. - , - , - '

de Cluj “ iii Li KJziar independent

JWU.DOW.1S77-nsMisziMBca

401 CZ MAI 1987 II MMM9MUQ

U L T IM A O R Ăjoi, 22 mai f 997

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ

SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ

CLUJ-NAPOCA

SJ

| Preşedintele Chirac apreciază j că Franţa are nevoie | de o “voce distinctă” în Europa

Helmut Kohl, sosit ia Paris pentru■ Preşedintele Jacques Chirac a | declarat, maiţi, într-un avertisment j voalat faţă de o posibilă guvernare | de stînga, că Franţa fşi poate apăra

consultări cu preşedintele francez în privinţa summit-ului neoficial al Uniunii Europene, programat să se

interesele numai dacă are o “voce desfăşoare vineri, în staţiunea distinctă” în Europa, relatează olandeză Noordwijk. .

Condiţiile pe care Franţa trebuie

H arta p r iv in d starea p robab ilă a vrem ii în ju de ţu l Cluj, valabilă p en tru 22.05., a.c. în ju r u l orei 15.

| REUTER.intr-o declaraţie făcută publică

■ cu cinci zile înaintea primului tur 'd e scrutin al alegerilor I parlamentare, conservatorul Chirac | a promis că Franţa îşi va respecta | “promisiunile europene” privitoare . la aderarea la moneda unică■ europeană, cu “luciditate şi I pragmatism”| “Să nu uităm că Franţa va putea■ să-şi apere interesele numai dacă j va avea o voce distinctă, puternică,I în Europa” a spus Chirac, înaintea | întîlnirii _cu cancelarul german

să le îndeplinească pentru a adera la moneda unică europeană au constituit una dintre temele centrale ale campaniei electorale pentru alegerile de Ia 25 mai-1 iunie. Opoziţia socialistă şi comunistă a respins adoptarea unor noi măsuri de austeritate pentm a determina reducerea deficitului bugetar. _

Preşedintele francez a lăsat să se înţeleagă că o posibilă guvernare de stingă ar periclita întregul proces al integrării europene.

P R O TV C lU j

sărbătoreşte, . cu artificii, un an

de existenţăStudioul clujean al televiziunii Iui “Foarte

bine” sărbătoreşte duminică primul său an. Răstimp tn care o mînă de tineri jurnalişti au învăţat să zvîcnească în ritmul fară egal al PRO TV şi au adus mişcare şi ingeniozitate în piaţa prea comodă a televiziunii clujene.

La un an de la prim a emisiune, ştirile PRO TV Cluj au. atins recordul de audienţă în oraş, fapt care păstrează postul în fnintea interesului telespectatorilor. Pitorescul in fo rm aţie i, -PRO TV, combinat, pe a locuri, cu agresivitatea, s-a impus şi în faţa spectatorului clujean, în pofida scepticismului iniţial al celor care vedeau reţeta americană a postului învinsă de inerţia ardelenească. y ^

Regulile precise pe care se construieşte dezinvoltura studiată a PRO TV au fost nevoite, însă, şi e le, să se supună com andam entelor este tice locale. D e duminică, studioul din Cluj al PRO TV va fi primul din întreaga ţară care va intra în direct cu o prezen ta toare n e tunsă regulamentar. Tunsoarea'tip Andreea Esca, model care, potrivit sondajelor, inspiră încredere telespectatorilor, nu va fi o regulă pentru prezentatoarele clujene. Părul bogat ondulat al Cristinei Pintilie a cîştigat lupta cu concluzia ordinatoarelor de sondaj. Li loc de o tunsoare de încredere, PRO TV Cluj alege farmecul unei'coafuri după care întorci capul pe stradă.

Cristina şi Rada Pantea vor fi, de duminică, cele două fete care vor prezenta în direct, seara şi dimineaţa, ştirile PRO TV de la Cluj.

PRO TV Cluj pregăteşte pentru viitoarele săptămîni şi o ediţie locală a emisiunii de dimineaţă. Clujul va intra în fiecare dimineaţă de Ia ora 6 Ia 7, prezentator-vedetă fiind actorul Naţionalului clujean, Sorin Misirianţu.

împlinirea unui an de existenţă la Cluj va fi marcată, duminică, printr-o serbare pe măsura reputaţiei narcisiste a PRO TV. Pe lacul din cartierul Gheorgheni vor concura cu foamea de cîştig a celor obişnuiţi cu premiile PRO TV vedete ale postului şi cîntăreţe venite de la Bucureşti. Seara sc va încheia cu ' artificii.

(C.C.)

• PRO TV va lansa, pe organizatorilor, să “creeze1 iunie, cea mai mare conştiin ţa , m om entul,em isiune publicistică direcţia, credibilitatea şiprodusă de o televiziune atragerea atenţiei opinieidin - R o m â n ia :' pub lice in ternaţionale“O peraţiunea PRO asupra a ş tep tă rilo rNATO: M isiune R om âniei de a deveniPosibilă”. ; p arte in tegran tă a Republica Cehă, Polonia

“PRO TV va media O rganzaţie i T ra ta tu lu i şi Ucraina. Dialoguriledialogul dintre români şi Nord 'Atlantic”. PRO TV ,vor fi focalizate pe latura-partic ipan ţii lâ ' îşi doreşte să dezvăluie economică, socială şi aConferinţa NATO de la faţa nevăzută a României

Astfel, pe f iunie, vor fi transm isii d in W ashing ton , L ondra, Paris, Bonn şi Moscova. Pe 8 iunie va fi rîndul U ngariei, a lă tu ri de S loven ia , S lovacia ,

Madrid prin intermediul «O peraţiunii PR O NATO: M isiune Posibilă»” , a declarat,

şi să arate lumii că ţara 7 s-a schimbat în bine ş{ va co n tin u a să o facă , in d ife re n t care v o r fi

K W0: Jlisimie M iilf

miercuri, la conferinţa de presă, M arsha Greenberg, consultant marketing la PRO TV.

Producătorul general, M ihai T aţu lic i, va realiza ta lk -show -uri interactive, transmise în direct şi care vor conecta R om ânia la pu lsu l evenimentelor din cele mai importante capitale ale lumii.

“O peraţiunea” îş i p ropune, în o p in ia

rezultatele întîlnirii de la Madrid.

PRO TV a înfiinţat, în acest scop, şi Fundaţia PRO. Cumpărătorii cărţii poştale PRO NATO îşi p o t exprim a, astfe l, o p in iile , deven ind “interactivi” în procesul integrării României. Vor fi oferite, zilnic, premii, pe tot parcursul lunii iunie, iar pe 6 iu lie va avea loc decernarea M arelu i Premiu.

realităţilor politice din fiecare ţară. Pe 15 iunie, echipa “Operaţiunii PRO N A TO ” va poposi la Bonn.

Va urma, pe 22 iunie, Z iua R om ânie i, c înd rom ân ii d in în treag a lum e vor dialoga prin intermediul PRO TV (zi care va inc lude o transmisiune în direct din Bosnia), iar, pe 29 iunie, echipa de realizatori va poposi la Paris.

Intre 6 şi 9 iulie, vor avea loc transmisii în d irec t de la M adrid , precum şi reportaje şi interviuri cu ziarişti şi politicieni de renume.

P en tru acesteveniment, PRO TV a format o echipă din peste 200 de repo rte ri şi tehnicieni care îi va ajuta pe cei jn a i in f lu en ţi ziarişti şi politicieni să dezbată subiectul aderării României la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic.

Consiliul Leg is la tiv a avizat favorabil

de organ izare judecătoreascăConsiliul Legislativ a avizat

favorabil proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii 92/1992 pentru o rgan izarea judecătorească şi a form ulat obiecţii de neconstituţionalitate în cazul unora dintre articole.

Astfel, potrivit Consiliului L egislativ , p ro iec tu l legii cuprinde unele dispoziţii care, în raport cu principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, ar aduce atingere independenţei autorită ţii ju d ecă to reş ti, prevăzînd controlul ministrului Justiţiei (membru al Guvernului şi om politic) asupra magistraţilor (ex. art. 37 şi 38 care reprezintă' o ingerinţă a Executivului în activ ita tea a l te i , au to rită ţi judecătoreşti).

în articolul 37 din proiect se stabileşte că d ispoz iţiile ministrului Justiţiei, date în mod direct, In vederea respectării şi aplicării legii, sînt obligatorii. Articolul 38 atribuie ministrului Justiţiei dreptul de a exercita contro lu l asupra tu tu ro r procurorilor, prin verificarea lucrărilor acestora şi aprecierea asupra activităţii, pregătirii şi aptitudinii profesionale, de a da “îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pen tru com baterea . fenom enului infracţional”, precum şi dreptul de a interveni în activităţi care ţin de realizarea ac tu lu i de justiţie, cum sînt exercitarea căilor de atac.

Consiliul spune că p rin actualul proiect se tinde spre instituţionalizarea unei autorităţi a , m inisterului asupra procurorilor, contrar prevederilor art.1 131 din Constituţie, care se referă 1* autoritatea ministrului Justiţiei.

In ce priveşte exercitarea de către ministrul Justiţiei a unor căi de atac, Consiliu Legislativ spune că d ispoziţia din p ro iec t contravine prevederii art. 128 din Constituţie, care stabileşte că împotriva hotărîrilor judecătoreşti numai părţile in te resa te şi Ministerul Public pot exercita căile de atac.

O altă observaţie formulată la proiectul de modificare a Legii 92/1992, se referă la ro lu l C onsiliului Superior . al Magistraturii care se diminuează “fiind amplificate, în schimb, prerogativele m in istru lu i Justiţiei”.

C o n c e r tu l d e n o a p te

« T O I I «URSULUI “HOLLYWOOD ROCK ’97"Vâ amintim că cei care ne-au scris

sau telefonat in legătură cu concursul “Hollywood Rock ’97" (vezi "Adevărul de Cluj" de ieri), sînt aşteptaţi astăzi, ora 13,30, la sediul redacţiei din strada Napoca nr. 16, pentru a intra în posesia invitaţiilor la concertul pe care “Timpuri Noi”, “Pasărea Colibri” şi “Viţa de vie” îl vor susţine sîmbătă, de Ia ora 19, la Sala Sporturilor. Dacă nu aţi avut inspiraţia de a participa la concursul organizat de noi, mai aveţi o singură şansă de a pune mîna pe o invitaţie la concert: zilnic, între orele 10-22,

la terasa P&P Ristaurante, de pe Bulevardul Eroilor, puteţi merge cu un pachet gol de “Hollywood”, în schimbul căruia primiţi o invitaţie. Ar mai fi de adăugat un singur lucru: maratonul rock de sîmbătă este organizat de concernul Britisb- American Tobacco.

Şi acum o altă surpriză: Dacă ştiţi răspunsul la întrebarea “Cîţi componenţi are formaţia "Pasărea Colibri", telefonaţi la numerele 19-21-27 sau 19-74-90. Invitaţiile vă aşteptă!

Mihai HOSSU

BDF versus BNRurmare din pagina 1

BDF, şi faptul că funcţionarea “zonei veizi” a însemnat un aport financiar scăzut, nereuşind să compenseze decît parţial cheltuielile zilnice ale băncii, restul fiind acoperit din recuperările de creanţe. BNR apreciază că continuarea activităţii BDF va duce la diminuarea patrimoniului băncii şi Ia scăderea drastică a posibilităţii de recuperare a debitelor.

Dl vicepreşedinte BDF, Eugen Bungărdean, declară că inoportunitatea măsurii BNR este demonstrată de realizările bancare în perioada 23 aprilie - 21 mai, perioadă în care, prin “zona verde” şi-au derulat activitatea 15.027 clienţi. în perioada de referinţă s-au făcut plăţi în numerar în sumă de 3.958.000.000 lei, din care pentru persoane fizice 3.665.000.000 lei. în perioada de referinţă BDF a reuşit recuperarea sumei de 19.829.000.000 lei.

Conform proiectului, ministrul Justiţiei este cel care îi numeşte pe judecători şi pe judecătorii stagiari, aprobă regulamentul de desfăşurare a examenului de capacitate, recomandă numirea ig funcţie a magistraţilor, inclusiv a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, dispune suspendarea din funcţie a unor magistraţi ii anumite situaţii.'

Consiliul Legislativ susţine că din ,aceste dispoziţii ale proiectului transpare tendinţa E xecutivulu i de a-şi asuma sarcini care încalcă principiul independenţei magistraturii.

în acest sens, Consiliul L eg isla tiv , reaminteşte că p ropunerea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor pol fl dispuse numai de către Consiliul Superior \ al Magistraturii, conform articolelor 124 şi 133 din Constituţie.

în ce priveşte articolul 1 din proiect care propune eliminarea Ministerului Public din conceptul de “ putere judecătorească’

. (atribuţiile acestuia urmînd si revină exclusiv, dacă modificarea ar fi leg ifera tă , instanţelor ju d ecă to reş ti) în opinia Consiliului Legislativ acest fapt încalcă prevederile capitolului VI din Constituţie.

Dispoziţiile constituţionale ce reglem entează noţiunea de autoritate judecătorească nu se referă exclusiv la instanţele judecă to reş ti, c i, în aceeaşi măsură, şi la Ministerul Public şi la C onsiliu l .Superior a! Magistraturii.; ' \ ;

Consiliul Legislativ crede cl pen tru o nouă reformă i reglementărilor din Legea penlru organizarea judecătorească esle necesară o “viziune globală asupra7 sistemului judiciar, prin corelarea dispoziţiilor modifi­catoare cu principiile generale şi cu reglementările specifice unor instituţii juridice, ceea ce face actuală ideea iniţierii elaborării iinor noi coduri sau promovarea unui pachet de proiecte privind modificarea mai multor legi ale domeniului abordat”.

în ceea ce priveşte reforma legislaţiei penale şi modul de înfăptuire a actului de justiţie penală , C onsiliu l Legislativ subliniază că n ic i modificările aduse codurilor şi, implicit, nici proiectul de modificare a Legii 92/1992 “n-au rezolvat toate problem ele şi n-au abordat instituţii necesare, cum sini: ju d ecă to ru l pentru minori, judecă to ru l de instrucţie, judecătorul pentru executarea pedepselor şi judecătorul pentm contravenţie”.

N.R.: A vizul 'Consiliului Legislativ este consultativ.

Proiectul se află la -Comisia ju rid ică a Senatului, unde urmează să fi dezbătut săptămiu viitoare.

Z iarul n o s t r u to loseşie s e r v ic i i le in fo rm ativeale agenţiilor de presa Rompres şi Mediafax

ILIE CĂLIAN (redactor şef); VALER CHIOREANU ( r e d a c to r şe f a d ju n c t) ;

MARIA SÂNGEORZAN ( r e d a c to r şe f a d jn n c t) . y. T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; f a x : 1 9 .2 8 .2 8

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16T e le fo a n e : P u b l i c i t a t e : te l- fâ x : 1 9 7 .3 0 4 ; C o n ta b i l i t a t e : 197.307

R e d a c to r i : 1 9 7 .4 9 0 ,1 9 2 .1 2 7 ş i 19 7 .5 0 7 ;S u b rc d a c ţ ia T u r d a : te l/fax : 3 1 .4 3 .2 3 ; S u b r e d a c ţ i a D e j: te l/fax : 21.60.75_

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ T e l / f a x : 1 9 .7 4 .1 8

T IP A R U L E X E C U T A T L A m m 1 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nt.93-105 253^ ) v l t H r t i l lU l lW '

tel: 15.42.64: tel/fax: 41.40.54 / /

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr.' J / 12/300 din 22.03.1991 cod fecal 304469