L o c u r i l e r ă m a s e l i b e r e / ^ \ p e n t r u r e d i s t r i b u i r e V ! I n l i c e e l e d in j u d e ţ u l C lu j

Bazinul pomicol clujean • punctf de referinţă pentru producţie si cercetare

I Programul TVH şi PRO TV pentru zilele de sîmbătă

I şi duminică c pag, ie )

Agenda /2 4 Roza viaturilor/3 ~ 4 Politică/4 4 Artă - culturi ,

-învâfămînl/5 4 Omul şî societatea/6 ■4 Publicitate/7-10 4 Actualitatea/I I 4 Sport/12 4 Pagina cu tineri/I3 4 Economia/14 :4 Eveniment/15 4 Ultima oră/16

> * y-3

j 1WS ! ■ ' .'-.ya¥î îîl - i7 t

z & u ? m d e p m d e n t

ANUL IX NR. 2032 ISSN 1220-3203

------------- s m m --------------25 IULIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

tempom notos d«Jfaoiat vor cadea averse de ploaie, eu. deosebire în Zaaa dc auate,

îitoSJş 2S“C.ie4k<:Jiptooea, la cm 12, se înre|istau 22* t , Sat; presiunea alnMfcticăera.ife 734tara Hg. (Meteorolog de urneiut Octmiun .Vă uicvu).

In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi

“ D E V A L O R I Z A R E A ” C A P IT A L U L U I D E S I M P A T I EION G O IA /

I m ediat după 22 decembrie 1989 România s-a bucurat de un capital de simpatie nemaicunoscut de foarte

multe decenii.. După cum a recepţionat străinătatea evenimentele din decembrie, poporul român, conştient de riscul asumat, ş-a angajat prin lupte de stradă să înlăture conducătorii şi regimul comunist. România a fost singura ţară din “lagăr” care a realizat schimbarea prin jertfe atît de mari.

Probabil din aceste considerente, posibil şi din altele, România s-a aflat în prim-

’ planul presei, radioului şi TV din multe ţări ale lumii. Nu punem acum în discuţie obiectivitatea celor relatate, cît s-a făcut cu bună sau rea-credinţă, cu scopuri înţelese de noi abia în anii care au urmat.

Capitalul de simpatie oferit de liderii . ;knii occidentale a scăzut destul de repede -r=%pâ luptele politice din ianuarie-februarie " 1990, după sîngeroasa demonstraţie de

forţe din 13-15 iunie din acelaşi an, avînd ca eroi principali minerii din Valea Jiului, după o altă invazie a aceloraşi mineri în Capitală în septembrie 1991, cînd ortacii lui Miron Cosma au bătut cu pumnul în tribuna Parlamentului României, au asediat Palatul Cotroceni şi au mers în sala în care se desfăşura Congresul PNŢCD unde

- minerii au fost îndelung aplaudaţi, cu strîngeri de mînâ din partea celor mai reprezentativi fruntaşi ai respectivului partid.

Cît de simpatizaţi mai puteam fi după astfel de întâmplări?...

, Vremurile au trecut şi a veniţ noiembrie1996. O majoritate confortabilă a electoratului a decis pentru schimbare, în primul rînd datorită nemulţumirilor faţă de comportamentul multor lideri ai PDSR de la cele mai înalte funcţii, pînă la cele din localităţi. Dar probabil şi din dorinţa de a încerca o altă variantă de guvernare. Este posibil să fi cîntărit destul de mult în opţiunile unor segmente ale electoratului promisiunile liderilor opoziţiei privind o viaţă mai bună după primele luni de la cîştigarea alegerilor.

, Succesul în alegeri a principalei componente a actualei puteri, CDR, cu ‘Virful de lance” PNŢCD a adus României şi noii puteri un mare capital de simpatie. Lumea occidentală obsedată de lunga dominaţie a comunismului.de cinci decenii în spaţiul european cunoscut, iritată de revenirea la putere în diferite ţări “foste” a

, unor guverne de “foşti”, dar denumiţi neo şi cripto comunişti, au avut toate motivele să salute cu deosebită satisfacţie noul transfer dc putere din România în noiembrie 1996.

Elogii ..., mesaje de felicitare..., promisiuni dc miliarde de dolari, de sprijin necondiţionat pentru integrarea rapidă în NA TO şi Uniunea Europeană. Noua putere -_m special preşedintele Constantinescu,

continuare în pagina a 16-a

G h e o r a h e F u n a r a h o t ă r î t :

H W T IIL E BUN6 VEH I ASTEAPTA LA CLIW- W 0 CA

■P!II

Fotografia schimonosită | a prim arului Gheorghe | Funar a apărut în ziarul ■ clujean “Ştirea’’ {miercuri, I23 iulie a.c.). în legătură ■ cu aceasta, Cozmin Guşă, I directorul publicaţiei, | ne-a făcut următoarea |dcolaratie: “ Putem cie-

1

I' Tulburările provocate la Tg. Mureş d e |

hotărîrea primarului municipiului de a aplica ' inscripţionări bilingve pe tăbliţele indicatoarei la intrările în oraş nu l-au “tulburat” deloc jj pe Remus Opriş, secretarul general â l |

- Guvernului României, care, în prima fază, a j publicat un anunţ în ziarele centrale prin carelj preciza că trecerea la aplicarea Ordonanţei!22 se face ca urmare a hotărîrii consiliilor^ locale din oraşele şi comunele în cauză. Dupălf presiunile exercitate asupra sa de . liderii" UDMR, Remus Opriş a revenit la sentimente! mai bune faţă de minoritarii maghiari şi decretat că primarul din Tg. Mureş a avutS dreptate ş i . că tăbliţele bilingve trebuieM aplicate, urgent, deoarece ..O rdonanţai guvernului îşi “ajunge sieşi”, nemaifiindp nevoie de o hotărîre în acest iseris a consiliilor! locale. La Ciuj-Napoca lucrurile par a fi ccvafe mai complicate. Intre timp, a fost deschis ! Consulatul general al Ungariei, iar chipul primarului municipiului a fost schimonosit

monstra oricui câ din- redacţic calcul cu paginile 1 ziarului a plecat în stare |

Un muncitor de |

P r i m a r u l s o l i c i t ă d a u n e

m o r a l e î n v a l o a r e

d e 1 m i l i a r d l e i

continuare în pagina a 16-a

urmare a fotografieipublicată pe prima pagină în cotidianul "ŞTIREA" din data de 23 iulie a.c., primarul municipiului Ciuj-Napoca a fost obligat să se adreseze Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj în data de 24 iulie a.c. solicitînd începerea urm ăririi penale împotriva persoanelor vinovate pentru

această ofensă adusă autorităţii.In afară de pedeapsa penală

pe care o va stabili instanţa, primarul m unicipiului Ciuj- Napoca solicită daune morale în valoare de 1 miliard de lei din care cea mai mare parte va fi donată în contul PRO SĂNĂTATE. .

B iro u l d e p r e s ă a l P r im ă r ie i C iu j-N a p o c a

1 F S P )!ÎM M “Msaiagi!

i i i

Parohia Reformată - ameniată cr3 0 milioane lei

w

I la tipografie a acţionat!I asupra plăcii tipografice,!| “scoţmdu-i” (în imagine)|■ ochii primarului Funar şi«■ deform îndu-i bărbia,! I Tipografia Garamond şi-a* | asumat responsabilitatea! | pentru această greşeală, l-a |■ dat afara pe respectivul.■ lucrător şi a sancţionat*■ drastic restul angajaţilor din I | schimb, Cel mai neplăcuţi | pentru noi este că, urmare J■ a apariţiei fotografiei»* trucate, am căpătat imaginea J I falsă de intoleranţă. în l | realitate, niciodată n u |■ ne-am permis să batjocorim!- o autoritate administrativă!* a oraşului, indiferent de* I culoare politică sattl | naţionalitate, De altfel, J■ primarul Gheorghe Funar, ■ ! ,se-a confirmat că nu ne!■ consideră vinovaţi pentru» I acest incident şi nu s e val | da în judecată, urmînd ca |

:eventual noi să acţionăm în i judecată .T ipografialGaramond”. ■

■<

A D E V A R U Ld e C l u p AGENDA vineri, 25 iulie ! 997

• Azi: Calendarul ortodox: Adormirea Sf.Ana; Sf.Olimpiada şi Eupraxia; Calendarul greco- catolic-, Ss.Ana, mama Fecioarei 'Maria; Olimpica (+ 450) şi Eupraxia (s.V); Calendarul romano-catolic'. Ss.Iacob, ap.;

Valentina, fc.m.•Mîine: Calendarul ortodox'.

Sf.Sfmţit Mc.Ermolae; Sf.Cuv. Paraschevi; Calendarul greco- catolic: Ss.Ermolau, ep.m. şi părtaşii săi Ermip şi Ermocrat (+ 313); Paraschiva, m. (+ 140); Calendarul romano-catolic: Ss.Ioachimşi Ana.

h felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

©ÎSTELEEOANEFREFECITJRA,CONSEJUL JUDEŢEAN: 19-64-16PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMĂRIADEU: 21-17-90 ‘PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60 PRIMĂRIA CÎMHA TURZII: 3WÎ001 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548 PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 PajŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 a 43-27-27POLTJ1A FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76 PQUT1ADEJ: 21-21-21 ■POLITIA TURDA: 31-21-21 POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38 POLITIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981 FROIECJIAOVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 sil9-16-70,inL 158 SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91 - INTERNATIONAL 971 v

• INTERURBAN: 991 'INFORMAŢII: 931 HiRANIAMIiNIK: 921 ORA EXACTĂ: 958 : REGIAAUTONOMĂDE TERMCHCAREOSFECERAT: 19-8748

• SCMONIENAYSA DISPECERAT: 41-51-71

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02S.C. 'SALPREST' SA DISPECERAT: 19-55-22COMENZI SPECIALE PENIRUTRAfS- PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132 SCKIVAL: 1743-86

• DISTRIBUITA GA2ELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şefreprezenianlă: 43-38-10 (nfonnajii: 43-38-11 - Hală inspecţii: 43-38-08.

O U R SEtyER IE jŞTygr

TAROM: luni-vineri liuc.-> Cluj Cluj -> Iiuc.7,00 8,u0 8,30 9,3(1 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 200.000 lei. TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC AIU:Începînd cu data dc 5 mai

se va opera ţi pc rula:Quj Timişoara Budapesta 6,45 7,30-8,20 9,10 Budapesta -> Timişoara -> Quj

20,00 21,50 - 22,40 23,25 IM ul l'n>iJor 6-8

TKI .■ l‘MI-70, l'!-2(i-K7: în .l 'A Y 19-78-06

Policlinica fără plată "Familia Sfîntă11

în perioada 14 iulie - 15 august 1997, Policlinica fără plată "Familia Sfîntă" este închisă pentru concedii de odihnă.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Miscolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere dm Miscolc joi ora 11,00.

INFORMAŢIIAutogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeteanâ "Octavian Goga" Cluj>ă ofcrn pralnit mfi>rmatn despre.- icnicnk' dc &u>tenlă sociala,- kgblfilic;- l'unnmitalcji Luiopeanăpnn Centrul dc Informare Comunitară, str. Mihail K.i'jiahii<xanu nr. 7, tel. 19 5620 l ’i oijram luni-j.'i orrk 9,00-16,00, finiri (ircIc 9,(XM4.00

« F I L M E »

2 5 - 3 1 iu l i e 1 9 9 7VICTORIA - Joc în doi - SUA

- premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * ARTA - Michael - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * MĂRĂŞTI - sala A: Prieten şi duşman - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: G raba strică treaba - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Doamna şi vagabondul - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - închisoarea îngerilo r - SUA; TINERETULUI - 25-29.07 - Risc maxim - SUA.

DEJ: ARTA - 25-27.07: Din junglâ-n junglă — SUA; 28- 31.07: Striptease - SUA.

GHERLA: PACEA - 25- 27.07: Striptease - SUA; 28- 31.07: Nevastă de om bogat - SUA.

F A R M A C IIFARMACIL CU SERVICIU

PERMANENT: FARMACIA "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 4 "HEDERA", str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00- 77, orar 20-8.

B IB L IO T E C I■ B.C.U. "Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălnieeanu nr.7): ORAR: tuni-vineri; 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII . COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălnieeanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13;. sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei. (strada Kogălnieeanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminici: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis. '

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Hdtai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălnieeanu 7 - 9). O rar marţi: 18 - 19; joi 19 -20 .

■ Biblioteca C entrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca C entrului C ultural German ”Hermann O berth” ' (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Q uj (str. Ţebei nr. 21).' Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul National de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul National de Artă, Sccjia "Donaţii" (slrada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marti: închis

■ Muzeul Nafional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.: ■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; hmi şi marti închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă şi duminică între orele 10-

•14.■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”:

zilnic între orele 10-17; luni-închis

Vineri, 25 itdie Programul 1: 6,00 România:

ora 6 fix !; 8,30 Sailor Moon (desene animate/r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Media-club (r); 12,35 Din viaţa rromilor; 13,05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul

(SUA 1996).P rogram ul 2: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,00 Contele MacDuckula (desene animate); 8,30 Serial: Canary Wharf (r); 9,00 Serial: Dr. Quinn (r); 10,00

-Universul cunoaşterii (r); 10,40 Film: Micul Yeti (r); 11,35 Sunset Beach (r); 12,30 Un secol de cinema: Mae West şi bărbaţi care

iubirii; 22,30 Nocturna sw. 0,00 TVM. Mesager; 03?viaţa rromilor; 1,00 Exp’re,,'noapte.

PRO TV--7,00 Ora 7 ţ, dimineaţa!; 9,00 Sport lai»;; 9,15 M.A.S.H.; 9,45 Tîttj' neliniştit (r); 10,30 Forţa drsg' (r); 11,15 Capcana timpului;;? Serial: Apocalipsul; 12,55^

(r); 15,00 Sailor Moon (desene au cunoscut-o (r); 13,30 TVR ProTv; 13,00 Film:Proiecls^T'animate); 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 TVR Info; 17,05 Serial:

• t e l e s p e c t a t o r •

(S U A 1987); i( D esene animate; u P o v es tea zilei M agicianu l; l;

Specialitatea casei; 17,35 Tribuna Cluj-Napoca; 14,00 Pentru dvs., Matlock (r); 16,00 Tîui;partidelor parlamentare; 19,00 doamnă !; 14,30 Serial: Un bunic neliniştit; 16,45 Forţa drago;Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă fericit; 15,00 TVRTnfo; 15,10 Ştiri 17,30 Xena, prinţesa râztoiisăţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, bancare şi bursiere; 15,20 Doar o 18,15 Sport la minut; 1[

vorbă săţ-i mai spun !; 15,30 Chestiunea zilei; 18,30 ŞtiribChoppy şi prinţesa (desene Tv; 18,35 Cine este şeful?; lţanimate); 16,00 Secretele Ştii şi c îştig i!; 19,30 Ştirilenisipului; 17,00 Şeicul; 18,00 Tv; 20,00 DosareleX;21.00FMagazin sportiv; 19,00 Opţiuni Piranha - peşti ucigaşi (S:(emisiune cu şi despre tineret); 1978); 23,00 Ştirile Pro Tv;2320.00 Fantastic Star TVR Cluj;.21.00 Robingo 2; 21,40 Melodiile

meteo, ediţie specială, sport; 21,00 tezaur folcloric; 21,30 Film: Femeia din umbră~(Italia 1991, ultima parte); 23,10 Trapez. Marele Premiu Internaţional de Circ de la Milano; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Miss „Femeia ’97”; 0,50 Film: Frontiera de oţel

PROGRAMUL TELEVIZIUNILOR PRIN CABLU

f S î ?î s #0 fereastră deschisă spre lume!

Vineri, 25 iulie ' CANALUL TVC

5:00 Deschiderea programului; 5:05 Videotext; 10:30 însemnat pentru crimă cu Rene Estevez; J.Mitchum; 12:00 împărăţia animalelor; 12:55 Videotext; 16:00 Omul -Coroana Creaţiei; 17:00 C3 8 Chicago; 18:00 Videotext; 23:00 Retum To Two Moon Junction; 22:35 Videotext; 3:00 închiderea programului.

CANALUL DISCOVERY 18:00 Oamenii extremelor;

18:30 Ambulanţa! O tînără a leşinat; 19:00 Conexiuni, de James Burke: Valuri; 19:30 Jurassiea - Cimitirul african (partea II); 20:00 Fascinaţia naturii - Animale de pradă; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30 Momente cruciale ale istoriei - Cucerirea Spaniei; 22:00 Fascinaţia naturii - orangutanii; 23:00 Noi detectivi - Vînătorii de creiere;

0:00 Dosarele justiţiei - Falşii artişti; 1:00 Hitler - Şantajistul; 2:00 Oamenii extremelor; 2:30 Ambulanţa! O tînără a leşinat; 3:00 Momente cruciale ale istoriei' - Cucerirea Spaniei; 3:30 Conexiuni,de James Burke

Valuri; 4:00 Program D.W.

Vineri, 25 iulie9,00 Desene animate; 9,15

Trei destine - serial; 10,00 M atinal NCN; 10,20 Răzbunarea - film (r); 11,50 Breviar economic; 12,20 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Din atelierele pictorilor; 17/30 Made in Germany - m agazin economic; 18,00 Desene animate; 18,15 Am întrebat pentru dvs.; 18,30; Big top 40; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 La dispoziţia dumneavoastră; 20,10 Avanpremiera sportivă; 20,25 Rana cerului - film; 22,00 Ştiri; 22,05 Gambit P. 1-A - film; 23,35 Paris „lumini” - reportaj.

Chestiunea zilei; 23,25 La Iii imposibilului; 0,10 crepusculară; 0,40 Sportla*. ştiri sportive; 1,10 Film: Zilt i>iri şi trandafiri (SUA 1962);! Piranha - peşti ucigaşi (î);t Matlock (r).

R edacţia nu îşi asr responsabilitatea per schim bările intervenite program ele posturilor televiziune.

IVHieuime

miOnijpi

r POLICLINICA INTERSERVISAK

str, Pascaly nr.5, cart GhewjteINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEQ

L0G1E ♦ PSIHIATRIE ♦ EflXXl N NOLOQE ♦ REUMATOLOGIE

ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOQI DERMATOLOGE ♦CHIRURGE

ORTOPEDIE ♦O.RLiOtTALMOffi GINECOLOGIE ♦ ONCOIXXE

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • EC0GRAFE Eniriuri Dq pier -

. pentra sterilitate feiiiiii . LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imsiofogt!- Parazitologie Determinare Rb - sarcină - Antigen HBS - Him Examinări citologice pentru Stşttttn cancerului de col uterin • lnvestijaţa pot sterilitatea feminină ji masculină) * ZILNIC, inclusiv DUMIN1C

orele 7 -2 1 Medic de gardă: orele 21R ezervare, consultaţii

v la teL 41.41.63.

nonC

Uniîmp

j în î

RADIO CLUJ \)

Vineri, 25 iulie6,00 Bună dimineaţa (vă spune

astăzi: Dan Horea). 8,00 Emisiunea în limba maghiara. 10,00 Radiocircuit: Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara; Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Florin Săsărman. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor, redactor: Âna Marius. 11,30

UNIPLUS RadiaVineri, 25 iulie'

6,00-10,00 Un alt început 6,00- 6,30 Program informativ BBC. 8,00,9,00,10,00 Ştirile Uniplus. 7,40 Cursul valutar. 7,45,8,45, 9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Sport pc mapamond. 8,35- 8,50 Informaţii utilitare - telefoane în direct 9,15 Info - litoral. 9,20 Revista presei locale. 9,35 Programul cinematografelor. 9,50 Agenda culturală. 10,00-11,00 Music non stop. 11,00-11,15 Program informativ BBC. 11,15-21.00 “89,4 grade plus”. 12,00,13.00 Ştirile Uniplus. 14,00-14,30 Program informativ BBC. 15,00 Ştirile Uniplus. 15,05-16,00 Music by requcst. 16,00,17,00 Ştirile Uniplus. 18,00-18,45 Program informativ BBC. 19,00-

21.00 Coca Cola Planet Live. 20,00 Ştirile Uniplus. 21,00-21,30 Program informativ BBC. 21,30-23.00 “Pulsul adolescenţei” - realizatori Tania şi Felix. ’rVIP-uri în vacanţă. 23,15-0,00 Top 190.240. 0,00-0,30 Soul at Miduight - realizator Tania. 0,30-3,00 Music non stop. 3,00-6,00 VOA Express.

Vineri, 25 iulie 6 , 0 0 - 1 2 ,0 0

R a d io p ro g ra m “Primul saluf. 7,00

n g n g n R a d i o j u r n a l ke&lfflil ^ o m i l i a

Actualităţi. 8,00,10,00,12,00 Ştiri localc. 9,30 “Cc mai crede lumea”, sondaj pc teme dc actualitate. 10,30 Revista presei ccntralc. 10,50 “Plus"^Adrian Suciu. 11,30 “3 minute” (interviul zilei). 13,00- 13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00

Caleidoscop CD. 14,00,16,00,19.00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus”.r.! 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechea”, comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,05-19,10 “CD Sport”. 19,10-23,00‘Top CD Hop”, realizator Robert Horvath.21.00 Retrospectiva ştirilor zilei. 23,10-2,00 “Rendez vous” nocturn.2.00-7,00 Muzică, publicitate.

Vineri, 25 iulieC o n ta c t

f r ifa ----- ş t i r i :W T â C T 5 2 0 -2 3 ,3 0

(din orăîn oră, cu cxccpţia 18,30) Buletinul dc ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Scrvicc la ora 18,00.5.00-8,00 Bună dimineaţa,. România! (“Actualitatea”, Meteo,

Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj- Napoca (Meteo - zona Cluj, 8:10 Revista Presei Locale, "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări. 9:05 Microbiografie sonoră. 9:40 Contact Sport 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Diver-tismcnt, Concursuri). 19,00 Scara la Cluj- Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Music By Requcst - realizatori Raluca Moianu şi Alex Preda. 24,00 Răspunsuri Ia scrisori - realizatori Camelia Oicgaş şi Vlad Rişca 2,00 Full Contact (Dialog nocturn cu ascultătorii pc teme alese dc accştia).'

Diapazon, redactor Marius Merca.12.00 Radiojurnal transilvan. •12,15 Exclusiv magazin, Ediţia de vineri: redactor Cristian Zoicaş.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 420031; vă răspunde: Cristian Zoicaş; 13,55 Buletin de ştiri.16.00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Ioana Kanya. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Traian Bradea.. 19,20 Un milion de prieteni, redactor Melania Drăgan.20.00 Buletin de ştiri. 20,05 Top 20+1: Topul Muzicii Uşoare, redactor Marius Merca. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului

A HadioSonie^ 3 FM S t , 1 MHz

Vineri, 25 iulie Ştiri: 8„9,12,13,15,16,18,

20,21. MondoSport: 7,15; 8,15. Horoscop: 6,40; 8,40. Program cinema: 7,30. 6,00-9,00cafeaua de serviciu. 9,00-12,00 McSonic (emisiuni concurs cu premii McDonald’s); 12,00-13,00 Concurs Radio Sonic şi Ştrandul Municipal. 13,00-15,00 Fiţi pc fază (ştiri locale, utilitare). 15,00- 16,00 Dedicaţii. 16,00-18,00... şi muzica. 18,00-20,00 Rondul de seară. 20,00-23,00 Seara unei nopţi dc vară. 23,00 Party.

S.C. Dental R0VA SOGOLOV

Calea Moţilor 106, ap.5T ra tam en te stomatologice

~ complexe:> terapie> protetică (ceramici)> ch irurg ie (rezecţii, impte:-

Programări la tel.: 430028 Zilnic orar: 9-19

sîm bătă 9-14 P e n tru stu d en ţi, pensionar şom eri, "reducere 20%:

v'g<

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂUJ$j Dr. ANGELA CĂLUGĂRO

S tr. Prahovei nr. 11(lTngâ biserica Bob)

PROGRAM Ofl T-MOLOGil L , M i, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.Kgj

AUAMŢA ANTISUIODL I F E L I N E

— Sutldulnofitruţai ®3 ' dumneavoastii Td»*r

# -<Z\ de noapte, telefonul'1®.â ¥ = \ 1 9 1 6 4 7 ^ 1

Gardă de noapte, orele 20^/

Linia telefonică dc interveni ' criză şi prevenţie a suiciduluide LABORATORUL DE S.lVlîi MIMLi CLUJ stă la dispoziţia f'dc luni pînă vineri, între orde 8 -*

Vă aşteptăm apeluri! * » numărul 186864.___________

Turcan.%cicPut

© vineri, 25 iulie 1997 ROZA VINTURILOR A b E V A f t U Xd e C I u i

f. 's (Reuter)— — - --

Wi/liam Cohen: “StaleleTS^te au capacitatea de a purtasimultan douăaproape

conflicte

Dacă n o rd -co reen ii ar fi ‘suficient de nebuni” să lanseze^ iatac împotriva Coreii de Sud,’ ei ar putea provoca pagube

s imense, d a r ar fi distruşi în i timpul procesului, a declarat I William C ohen , m inistrul b imerican al apărării. Statele ţ Unite au capacitatea militară de E j purta aproape simultan două •• conflicte regionale majore, a ?■ declarat Cohen cu ocazia unei

întîlniri a Comonwealth Club din California şi a Consiliului

j - pentru problemele mondiale din nordul Californiei.Cohen a ară tat că Statele

Unite au capac ita tea de a Împiedica acţiunile de agresiune în Peninsula Coreea. “Dacă va

Preşedintele Bill Clinton

fi descurajată agresiunea? Nu ştim în acest moment cit timp va fi necesar pentru aceasta”, a afirm at m inistrul apărării răspunzînd unei întrebări adresate din public. “Sperăm să- i putem convinge pe nord- coreeni să ia loc la- masa procesului de pace, a negocierilor, pentru a vedea dacă putem ajunge la vreun fel de înţelegere, să avem, dacă putem spune aşa, o “aterizarelină”. Ei trec printr-o perioadă extrem de grea”, a menţionat Cohen.

Coreea de Nord se confruntă cu efectele foametei care a cuprins întreaga ţarâ. Coreea de Nord şi Coreea de Sud sînt despărţite de o frontieră puternic

întărită, în sud fiind staţionaţi 37.000 de militari americani. Oficialităţi din cele două Corei, din SUÂ şi China urmează să se întîlnească la 5 august, la New York, pentru a stabili agenda unor convorbiri ce ar avea ca obiectiv convenirea unui tratat de pace care să consfinţească încheierea oficială a războiului coreean desfăsurat între 1950- 1953.

Cohen a declarat că preşedintele irakian Saddam Hussein este “pe jumătate la fel de puternic, în cel mai fericit caz”, pe cît era" înaintea războiului din Golf. “Da avem o capacitate de descurajare. Avem capacitatea de cîştigare a unui război atît în Asia de sud- vest, cît şi în Coreea”, a precizat Cohen. -

Willian Cohen a arătat că . speră ca Igor Seigheev, ministrul rus al apărării, să informeze forul legislativ de la Moscova că este în interesul securităţii naţionale a Rusiei să ratifice tratatul START II, care ar permite reducerea focoaselor nucleare americane şi ruseşti. “Este în interesul securităţii noastre naţionale ca ei să ratifice tratatul START II pentru a putea demara rapid negocierile pentru START HI la niveluri mult mai reduse

m ajore”decît cele actuale”, a declarat Cohen.

In discursul său, Cohen a susţinut cu fermitate extinderea NATO, apreciind că aceasta va face mai puternică Alianţa. La summit-ul de la Madrid din această lună, NATO, a invitat Polonia, Ungaria şi Republica Cehă să se integreze în structurile Alianţei. “Nimeni nu pune la îndoială faptul că sînt în joc interese importante privind securitatea în Europa centrală şi de est, iar extinderea NATO trebuie să contribuie la descurajarea ameninţărilor aduse acestor interese, indiferent din ce direcţie ar veni acestea” , a menţionat Cohen, care a adăugat că asigurarea stabilităţii va asigura în aceeaşi măsură; existenţa unui climat propice pentru investiţiile private.

Cohen a declarat că extinderea NATO va costa Statele Unite între 100 şi 200 milioane de dolari pe an pe parcursul următorului deceniu. Este o sumă chiar atît de greu de suportat de poporul american, în următorii zece ani, în scopul promovării unei mai mari stabilităţi şi a unei mai mari prosperităţi în Europa centrală şi de est?”, a întrebat Cohen.

IIIHU DOREŞTE REVIZUIREA ACORDULUI SĂU DE IMUNE VAMALĂ CU UETurcia, iritată de excluderea idin planurile de extindere a

^pj-Smii 'Europene, va revizui f radul său de uniune vamală | cu UE, a anunţat viceprim- | ministrul B u len t Ecevit la | întoarcerea dintr-o vizită în | partea de nord (turcă) a Ciprului. | Ministrul turc de externe, Ismail l Cem, care l-a înso ţit pe B. i Ecevit, a declarat la rîndul său: | “Deficitul nostru comercial cu I UE « a de cinci miliarde de | dolari în 1995. După intrarea în j vigoare a uniunii vamale, în | W96, el a ajuns la 11 miliarde | de dolari”. Vom cere UE să | corecteze unele prevederi ale | parteneriatului nostru, pe care | loi le considerăm deficitare”.| Bulent Ecevit, cunoscut î jotodată pentru poziţiile sale dure

“ ce priveşte Ciprul, s-a opus acordului de uniune vamală cu ® atunci cînd fostul premier Tansu Ciller l-a încheiat în '595. Ankara se plînge, între niţele, de faptul că UE nu a deblocat un ajutor financiar de peste trei miliarde de dolari Prevăzut în acord şi destinat ^mpen sării pierderilor suferite ^ industria turcă. La data ICsPectivă, ajutorul a fost blocat j* urmare a veto-ului Greciei. Tircia este singura ţară Membră a UE care a încheiat

acord de uniune vamală cu această organizaţie.

Comisia Europeană a anunţat, ’ P tăm îna trecut, că va demara *4 1 începutul anului 1998

®gocicri de aderare cu cinci ţări ţ® Europa dc est şi cu Ciprul, ■“reia, care este de asemenea R idată la intrarea în UE, nu ''gurcază pe această listă. “Am ClKut că uniunea vamală ar PtUea fi un pas în direcţia

aderării cu drepturi depline' a Turciei la UE, dar nu a fost cazul”, a declarat Ismail Cem"

Anunţînd recent rharile linii ale politicii sale, I. Cem lăsase să se întrevadă o scădere a in teresului Ankarei faţă de aderarea sa totală la UE, declarînd că Turcia va căuta noi modalităţi de cooperare cu alte regiuni ale lumii.

“Turcia nu este condamnată la un proces de aşteptare (pentru intrarea sa în UE) a cărui durată şi rezultat nu sînt sigure”, a spus el, adăugind: “Cealaltă parte (UE) ar trebui să se gîndească la ceea ce va pierde fără

dinam ismul Turciei”. Ismail Cem indicase că guvernul său va încerca în mod special să dezvolte relaţiile economice cu ţări mari precum Rusia, India şi China.

Decizia Comisiei Europene a determinat totodată Turcia să-şi înăsprească poziţia în legătură cu . Ciprul, la zece zile de la primele convorbiri intercom unitare organizate după trei ani, în scopul realizării unei soluţionări paşnice a situaţiei din această insulă divizată. La 20 iulie, la Nicosia, B. Ecevit a anunţat un plan vizînd “integrarea” treptată în Turcia a nordului Ciprului,

pe care ea îl ocupă de 23 de ani, sim ultan cu eventualele preparative ale părţii cipriote- greceşti de intrare în UE. Republică Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută doar de Ankara a semnat duminică un acord in acest sens cu Turcia.

Bulent Ecevit a vizitat RTNC pentru a marca cea de-a 23-a aniversare a intervenţiei militare turce în nordul insulei, în 1974, în urma loviturii de stat naţionaliste de la Nicosia ce viza realipirea insulei la Grecia. Bulent Ecevit, pe vremea aceea prim-ministru, a ordonat această intervenţie.

t ? (AFP)

Slobodan Miloşevici preia conducerea

unei Iugoslavii vlăguiteSlobodan Miloşevici a preluat,

la 23 iulie, preşedinţia unei ţări vlăguite din punct de vedere economic, dar dispunînd de un real potenţial dacă se va angaja pe calea reform elor şi a rein tegrării în com unitatea internaţională, au apreciat econom iştii locali şi din străinătate. “Situaţia economică a Republicii Federale Iugoslavia (RFI - Serbia şi Muntenegru) este dezastruoasă. Ţara se află în pragul falimentului. Datoriile interne şi externe sînt colosale, iar statisticile nici măcar nu sînt fiabile. Rezervele în devize străine, de 500 milioane de dolari în decembrie anul trecut, nu ar trebui să mai existe, ţinînd cont de deficitul balanţei de plăţi (650 m ilioane de dolari în 1996”), a apreciat un economist occidental la Belgrad. Totuşi, a subliniat el, Iugoslavia “ se plasează în m od vizibil în perspectiva unei reintegrări în FMI şi promovează o .politică apropiată celei pe care organizaţia financiară o va impune, contro lînd strict emisiile sale monetare şi limitînd deficitele bugetare”.

Rata creşterii masei monetare nu a depăşit-o anul trecut pe cea a inflaţiei, care a fost limitată la 58,7 la sută (faţă de 120 la sută îri 1995). Pentru primele cinci luni ale anului 1997, inflaţia s- a redus la 3,1 la sută, aducînd ţara în pragul unei deflaţii. Se întîmplă foarte des ca băncile să nu poată__furniza sumele solicitate de clienţii lor. Deficitul public a fost limitat oficial la 3 la sută anul trecut, dar această cifră, care ar fi conform ă criteriilor Maastrichtului, rezultă din faptul că salariile, pensiile şi ajutoarele sociale nu sînt achitate, ceea ce agravează şi mai mult tensiunile sociale. Cifrele creşterii industriale sînt în urcare cu 7,8 la sută pentru primele şase luni ale anului acesta, în condiţiile în care creşterea PIB (16 miliarde de dolari) a fost de 5,8 la sută în 1996, cu prognoze de 12 la sută pentru 1997. Dar aceste cifre nu trebuie să dea iluzii: PIB s-a înjumătăţit între 1989 şi 1994. Industria n-a funcţionat decît la capacitatea de

30 la sută sau mai puţin în tim pul celor cinci ani de sancţiuni internaţionale împotriva Iugoslaviei, pînă în noiembrie 1995.

Pentru Iovan R ankovici, profesor un iversitar de economie, animator al revistei “Ekonom ika : P reduzeca” (“Economia de întreprindere”), “salariul mediu brut - de 200 de mărci (112 dolari) - este prea mic. Mulţi salariaţi din industria de stat sau pe jumătate de stat lucrează. Energia electrică nu furnizată întreprinderilor în 1997 reprezintă 25 la sută din cantitatea furnizată în 1989”.

“ în treprinderile nu mai investesc demult. Datoriile pe care întreprinderile le au unele faţă de altele au ajuns la 8,7 miliarde de dinari (1,40 miliarde de dolari). întreprinderile nu mai au o piaţă internă şi au pierdut pieţele externe pe care,nu le mai po t. recupera d in lipsa investiţiilo r” , a explicat I. Rankovici.

El a relevat de asemenea că politica strict m onetaristă de “m enţinere artificială” , supraevaluînd cursul dinarului în raport cu m arca germ ană, penalizează întreprinderile exportatoare. “Cei care importă dştigă bani, iar activităţile ilegale sînt încurajate”, a declarat el cu indignare. Economia subterană este evaluată la 20 la sută dinPIB. Dacă autorităţile se hotărăsc să o combată, va fi cu atît mai greu cu cît ea este, împreună cu puternica agricultură a ţării, cea care a permis supravieţuirea în timpul sancţiunilor internaţionale.

Legea privatizării votată în Serbia la începutul săptămînii este un semn “de conştientizare” a faptului că o tranziţie

. economică este ineluctabilă. Iugoslavia este potenţial “o afacere bună” prin dimensiunea pieţei sale (10,5 milioane de locuitori + 2 milioane de sîrbi în Macedonia şi tot atîţia în Republica Srpska din Bosnia), prin agricultură, materii prime şi potenţialul său industrial, cu o mînă de lucru calificată şi ieftină. “Mai rămîn de ridicat ipotecile politice interne şi internaţionale”, a conchis Lambert.

Deputaţii europeni întîmpină cu scepticism “Agendaîntruni criteriile de aderare. în trebui să înceapă negocierile în document se precizează: “Nici o acelaşi timp. Miniştrii au precizat ţară candidată nu îndeplineşte în însă că decizia UE de a exclude

2000” a Comisiei de la BruxellesComisia Europeană a adoptat

la 15 iulie, la Strasbourg, Agenda 200, document care deschide porţile U niunii Europene pentru cinci ţări.din Europa centrală, şi de est şi pentru Cipru, fără mărirea bugetului com unitar, graţie economiilor efectuate în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună). Documentul de 1.150 de pagini - intitulat şi “pachetul Santer”, după numele preşedintelui Comisiei Europene - urma să fie prezentat oficial deputaţilor europeni aflaţi în sesiune la Strasbourg. El prevede deschiderea negocierilor de aderare cu cinci ţări din Est (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovenia şi Estonia) şi cu Ciprul la începutul anului 1998. Cele cinci ţări din Europa centrală şi de est menţionate peijtru extinderea UE şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu această decizie, deşi cîteva dintre ele au admis că au încă multe lucruri dc făcut pentru a

momentul de faţă cele două criterii economice stabilite de liderii Uniunii Europene, dar unele ar trebui să fie capabile de aceasta în cîţiva ani”. In total, zece ţări din Europa centrală şi de est, candidează pentru aderarea la Uniunea Europeană.

în ce priveşte ţările respinse în primul tur, Comisia a estim at. că Slovacia nu întruneşte condiţiile politice pentru începerea imediată a negocierilor de aderare. Respingerea României, Bulgariei, Lituaniei şi a Letoniei a fost motivată de Comisie prin faptul că în aceste ţări condiţiile economice sînt insuficiente.7

După cum era de aşteptat, la Bucureşti, guvernul a criticat dccizia prin care România este lăsată pe dinafară, afirmînd că o extindere în valuri ar fi “artificială şi discriminatorie” şi apreciind că statele candidate ar

România nu este nimic altceva , decît o recomandare ce urmează

să fie confirmată la sfîrşitul acestui an. Dar au recunoscut că România trebuie să continue reform ele pentru adaptarea econom iei la criteriile de aderare.

Turciei, a cărei candidatură la UE a fost respinsă pe motiv că nu respectă drepturile omului, i- a fost oferit un prem iu de consolare sub forma unor legături mai strînse, care merg dincolo de actuala uniune vamală. Conform proiectului, Ankara va primi asistenţă în dom enii care variază de la agricultură la telecomunicaţii. Oficialităţile turce au declarat că decizia Uniunii de a nu invita Ankara la negocierile de aderare a fost o greşeală. Propunerile Comisiei urmează, pe de o parte, să primească în decembrie girul şefilor de stat europeni pentru

toate chestiunile legate de extindere şi, pe de altă parte, pe cel al miniştrilor agriculturii, pentru reforma PAC, ceea ce va necesita m ai m ulte luni de negocieri. Chiar de pe acum, deputaţii europeni întrebaţi în legătură cu extinderea UE, au dat dovadă de scepticism. Unii, ca francezii cu opinii gauliste, s-au declarat decepţionaţi de faptul că negocierile nu ar urma să înceapă în acelaşi timp pentru toate ţările candidate. Alţi deputaţi, de orientare socialistă au estimat că este absolut necesar ca ţările candidate să respecte normele sociale ale UE, de teama de a vedea sosind în Europa occidentală mii de est- europeni care să accepte să m uncească în orice fel de condiţii.

Pentru ca această extindere să nu exercite o influenţă negativă asupra finanţelor UE, Comisia a propus efectuarea de economii în două domenii, şi anume în cel al Politicii Agricole Comune

şi în cel al ajutoarelor distribuite prin interm ediul fondurilor structurale. Aceste două servicii bugetare absorb numai ele 80 la sută din bugetul european, care se ridică la 81,6 miliarde de ECU (94 de miliarde de dolari). Com isia prevede astfel o reducere a ajutorului acordat agricultorilor şi ieşirea din cercul marilor beneficiari ai fondurilor structurale a anumitor regiuni precum Corsica sau Irlanda. Pe de altă parte, “Agenda 2000” prevede că statele membre trebuie să efectueze, înainte de anul 2000, o reform ă a instituţiilor europene, fapt ce nu s-a reuşit cu ocazia summit-ului din luna iunie de la Amsterdam. Statele m em bre trebuie să soluţioneze chestiuni spinoase, adică problem a m ajorităţii necesare pentru luarea unor decizii (unanimitate, majoritate sim plă sau calificată) şi a ponderii voturilor în cadrul consiliilor europene de miniştri.

A D E V Ă R U Ld e O l u l P O L IT IC Ă vineri, 25 iulie 1997 A)

In anunţ pe care nu-1 veni mal publicaAm primit h rcciacţic un text din partea filialei elujene a P.N.L. Textul sună asa: ‘Tiliala

P.N.L. Cluj in\iţă pe toţi membrii săi sa-şi onoreze obligaţiile statutare şi să-şi nJicc sau să-şi \ i/e /e legilnnatiile de pârlit! pe anul in eur.s Programul î'ilme al organizaţiei P.N.L. ( luj-Napoca esle între orele 10,30 - 13,30 şi 17 - N . la sediul din Hulevaidul l-roilor nr. 6-8. Am vrea sâ fim bmc înţeleşi Ne-am obligat să publicăm aeele texte \emte Jm partea partidelor poliliec tare anunţă organizarea unor ţedmţe on a unor acţiuni impui Untc. Ceea ee ne trimite P.N.L. acum esle însă cu lolul altceva. Dcduccm eă niembrii P.N.I.. din Cluj-Napoea nu-şi plâlese colizalule sau, mai râu, nici nu eatadicsese <â treacă pe la sediu sa-si vi/e/e legitimaţiile. Necum sâ desfăşoare ccea ce se,numeşte muncă de partid. Ceea ce parc a fi destul de grav pentru un partid de'importanţa P.N.L. în viaţa politică a ţârii.'

Guvernul Ciorbea adoptă hotărîri care ii favorizează pe urmaşii grofilor şi

D e c l a r a ţ i a C o n s i l i u l u i j u d e ţ e a n C l u j a l P D S R

Membrii Consiliului judeţean Cluj a l PDSR, întruniţi în şedinţa lărgită din data de marţi, 22 iuliea.c., cu participarea primarilor, v icep rim arilo r şi co n silie rilo r lo ca li ai PD SR,. în p rezen ţa d o m n u lu i r Ion I l ie sc u , preşedintele partidului..

- în g rijo ra ţi de degradarea c o n tin u ă a v ie ţi i so c ia le şi politice, de cursul falimentar al re fo rm e i eco n o m ice şi in c a p a c ita te a a c tu a li lo r guvernanţi de a stopa dezastrul în care e împinsă ţara, de politica potrivnică intereselor naţionale şi cedarea la şantajul extremiştilor UDMR; de adîncirea polarizării sociale, Creşterea şom ajului şi sărăcirea m ajorităţii populaţiei ro m ân e şti, a g rav a te - p rin o rien tarea spre restau ra ţie şi re stitu irea m arilor p roprietăţi către foştii deţinători;

- analizînd gravele consecinţe ale tendinţei coaliţiei CDR - USD -■ U D M R sp re d ic ta tu ră şi su b o rd o n a rea 'in s t i tu ţ i i lo r fundam entale a le s ta tu lu i de d rep t, m arg in aliza rea pu terii le g is la tiv e p rin m o d ifică ri

'n eco n stitu ţio n a le a unor legi organice; .' ;

- conştienţi de răspunderea ce revine principalei forţe politice a o p o z iţie i dem o cra te , în fa ţa ace s te i e v o lu ţii p e ric u lo a se pentru soarta ţării, accentuate prin în cu ra ja re a ten d in ţe lo r şi

p ra c tic ilo r seg reg a ţio n iste şi revanşarde ale unor m inorităţi e tn ice sau religioase, mai cu seamă în rîndul populaţiei din Transilvania, Consiliul judeţean Cluj al PDSR

SE PRONUNŢĂ:- împotriva modificărilor prin

Ordonanţă de urgenţă a Legii Învăţămîntului, care înseamnă un a te n ta t la sp ir i tu a lita te a şi identitatea poporului român, o ruşinoasă cedare la pretenţiile extremiştilor UDMR: segregarea şi d iv iz a re a în v ă ţă m în tu lu i românesc, o nepermisă atingere a se n tim e n te lo r p o p u la ţie i majoritare, crearea de tensiuni şi s tă r i c o n flic tu a le , o m are_ nedrep tate pen tru g enera ţiile tinere de etnici maghiari, cărora li se reduc şansele de integrare socială şi profesională;

- împotriva modificaţilor L eg ii: fondului funciar şi a Legii caselor ’ n a ţio n a liz a te , p rin c a re . g u v e rn an ţii ; fac jo c u l fu n d am en ta liş tilo r din CDR, confo rm îndu-se “ p o litic ii de hatîruri şi aranjamente” pe care se bazează coaliţia CDR - USD - UD M R, c o n tra r tu tu ro r promisiunilor electorale, dovedite încă o da tă m in c in o ase şi jignitoare la adresa milioanelor de alegători înşelaţi.. C o n se c in ţe le a c e s to r modificări le suportă mai ales

p o p u la ţia m ajo rita ră din Transilvania, datorită ponderii fostelor proprietăţi ale grofilor şi potentaţilor de etnie maghiară; neelucidate şi nereglem entate după unirea T ransilvanie i la tru p u l ţă r i i m am ă sau după Diktatul de la Viena; sute de mii de chiriaşi riscă să rămînă pe drumuri; milioane de ţărani să rămînă fără pămînturi;

- îm p o triv a m o d ific ă rilo r ad u se L eg ii de o rg an iza re judecătorească şi subordonării magistraţilor ministrului Justiţiei, încălcîndu-se astfel principiul separării pu terilor, autonomia puterii judecătoreşti, principiile statului de drept.

în ciuda încercărilor actualei Puteri de a discredita, denigra şi ch iar de a-1 "scoate din v iaţa p o lit ic ă , PDSR răm îne un apărător consecvent al valorilor. democraţiei, statului de drept, al respectării Constituţiei şi legilor ţării; PDSR va sluji cu credinţă in te re se le p o p o ru lu i ro m ân ,' unitatea, integritatea, suveranita­tea şi demnitatea naţională, va fi reazemul speranţelor şj promoto­ru l luptei- pentru o viaţă demnă a tuturor cetăţenilor României.

C o n siliu l ju d e ţe a n Cluj al PDSR

Parlamentari clujeni despre sesiunea trecută a Legislativ,

Eşec previzibil şi în activitatea parlamenteR adiografia prim ei sesiun i

parlamentare, inclusiv a celor extraordinare, este deopotrivă sugestivă şi alarmantă. Sugestivă p en tru ceea ce în seam n ă neputinţa actualului executiv şi a actualei majorităti parlamentare CDR - USD - UDM R. D in păcate, aceasta nu ştie să respecte democraţia parlamentară şi, prin forţa mecanică a votului, impune toate aberaţiile şi anom aliile leg is la tiv e a le G u v ern u lu i C iorbea. Se a p lic ă în m od frecv en t şa n ta ju l p o lit ic şi compromisul iresponsabil. Nici vorbă de leg i fu n d am en ta le p en tru re fo rm ă sau p e n tru soluţionarea gravelor probleme sociale ale populaţiei. Ici-colo modificări de articole pe placul actualei majorităţi parlamentare şi n ic i un a c t n o rm ativ fundam ental, sem nificativ . în primul rînd, a devenit o regulă conducerea ţării prin ordonanţe, în acest fel, practic, s-a dizolvat P a rlam en tu l, a ce s ta in ţr în d artificial într-un şomaj prelungit Guvernului Ciorbea îi este frică de democraţie, de dezbateri reale a le a c te lo r n o rm ativ e ; în P arlam en tu l R o m ân ie i. S-a încălcat Constituţia României, s- a încălcat Regulamentul Camerei Deputaţilor şi s-au em is acte norm ative i le g a le . O p o z iţia p a rlam en tară nu s-a p u tu t manifesta democratic. Iniţiativele sale parlamentare au fost respinse de că tre a c tu a la m a jo rita te p a rlam en ta ră CD R - USD - UDMR. E x p lic a ţia ? A ceste in iţia tiv e v iza u so lu ţio n a re a problemelor grave ale ţării. Iată sintetic nereuşitele parlamentare din sesiunea trecută.

1. P arlam entu l R om âniei a devenit, din nefericire o anexă a. Guvernului Ciorbea, a tragicelor sale ordonanţe. Guvernul Ciorbea nu a fost capabil să elaboreze acte normative sem nificative pentru reformă. A practicat tocmeala şi

cîrpeala în funcţie de tim pul probabil al coaliţiei majoritare. T ot ce s -a ' a d o p ta t ca a c t e ; norm ative guvernam entale s-a făcu t cu în că lca rea g rav ă a p re v e d e r ilo r C o n s titu ţie i României. S-au emis ordonanţe de urgenţă în disperare de cauză, m odifieîndu-se legi organ ice, deşi a c e s t —d em ers este n eco n stitu ţio n a l. P a rlam en tu l României şi-a pierdut timpul cu ratificarea unor acorduri deja aplicate sau cu discutarea unor ordonanţe care au adus numai haos în activitatea economică şi socială.

2. C o a liţ ia p a rla m e n ta ră majoritară a eliminat dezbaterile legislative. Se votează mecanic, la comandă, chiar dacă se ştie că se încalcă Constituţia României,

-în continuare ne aflăm într-un vid legislativ de proporţii. O statistică a actelor norm ative emise de guvern demonstrează foarte clar incom petenţa şi d ile tan tism ul acestuia. Au fost cazuri în care G uvernul C iorbea şi-a' re tras p ro ie c te le de leg i de la Parlamentul României de teamă că acestea nu vor fi adoptate î n 1 varianta propusă. Culmea, ironiei, după re tra g e re e le e rau adjudecate p rin ordonanţe de urgenţă. .

3. Parlam en tu l Rom âniei a a d o p ta t în p rim a se s iu n e parlamentară doar acte normative nesem nificative . Singurul act n o rm ativ im p o rta n t a fo s t modificarea Legii de organizare judecătorească! Numai că, prin unele prevederi, acesta încalcă Constituţia României şi separaţia puterilor în stat. De aceea a fost atacat la Curtea Constituţională. Opoziţia politică parlamentară nu s-a p u tu t m an ifes ta corespunzător. Alaiul de zgomote a l c o a li ţ ie i g u v e rn am en ta le reprezintă singura modalitate de manifestare parlamentară. O parte dintre actele normative pe care

t*

1

l ile-a adoptat coaliţia partaj majoritară s-au făcut în ^ opoziţiei. Opoziţia pariam.,'' nu poate asista sau pârlii în c ă lc a re a R egulam ente y C am erei Deputaţilor Constituţiei României. De 1; a părăsit uneori sala de ici'Am în cerca t să sensibili; Guvernul Ciorbea prin u- simple şi moţiuni de cenzui păcate, n-a înţeles nimic h* aceloraşi discursuri demago: şi promisiuni electorale dai- Nu ştim cu cine au Contractul antologic din alt; întrucît cu românii în nici mi Probabil cu Ungaria şi Au distrus şi ce mai era viaţi'; economia românească şi ai tot ce se putea, da ungurii® ucrainienilor. Au încheiat inii ru şinoase pentru pentru românii aflaţi vreme; în afara graniţelor.

O concluzie se impune t s in e . E şecu rile Guvern Ciorbea continuă. Urmeazk, grîului şi, bineînţeles, criza pi.D acă to t aşa merg lucra a legerile anticipate reprtr singura soluţie pentru revtt: la n o rm a lita te în Romi: Foam etea şi ’ sărăcia cont singura alternativă pe care o t- G u v ern u l Ciorbea românii România nu se reface ecoe şi so c ia l prin discin.demagogice, manipulare pot conferinţe de presă, spectacoi sunet şi lumină desuete ofc de Guvernul Ciorbea.

în loc de pîine, salarii înde lătoare şi locuri de muncă, t vernul Ciorbea. oferă romai limba maghiară. Gratuit, în tr-adevăr, Victor Ciorta pare că şi-a făcut temele de aci Nu ştim însă despre care fi vorba, că despre a romi în nici un caz.

Ş>r(aiclP> d< P în

I DI *

si:cetiilufoajesne

[ an | cc i ini

■ si

Deputat P U t^ -

Parohia Reformată • amendată cu 30 milicane lei

Ca urmare a unor sesizări prinuţe de la cetăţeni ai municipiului Ciuj-Napoca în legătură cu respectarea legislaţiei în domeniul

■ construcţiilor, Direcţia dc Control a Primăriei a făcut verificări k imobilul din Piaţa Unirii nr. 23, constatînd următoarele*.

1 ’ La intrarea in imobil a fost amplasată ilegal, fată a avea autorizaţie■ de construire, b placă de fotmă ovală cu o inscripţie bilingvă, făcînd

referire la Consulatul General al Ungariei. Organul dc contrara fost ncvojt s i încheie proccsul verbal dc contravenţie nr. 8048/24 iulie

. ax. pentru Parohia Reformată, cu o amendă de 20.000.000 ld.2. Cu toate că imobilul este înscris pe lista monumentelor istorico,

Parohia Reformată, proprieiata acestuia, nuasoficitat aprobările legale - pentru lucrările executate pe faţada clădirii nici dc la Comisia pentru Monumente istorice şi nici de la Primăria municipiului Ciuj-Napoca. Ncavînd autorizaţie de construcţie pentru coipurile de iluminai şi pentru suportul de drapel amplasate pe faţada clădirii, Parohia Reformată a fost amendată cu suma de 10.000.000 lei; conform . procesului verbal de contravenţie nr. 8047/ 24 iulie a,c.

Biroul de presâ al Prim ăriei,

Se amplifică neînţelegerile la nivel judeţean între P.D. şi P.S.D.RZvonuri apărute în presă cu

privire la disfuncţionalităţile din cadrul U.SiD. au fost. confirmate de Iuliu Păcurariu, deputat P.D. în opinia sa, există 3 cauze care determinăo criză , de comunicare dintre P.D. şi P.S.D.R.: “Neangajarea P.S.D.R. la eforturile de gestionare, atît la nivel judeţean, cît şi la nivel

central; Nerespectarea procentajului deţinut de noi; A tacurile" din presă ale reprezentanţilor P.S.D.R. din ultimele 6 luni care sînt total nefondate, cum ar fi comparaţia cu P.C.R.; atacurile la adresa lui Petre Roman şi la adresa mea.

Dl Păcurariu a ţinut să reamintească neînţelegerile dintre

organizaţiile clujene ale P.D. şi P.S.D.R., imediat după alegeri pentru ocuparea postului de consilier municipal eliberat după alegerea sa ca deputat.

Liderul P.D. afirmă că. neînţelegerile au început din acel moment: “Noi ne vedem de treabă, încercăm să rezolvăm problemele existente, mergem cu primarii P.D. pînă la nivel central,

loan GAV'fSSf*-**

Imi, ^

raidar to t ceea ce facem, facffi singuri” .

“ E x is tă posibilităţi if reconciliere doar prin efor. bine cuantificat, prin obiectiv co m u n e p recise . Este, ii asemenea, necesară retracta® u n o r acuze aduse, însă a Vaier Pop nu mai putem ava discuţii” .

A n d re e a MARCU

Pavel CORUT:a romanii in

Armenii uniţi în jurul oraşului GherlaVarujan Vosganian s-a aflat

în ultimii ani de mai multe ori în Gherla. Zilele trecute oraşul a fo s t o n o ra t dc p rezen ţa domnului Papian Ara, însărcinat cu a fac e ri ad -in te rim al A rm eniei la B u cu reş ti. O p e rso n alita te care a v o rb it elogios despre bunele relaţii de c o la b o ra re d in tre U niunea Armenilor din ţara noastră şi Republica Armenia.

In exclusivitate pentru ziarul nostru, domnia sa ne-a declarat: “Revin cu m ultă plăcere în mijlocul comunităţii armeneşti din oraşul Gherla. Dorim ca într-un scurt timp accst oraş să

dev ină un ad ev ăra t -cen tru c u ltu ra l a l a rm en ilo r d in R om ânia. Vom sp r ij in i in s titu ţii le de cu ltu ră şi bisericile armeano-catolice cu cărţi, ziare şi diferite materiale. Apreciez foarte mult eforturile preotului armenesc din Gherla pentru lărgirea colaborării cu toate com unităţile arm eneşti din ţară şi de peste hotare. Un prim exemplu în acest sens îl constituie semnarea la Gherla a unei convenţii-cadru de cola­borare economică şi culturală dintre Uniunile armeneşti din România şi Ungaria.

SZEKELY Csaba

- Cum vedeţi viitorul SRI, avînd în vedere schimbarea directorului acestuia?

- Părerea mea este aceeaşi ca înainte şi va rămîne aceeaşi oricît va dom ni aceas tă co n cep ţie proastă, de factură americană. Nu poţi pune un om de pe stradă să o p e rez e un b o ln av . î i pui instrumentarul la dispoziţie, îl pui la masa de operaţie şi-i aduci bolnavul să-l opertzc - îl omoară. Măgureanu a omorît p parte din serviciile secrete fiindcă n-a fost profesionist. Dl Costin Georgescu e un om de treabă, un om bine intenţionat, dar nu e profesionist, în această ţară vor merge foarte

*bine treb u rile a tî t tim p c ît specialiştii îşi vor spune cuvîntul. Amatorismul, în orice meserie, nu arc cc căuta.

- După părerea dvs, cine ar f i trebuit să fie directorul SRI?

- Un profesionist...- Care?!- ...pc care trebuiau să-I aleagă

dînşii, nu cu. Eu am spus că

trebuie să fie profesionist. Să-l aleagă pe criterii profesionale. Au trecu t v re lnurile p ropagandei anii..., sau anti..., sau an ti.-E timpul să punem profesioniştii la lucru, să-şi facă meseria, fiindcă ţara se a flă în tr -o s itu a ţie disperată. în sectorul informativ situaţia e disperată, de ce să n-o. spunem? Mai vînaţi sînt românii în ţara lor decît agenţii serviciilor secrete străine.. D eci c r ite r iu l p ro fe s io ­

nalism ului este c rite riu l care trebuie să determine numirea în funcţie. Nu sînt profesionişti, n-o să meargă treaba bine. Dovadă- am erican ii, c a re -au . fo st penetraţi de ruşi pînă-n sectorul anti-KGB. Şeful sectorului anti- KGB, A m es, e ra a g en t sovietic!

Vrei să meargă bine un sector econom ic, pu i c e l mai bun specialist în domeniu. Vrei să meargă bine un spital, o secţie dc chirurgie, pui cel mai bun chirurg. Vrei să meargă bine SRI-

ul, trebuie să pui şe f pe cel mai bun s p e c ia lis t, lu în d în considerare urm ătorul criteriu, care iarăşi este călcat în picioare: ofiţerii nu sînt subordonaţi şi nici devotaţi unei persoane, să se numească ea Iliescu, Ceauşescu, Constantinescu sau alt Eseu; sînt devotaţi şi ataşaţi României şi aşa vor fi mereu. Liderii cu minţi înguste care au crezut că sistemul politic determină deformări ale minţilor ofiţerilor de informaţii s-au înşelat. M-aţi văzut pe mine renunţînd vreodată la principiile

' românismului? Nu. Principiile în care sînt instruiţi şi educaţi ofiţerii de informaţii, ofiţerii Armatei, ofiţerii Jandarmeriei sau Poliţiei sînt de devotament faţă de patrie, faţă de popor, faţă de naţiune. Şi-n cazul ăsta, criteriul politic, adoptat pe baza propagandei an ticom uniste desfăşu rate de SUA şi -de alte ţă ri, este un criteriu dobitocesc. Omul politic

' ştie aşa: accst ofiţer a servit în timpul socialismului pentru că era

un bun profesionist. A a® conform legii de-atunci. A® v e r if ic - ex is tă mijloc* verificare!, - verific dacăel* devotat lui Ceauşescu, saiip*-

C r i te r iu l promovai am e ric a n i este un c'1" superficial. Adică cineva#

; servit în timpul socialist®” fost ofiţer în timpul socialii; este duşmanul noii orîndu® " nouă orînduire, că de f*F' f către trecut? Trag căUe p®

- interbelică sau către capiţ^ sălbatic. Orînduirea viiţ; este orînduirea care îjnW m od . a rm on ios principi'j1 ech itate , dreptate, f lu tu ra te de socialism^ principiile de eficienţă ec®' a le cap ita lism u lu i. Ac(l, societate a viitorului este sp capitaliştilor şi-a socialiş^ c o m u n iş tilo r . Eu _®c<, societate am prezentat-o in'1 mele.

finj

'•Gn

6ncu

M. TR1PC'

C4|

l-Gri]

I

Clsj

" 0 ) vineri, 25 iulie 1997 ARTĂ-CULTURA-ÎNVÂ t ă m în ta d e v ă r u l d e C I u i

€ M , f « ? «* d « v9 cc I u £ . i a r cc* M ia P ă d u re a n : “A m a r ş i N ă d e jd e ” , E d it u r a D a n u b iu s , B u c u r e ş t i, 1 9 9 7

Cartea lansată recent la Cluj-Napoca, “Amar şi Nădejde”, se bazează pe fapte reale din timpul rezistenţei partizanilor români în Apuseni, din anii '50, mare parte a informaţiilor provenind chiar de Ia soţia eroului, întruchipat în roman prin Andrei R., mort In 24 ianuarie 1992 departe de patrie, în Canada. 1 te interesantă cartea Miei Pădurean nu numai pentru'că oferă o privire într-un sistem oribil, inuman, brutal, fără de Dumnezeu, ci şi pentru că se detaşează complet de ceea ce ne-am obişnuit să numim, printr-o sintagmă consacrată, proză feminină. Pe măsură ce evoluează, naraţiunea, desfăşurată mai tot timpul la prezent, chiar dacă e vorba despre lucruri petrecute acum cîteva decenii, capătă forţă de convingere, conştruindu-şi cu o rigoare aproape d idactică justificarea morală şi estompînd scăderile tensionale sau unele neajunsuri stilistice.

Fără a se manifesta ca o prezenţă făţişă, autoarea reduce totul la o voce, la un simplu comentator ce intervine destul de rar în interstiţiile naraţiunii, tot mai independente, impersonale chiar. Viaţa pulsează însă, adîncă şi puternică, uneori lipsită pafcă de coerenţă,

ţş ş t ţistrîndu-şi totuşi echilibrul. Amploarea şi

Mia Pudurem, o româncă frumoasă, încă tînără, de aleasă viţă blăjeană, devenită clujeanca, unde a profesat timp de 24 de ani în învăţămîntul preşcolar, care din 1999 a luat calea străinătăţiicetăţean român cu domiciliul în străinătate, cetăţean canadian (Huli, provincia Quebec), bucură inimile compatrioţilor scriind cărţi. Dc la romanul "F lorile n u m o r niciodată ", apărut în versiunefranceză, în Canada şi românească, la Cluj- Napoca (2996) - ce narează viaţa urni femei românce în cei 45 de ani de comunism - la volumul lansat recent, “Amar şi Nădejde ”, scriitoarea propune o proza ce explorează relaţiile dintre artă şi viaţă, puternic dominată deflacăra dorului de ţară * Este şi motivul pentru care a pus bazele Grupului (artistic “Româncuţele9 din Ottawa Huli - prima formaţie artistică românească înregistrată în “Repertoire des Arts et du Patrimoine”din capitala Canadei alcătuit din surorile Maria, Ame.Ua, Denisa şi Dorina Pădurean, cărora li se alătură maramureşencele Maria Pop şi Mirela Brânzei, şi ele stabilite în Canada • Aceeaşi ardere şi-acelaşî dor au determinat-o să susţină pînă acum două conferinţe despre România, în cadrul Cenaclului literar "Marion % să prezinte un film video despre obiceiuri româneşti tradiţionale şi frumuseţilepatriei, să susţină spectacole folclorice în faţa m or săli arhipline, cu costumele cusute de mama celor patru surori. Sînt spectacole ce se prezintă cu ocaua marilor sărbători ale neamului, la tare românii cîntă, plîng ş i aplaudă împreună * Pe lîngă biserica românească “Sf. Nicolae“ din Montreal, al cărei părinte spiritual este parohul Cezar Vasiliu, adevărată binecmîniare pentru comunitatea românească de acolo> dna Mia Pădurean a constituit o echipă de tineri români, între 6 şi 18 ani, care interpretează dansuri populare sau joacă piese de teatru în limba română * Dna Pădurean se ocupă în prezent de regia piesei proprii “M is te r u l [ .a c u lu i S f . A n a ^ tradusă şi în limba franceză tocmai pentru a-i atrage şi pe canadieni spre cunoaşterea spiritualităţii româneşti * Are o grădiniţă particulară în limba franceză, deosebit de apreciată, unde predă după metoda Montesori * Pregăteşte cel de-al treilearoman, *Petala u c igaşăde cu totul altă factură: o carte pentru tineret, pe care speră să o termine însă pînă la anul graţie încărcăturii sufleteştifoarte puternice cu care se va întoarce din România în Canada. Este membră a Societăţii Scriitorilor Canadieni din Ontario şi membră, din acest an, a Academiei llomâno-Americane.

multitudinea experienţelor de viaţă pe care le parcurg eroii, tragice de cele mai multe ori, permit scriitoarei să urmărească tema copilăriei, adolescenţei şi tinereţii ucise. Ne aflăm în faţa unei simultaneităţi de planuri, ce se suprapun într-un timp anume: Aiud, Gherla, Jilava, Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Piteşti, Delta, Baia Sprie, lagăre ale morţii, ore, zile, ani de tortură fizică şi psihică pentru vina închipuită de a fi uneltit împotriva orînduirii celei “superioare”, graţierea din iunie 1964, alternează cu puţinele momente de fericire, de regăsire în căldura căminului, de ■ libertate cîştigată în cele din urmă. Dar cu ce preţ

şi, mai ales, cît de tîrziu! Eroul principal, ca şi . celelalte personaje, reale de altfel, nu cedează în faţa ameninţărilor, a chinurilor, nimeni nu le poate lua speranţa, căci a sosit momentul să se lupte cu balaurul, cu monstnil, să-i reteze: capul dintr-o lovitură. Scriitoarea nu schilodeşte faptcle (chiar dacă, uneori le redă într-o manieră şcolărească, dar sinceră), obligîndu-le.să se modeleze între anume coordonate spaţiale şi temporale. Viaţa pulsează, deci, între amar şi speranţă - noţiune pe care o preferăm “nădejdii” -, iar toată această interesantă ordonare cuprinde o mişcare autentică, vie, creionînd tipuri şi personaje ce deţin un rol vital

într-o alcătuire care e realitatea însăşi. “Zîmbind (Andrei - n.n.) se gîndeşte că şi viaţa omului este asemeni unui copac - la început o m lâdiţâ, apoi un trunchi pu ternic cu o coroană care desfată împrejurimile, iar într-o zi, din toată măreţia lui, râmîn doar nişte aşchii carc sc prefac în cenuşă!"... Sufletul lui Andrei trăieşte în Munţii Apuseni, care au fost casa şi scutul partizanilor [...| în formele cc dăinuiesc dc decenii au răsărit flori; mireasma lor va aminti veşnic de cei care ău cutreierat tainice locuri, cu sufletul plin de am ar şi nădejde”...

Epilogul readuce cititorul în prezent: unii s-au dus, alţii îşi continuă,viaţa cu durerea pierderii celor dintîi. Dorul de patrie e. omniprezent. Altfel nici nu s-ar fi putut scrie această carte. .

Coperta cărţii este realizată de fiul autoarei, arhitectul şi pictorul Aurel Mărginean, stabilit în Franţa, la Lyon.

M i c h a e l a B O C UFoto: I. PETC U

IIII1IIIIIIIIIIII1IIIIIIIIIIIIIIIIIII1IIIII

Inspectoratul Şcolar judeţean Cluj anunţă locurile rămase lif ers pentru redistribuire în liceele din judeţul Cluj

w xw m m m

i n v ă t ă m î n t i c e a l - c u r s u r i d e z i

Matea şcolară FrotUnl

cu" k e ta Blaga” CluJ-N

| Ufffll T. "M al Eminescu”| JJeal 1. Si. 2 Cluj-Napoca Ş UrOiMor Ghlbii” CluJ-N j coieglul Naţional "Andrei 1 Wuresaau” Dej

iJ “fc® "MM Viteazul” Turda ■ « « r Petru Maior” Gherla L1®1 ”0. Goga” Huedin

Şcolar Agricol Cuzdrloara

1 Şcolar C-tH C.U.G. <

Os.meseria

uman Biologiuman clasicuman filologiereal chlmie-Mo.real ft-chlm.

Lh.depredare

nr.locuri

real real real real

. silvic agricol

maL-lto.tt-chim.mat-îtz.mat-flz.

tehnicmec.

Ib- romana Ib. romană Dl maghiară Ib maghiară Dl maghiară

Ib. maghiară lb. maghiară 11). română lb. maghiară lliromână , Ib. română lb. română Dl română lb. română

' GJJP Şcolar C-ţli "Tehnofrig” tehnic

^-SapocaM Electrotehnic

Şcolar In i Uşoară

0

' % Şc. "Traian Vuia" ^-Napoca

' S Şcolar "Dntrea”

veterinar horticol electrician motoare termiceprelucrător Dl română prin aşchtae depanator Dl română Radio TV.mec. irlgo- Dl română tehnlstm aL-M ă Dl română m e c .M Dl română electr, mont Dl maghiară

agricol- mec. mot Dl română tem.mec. agricol Dl română eoni lb. română Îmbrăcăminte trlcoter Dl română eoni piele Dl română şlînloc.instalator Dl română const-finlsor Ib. română electrician Dl română prelucr. aseh.HL română

realtehnic

tehnictehnic

tehnic

tehnicmec. maşini şl utfl^Je Dl română

7 17 5 17 13

10315168 8 25 9 12

25

7

19

8 7 2 12

21

2420

2024102123

17. Grup Şcolar "Energetic” tehnic Cluj-Napoca , , , . «

18. Grup Şcolar "Terapia” . tehnic Cluj-Napoca

19. Grup Şcolar Transp. M.R. tehnic Cluj-Napoca

20. Grup Şcolar C-ţll Montaj Dej tehnic

21. Grup Şcolar Chimie Turda tehnic

22. Grup Scobi "Dr. I. Raţlu” tehnic Turda ’ v

23. Grup Şcolar M Sticlei Turda tehnic

24. Grup Şcolar Metalurgie C. Turzii tehnic

electro- Ib. română . 17energetlclanstaţU şl reţele , ,electr.’ ’ - ■ ’.automatlştl Ib. română 17exploataremec. moL Dl română 14 termice "lăcătuş e-ţS Ib. română 23 maşinieoskr. Ib. română 14 finisorautomatist Dl română 13 exploatare

’ mec. maşini Ib. română 25 şl utilaje ,

electromec. Dl romană 5 autooperator Dl română 19 labr. lianţilorelectromec. Ib. română 12 autoeoni Dl română 12 Îmbrăcăm.mecanic Ib. românii 23 mec. linădecorator- Ib. română 21 gravoreoni Dl română 3 îmbrăcăminte

învăţăm înt fără. frecvenţăNr. M a te a şcolară crt. ,

Profilul Cls. meseria

lb.depredare

nr.locuri

1. Grup Şcolar "V. Babeş" real chlmle-bio. D). rom. 16

Învăţăm înt liceal particularProlMIr. M a te a şcolară

cri _ _ _ _ _ _ _1. Liceul particular "Virgil economic

Cls.meseriallnanţe-

Lb. de 5 T :edare locuri română 37 1

Madgearu”CluJ-Napoca / contabilitateInlormaţU se pot obţine la sediul Liceului, str. Avram Iancu nr. 44

în v & ţâ ,im n t lic e a l s e ra lNr. Unitatea şcolară Profilul Cls. Lb.de

predarenr.

locuri1. Llc. T. "Samuel Brassaf’ real

Cluj-Napoca ' uman2. Grup Şcom Tehnofrig tehnic ■ Cluj-Napoca - :

mat-lfe a . rom ; 19 filologie Dl magh. , 2 0 electronist, Ultoul 23 . montator,

_ _ _ _ depanator, tehnică de calcul . .i n le g ă tu r ă c u m o d u l d e o rg a n iz a re ş i d e s fă ş u ra r e

a r e d is t r ib u ir i i fa c e m u rm ă to a r e le p re c iz ă r i : '; • repartizarea” candidaţilor se va face în prezenţa elevilor sau a părinţilor în 30 iulie 1997 la Grupul Şcolar ‘Traian Vuia” Cluj-Napoca, cu începere de la orele 8,00;

• candidaţii vor fi redistribuiţi pe locurile rămase neocupate în limita numărului de locuri rămase neocupate, în conformitate cu numărul de locuri repartizate unităţii de învăţămînt în ordinea descrescătoare a mediilor şi în funcţie de opţiune, fară a se depăşi efectivul de 25 elevi pe clasă; '

• la redistribuire participă candidaţii care la concurs au fost declaraţi respinşi, dar au obţinut cel puţin media generală 5,00 (cinci) calculată conform regulamentului (la liceu nota minimă la fiecare probă de cunoştinţe - 5,00);

• elevii vor avea asupra lor buletinul de identitate (nu se solicită cerere sau dosarul de admitere);

• candidaţii de la liceele de artă; teologice, sportive şi militare care nu au fost admişi la unităţile de învăţămînt din judeţele în care au susţinut concursul, dar întrunesc condiţiile prevăzute de regulament pot fi redistribuiţi la unităţile de mvăţâmînt unde îşi au domiciliul stabil;

• elevii care au obţinut media generală 5,00 Ia concursul de admitere în liceu şi nu au avut loc la liceu, dacă doresc, pot ocupa locurile rămase libere, în ordinea descrescătoare a mediilor la şcoala profesională;

• elevii care au obţinut media generală cel puţin 5,00 la concursul de admitere în şcoala profesională şi nu'an avut loc, dacă doresc pot ocupa locurile rămase libere la alte şcoli-profesionale în ordinea descrescătoare a mediilor, . ,

• lista cu toate locurile râmase libere (identică cu cea de faţă) şi tabelul în ordinea descrescătoare a mediilor vor fi afişate la Grupul Şcolar “Traian Vuia” sîmbătă, 26 iulie 1^97, orele 9,00.

Inspector şco la r general, prof. Ioan SĂSÂRMAN

Inspector şcolar, prof. v ictor MOLDOVAN

A D E V Ă R U Ld e C l u i O M U L S t S O C IE T A T E A vineri, 25 iulie 1997 (fi

T u r is m u l r u r a l si ru ra lita te a tu ris m u lu iAşa, cum s-a întîmplat, adesea, în unde ţări ale Uniunii

Europene, în anumite condiţii, turismul rural poate să ia cursul unui turism industrial, bolnav din cauza modelului său imobiliar, care se dezvoltă în zonele în care sînt asigurate demente de infrastructură, prin exces de construcţii şi stereotipie, lăsînd însă în afara circuitului şi obiectivelor turismului rural, zone întregi cu o vocaţie turistică maîbună, dar lipsită în primul rînd de căi ' de acces. Aceste spaţii devin din punctul de vedere al turismului “un pămînt al nimănui”. Avem din păcate în ţară, numeroase exemple care ilustrează aceste aspecte.

Ele pun în evidenţă pericolul care ne paşte în arealele rurale m ontane, de a copia fară discernăm înt unele modele europene, bazate pe o dezvoltare inegală a turism ului rural, punînd pe prim ul plan construcţiile şi obiectivele imobiliare de tip industrial, în defavoarea ofertei de bunuri im ateriale (peisaje, ape nepoluate, obiective ştiinţifice, linişte etc.), şi a tendinţei actuale în cererea turistică rurală asigurînd în acest fel ruralitatea şi autenticitatea turismului de'la sate descentralizat, în compensaţie faţă de turismul hotelier urban, prea centralizat

Pentru ţara noastră, spaţiul agricol nu poate fi ignorat, iar în dezvoltarea acestuia, m special

în zona montană, turismul rural are de jucat un rol esenţial.

Problem a spaţiilor rurale trebuie descentralizată, astfel îneît să devină mai mult regională decît naţională, întărind funcţia colectivităţilor locale şi anume cea de gestionari ai mediului am biant (peisaj, calitate) şi păstrători ai tradiţiilor şi obiceiurilor locale, atribute pe cale a se pierde sau altera în turism ul de tip industrial- imobiliar. în această viziune prin A genţia Naţională pentru Organizarea şi Dezvoltarea Rurală şi prin Agenţia Naţională â Zonei Montane, vor trebui reperate zonele fragile, stabilindu-se pentru acestea, adaptări prioritare, punînd în această zonă un accent mai mare

pe turismul rural, folosind o terapeutică, care să adapteze agricultorul la reconversia pentruo dublă calitate: de producător agricol şi de ofertant pentru produsele turistice. Cu sprijinul Statului, al federaţiilor şi asociaţiilor de specialitate, turiştii români şi străini vor trebui ajutaţi să descopere satul cu atributele şi calităţile sale autentice, precum şi oamenii cu bine cunoscuta lor puritate sufletească şi ospitalitate.

La sfîrşit de secol, în centrul societăţii industrializate şi performante se exprimă, pe zi ce trece, o nevoie vitală pentru reîntoarcerea la natură, în toată splendoarea ei ca o necesitate existenţială vitală.

în aceste circumstanţe, care vor deveni penetrante şi în România, turismul rural va trebui să reprezinte pentru consumator, un rezultat ăl eticii vieţii cotidiene, căpătînd un caracter indispensabil. A tunci cînd citadinul de astăzi, adesea plecat din. m ediul rural, devine un “turist rural”, el caută de fapt o reîntoarcere la natură, la resursele acesteia, la autentic, la copilărie.

Iată în ce constă o parte din ruralitatea turismului rural, înspre care se rîvneşte în tot mai multe ţări, ruralitatea care nu poate fi găsită într-un turism hotelier, de tip industrial cu smog, lapte praf

, şi ajimente ultraprocesate, muzică încărcată de prea mulţi decibeli şi, mai ales, preţuri prea puţin accesibile oamenilor de clasă medie. Sub acest unghi lupta cea mai grea, constă în a schimba mentalitatea locuitorilor montani încă prea conservatori, fâcîndu-i să înţeleagă că turismul rural reprezintă în etapa imediat următoare o miză economică şi, socială, “o găină cu ouă de aur”, care nu trebuie ucisă înainte de a începe ouatul. \ .

Structurile turistice aflate în plin proces de dezvoltare cum , ar fi: pensiunile, fermele agroturistice, hanurile, satele şi taberele de vacanţă etc., nu trebuie să imite modelul din mediul urban sau cel al periferiilor din marile oraşe, pe care le întîlnim în lumea industrială.

Prof. dr. V ic to r TÂ TA R U

Probleme de sănătate socială ale familiei

in epoca contemporanăFamilia, “celula de bază a

societăţii” , este de fapt un organism viu, în continuă evoluţie, dezvoltare. Ea

I cunoaşte, în decursul timpurilor j multiple forme, determinate ş social-istoric. Cert este că i evoluţia familiei n-a încetat n id Ş în zilele noastre, neputîndu-se j vorbi despre o formă finală,.

unică, 'superioară tuturor , cclorlalte.i Alături de revoluţia tehnico-, i ştiinţifică, urbanizarea şi j profunda: transformare a ţ societăţii contemporane, un loc i important în evoluţia familiei i contemporane revine şii mutaţiilor intervenite în ultimele

decenii pe plan sexual.• Accentuarea individualităţii ; partenerilor, dezvoltarea plenară

a personalităţii lor, o mai mare■ egalitate între bărbat şi femeie,

însoţită de aprecierea şi respectul reciproc, redistribuirea, în sens

: egalizator, a sarcinilor în cadrul ; familiei sînt doar cîteva dintre- noile manifestări ce trebuie luate

în consideraţie atunci cînd vorbim despre familia contemporană. Posibilitatea divorţului, constituirea familiei tinere pe baza afecţiunii reciproce, fac ca grija pentru alegerea partenerului să fie mult mai mare, să dureze o perioadă mai îndelungată, iar durata propriu-zisă a căsătoriilor să se reducă simţitor, “piaţa maritală” cunoscînd o am ploare nemaivăzută pînă acum.

.Dacă în formă putem vorbi de serioase probleme în ceea ce priveşte familia, în schimb, conţinutul acesteia, calitatea relaţiilor dintre parteneri, pe plan afectiv, sexual, dar şi socio- profesional contează mult mai mult decît înainte.

Este instituţia familiei îri criză?_ Noi credem că putem vorbi doar" de o evoluţie spre forme noi desigur, iar păstrarea rolului şi funcţiilor ei le considerăm fundamentale pentru însăşi existenţa societăţii.Sociolog, Petra ŞTEFAN

Vacanţă în haine de lucru la Bonţida

Cu toate că mai este timp pînă la primul clopoţel al noului an şcolar, la Bonţida bunii gospodari se gîndesc deja la elevii care vor lua loc în băncile claselor. Zilele trecute am discutat cu prof. loan Peteanu, directorul Şcolii generale Bonţida, care ne-a relatat despre pregătirile

•în vederea noului an şcolar.Dc la domnia sa am aflat

multe noutăţi cu privire la lucrărilc dc reparaţii la unităţile de învăţămînt de pc raza com unei. Valoarea lucrărilor se ridică la peste 80 milioane lei. Cele mai mari sume sînt investite la Şcoala generală din centrul, de comună, unde toate cele 16 săli de clasă vor fi reînnoite

în cursul acestei veri. Se pune u n , mare accent şi pe schimbarea mobilierului. Prin grija Inspectoratului şcolar al judeţului Cluj s-au procurat60 de bănci noi. Zugravii au şi început pregătirile în vederea efectuării lucrărilor de renovare în cele 16 săli de clasă. După afirmaţia directorului şcolii, prof. loan Peteanu, nu duc lipsă de băni, iar primăria comunei ajută şi sprijină financiar acţiunile de renovare a şcolilor.

Deci, la Bonţida unităţile dc învăţămînt sînt pregătite pentru începerea noului an şcolar, iar pînă Ia primul clopoţel şi sălile de clasă vor fi terminate.

S2EKELY Csaba

P e

m a r g i n e a L e g i i 1 8

în urma Hotărîrii Consiliului local al municipiului Dej, nr. 24/16 mai 1997, firmei SCIFCAR*. S A. Cluj i s-a alocat suma de 13,55 milioane lei din bugetul local p e . 1997 pentru efectuarea de măsurători topografice, pe baza contractului de* prestări servicii încheiat cu Primăria Dej.

veteranii de război din zona Dealul Florilor în str. Bistriţei (12 cazuri); litigii ale cetăţen ilo r din municipiu care au lucrat peste 20 de ani în fostele CAP-uri şi proprietarii iniţiali de terenuri.. S-a continuat de asemenea, punerea în posesie prin reconstituirea dreptului de proprietate în municipiu, întocmindu-se în.

Din raportul întocmit sfer. acest sens, 146 de procese prezentat în şedinţa de .verbale de punere înconsiliu din 18 iulie, rezultă că în perioada aprilie-iunie, prin prestarea iţiăsurătorilor topografice efectuate de Emil Cătălinoiu, Cristian G herghişan şj G alfalvi E lisabeta ' au fost soluţionate următoarele situaţii: ap lanarea sau stingerea de litjgii dintre cetăţenii sbu moştenitorii defuncţilor de pe^raza municipiului (27 cazuri); punerea în posesie pe bază de sentinţe judecătoreşti definitive â unui număr de 7 cazuri; străm utarea terenurilor detinute de către

«posesie.Aceste activităţi au fost

supravegheate şi verificate de către membrii comisiei municipale de aplicare a Legii 18/1991, în multe cazuri fiind prezent şi preşedintele comisiei. Dacă se iau în considerare dificultăţile întîmpinate în rezolvarea unora dintre cazuri, se poate spune că activitatea prestată de topografi a fost eficientă, iar suma alocată şi plătită, justificată.

M agdalena V A ID A

C Răspundem cititoriioT^

“ M o d if ic ă r i d e s u b s ta n ţă ale legii a d m in is t r a ţ ie i p u b lic e locale”

- S-a vorbit mult în ultima vreme despre modificările Legii administraţiei publice locale, ne scrie P .I, cititor al “Adevărului de Cluj”. Ar fi interesant să cunoaştem caie sînt cele mai importante, dintre ele şi ce efecte au aceste m odificări din punct de vedere social.

- Nota dominantă a acestor m odificări o constituie întărirea autonomiei, conferirea unor drepturi suplimentare organelor locale ale puterii de stat Chiar în art.4 se menţionează: Oraşele, judeţele şi comunele sînt personalitate juridică, au un patrimoniu, un buget propriu şi hotărăsc în tot ceea ce priveşte adm inistrarea . intereselor publice locale, exercitînd, în condiţiile legii, autoritatea, în limitele ad m in is tra tiv - te r ito r ia le stabilite. în altă ordine de idei, cresc considerabil prero­gativele prefectului, care exercită controlul legalităţii actelor adoptate sau emise de autorităţile adm inistraţiei publice locale, putînd ataca actele acestora în faţa instanţei de contencios administrativ, în , cazul în A care. consideră necesar. în acelaşi timp prefectul răspunde, conform legii, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în cazul în care instanţa de contencios adm inistrativ stabileşte că actul acestora a fost atacat în mod abuziv sau cu rea-credinţă. La art 17 se face o m enţiune care dă satisfacţie celor care ocupă două funcţii: m andatul consilierului, se arată în text, se suspendă în cazul numirii ca membru al Guvernului. Perioada de suspendare nu poate fi mai mare decît durata mandatului. în situaţia în care încetează calitatea de membru al Guvernului, mandatul de consilier va fi reluat. Pe perioada .suspendării mandatului de consilier, locul său în consiliu rămîne vacant.

Ordinea de zi a consiliilor locale se aduce la cunoştinţă locu ito rilo r com unei sau oraşului, prin presa locală sau prin alt mijloc de publicitate. In unităţile administrativ-

teritoriale în care o r __naţională are o pondere^SsC ’ peste 20% din 'locuitorilor, ordinea de a * ’

şi în limba acesteia, la cerere. Dezbaterile din şedinţelt consiliului se consemneazi într-un proces verbal, senms de preşedintele de şedinţă, <k secretar şi de cel puţin tg consilieri. în acest fel st întăreşte autenticitatea lui Procesul verbal documentele care au fost dezbătute îri şedinţă se depun în tr-un dosar special şedinţei respective, care va E numerotat, semnat şi sigilat dc preşedintele de şedinţă, de secretar şi de cei trei consilien, după aprobarea acestuu Rigorile din acest punct de vedere sînt şi mai evidente astfel, la începutul fiecare’ şedinţe, secretarul, prezinţi procesul verbal al şedinţe anterioare. în acest cadra, consilierii au .dreptul si conteste conţinutul procesului verbal şi să ceată menţionam exactă a opiniilor exprimaţi în şedinţa anterioară. Legea ds un răspuns tranşant îa legături cu modalităţile în car: încetează mandatul una: consilier. Mandatul încetează, spune art 41, pet 2, în caz dt deces, demisie, lipsi nemotiyată de la mai mult de trei şedinţe ordinare consecutive, neemiterea firi motive întemeiate de dispoziţii pe o perioadă de 6 luni, p« motiv de incompatibilitate, schimbare de domiciliu într-o altă unitate administrate teritorială, în cazul în care s-a constatat .prin hotărîre judecătorească, rămaşi definitivă, după validarei mandatelor, că alegerea s-i făcut prin fraudă electorală se prin orice altă încălcare i Legii privind alegerile locala în cazul condamnării defin itive la o pedeapsi privativă de libertate, prec® şi în cazul punerii sub interdicţie pentru debilitate sau alienare mintală, ori ît cazul pierderii drepturilor electorale.

Jurist Ion GHERCIOIU

Contribuţia României la proiectul de reabilitare a drumuiilcPrin introducerea sumei fixe

anuale pentru utilizarea drum urilor s-a urm ărit şi acoperirea obligaţiilor statului rom ân din cadrul împrumuturilor externe destinate finanţării program ului de reabilitare a drumurilor, astfel îneît derularea acestor contracte să se termine la 31 decembrie 1997, a declarat agenţiei MEDIAFAX Aurel Petrescu, director economic în cadrul Adm inistraţiei Naţionale a Drumurilor (AND).

La contribuţia României la proiectul de reabilitare a drumurilor există un deficit de 700-800 miliarde lei, care va fi acoperit din Fondul Special al Drumurilor. BIRD, BERD şi BEI au acordat României, în 1993, un împrumut de 280 m ilioane dolari, în vederea reabilitării a 1.053 km de

drumuri naţionale. Statul român trebuie să asigure 30-35% din valoarea proiectului.

Gheorghe Dinu, preşedintele UNTRR, a declarat, la conferinţa de presă de marţi, că Fondul va fi utilizat, conform proiectului normelor m etodologice de aplicare, în mare măsură pentru nevoile curente ale AND. “în acest an, pentru AND nu a fost alocat nici un ban de la bugetul statului, deci s-a mers pe ideea că pentru necesităţile sale vor fi utilizaţi banii din Fondul Special al Drumurilor”, a afirmat Dinu. în replică, Petrescu a afirmat că Administraţia Drumurilor a primit alocaţie de la bugetul de stat atît pentru trimestrele I şi D, pentru cheltuieli de capital şi cheltuieli curente, cît şi pentru acoperirea parţială a contribuţiei statului pentru reabilitarea drumurilor din cadrul

programelor în derulare.UNTRR a propus ca Fondul

să fie gestionat de un organism independent, interministerial, care să dispună eliberarea sumelor necesare numai pentru construcţia de autostrăzi şi drumuri europene, pe bază de devize şi situaţii de lucrări. Aurel Petrescu ă precizat că resursele din Fondul Special al Drumurilor (FSD) nu se pot elibera pe bază de devize şi situaţii de lucrări, ci pe baza unor programe anuale aprobate de către Ministerul Transporturilor, care este ordonator al sumelor primite de la bugetul statului FSD se repartizează 65% pentru drumuri naţionale şi 35% pentru drumurile locale.

Preşedintele UNTRR a declarat că sumele rezultate din aplicarea taxei de utilizare a drumurilor vor fi direcţionate

către achiziţii de terei construcţii de baze deszăpezire, clădiri, ateu pentru întreţinere şi repa# modernizări de utilaje, cenK studii şi cercetare rutieră, £ administrative, rambursări credite interne şi externe, p de dobînzi şi comision! credite (conform Anexei i proiectu lu i normelor ©"• dologice privind constitui^ utilizarea Fondului Spccî • Drumurilor).

Aurel Petrescu a afirmai1 ' Anexa 1 a Non# m etodologice privind ctf tituirea şi utilizarea Font Special al Drumurilor au ^ prevăzute numai poziţiile* Legea drumurilor (13/19 J aflată în vigoare, prevederi « se regăsesc şi în legislaţia state.

7 ) vineri, 25 iulie 1997 P U B L IC IT A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbăti 9-14; tel/fia 19-73-04; SUBREDAC| I \ f L'Kll V luni-vineri 8-16; tel/foi 3143-23; SUBREDACJIA DEJ: luni-vineri #-16; tel/fin 21-60-75

a d e v a r u le f ie C l u j ____

Str.lULIU M ANIU nr.16 (fostă 6 M artie)Tel/Fax: 064 /430407 O RAR: Zilnic: 8-19; Sîmbătă: 8-13, Duminică: închis.

' V I N D E Distribuitor en gros Magazin cu amănuntul

adaos 0% adaos 0-30%• S IN T E Z A O R A D E A -V O P S E L E , EM AILURI, G R UN DUR I, CHITURI, LACURI• P O L IC O L O R B U C U R EŞ TI - V O P S E LE AUTO , G RUNDURI, CH ITURI, DILUANŢI A U TO -• P E R IN D O R A D E A - PERII, M ĂTURI, S E T G ĂLEÂTĂ cu STO R C Ă TO R M ATERIALE D E C O N S TR U C ŢII - V A R 2 ,5 kg; HU M Ă 2 ,5 kg; IPSO S 1/1;

CIMENT ALB 1/1; CR ETĂ D E M U N TE 1/1; C H IT ALB 1/1; C H IT RO ŞU 1/1.adaos 0-12%

O LA CUR I, D lLUANŢI O D IV E R S E (Oxizi, Aracet, Prenadez etc.)O C O V O R PVC, PE N SU LE, B ID IN ELE, PA PETĂRIE O D E T E R G E N Ţ I GRANULAŢI, D E TE R G E N ŢI LICHIZI O V A S E EM AILA TE ’ O V A S E Z IN C A TE _O S T IC L Ă R IE O TA C ÎM U R I IN O X

^R E N TR U pA N T^ŢtM A |.M A R LA SIG U R A M J,R A N S R pR TU L M Ă R F U R IL O R ^

FKVTHU ACTOTARX: INTEGRALE

REDUCEREtraaiport, urcat fl nuntat

G R A T U IT !

m e mC iu j-N ap o ca

u S tr. O aşu lu i u r. 42AteL: 4335SS. i3fi«î2. ORAR *-!fl c H a la A g rn a lis ii-n te ră P-ţa M ih a i Vttearai etaj 1

Ici.. 132897, ORAR 9-18 o Calea V ietoriri nr. 100

(M aterna, T U R D A ) Del; 433804

MAI COMERCIALIZĂM W $cm PALUX, A&£ET

IAC, DILUANT CLEI PE QJ6E, ^CULE-îtlfoRT PENTRU- LEMN. SALTELEB T H O iin H K L :, • ^

MOBILĂ ÎN RATE FĂRĂ DOBÂNDA - PRODUCĂTOR LA COMANDĂ

C i u j - N a p o c ade pe Bulevardul M uncii nr. 10

vinde prin licitaţie publicăm i j l o a c e f i x e j

casate sau scoase din funcţiune.Licitaţia se va ţine săptămînal în ziua de marţi

la ora 10.In form aţii la te le fo n 4 1 .5 0 .6 6 in te r io r 95.

Primăriei oraşului Gherla*

A N U N Ţ Ăa c h iz iţ ie p r i n c e r e r e d e o f e r t ă d e p r e ţ , p e n t r u

1. Plan Urbanistic Zonal, locuinţe individuale cu anexe UTR 15 ,

— ,*'2. Plan Urbanistic de Detaliu - rampă de gunoi - menajer - 3 variante

3. Studiu de Impact privind dezvoltarea zonei ie locuinţe - din vecinătatea staţiei de epurare4. Achiziţionare calculator PENTIUM cu

imprimantă A3, staţie amplificare - 1 buc., radiotelefoane portabile ş i binoclu B7 X 4 0A naliza oferte lor va avea loc la P rim ăria oraşului

Gherla în data de 12 august 1997 , o ra 10, în sala mică de şedinţe.

Inform aţii suplimentare se pot obţine la Prim ăria oraşului G herla , camera 15 şi 22 , telefon 241926 , 241775, după data de 25 iu lie 1997. ,

Depunerea oferte lor se poate face pînă la data de 11 august 1997 inclusiv , în caz de neadjudecare licitaţia se va repeta în data de 27 august 1997 şi 12 septembrie 1997. (764034)

S o c ie ta te de V a lo r i M o b ilia r e

caută

a n a l i ş t i f i n a n c i a r i şi

a g e n ţi d e v a lo r i m o b i l ia r e

C erin ţeStudii superioare Cunoştinţe operare calculator Capacitate de analiză şi sinteză a datelor

O fe rtaPosibilităţi de pregătire Formarea într-un domeniu de viitor Şanse de promovare Salariu atractiv

Ne găseşti prin;

ţCDM j C e n tru l d e D e z v o lta re M a n a g e r ia lă C lu j

Informaţii: te l 430001, 430002. Pt4007) Data lim ită: 28.07.97

Suerom - Concesionar

RENAULTA N G Â 'J E A Z Ă IPentru magazinul RENAULT

• INGINER • 1cunoscător al limbii franceze

pentru activitatea de vânzare piese auto şi maşini Informaţii la tel: 414048,414093

CLUJ - NAPOCA • ROMANIA ’ sfr. Fabricllde Chlbrtturi 5-11

Continuă distribuirea dividendelor astfel:

• Pentru acţionarii din Cluj şl jud. Cluj, de la Bank Post str. Doja nr.33. Dividendele se ridică personal pe baza buletinului de identitate.• Pentru aeponarii din alte Judeţe, de lasediul firmei sau prin mandat poştal, dacă acţionarul solicită în scris, confirmând adresa exactă şi acceptul reţinerii taxelor poştale.• Acţionarii care şi-au modificat datele personale sau moştenesc acţiunile unui decedat, se vor prezenta la firmă pentru întocmirea formelor prin Registrul Român al Acţionarilor^ 4• în perioada 8.08 - 29.08.97 biroul acţionariat nu funcţionează.• Relaţii suplimentare la sediul firmei sau latelefon 435001.

. • • *__________ ' (764036)

A ve ţi problem e financiare?

D o riţi o soluţie 9 9 rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

A D E V Ă R U Lde Cluj

< f s c C S T M I K SRL

distribuitor autorizat U N I L E V E R

angajează

A G E N ŢI CO M ERCIALICondiţii:

- domiciliul stabil în Cluj-Napbca- vîrstă minimă 22 ani- experienţă în domeniul comercial

Cei interesaţi vor depune un C V la sediul firmei din B-dul Muncii nr.14 în incinta societăţii SADA.

IN F O R M A Ţ II S U P L IM E N T A R E L A T E L E F O N N R .4 1 -5 2 -9 2 .| (764030)

BAM GA A G R IC O L Ă S A

SUCURSALA JUDEŢEANĂ CLUJ

P rin executorul judecătoresc de pe lîngă l Judecătoria D ej ' 6

ORGANIZEAZĂ licitaţie publicăla sediul Societăţii Agricole ”Dârjidava”, în

comuna Panticeu, sat Dârja, nr.67, privind vînzarea următoarelor bunuri: v

construcţii zootehnice, tractor, vaci. Licitaţia va avea loc la data de 28 iulie 1997,

ora 10, la adresa sus-menţionată. . In fo r m a ţ i i la te lefon 192621 in t.3 1 2 .

M G A J E A Z A P E R S O N A Lpentru următoarele posturi:

C O N T A B IL Ş E Fexperienţă pe acest post acumulată Intr-o firmă mare, experienţă în contabilitatea de producţie

P * F A R M A C IS T - şef vânzări piaţa internăexperienţă şef depozit / distribuitor farmaceutic . 5vechime în munca de 5 ani £

► c o n t a b i l - control financiar internexperienţă în control financiar intern şi în domeniul exploatării şi întreţinerii auto

FIRMA OFERĂ PENTRU TOATE POSTURILE> s a la r iu a t r a c t iv

m u n c a în tr- u n c o le c t iv tâ n ă r ş i d in a m ic

P e n tru p o s tu r ile d e la p o z iţ iile 1 ş i 3 firm a o fe r i ş i p o s ib ilita te a u n u i p ro g ra m d e lu c ru f le x ib il.

S g Ec f tn U I~ PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16; sîmbâlâ 9-14; lei/lax 19-73-04; SUBREDACHAl l Rl) \ luni-vineri 8-l«; tel/fax 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16, lei fax 21-«l-75

vineri, 25 iulie 1997 (8

P r i m ă r i a o r a ş u l u i G h e r l a

anunţă licitaţie publică deschisă pentru următoarele:

A . S paţii cu a ltă d e s tin a ţie d e c ît lo cu in ţă1. Str. 1 D ecem brie 1918 nr.14, în suprafaţă de 2 2 7 mp.

; pentru atelier de producţie cu activităţi nepoluante fonic si chimic.> - ••

Preţul minim de pornire la licitaţie este 2 .500 lei/mp./lună, pentru construcţii şi 70 lei/mp./lună pentru terenul aferent

2. S tr.Dragoş V odă nr.5, în suprafaţă de 95 mp. + anexe şi curte, fără condiţionarea obiectului de activitate, cu excepţia băuturilor alcoolice la pahar şi activităţilor poluante fonic şi chimic.

Preţul minim de pornire la licitaţie este de 8 .000 lei/mp./lună pentru spaţiul d e bază, 3 .000 lei/mp./lună pentru anexe şi 100 lei/m p./lună pentru curte.

B . A m p la s a m e n te p e n tru co n stru cţii g ara je , cu c a rac te r p ro v izo riu , s itu a te în G h e rla , s tr.C lu ju lu i, V ic to rie i şi M orii.

Preţul minim de pornire la licitaţie este de 474 lei/mp./lună. C . C o n ces io n are te re n 4 p arce le x 400 m p., situate în Gherla,

str.Apei, în vederea construirii d e locuinţe colective cu 6 - 8 apartam ente, cu regim de înălţim e D +P+2E .

Preţul minim de pornire la licitaţie este de 5 .456 lei/mp./an. Licitatia va avea loc la Primăria oraşului Gherla, în data de 19 » » .

a u g u s t 1997, o ra 10, în sala mică de şedinţe. • Docum entele licitaţiei şi informaţii suplimentare se pot obţine de

la Primăria oraşului Gherla, cam era 15 şi 22 , telefon 2 4 1 9 26 şi 241775 , după data de 28 .0 7 .1 9 9 7 .

înscrierile la licitaţie se pot face pînă în data de 18 august inclusiv, în caz de neajudecare, licitaţia se va repeta în data de 9 septem brie 1997 si 30 septem brie 1997, în condiţiile mai sus mentionate.

•_______ '_________________________ _______ ■- __________’ _________ ’ • ' (764035)

P rim ă ria FeleacuT e l e f o n 1 3 4 0 9 7

anunţă achiziţia prin cerere de ofertă de preţ a serviciilor de consultanţă ş i asistenţă tehnică pentru realizarea obiectivului

^Alimentarea cu gaze naturale a comunei Feleacu”.

P o t p a r t i c ip a p e r s o a n e f iz ic e ş i ju r id i c e în

d o m e n iu , a te s ta te d e I .S .C .L .P .U . .T .Ofertele se vor depune pînă la data de

4.08.1997 ora 10.

V I N Z A R IC U M P Ă R Ă R I

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca

Toate persoanele care deţin parcări sau garaje , am plasate pe terenul statului, construite în ; baza unei autorizaţii de construire individuală sau colectivă şi nu au achitat chiria pentru teren pe anul 1997, trebuie să se prezinte la Primărie, str.Moţilor nr.3, cam .28 (gh işee parcări), pentru achitarea chiriei curente şi a celei restante.

Acte necesare: contractul vechi sau cel nou, ultima chitanţă, buletinul de identitate.

Orar cu publicul:luni (14-19); m arţi-m iercu ri (8-13);' Joi (8-12 şi 14-15); v in eri (8-12).

• Vînd Tec Fresco cu trei capete şi două tu b u ri 10 milioane negociabil şi coli p lu tă . D upă o ra 18 la telefon 18-02-07. (560322)

Vînd mochetă 29.500 lei/mp, linoleum 21.500 lei/ mp. TeL 19-88-17. (590126)

• V înd u rm ăto are le legum e: m orcov, a rd e i, ceapă, usturoi, la preţ foarte avan ta jos. Tel. 13-44-39 orele 9-17. (590400)

SC SINTEROM SA Cluj Napoca organizeaza licitatie publica la sediul sodetatii din B-dul Muncii 12 în data de 14 august 1997 ora 10pentru:

I. închiriere 'G OSPO DĂRIE ANEXA PENTRU CREŞTEREA PORCILOR* situata în Valea Chintaului FN

- capacitate: 300 capete- suprafaţa totala: 3046 mp.- suprafaţa construita: 1310 mp.- utilitati: apa, energie electrica• poate fi utilizat ca spaţiu de depozitare V

II. Vânzare mijloace fixe:- autoturism ARO 243- autoutilitara T V 14 F .- cisterna transport produse petroliere 2 2 1- diverse alte mijloace fixe

Licitatia se repeta în fiecare joi la ora 10 în cazul neadjudecarii.

Relaţii suplimentare la tel. 064-415074, 415077 int. 244 ,245 00422)

S.C. WESTON S.R.L firma cu capital integra]

american ANGAJEAZA:,

JURISTCONSULT Condiţii :■ limba engleza; j■ operare pe calculator, :■ varsta max. 35 de ani.C.V. plus fotografie sevordepune la sediul: str. Einstein nr. 14, tel 432297 sau 433875. Data limita :1 august 1997

i . y g -

t e l / f a x : 1 9 8 8 1 4 - 1 9 4 9 1 7

i n t e r n e t ^de zile G R A T U I T f

CLUJ-NAPOCA, Str.Găriinr.21a n ( ; a j k a z ă

O instalatorO tinichigiu \

In fo rm a ţi i s u p l im e n ta r e la te le fo n 4 3 5 3 6 2 in t.1 2 2

• Vînd teren intravilan 414 mp, pe str. Gometei. Tel. 42-54- 02. (590268)

• Vînd teren Grigorescu, str. Uliului. Tel. 41-51-66. (590451)

•„ Vînd mobilă comercială. Telefon 14-89-95. (560349)

* Vînd g răd ină în A. M ureşanu 900 mp. Tel. 092-208-702; 16-23-23. (560144)

• Vînd 2500-2600 mp teren pe str. Cantonului nr. 6A foarte urgent. Tel. 14- 17-87 seara. (560319)

• V înd teren p en tru cabană . In fo rm a ţii în Someşu Rece n r. 158. (590431)

* Vînd ap a rtam e n t 4 cam ere confort sp o rit, cen tra l. Tel. 13-21-31. (560288)

. • Vînd teren în pacele la capătul str. Cîmpului, înscris în cartca funciară. Informaţii tel. 16-45-03 (590422)

• Vînd apartam ent patru cam ere 95 m ilioane negociabil ca r tie rM ănăştur. TeU 16-76-44. (560347) ;

• Vînd casă 4 camere, g răd in ă 640 mp în Gheorgheni TeL 43-13-12. (560351)

• V înd sau schim b apartament 3 camere etaj 4 cu 2 cam ere e ta j 1-2 Z o rilo r. Tel. 12-40-78. (560371)

• Vînd apartament. TeL 064/12-83-39 (387667)

• Vînd casă m are cu grădină. Str. O aşului n r . 353. (590216)

• Vînd casă în Bonţida nr. 125..(590247)

' • V înd a p a rtam e n t 3 camere confort 1 cu telefon, str. Gr. Alexandrescu nr.39, parter, 85 milioane. TeL 018-626-949 sau 13-81-72.(590384)

• V înd a p a rtam e n t 2 cam ere u ltra c e n tra l, cu îm b u n ă tă ţir i, p en tru pretenţioşi, str. Parcului nr. 7 Dej. Tel. Sighet 062/31-28- 56. (590403)

• V înd casă nouă , grădină,' anexe, str. Oaşului nr. 347. Tel. 13-72-81.(590436) '

• V înd ap a r ta m e n t 3 camere u ltrafin isat, P ata , e ta j 1. Tel. 14-30-01(590437)

* Vînd casă 3 camere şi anexe, str. Mărăşeşti nr. 7. T el 13-88-14. (590438)

• V înd a p a r ta m e n t confort II M ă n ăştu r , cu balcon , e ta j .2, p re ţ 60 m ilioane negociabil. Str. Bucegi n r. 10, ap . 9.(590444)

• Vînd garsonieră confort1 mărit, ocupabilă imediat. TeL 17-03-40. (590461)

• V înd casă cam eră , b u că tă rie , g ră d in ă , G heorghen i, p re ţ 70 m ilioane. Tel. 17-17-64. (590462)

• Vînd apartament 2 camere str. Muscel nr. 9 Informaţii zilnic orele 16-21. (560241)

• Vînd casă 60 mp cu grădină 291 mp str. 11 Iunie nr. 33. (560249)

• Vînd apartament 3 camcre finisat str. Bucureşti nr. 70 bl. D17 ap. 8 et. I tel. 43-22-82 sau12-29-22. (560261)

• Vînd casă la Borşa-Cătun nr. 35A la şosea cu anexe şi 56 ari de grădină, preţ 40 milioane ncgociabil la 30 km de Cluj. (560308)

• Vînd apartament doiii camere confort 1 Mărăşti, convenabil. Tel. 14-32-55 10-17. (560306)

• Vînd garsonieră confort E str. Gîrbău nr. 4 bl. R9 M ănăştur preţ negociabil (560324)

• Vînd apartament 3 etaj 1 str. Plopilor. Tel. 42-02-14. (560327)

• Vînd casă două cameit bucătărie, teren 800 mp, ii cartierul Iris. Telefon 14-45-25(560362)

• Vînd apartament str. Oaşulc nr. 155 ap. 7. Informaţii ora 16 zilnic; pret negociabil(560363)

•' - Vînd garsonieră stiPietroasa finisată, etaj 3. TeL 4> 05-37. (560370)

• Vînd apartament finisat! camere Grigorescu, preţ 22 mi DM, mobilier gratuit. Tel II67-35. (560382)

• Vînd apartament 4 cam® finisat telefon, pivniţă, garaj Calea Floresti etaj 3. Se vedea sîmbătă şi duminică toafi ziua. Ocupabil imediat, pre convenabil. Tel. 17-86-40, (560386)

• Vînd casă cu teren Bonţida nr. 438. Tel: 054/23-27- 51 Deva familia Lupuţ după20. (560389)

• Vînd garsonieră confort / str. Gîrbău nr. 6 ap. 75 după oii17. (560396)

• Vînd casă cu m ateriale de construcţii sti Izvorului nr. 17, (560404)

• Vînd casă cu etaj. Tclefe 43-57-35 în Dîmbul Rotund (560405)

V Vînd apartament cu I camere str. Horea nr. 67-73 Telefon 13-71-01. (560406)

• Vînd Urgent apartament camere. Aghireş Fabrici, E 228; et. I, ap, 6 (590196)

• Vînd garsonieră. Str. Cens nr. 9, sc. I, ap. 24, et. I. (590376

• Vînd apartament 2 cam® Grigorescu. Tel. 18-63-23 orei18-20. (590377)

• Vînd garsonieră, Mărăf- Tel. 43-77-33, orele 8-1* (590414)

• Vînd apartament 3 cam? confort I ultrafinisat Tel. lW- 75. (590416),

• Vînd, în Căpuşul Mare, ci'3 camere şi teren 300 mp, ^ sosea. Informaţii tel. 43-25-C: (590433)

• Vînd urgent apartament ■ camere Gruia, preţ 90 miltf® negociabil. Tel. 18-28-56;J ” 91-53 după ora 17. (59(M43)

• Vînd urgent 3 canic M ărăşti central, preţ fo^‘ avantajos. Tel. 19-67--v (590447)

• Vînd maşină dc spălat $ Lux 5. Tel. 16-32-43. (59042'

Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direcţia redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

J l « M l

9 ) vineri, 25 iulie 1997 P U B L IC IT A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbălâ 9-14; lei/lax 19-73-04; SUBREDACrflATUKIJA: luni-vineri *-16; tel/fai 3143-23; SUBREDACflA DEJ: Juni-vineri 8-16; td /la i 21-60-75.

A D E V A R U Ld e C l u j

P e n t r u p e r s o a n e l e c a r c î n v i a ţ a p r o f e s i o n a l ă

a u r e u ş i t s ă s e r e a l i z e z e ş i d o r e s c s ă - ş i î m p ă r t ă ş e a s c ă

e x p e r i e n ţ a l o r c u n o i

O P O R T U N I T Ă Ţ I D E O S E B I T E !

pentru un responsabil tehnicde producţie confecţii îmbrăcăminte

şi undirector general.

Persoanele cu adevărat interesate vă rugăm sunaţi la telefonul 432 819 între orele 9-18,

pentru a fixa data interviului.

• Firmă de distribuţie caută secretară. Tel. 12-45-51, luni orele 8-11. (560337)

• Brutărie caută în vederea angajării un cocător şi un framîntător:modelator. Relaţii la str. T. Vuia nr. 98 Cluj-Napoca. (560377) ;

• Angajez absolvenţi studii medii. Tel. 14-85-01 sau 41-29- 62. (590427)

• Şe pune la licitaţie uscătorul de la parterul blocului situat în str. Bucureşti nr. 64. Informaţii tel. 13-01-98. (560393)......

• SC “Energoutilaj” SA Cluj- Napoca str. Uzinei Electrice nr.4 scoate la licitaţie un tractor lansator conducte. Licitaţia va avea loc în data de 28 iulie 1997, ora 10. Informaţii la tel.19-48-94..(590413) ;

• V indem piese pentru Aro, T V , R a b a , O ltc it, Dacia, în s tr . K . M arx nr. 22 (589286)

• C u m p ă r D acia 1310. Tel 42-68-64. (560228)

• Vînd M itsubish i Galant cn îm b u n ă tă ţ i r i , an fabricaţie 1993. Relaţii la teL 42-00-48 sau 42-03-09 între orele 9-15. (560268)

• V înd M ercedes nou, fabricaţie 1997 cîştigat la Pro Nato. In fo rm aţii la teL 1W2-93. (387704)

• Vînd u rg e n t BMW 325 an 1989, în m a tr ic u la t, cu toate ex trasele, stare foarte bună, p r e ţ d eo seb it de avantajos. T el. 14-72-37.(590445)

■ Vînd D acia 1310 7500 km. Str. Masinistilor nr. 90 tel. 13- 3*1-40. (560360)

• ^ ■ ^ 'în d R enault 18 benzină dinton

• V înd te lev izor color ieftin. T e l. 17-32-32.(560338)

• V în d com bină frigorifică uz casnic Goldstar, nou. Tel. 18-14- 45. (560394)

• V în d c o r t ceh 4 persoane, m aşină de tricotat Singer electrică. TeL 15-05- 50.(590408)

* Vînd boiler pe gaz şi curent; sufragerie neobaroc. Tel. 14-48- 31. (590369)

* Vînd televizor color ITT,550.0 00 lei. Tel. 16-26-87.(590446)

* Vînd tractor U650 cu remorcă, stare excepţională. Tel.15-43-37 (56 0 226) '

• Vînd 5 perechi pantof] cu toc num ăr 40-41. Tel. 15-41-27. (M)

• V înd 2 pu i Saint Rernard cu pedigree. Relaţii teL 16-67-01. (560287)

• Vînd pui Dobcrman. Tel. , 16-93-79. (560343)

Vînd căruţ lapte, roţi Mobra. 'el. 19-96-13. (560380)

• Vînd 3 sobe dc teracotă. Telefon 16-67-00. (590429)

• Vînd fotolii + măsuţă, comodă televizor, dormitor Pătuţ copil. Preţ avantajos! Relaţii la tel. 19-08-59 sau 094- 501-246. (590455)

• Vînd pui ciobănesc german şi m edicam ente H istodil, Cavinton. Tel. 18-24-00.(590363)

S C H I M B U R I D E L O C U I N Ţ Ă

• Schimb apartam ent 2 cam ere co n fo rt I s tr. C îm pului, etaj 2, parchet, faianţă, lambrisat, teracotă lem ne, balcon înch is, expunere S-V, cu 3 camere G ră d in i M ă n ă ş tu r sau C alea M ă n ăştu r . S upo rt diferenţă. TeL 17-17-10 sau13-87-02. (560054)

• SC Pro Press angajează vmzători presă. TeL 13-86- 20 str. Bucureşti nr. 29 bL D ap. 8. (560375)

• A ngajăm vînzătoare; Inform aţii la teL 13-06-33 între orele 9-19. (590448)

• SC Picant angajează prin concurs gestionar şi v înzători Selecţia va avea Ioc în data de 28.07. 1997, ora 9, Ia M agazinul nr. 1 Picant, str. Fabricii nr. 4 (lîngă biserică). Relaţii teL 43-54-54. (590399)

• Ofer îm prum ut TeL 19-68-88. (558772)

» Solicit îm prum ut 30 m ilioane d o b în d ă 10% garanţii imobiliare. TeL 16-76-44. (560317)

Î N C H I R I E R I

• închiriez rochie de mireasă, pret avantajos. Tel. 13-21-35. (560272) ;

• Dau în chirie spaţiu amenajat ca bar, vad foarte bun (Hasdeu). Tel. 15-59-42 orele 8- 12; 21-23. (590457)

r iffl neînmatriculat. Tel. 15-29- ff (560388)1 Vînd piese Mercedes bot de

cal din dezmembrare. Informaţii td 17-28-26 după ora 20 sau tel. 13-31-09 zilnic. (387709)

• închiriez apartam ent central cu suprafaţa de 70 mp situat la parter. TeL 18-42-57 după ora 20 (560309)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, cu sau fară garaj, str. Zorilor nr. 43, ap. 19. Tel. 12- 28-83. (590368)

• Dau în chirie garsonieră nem obilată. Tel. 17-74-72. (590467) . /

D I V E R S E

• Reînnoirea vănii alb- color. TeL 13-07-02 în tre orele 9-17. (559890)

* Executăm deratizări. Tel. 17-11-88 (590450)

• Angajăm barm an(ă). TeL 43-87-38. (590463)

• F irm ă de distribuţie p ro d u se a lim e n ta re angajează agenţi comerciali cu experienţă. Informaţii la teL 18-49-93. (560381)

• Magazin Audio-Video P lay angajează vînzător. Tel. 43-03-18. (590294)

• Efectuez transport 1-10 tone. Tel. 15-54-07. (590361).

• SC S tar Foods SRL angajează agenţi comerciali cu ex p e rien ţă , posesori auto. Condiţii de.salarizare deosebite. Interviul va avea Ioc luni, 28 iulie, ora 9, la sed iu l firm ei din B -dul M uncii n r. 14. R e la ţii suplimentare la tel. 41-55- 44 sau 41-55-43. (590417)

• Confecţionăm şi reparăm jaluzele din lemn de tei. Tel. 13- 03-09. (560243)

• Angajăm vînzători (băieţi). Tel. 15-68-05. (560390)

• Angajez vmzătoare. Relaţii tel. 43-30-17. (560346)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Rolicom SRL Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru modernizare, refuncţionalizare, amenajare Complex comercial Olimpia, str. Mehedinţi Cluj - Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560401)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Consort Construcţii SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Hală de producţie binale, situat în comuna Floreşti, str. Cimitirului f. n. judeţul Cluj. Eventualele sesizări, sugestii se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560408)

• SC Carinag SA M ihai Viteazul, vinde excavator pe pneuri P802 în stare de funcţionare. Relaţii Ia tel. 31-20- 97; 31-66-96 între orele 7-15. (387676)

• Societate com ercială angajează personal feminin pentru, confecţionare tricotaje. Informaţii Ia tel. 41-50-10 între orele 9-15. (590280) :,• Finnă abilitată de Ministerul

de Finanţe execută verificări tehnice pentru toate tipurile de jocuri de . noroc. Tel. 013-235- 092; 016-735-103; 017-718- 093; 018-604-082. (590390)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Terapia SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru . obiectivul: Amenajare bază agrement pe terenul situat în comuna Gilău Plaja II Tarniţa. Eventuale sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590423) ' •■■■

• Căutăm doamnă serioasă pentru îngrijirea unui copil de 4 luni (fără menaj). Oferim165.000 lei/lună. Tel. 16-98-35. (560391)

• Numitul Pop Silviu Leontin cu domiciliul necunoscut este citat la Judecătoria Dej pentru data de 29 septembrie 1997 ora

■ 8 camera 19 în calitate de pîrît îri proces cu Mureşan Iuliana, dosar civil 4221. (560352)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Moldovan Daniel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu jpentru obiectivul casă particulară în comuna Ceanu Mare, sat Boian n r .' 30. Eventualele sugestii şi sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99.(560385) V

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Nemeş Victor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unei locuinţe în localitatea Vechea nr. 43 comuna Chiriteni. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560395) .

• In conformitate cu Legea nr. 137/ ,1995 Todoran Călin George anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de" mediu pentru casă de vacanţă, situată la Muntele Băişorii în locul num it Prihodişte. EvenfTialele sesizări, sugestii se depune la APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99(560409) ’

• In conformitate cu Legea nr.137/1995 SC Casa de Comenzi LAR SRL, cu sediul în Dej, str.Mărăşeşti A5 B1.F3, ap.9, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazin alimentar M.G.S.2. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342451)

• In conformitate cu Legea nr.137/1995 Faur Rodica M agdalena anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivele dactilografiere, copii xerox şi copii heliografice situate în Turda, Piaţa Romană nr.15 ap .24 şi activitate secundară de morărit situat în comuna M oldoveneşti, sat Bădeni nr.353. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr.99.' (342513)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Csillag Ştefan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă de vacanţă, situată la Muntele Băişorii în locul numit Prihodişte. Eventualele sesizări, sugestii se depune la APM Cluj, Calea . D orobanţilor nr. 99(560410)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Szekely Ferencz anunţă începerea demersurilor

•pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unei case de locuit P+E+M în Dej, str. Crângului F. N. Eventualele sesizări se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590418) : ,

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Balogh Francisc anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unei case de locuit P+M în Dej, str. Şomcutiilui nr. 160. Eventualele sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590419) ■ ’ .

• în conformitate cu legea nr: 137/ 1995, Mocan Radu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul garaj auto,

Situat în comuna Baciu nr. 701. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilo r nr. 99. (590430) . '

v în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Breazu Iosif anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extinderea casei de locuit d in C luj-N apoca, str. Em il Petrovici nr. 12. Eventualele sugestii şi sesizări se depun la sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590458)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Mureşan Gheorghe anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construcţie grajd în sau Cetan, comuna Vad nr. - 116. E ventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590460)~ • în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Daly Agneta anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru m odernizarea şi mansardarea casei de locuit în Cluj-Napoca, str. Cîmpeni nr.21. Eventuale sugestii şi sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 9 9 / (590466)

P I E R D E R I

• Pierdut căţeluşă Husky- siberian, ochi albaştri, zona G rigorescu. Recom pensă. TeL 14-61-68. (590465)

• Parohia Reformată Chinteni, pierdut cod fiscal. Se declară nul. (560364)

• Pierdut certificat de acţionar nr. 11124775 eliberat de SC Napolact Cluj pe numele de Rus N. Carolina. îl declar nul. (560384) ' .

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Tarţa Marius Adrian. îl declar nul. (560397)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• P ie rd u t p u i. 8 lu n i ciobănesc g e rm an negru zona H otel N apoca sub tra ta m e n t. R ecom pensă . Tel. 18-54-48; 18-68-53. (560275)

* în ziua de 21.07.1997 în zona G rigorescu-H oia s-a p ie rd u t o c ă ţe lu şă lup - siberian (Husky) de 9 luni, cu loare g r i cu a lb , ochi albaştri. Căţeluşa este sub tratam ent medicaL Rugăm p erso an ele ca re d e ţin informaţii să sune la teL 12- 30-83. . G ă s ito ru lu i recompensă'. (560399)

• Pierdut în zona Făget cîine r a s a A k ita -In u (asem ăn ă to r cu H aski) 6 lun i, c u lo a re b e j, ochi m ig d a la ţi, 19 kg şi r ă sp u n d e la num ele de “Aki”. Se oferă recompensă deosebită. Inform aţii la teL 41-40-04 , 15-94-70. (000100)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm decesul celei care a fost_ M UNCACIU VIORICA. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă la ora 14, în F ăget. F am ilia . (560358)

• C u ad în c ă d u re re a n u n ţă m în c e ta re a din v ia ţă , d u p ă o scu rtă suferinţă, a iubitului nostru soţ, ta tă , socru şi bun ic TELECAN SAMOILÂ, în v îrs tă de 74 an i. Înm orm întarea va avea loc azi, 25 iulie, la domiciliul decedatului, în Apahida, la ora 13. Fie-i ţărîna uşoară! Soţia Ana, fiul Vasile, nora I ţa şi n ep o tu l R ad u . (560365)

• Cu adîncă durere în suflet an u n ţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru ta tă , CENANALEXANDRU, în vîrstă de 98 ani. Înm orm întarea va avea loc în d a ta d e26.07.1997, o ra 13, în Someşeni, str. Ion Ionescu de la Brad nr. 6. Fiul Ioan şi nora Anuţa. (590409)

• îndureraţi, anunţăm cu mult regret decesul celui ce a fost CÂPUŞAN VASILE (ŢÎNCU), în vîrstă de 82 ani, soţ, ta tă, bunic, trate. înm orm întarea va avea loc azi, 25 iulie, o ra 13, de la C apela V eche din M ă n ăş tu r . F am ilia îndoliată. (590412)

• Cu ad în că d u re re a n u n ţă m în c e ta re a din v ia ţă a scum pei n o as tre m am ă, soacră şi bun ică , M ĂŞCĂ L E T IŢ IA , în v îrs tă de 82 an i. înm orm întarea va avea loc în sa tu l G ă b u d , ju d e ţu l Alba, sîm bătă 26 iulie, ora13. D um nezeu să o odihnească în pace. Copiii cu familiile. (590420)

♦ Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din v ia ţă , d u p ă o lungă suferinţă, a scumpei noastre m am ă, soacră , bun ică şi străbunică, în al 88-lea an a l v ie ţii, KEM ENY RAFILA. Înm orm în tarea va avea loc azi, 25 iulie, o rele 13, la C im itiru l C e n tra l. F am iliaîndurerată. (590426)

• A p leca t p en tru to td e a u n a d in tre noi CO PACIU IL IE , 84 ani, ta tă , b u n ic , s tră b u n ic Înm orm întarea va avea loc vineri 25 iulie, orele 12, la cimitirul M ănăştur. Bunul Dumnezeu să te ierte şi să te odihnească în pace! Fiicele D oina, L ivia, R eghina cu familiile (590432)

A D E V Â R U Lc i e C l u j P U B L IC IT A T E

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpei noastre soţie, mamă, soră şi bunică, IULIANA ZEHAN. fnmormîntarea va avea loc sîmbătă, 26 iulie, orele 12, în comuna Ţaga. Nu te vom u ita n ic io d ată . F am ilia îndoliată. (590453) '

• C u ad încă d u re re a n u n ţăm decesul iub itei n o as tre soţie, m am ă şi bun ică , în v ă ţă to a re VALERIA AŞTILEAN, Ia 81 ani. Înm orm întarea va avea loc în 26 iulie, orele 15,30 la biserica ortodoxă din Someşeni. Soţul preot Vasile A ştilean , fiicele Monica şi L iana, nepotul Cătălin. (590459)

*. La trecerea în eternitate a ta tă lu i său d rag , tran sm item sincere condo lean ţe şi în tre ag a noastră compasiune familiei d-lui d irector m arketing , ing. C ăpuşan L au ren ţiu . F am ilia d -lu i ing. Gh. C iurtin , m anager genera] SC Unimet Cluj. (560354)

• Sîntem alături de d-1 d irec to r , ing. C ăpuşan Laurenţiu şi-i transm item în tre ag a n o as trăcom pasiune în aceste momente de grea încercare. Fam ilia d-lu i ing. Chişu Adrian, manager tehnic SC Unimet Cluj. (560355)

• Sincere condoleanţe şi în tre ag a n o as trăcompasiune familiei d-lui d irec to r, ing. C ăpuşan Laurenţiu în marea durere p ric in u ită de m oartea ta tă lu i său. F am ilia ec. M itea L iv iu-M ircea, m anager com ercial SC Unimet Cluj (560356)

• Un ultim om agiu memoriei ing. Panaitescu Alexandru, fost sa la ria tu l RATUC Ciuj-N apoca, plecat pe drumul eternităţii Sincere condoleanţe familiei îndoliate. C onducerea RATUC. (560407)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpului nostru ta tă , bunic şi s trăbun ic , CENÂN ALEXANDRU. Fiica Nuţa şi ginerele PamfU. (590410)

* Regretăm d ispariţia prematură din viaţă a celui care a fost 'colegul şi p rie tenu l nostru RADU DAN M IHAI. S incere condoleanţe fam iliei îndurerate. Foştii colegi de la SC A lim entara -SA. (560359)

• Sincere condoleanţe şi în treag a n o as trăcom pasiune fam iliei Telecan Vasile greu încerca tă de d isp a riţia fulgerătoare a celui care a rost TELECAN SAMOILĂ. Fam ilia Conduleţ Vasile. (560366)

• C olectivul L aboratoru lu i de Analize Fizico-Chimice din ICPM Ciuj-Napoca îm părtăşeşte d u re rea colegei chim . M onica B engeanu, p ricinu ită de trecerea în nefiinţă a mamei sale d rag i (560398)

• Sincere condoleanţe şi în tre a g a n o as trăcom pasiune fam iliei Telecan Vasile Ia pierderea grea suferită a celui care a fost TELECAN SAMOILĂ. Fam ilia M arcean Vasile. (560367) -

• Sincere condoleanţe familiei d-lui director ing. C ăp u şan L au ren ţiu la p ie rd e rea grea su ferită . Fam ilia ing. Chifti loan. (560357)

• S întem a lă tu r i de fam ilia v ă ru lu i nostru Telecan Vasile în greaua încerca re p ric in u ită de decesul tatălui său. Familia M arcean D um itru . (560368)

• La trecerea în nefiinţă a ta tă lu i său d ra g , transm item sincere condoleanţe d-lui director ing. C ăpuşan L auren ţiu - O ctav ian . C olectivul de muncă al SC Unimet-CUG SA Ciuj-Napoca. (560353)

• S întem a lă tu r i de fam ilia Telecan Vasile în d u re re a p r ic in u ită de m oartea celui care a fost TELEC A N SAM OILĂ. Fam ilia Moldovan Vasile. (560369)

* Un u ltim om agiu colegului nostru ec. RADU DAN M IH A I, d isp ă ru t prem atur dintre noi. Sîntem a lă tu r i de fam ilia greu încercată. Colegii de birou SC A grom ag SA C luj. (560373) '

• Un gînd pios distinsului n o s tru coleg ec. RADU DAN M IH A I, d isp ă ru t fu lg e ră to r d in tre noi. Colegii de serviciu SC Agromag SA Cluj. (560374)

• Sincere condoleanţe d om n u lu i d irec to rL au ren ţiu C ăpuşan la decesul tatălui său. Serviciu M a r k e t i n g - U n i m e t . (560400)

• Profund îndureraţi de dispariţia colegului nostru IOSZA IANOS, colectivul Policlinicii nr. I transm ite condo lean ţe ■ fam iliei. (560402) .

• Dragă Ioncsi, nu te vom uita niciodată. Colegii de serviciu din R adiologie Policlinica I. (560403)

• Cu inima zdrobită de d u re re ne d esp ărţim de scum pul nostru bun ic , CENAN ALEXANDRU. Nu te vom uita niciodată. N epotul Em il cu soţia Victoriţa, Răzvan şi Vlad. (590411)

* Sincere condoleanţe fam iliilor Sandu M arc şi A urel M arc , la decesul mamei lor dragi. Familia V. Jucan. (590428)

• Rămînem a lă tu ri de familia Radu şi împărtăşim durerea despărţirii de cel care a fost soţ şi tată, RADU DAN. Veşnică să-i fie amintirea. Membrii Uniunii C reştine din R om ânia. (590435)

• Mulţumesc din suflet colegilor mei pe care i-am sim ţit m ai a p ro a p e ca n ic iodată . Â nnam aria Mateescu. (560379)

• O lacrimă în amintirea celui m ai bun p rie ten FICUŢ MARIUS Ia un an de Ia despărţire. Răzvan Păcurar. (560242)

• Se împlinesc 6 luni de cînd iubitul nostru soţ şi ta tă EM IL FLONTA (TITI) a plecat dintre noi. Slujba de pomenire luni, 28 iulie 1997, ora 16 la Biserică BOB. V ichi şi M irela. (560361)

• Se împlinesc 2 ani de la trecerea în nefiin ţă a d rag u lu i no stru DAN V IVOSCHI. Va răm îne veşnic în amintirea noastră. O dihnească-se în pace. Familia. (590207)

• Cu nemărginită durere an u n ţăm îm plin irea a 6 să p tăm în i de la decesul verişoarei noastreM ĂRGINEANU M ARIA (M IŢI). .P a ra s ta su l de pom enire va avea loc la Capela Greco-Catolică din str. M oţilo r, s îm b ă tă '26 iulie, ora 13. Amintirea ta va răm în e veşnic vie în inim ile noastre . Fam ilia Lăluţ. (590267)

• Se împlineşte un an de cînd a p lecat d in tre noi iubitul nostru soţ, ta tă şi bun ic , v CĂPRARU V INTILĂ, pe care nu îl vom u ita n ic iodată . Dumnezeu să-l odihnească m pace. Slujba de pomenire va avea loc dum inică, 27 iulie la biserica ortodoxă d in C ojocna. F am ilia îndurerată. (590356)

• Cu aceeaşi d u re re anunţăm îm plinirea unui an de la decesul scumpului nostru soţ, tată, fiu, fizician economist PINTEA IOAN GAVRILĂ. Parastasul de pom enire va avea loc sîmbătă, 26 iulie, orele 10, Ia B iserica O rtodoxă “ Sfinţii apostoli P etru şi P avel” din M ă n ăştu r (biserica în construcţie). Familia. (590424)

• Cu aceeaşi ad încă d u re re an u n ţămcom em orarea a 2 ani de cînd a trecu t în nefiinţă d rag u l nostru M ARCEL ARONESCU. Parastasul va avea loc în data de 26 iulie, o ra 12* la b isericu ţa “ în ă lţa rea Sfintei C ruci” din Plopilor. Fie-i ţă rîna uşoară! Soţia şi fiicele Paula şi Ramona. (590440)

• Azi, 25 iulie, se îm plinesc 5 an i de cînd dragul nostru soţ, ta tă şi bunic, SUCIU TRAIAN din Vechea (Chinteni) a plecat dintre noi. Nu te vom uita niciodată. Odihneşte-te în, pace. Soţia Irina, Vasile şi Nelu cu familiile. (590442)

• M ulţum im tu tu ro r- rude, prieteni (în special familiei Robaş) pentru că ne-aţi fost aproape în aceste clipe grele. Familia Pastor. (560378)

a d e v ă r u ld e C lu j

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

D IV E R S E vineri, 25 iulie 1997

C o m u n ita te a arm eand i n C I u i - N a p o c a

Zilele trecute, mai precis la data de 10 iulie 1997, a avut loc şedinţa de reactivare a Comunităţii armene şi a Comitetului ei de conducere din Ciuj-Napoca la Clubul Casei universitarilor d in : localitate. La intrarea în sală fiecare persoană, inclusiv membrii simpatizanţi, au fost întîmpinaţi de un comitet de iniţiativă format din prof. Azaduhi Varduca Horenian, Mihai Gheorghe, şef de lucrări la Universitatea de Ştiinţe Agricole, şi de către subsemnatul, înmînîndu-i-se fiecărui participant în semn de , bun venit cîte o garoafă. Atmosfera intimă a acestei întîlniri a fost asigurată şi de o muzică armenească originală, “importată” de la Erevan - capitala Republicii Armene. Atmosfera deosebit de prietenească a acestei acţiuni a fost sporită de reîntîlnirea etnicilor armeni care. nu s-au mai revăzut de o perioadă considerabilă. -

întrunirea a fost condusă de către membrii comitetului de iniţiativă, iar în vederea ■cunoaşterii reciproce fiecare armean participant şi-a prezentat sumar datele biografice şi şi-a expus doleanţele cu privire la activitatea Uniunii Armenilor din România, filiala municipală Ciuj-Napoca. De asemenea, s-a prelucrat Statutul U.A.R. (preşedinte: senatorul VarujanVosganian), pentru ca etnicii armeni să cunoască mai, bine scopul acestei organizaţii etnice, apolitice, laice de drept privat român, funcţionînd pe baza legislaţiei române în vigoare. în continuate a urmat completarea Comitetului de conducere a filialei,,care în prezent se compune din următoarele persoane: preşedinte de onoare, istoricul şi criticul de artă Muradin . Jeno; conducerea operativă: Armen - Otto Demirgian - preşedinte, Azaduhi Varduca Horenian - secretar, membri: Romulus Stănescu, Mihai Gheorghe şi Kopeczi Kirkosa Julia.

S-a prezentat un program de viitor, constînd din serate de muzică armenească (din

folclor şi muzică cultă), note de drum din Armenia însoţite de proiectare de diapozitive. S-a

.prevăzut o preocupare cît mai intensă în vederea antrenării tineretului armean în activităţile culturale şi economice ale U.A.R. De asemenea, s-au stabilit obiective care vizează viitoarele colaborări ale filialei noastre cu comunităţi armene din Republica Arm enia şi diasporă. Dorim să-i atragem pe toţi arm enii d o rito ri de colaborare din municipiul nostru la activitatea Uniunii Armenilor din România, să recrutăm un număr cît mai mare de membri sim patizanţi din rîndul populaţiei majoritare române şi a celorlalte etnii existente pe raza municipiului Ciuj-Napoca.

***

Dar în fond cine sînt armenii? Fără a plictisi cititorii, dorim să prezentăm cîteva am ănunte legate de viaţa şi istoria acestui popor indo-european m ult încercat, care a făcut faţă cu dîrzenie urgiei istoriei, şi-a păstrat fiinţa naţională, religia* alfabetul şi cultura multimilenară. Legendele armeneşti relatează începuturile naţiunii armene în jurul anului 2343 (î.e.n.) prin Haik, fiul lui Torgom, fiul lui Tiraz, fiul lui Gomer, fiul lui Jafet, fiul lui Noe. Ca urmare, şi în prezent îşi spun hai, iar Armeniei - Haiastan în limba armeană. Capitala Erevan - cu fosta denumire de Erebuni -, care a fost întemeiată, conform inscripţiilorcuneiforme, în anul 782 î.e.n., cu 19 ani înainte de întemeierea Romei şi la scurt timp după fundarea Babilonului. Un teritoriu imens, sub marele rege al armenilor, Tigran cel Mare (95-55 î.e.n.), se întindea între Marea Neagră, Mediterană- şi Caspică. între anii 290-301 (era noastră), sub îndemnul Sfintului Grigore Luminătorul şi din porunca regelui Tiridat, convertit şi el, arm enii primesc creştinismul în mod oficial, Armenia devenind astfel primul stat din lume care s-a convertit la legea creştină. în anul 303 Sfîntul Grigore Luminătorul, ajutat de regele credincios Tiridat, clădeşte lîngă capitala Armeniei, Vagarşapat, catedrala din Ecimiadzin, care devine de atunci şi pînă azi scaunul

I

patriarhilor armeni si duhovnicesc al armene din întreaga cele mai vechi timpi Armenia şi armenii me® stat în calea năvălitor; începînd cu armatele Teclatbalasar al Asmei,K cimmerienilor, al sciţi ocuparea medică a Anrf războaiele purtate de Dr] împotriva acestei ţăi anului 518 (î.e.n.), imperiului persan. în ;| (î.e.n.) Alexandru Macecl zdrobeşte armata persana, Armenia trece sub stăpini macedoneană. Teatrul război continuă în perioad următoare, cînd Aimeniaf ocupată de repetate oii romani, iar în 165 (î.e.n.} d in nou sub seleucidă. Urmează raz: după război, ocupaţie ocupaţie pînă în zilele nod cînd poporul armean d decimat şi exterminat kj milă, proces care continui evenimentele de la secolului al XIX-', genocidul din Turcia din 1915 şi chiar şi în anii to în Azerbaidjan, provoci ex ilu l unei mari părji populaţiei armene, răspm în întreaga lume pfl imigrările succesive.

Armenii rămaşi fără şi-au găsit o patrie nouă şi: România, ţara care a jsj prim a care a reennost^j oficial Republica Armenia ocazia declari]independenţei sale ca uns a destrămării URSS.

Armen-Ot DEMIRGIAN, jur;

preşedintele U.AF filia la Cluj-Napo:

Cu această ocazie facei invitaţie călduroasă etnic arm eni, precum simpatizanţilor acestora, se prezenta la data de 7 aut 1997, ora 18 , la Clubul fr universitarilor din municţ Cluj-Napocâ, str. E. De Mr nne nr. 1 (lîngă Universic “Babeş-Bolyai”) la o într£ avînd următorul program audiţie muzicală armeni : (populară şi cultă); proiectarea unor diapoziti'- aspecte din istoria şi cui- armenilor; 3. diverse. .

*

Comandassfiaal a lost

Comandantul secţiei Serviciului Român de Informaţii a judeţului Dîmboviţa, maior Rizea Marian, a fost eliberat din funcţie, se arată într-un comunicat a r Biroului de Presă al SRI, remis, joi, agenţiei Mediafax.

Maiorul Rizea Marian a fost demis “pentru repetate aprecieri şi declaraţii privind unele personalităţi politice, precum şi pentru

f

SRI Dîmboviţademismanifestarea deschisă a simpatiei? - dorinţei de a sprijini unele forţe politice arată în comunicatul SRI.

•Conducerea Serviciului Român Informaţii îşi exprimă, încă o dată, hotâifr fermă de a nu permite cadrelor servid’-’ nici un fel de implicare politică, f- precizează comunicatul.

11J vineri, 25 iulie ! 997 A C T U A L IT A T E Aa d e v a b u l Id e C l u i I

Presupusul asasin al lui Gianni Versace pare a se fi sinucis

 ndretv Cunanan,p fe s u p u s u l asasin al creatorului de modă Gianni-

K ^ţprsace ş i a l altor patru 5 ^ -persoane, pare să se f i sinucis,

fftierctai, după ce poliţia l-a fftcercuit, într-o ambarcaţiune ţfansformată în locuinţă din Jtfiami Beach, au declarat autorităţile locale, citate de JIEUTER.

Primarul din Miami Beach, Seymour Gelber, a declarat că a aflat de la po liţie că sinucigaşul se pare că ar fi /biirew Cunanan.

Şeful p o liţie i din Miami Beach, R ichard Barretp, a declarat că în interiorul ambarcaţiunii a fo st descoperii cadavrul unui bărbat alb, care prezenta “s im ila rită ţi” cu semnalmentele lui Cunanan. '

Postul local de radio WINZ a relatat că în interiorul locuinţei plutitoare a mai fost descoperit ş i un p isto l de calibrul 40. Ambarcaţiunea respectivă era ancorată undeva între locul asasinării lui Versace şi hotelul unde Cunanan a lo cu it cîteva sptămni înainte de asasinat. '

Biroul F edera l de Investigaţii (FBI) a anunţat, marţi, că o armă de tipul celei descoperite la bordul' ambarcaţiunii a fost folosită şi pentru asasinarea lui Versace, precum şi a doi dintre ceilalţi patru bărbaţi ce au fost ucişi de Cunanan.

Purtătorul de cuvînt al, poliţiei din Miami Beach, Al Boza, a declarat că trupul celui găsit mort prezenta o rană p ro vo ca tă de glonţ, adăugind că poliţiştii care au hat cu asalt ambarcaţiunea, miercuri, nu au deschis focul, 'im declarase anterior că, în £*»/ percheziţiei inimile,

nimeni nu a fost găsit la bordul ambarcaţiunii. Cadavrul se pare că a fost descoperit în urma unei a doua percheziţii, mai amănunţită.- Zeci de po liţişti, inclusiv specialişti ai comandourilor anti- teroriste SWAT, bine înarmaţi, au înconjurat ambarcaţiunea cu două nivele fo lo sită drept locuinţă, după ce administratorul acesteia a relatat că un bărbat care semăna cu Andrew Cunanan a tras un fo c de armă în momentul în care administratorul a încercat să se • apropie, incidentul petrecîndu-se la ora

.locală 16:00.*Patru ore mai tîrziu, poliţiştii

au lansat gaze lacrimogene în interiorul locuinţei, apoi au pătruns în aceasta, fă ră a întîmpina nici o rezistenţă.

Un post local de televiziune a relatat că proprietarul ambarcaţiunii a fost identificat în persoana unui cetăţean german, care este de asemenea proprietarul unui club pentru homosexuali din Las Vegas. Poliţia a declarat că Andrew Cunanan era un homosexual care se prostitua.

Versace a fost împuşcat mortal la data de 15 iulie, în faţa porţii reşedinţei sale de pe malul oceanului, situată în luxosul cartier Art Deco South

Beach, din Miami Beach.Gianni Versace era la

'rîndul şău homosexual, însă nu a fost confirmat faptul că ar f i avut vreo relaţie cu Andrew Cunanan.

Descris în diverse feluri, de la un prostituat homosexual părăsit de noroc şi pînă la un bărbat inteligent, care era capabil să-şi schimbe înfăţişa­rea ori de cîte ori dorea,

. Cunanan pare să sfideze crite­riile obişnuite de clasificare a criminalilor în serie,- au declarat experţi în domeniu. Cunanan a început ca un criminal a cărui furie a fost dezlănţuită de o victimă pe care o cunoştea, după care a prins gustul cruzimii caracte­ristice ucigaşilor în serie,

. pentru a sjîrşi cuprins de infamia caracteristică crimina­lilor în masă, afirmă experţii.

Poliţia crede că, în cursul "vînătorii" ce a durat nouă zile, Cunanan s-ar putea să şefi deghizat în femeie. El era deja căutat pentru asasinarea fo stu lu i său amant, Jeffrey Trail, 28 de ani, la sfirşitul lunii aprilie, a prietenului lor comun, David Madson, 33 de ani, în luna mai, precum şi a lui Lee Miglin, 72 de ani, şi a lui Willi­am Reese, 45 de ani, de aseme­nea în luna mai ă acestui an.

î n c h i r i e r e a - e d i ţ i e i z*

P o li|la din M iam i Beach a confirm at faptul că Andrew Cunanan este m ori

A ndrew C unanan, presupusul asasin al lu i G ianni V ersace, este m o rt, a c o n firm at, ie r i, p o liţia a m e ric a n ă , c ita tă de REUTER. C om andantu l poliţiei d in M iam i B each, R ich ard B arre to , a d ec lara t că am prentele unui b ă rb a t descoperit m ort, m iercu ri, la M iam i Beach, corespund celor ale lui C unanan. B arre to nu a p u tu t confirm a dacă acesta s-a sinucis, d a r a dec lara t că po liţia nu a făcut uz de a rm ă a tunci cînd a luat cu asalt locuinţa presupusului asasin.

C R I M E I P E S T E I A T L A N T I C

S - a c ă s ă t o r i t c u c î t e v a o r e î n a i n t e d e o r a e x e c u ţ i e i

' Cetăţeanul american Joseph O’DeU, condamnat la moarte pentru vidarea şi uciderea, tn 1985, a Hdenei Schartner, din Virginia Beach, s-a căsătorit tn cursul zilei de miercuri, cu nouă ore înainte de a f i executat, informează REUTER.

O’DeB, a cărui execuţie, prin injecţie letală, s-a desfăsurat la ora locală 21:00 (01:00 GMT), s-a căsătorit cu Lari Urs, între orde 12:00 şi 13:00, în clădirea destinată execuţiilor, din cadrul Centrului Corecţional de la Greensville, a declarat purtătorul de cuvînt al închisorii, David Bothns, precizînd că directorul închisorii, David Garraghty, i-a acordat condamnatului permisiunea de a se căsători.

Autorităţile statului Virginia °u respins apelurile solicitînd

■demenţă primite din partea Papa loan Paul al doilea şi a autorităţilor italiene. Sprijinul Suveranului Pontif şi al Populaţiei italiene pentru 0 ’Dell râmate un mister, deoarece ţţxsta are un bogat dosar penal /xu are nici un fel de legături cu statul italian.

Sprijinul Italiei pentru O’Ddl, care a recunoscut că a răpit-o\ a ameninţat-o cu pistolul, a violat-o şi a strangulat-o pe tearetara sa, în vfrstă de 44 de ®n, Ht nemulţumit pe membru familiei victimei. "Aveam mult

respect pentru această ţară şi pentru istoria şi arta sa, dar acum nu-mi doresc să ajung niciodată acolo. Ascultând numai o faţetă a poveştii, popond italian a spus, practic, familiei mele că viaţa Helenă nu a contat", a declarat sora victimei, Gail Lee.

Suveranul Pontif, împreună cu premierul italian, Romano Prodi, au lansat o adevărată campanie împotriva sentinţei pronunţate în procesul lui O ’Dell, care a încurajat populaţia să organizeze proteste stradale, m special în faţa ambasadei americane din Roma. O’DeU a fost declarat cetăţean de onoare al oraşului Palermo, unde a solicitat să fie înmormmtat, dacă sentinţa va f i dusă la îndeplinire.

Italia, în al cărei cod penal nu există pedeapsa cu moartea, este . unul dintre statele purtătoare ale celei mai fervente' campanii

împotriva pedepsei capitale. Autorităţile italiene refuză să extrădeze cetăţenii străini care ar putea fi condamnaţi la moarte pe teritoriul ţârii lor.

Guvernatorulr statului Virginia, George Allen, cunoscut drept un militant împotriva crimă, a opinat că O’Dell este vinovat şi a refuzat să dispună efectuarea altor teste de sînge pentru petele găsite pe hainele sale Testele efectuate în 1990 au arătat că petele de sînge de pe cămaşa lui O’DeU nu aparţineau nici acuzatului, nici victimă, dar că cele de pe haina sa fuseseră cauzate, cu siguranţă, de sîngele victimă.

Execuţia fusese programată, iniţial, pentru data de 18 decembrie 1996, dar a fost oprită, înaceazi, printr-o decizie a Curţii Supreme americane

Ambasadorul rus în SUA laudă legăturile cu NATO, dar critică extinderea AlianţeiNoua relaţie a Rusiei cu NATO

este satisfăcătoare, dar planul Alianţei Nord-Atlantice de a se extinde spre estul Europei poate fi “ultima greşeală a acestui secol”, a apreciat, miercuri, ambasadorul Moscovei la Washington, Iuli Voronţov, citat de RKUTKR.

“Noi continuăm să credem că extinderea NATO este o. greşeală”, a subliniat Voronţov, cu prilejul unei conferinţe asupra Alianţei Nord-Atlantice, organizată de Departamentul de Stat american.

“Nu prelungiţi greşelile secolului XX în secolul XXI”, i- a avertizat ambasadorul rus pe participanţii la conferinţă. “De ce doriţi să mutaţi maşina militară a ' NATO la graniţele noastre?”, a întrebat Voronţov. Cu prilejul; summit-uhti din 8-9 iulie, de la Madrid, alianţa militară occidentală a invitat trei state est- eurOpene - Ungaria, Polonia şi Cehia- să adere la NATO. Cei 16 membri ai NATO au convenit să păstreze deschisă uşa Alianţei şi

pentru alţi posibili candidaţi.Voronţov a precizat că Rusia

este în principal îngrijorată de situaţia din statele baltice. El a reiterat opoziţia Rusiei în această problemă, dînd ca exemplu amplasarea de arme strategice pe teritoriul Estoniei. “Reacţia noastră va fi foarte drastică”, a avertizat diplomatul rus.

NATO a precizat că nu intenţionează să amplaseze armament nuclear pe teritoriul noilor membri.

Steven Pifer, asistentul special al preşedintelui american Bill Clinton, a subliniat că decizia de extindere a NATO nu a fost adoptată ca urmare a temerilor provocate de Rusia şi că lărgirea Alianţei nu trebuie privilă ca o ameninţare. “Din moment ce lucrăm îm preună, putem să elimininăm unele dintre stereotipii Ie Războiului Rece”, a declarat Pifer.

în pofida puternicei opoziţii â Rusiei faţă de extinderea NATO, Voronţov a afirmat că ţara sa doreşte să aibă legături pozitive

cu Aliânţa Nord-Atlantică. El a amintit că prima întîlnire a Consiliului de Parteneriat NATO- Rusia, care s-a desfăşurat la 18 iulie, a decurs satisfăcător; urmînd ca anumite proceduri şi reguli să fie analizate în cea de- a doua întîlnire ce va avea loc la11 septembrie şi în cadrul şedinţei la nivel m inisterial din 22 septembrie.

Intîlnirile de parteneriat se desfăşoară ca parte a prevederilor Actului Fondator NATO-Rusia, semnat pe 27 mai, la Paris.

Voronţov a precizat că viitoarea întîlnire de acest tip va analiză şi rolul Rusiei în Bosnia,- precum şi cooperarea ulterioară în procesul de menţinere a păcii în fosta republică iugoslavă.

Voronţov a apreciat pozitiv relaţiile dintre trupele'ruse şi forţele ONU. din Bosnia, dar şi- a exprimat îngrijorarea faţă de acţiunea de urmărire a presupuşilor criminali de război, precizînd că nu este-sarcina soldaţilor NATO să-i captureze pe cei acuzaţi de genocid.

U n g a r ia : , .

Criminalitatea a crescut cu 9,2 procenteInfracţionalitalea a crescut, în

Ungaria, în ultimul an, cu aproape zece procente, iar măsurile tradiţionale adoptate contra crimei organizate nu mai sînt eficiente, a anunţat, miercuri, ministrul Ungar de Interne, Gabor Kuncze, citat de REUTER. “Nu există o organizafie internaţională care să lupte împotriva acestui flagel, iar Ungaria face tot ceea ce este posibil prin încheierea de acorduri bilaterale", a precizat Kuncze, în cadrul unei conferinţe de presă.

Ministrul ungar de Interne a declarat că rata infracţionalităţii a crescut cu 9,2% în ultimul an, în timp ce nymărul de omucideri şi furturi de maşini a scăzut.

Un oficial al politiei declarase, luna trecută, câ Ungaria a devenit un punct important al crimei organizate şi că măsurile propuse ae politia internaţională pentru combaterea acestui flagel sînt inadecvate.

Ungaria a încheiat, pînă în prezent, acorduri bilaterale cu 15 state, în încercarea de a combate infrac(ionalitatea. ,

Irlanda de N ord :D e s fâ s u r a r e a p ro c e s u lu i d e p a c e

" d e v in e n e s ig u r aMarea Britanie şi Irlanda

încearcă să menţină cursul procesului de pace din Irlanda de NoTd, după ce politicienii protestanţi au respins, miercuri, propunerile d e : dezarmare “paralelă” a grupărilor de gherilă din provincie, . relatează REUTER.

“Este în mod clar o blocare a procesului de pace, dar nU cred că este una de durată”, a declarat fostul senator american George M itchell, mediatorulconvorbirilor de pace.

Votul negativ al protestanţilor din Irlanda de Nord, loiali Marii Britanii, a spulberat speranţele că s-ar putea ajunge în scurt timp la un compromis în privinţa predării armelor, după 14 luni de eforturi diplomatice.

Unioniştii, susţinători ai suveranităţii Marii Britanii asupra provinciei, au respins planul

deoarece acesta ar fi dat posibilitatea aripii politice a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), Sinn Fein, să participe la negocieri înainte de predarea armelor. Deşi IRA a declarat recent armistiţiul, unioniştii au

. considerat că acesta este doar un truc menit să acorde Sinn Fein dreptul a sta la masa tratativelor.

Unioniştii se tem că IRA va reîncepe lupta sa de gherilă anti- britanică, în cazul în care negocierile nu vor avea ca rezultat o Irlandă unită.

Secretarul britanic de stat pentru Irlanda de Nord, Mo Mowlam, şi ministrul irlandez de Externe, Ray Burke, au anunţat că vor face presiuni pentru începerea negocierilor la 15 septembrie şi că vor acţiona în culisele, politice pentru convenirea unui compromis în privinţa predării armelor.

Parlamentul albanez îşi începe lucrărileNoul Parlament ales al Albanei

îşi începe, joi, lucrările, avînd ca principale sarcini alegerea preşedintelui ţării şi formarea cabinetului, carc să reinstaureze ordinea după cinci luni de anarhie şi război civil, relatează REUTER.. Albanezii au tras în aer focuri de Kalaşnikov pentru a sărbători demisia lui Sali Berisha, preşedinte din 1992, discreditat de colapsul jocurilor piramidale de investiţii, caie a aruncat statul balcanic într- un sîngeros război civil. Miercuri, la sesiunea de deschidere a hicărilor nouhii Parlament, deputaţii au păstrat un moment de reculegere în memoria celor 1.500 de victime ale confruntărilor armate. La acesta şedinţă inaugurală au participat diplomaţi occidentali şi ambasadorul SUA la Tirana.

Deputaţii Partidului Democratic, condus de Berisha, au boicotat sesiunea parlametară de miercuri, în semn de protest faţă de modul în care au fost organizate alegerile generale de la 29 iunie. Observatorii internaţionali au descris, însă, turul de scrutin, ca fiind “acceptabil”.

Parlamentul, îri care doar 27 locuri sînt ocupate de democraţi şi 118 de socialişti şi aliaţii ior, urmează să-l desemneze pe viitorul preşedinte al republicii, care va fi probabil Rexep Mejdani, secretarul general al Partidului Socialist

Berisha a fost apreciat, iniţial, de Occident pentru faptul că a promovat rapid reforme economice. Entuziasmul statelor vestice s-a diminuat după ce liderul albanez a introdus măsuri cu caracter autoritar şi nu a putut stăvili prăbuşirea ; schemelor de întrajutorare. Cabinetul format de Berisha a , demisionat în martie a.c., fiind înlocuit cu un guvern de unitate naţională condus de socialistul Bashkim Fino.

Statuia lui de Gauile din Quebec dă prilejul unor noi controverseDezvelirea, miercuri, în

Quebec, a statuii lui Charles de Gauile, la 30 de ani de la explozivul său discurs de susţinere a independenţei acestei provincii canadiene, a dat prilejul , unor noi controverse, relatează REUTER.

Statuia de bronz a

generalului francez a fost dezvelită, printre ovaţii şi proteste, în parcul Plains of Abraham, situat în apro­pierea fluviului Sf. Laurenţiu, - unde trupele britanice au fost înfrînte de Franţa, în 1759, în lupta pentru supremaţia asupra Canadei. . ■

Prirrtarul oraşului Quebec, Jean-Paul L’Allier, un

susţinător al separării provinciei francofone ,de. Canada, a declarat, cu ocazia ceremoniei, că statuia reprezintă o recunoaştere a rolului jucat de de Gauile în strîngerea relaţiilor dintre Quebec şi Franţa.. Fostul ministru francez al Apărării în perioada lui de Gauile, Pierre Messmer, a

reamintit, cu acelaşi prilej, discursul generalului, potrivit căruia trebuie să se recunoască fiecăruia dreptul inalienabil de a-şi decide propriul viitor. Alături de Messmer s-a aflat, la ceremonie, şi liderul actualei opoziţii franceze, Philipe Seguin.

în replică, Lester Pearson,

fostul prim ministru panadian, a declarat că “toţi canadienii sînt cetăţeni liberi si deci nu au nevoie de a fi eliberaţi”.

La ceremonie au participat atît susţinători ai separării Quebec-ului de Canada, cît şi opozanţi ai acestei idei, dar nu s-au înregistrat incidente.

A D E V Ă R U Ld e C l u j SPORT vineri, 25 Iulie 1 9 9 7 ®

■ O *miercure neagră” pentru trei echipe româneşti care au debutat cu stîngui în noua ediţie a cupelor europene de fotbal (Liga Campionilor ţ i Cupa l :JU'.A.), cu protagoniste care atestă cum fotbalul nostru, prin echipele sale de club, coboară, ameţitor, toboganul mediocrităţii ■

Dc multa vrane n-a nun avui parte fotbalul românesc dc o astfel do “niicroure neagră": o nesperată şi norocoasa “remiza”, respccli\ două înfrîngeri. “Rmii/a" a losl reuşita în extonns, în propiid ogradă din (îhencca, de campioana României. Steaua, eea caic în uiiuă eu 11 ani, într-o superbă şi neuitata no.iplc, la Sevilla, a cucerit Uliul dc campioana a Furopei. Chiar daca Dindino şi Oiclui nu cedat. ambele eu aeelasi seor si in deplasare în Cupa U.H.l'.A., tot nepulmLâ şi nnciinc înseamnă fiindcă \ ictc>rioaselc nu lac parte din elită, ci din sărăcimea fotbalului

■ continental, dm pojghiţa cu lalsa stiâlucire a ■ mediocrităţii europene. Noroc oit n-a intrat

in lupta şi i.C . National. în Cupa Cupelor câ mai ştii care ar li fost bilanţul aceslci penibile “micicure neagră''.’ Pînă cînd ii vom lăsa pc fotbaliştii noştri sa-şi ridice poalck-n cap şi

t să sc t îndă ca tîrlele icfline'.’Acestea fiind spuse sâ \edem ce s-a

întîmplat în “micrcuiva neagră”.

N o r o c c u I o s i f R o t a r i u

STEAUA - T.S.KASOFIA 3-3 (1-0) '

N.A.T.O. ne-a re fu z a t,, aşişderea Uniunea Europeană, aşa că nu-i de mirare că şi U.E.F.A. se aliniază acestor refuzuri din moment ce Steaua a fost distribuită la înghesuială, în meciuri eliminatorii, în Liga Campionilor, în sen su l su s ţin e rii a două în tîln ir i preliminare înainte de a fi distribuită într-o grupă a elitei continentale. Pînă la urmă, din cele vizionate miercuri scară înclin să dau dreptate forului continental: Steaua a arătat ca o echipă oarccare, de duzină, care s-a prezentat la s ta r tu l co m p e tiţie i m u lt p rea încrezătoare în şansa ei, fiindcă fotbalul bulgar nu-i chiar de colea. De fapt a fost o dispută între două echipe egale ca valoare, cu diferenţa că trupa sofiotă a demonstrat un plus de omogenitate mai ales în construcţia fazelor de atac.

Faptul că Iosif Rotariu a transformat în m inutul 8 o “ liberă” în fing înd balonul “ la paianjen” în stînga a lăsat impresia că lucrurile se vor simplifica în continuare. N-a fost chiar aşa pentru că, în continuare, s-a ratat la modul nepermis, ba mai m ult a fost anulat un gol marcat de Militaru pentru ofside de la... Ciocoiu, pentru ca în finalul primei reprize sofioţii să se strecoare

cu prea mare uşurinţă spre poarta lui Ritli, ratînd două excelente ocazii de gol, odată balonul întîlnind, salvator; verticala stîngă â porţii steliste.

• Finalul ofensiv al primei reprize, bulgarii l-au continuat imediat după re luare, banda stîngă a defensivei

•steliste s-a clătinat nepermis şi rapid şi d ouă g o lu ri b u lg are în sc r is e 'd e Andonov (47) şi Nankov (49). A urmat apoi elim inarea lui M atei (55) el recepţionînd un “roşu” pentru un fault din spate comis sub privirile arbitrului. Superioritatea numerică a sofioţilor a fost exploatată de Nankov (67) care a

înscris al treilea gol şi se părea că “zarurile au fost aruncate” . Iată însă că Lăcătuş (72) pune un lat, pe şase metri, la o încercare de degajare la poarta so fio ţilo r şi ba lo n u l şi-a schim bat direcţia intrînd sub transversala porţii apărată de Petkov. Egalitate numerică în cîmp prin elim inarea lui Nankov (căpitanul formaţiei T.S.K.A.) un gol egalizator înscris de C. Munteanu (83) şi o b a ră a lu i R o şu , în tî ln ire a

' încheindu-se cu o “remiză” reuşită în extremis. Palide speranţe pentru partida retur de la Sofia.

V ic to r R O M A N

“Stîlpul de control” a gafat U IT Gorica - O ţelu l Galaţi 2 - 0

Timorată^ formaţia gălăţeană s-a lăsat dominată mai ales în prima repriză. Revenirea din repriza secundă a fost una... platonică. Defensiva de la Dunăre a gafat nepermis, prin “stîlpul de control” Brătianu II şi în final tabela de marcaj a încremenit la scorul de 2-0 pentru formaţia slovenă. Rămîn speranţele revanşei. -

a m a t o r / f o r

Knattspjrnufelag Heykjavik - Dinamo Bucureşti 2-0Chiar dacă formaţia din Ţara gheizerelor are vreo cinci jucători în selecţionata

Islandei, tot o echipă de amatori rămîne, ea impunîndu-se doar prin gabarit şi ambiţia jucătorilor. Pînă la urmă ambele s-au dovedit superioare bagajului tehnico-tactie al dinamoviştilor, care cu toate achiziţiile făcute a înclinat steagul, încasînd două goluri. Rămîne speranţa în revanşa din partida retur, dacă nu cumva trupa lui Cornel Dinu o va... rata. ( r .v .c .)

“U” -Corvinul 1-0 (1-0)Miefturi, pe Stadionul Ion Moina, “U” a cîştigat,

e drept, la limită, amicalul cu Corvinul Hunedoara. Dincolo de stor, care, în contextul unor astfel de meciuri e de multe ori neconcludent, am rămas cu satisfacţia unui joc destul de bun al studenţilor clujeni. Relaţiile de joc pe antrenorul Adrian Coca dau primele rezultate, ceea ce ne face să credem că “U” ar putea face o figură frumoasă în campionatul ce stă să înceapă. Unicul gol al întîlnirii a fost de fapt un... autogol, Bordeianu înscriind în propria poartă încă din minutul 7. Pe parcursul jocului “IT a mai avut cîteva ocazii

clare de a se desprinde pe tabelă, dar de fiecare dată ori clujenii nu s-au putut descurca în faţa porţii ori Ovidiu Ceclan a dorii să demonstreze că a plecat nemeritat de la “U”.

Au evoluat formaţiile: “U” : Mare - Şandru, Falub, Jula, Pojar - Oncică, Truşcă, Cioloboc, Popescu - Predatu, Iepure. Au mai jucat după pauză: Iasko, Stan, Florin Moldovan, Olariu, Marcă, I. Lazăr, L. Mihai şi Kovacs; Corvinul: Ceclan - Bordeian, Sterean, Haidiner, Chirea - Aniţa, Tibichi, Chezan, Dinu - Costăchescu, Păcurar. Au mai intrat Petrei, Bardac, Craiun, Stănilă, Procorodie. .

M .H O S S U

f ' • ’

IflPK | r- i[ A **\ * 4 '

■ I M

. ŞTI§£ffA cluj

r\ ' f - €■* i *****

! - te * - .i * * * '1 ' " " j

v , r , . s

:!-. P •• V V W <I

I

1 I *> ‘ f* ». M

‘ ’l, 'V •

T T S E S ! » .

^

s : . r s> ■ M , 4 ; , A •• 1 t » s sr ’ .. ' - X , ’ .^ 4 . - , -t:,....... v _________________

S. Moguţ - Paul Marcu, Dr. Traian Georgescu, Remus Cîmpeanu - Al. Vasile, Mircea Neşu - Miki Szabo, Zoii Ivansuc, Mihai Adam, I. Suciu.

Recunoaşteţi această formulă de echipă a Iui “U”? Ca să nu cotrobăiţi prea mult prin memorie vă dezvăluim noi acest “11” realmente celebru: este echipa care a cîştigat ediţia 1964-65 a Cupei României, în neuitata finală “U” - Dinamo Piteşti 2-1, golurile fiind marcate de Remus Cîmpeanu (bombă de la 30 de metri) şi Zoii Ivansuc (o “liberă” magistral transformată). Pentru piteşteni a marcat Ţurcanu. După acea victorie cineva a realizat acest desen grafic, fiecare purtînd capul unuia dintre victorioşii finalei. O subliniere totuşi: atunci “U” purta denumirea de Ştiinţa.

Un tînăr fundaş revine Ia GherlaPrintre noutăţile lotului

divizionarei B olimpia Gherla se află şi talentatul fundaş Kiliri Csaba. în vîrstă de 23 de ani, el a jucat timp de 4 ani la divizionara C, CONSAUR Cluj- Napoca, unde a dat un bun randament, fiind apreciat mult şi de actualul antrenor al gherlenilor, Mihai Pop.

. In această vară, Kilin a fost transferat la Olimpia Gherla. De fapt, d d e-a ic ia pornit spre marea performanţă La vîrsta de 11 ani cu>lua deja la jumoni Olimpici, antrenorul Os/lian

Elemer fiind m ulţum it de tehnica şi ambiţia tînărului fundaş. între timp a mai făcut parte-şi din lotul fostei echipe judeţene, SOMVETRA Gherla. In prezent el este legitimat la noua divizionară B din oraşul de pe Someş, unde se pregăteşte intens în vederea începerii campionatului. în meciurile amicale a dat un bun randament, tehnicienii Olimpiei aşteptînd de la tînărul fundaş o evoluţie pe măsura talentului său.

SZEKELY C s a b a

25 iulie

■ Ziua de astu-j 0 dedicăm “anircrwrLr

olimpice I

■ Cu paliu Jfw-.r.v. jumăUte în unui, ^ 951/ la ediţia a XV-a a joctirfe au luat sfîrşit, la Helsinki în tîln irile din cadru' sferturilor dc finali ^ turneului de fotbs! Deţinătoarea titlului cuceri dc Suedia cu patru ani j urmă la Londra a dispus & Austria cu 3-1, după cel pauza învinşii conduc® cu 1-0. Ungaria a învins T u rc ia cu 7-1, iai ît u ltim ul joc din aceasta “ fază olimpică” Iugoslava a cîştiga t cu 5-3 (3-0! partida cu Danemarca.

K Tot la Helsinki, acra 45 de ani: s-a încheiai pentru prima oară îe istoria “jocurilor” proba pe echipe ale pentatloniştilor m oderni. La individual suedezul Lars Hali 1 cucerit titlul, ct cîştigjndpt parcurs disputa de călărie ş fno t Hali a totalizat 32 dc puncte faţă de cele 39 •vicccampionutui lknedek G abor şi, Texpectiv faţă de cele 41 al medaliatului a bronz> Szondv Istvae (ambii din Ungaria). Fnna cam pioană olimpică a probei pc echipe a fost ce ’â U ngarie i, urmată de Suedia şi fin landa.

■ Şi o aminine nu rtxvnlA: acum o |unuitate^ dcccniu, în !°92, Hnrcclona, a a\ut ii-c dcschklcica olkwlâ a a'lc do-a XXV-a edilii Jocurilor Olmip:^.

t iI

III1II

’M1 p11

111

111111i i1

. . îl:.LÂSZLO i

m1«a

Mîine, sîmbăl.i 26 iulie, la (Munteni, un nou concurs judeţean de pescuit sporln , pentru echipe de semon. Disputa are şi caracter de selecţie, cea mai bună dintre echipe urmînd să participe la concursul inteijudeţean. La capătul a două manşe de cîte trei ore fiecare vom avea prilejul să cunoaştem ierarhia întrecerii, echipa cea mai bună. Urarea clasică de “FIR ÎNTINS” ! pentru toţi concurenţii.

Ca urmare a protocolului “tripartit” (fie-ne scuzată poanta cu caracter politic) încheiat între Primărie-RADP-AJPS, privind transformarea lacurilor de pe raza municipiului Cluj-Napoca în zone destinate pescuitului sportiv, zilele trecute a fost deversată în apa lacului “Simion Bămuţiu” din parcul municipal cantitatea de o tonă de peşte (ca titlu informativ în valoare de 18 milioane lei). Cu surle şi trîmbiţe vestea a captat atenţia amatorilor şi primii care au dat năvală au fost “coloraţii” (adică rromii cei fără frică şi sfidători de lege) deveniţi şi mari pescari, dar fără permise în regulă şi vizate. Zi de zi au luat cu asalt malurile lacului şi s-au dedulcit la peşte,

® o m

A 17-a etapă a Marii Buclc a plecat din Elveţia în uralele unei impresionante mase de suporteri germani, veniţi să-şi aplaude noul idol ce i-a pus pe moment în umbră pe alde Schumacher, Decker sau Graf. Etapa în sine (Fribourg - Colmar, 218,5 km) i-a adus “cangurului de

Itirul Franţei»buzunar” Neil Stcphens prima victorie în 6 ediţii la care a luat parte pînă în prezent, aducînd Fcstinei lui Virenque şi Dufaux (în viitorul apropiat întărită de încorporarea Iui Alex Zuelle de la O N C E ).un nou succes stagional. La capătul unei etape de “plat”, australianul s-a impus cu 3 secunde în faţa unui grup de 12 fugari conduşi de

cam pionul Elveţiei, Oscar Camcnzind. Plutonul â sosţt la 4 m inute, dar clasamentul general nu a suferit modificări importante: Jan Ullrich continuă să conducă confortabil în faţa căţărătorilor Richard Virenque şi Marco Pantani, îndreptîndu-se' spre primul succes german în cclebrul tur. Şi mai confortabil este avansul echipei sale, Telckom, ceea ce explică limpede exodul nemţilor spre Elveţia şi propune

organizatorilor- includerea Germaniei în harta ediţiei viitoare. .

C lasam ent e tap ă : 1. N. Stephens (4 h 54’38'V 44,496knvîi), 2-13 Camcnzind, Ekimov, Roux etc. (la 3"), 14. Zabel (la 3:58)...

C lasam ent general: 1. J. Ullrich (86h 27:46), 2. R. Virenque (+6:22), 3. M. Pantani (+10:13), 4. F. , Escartin (+16:05), 5. A. Olano (+16:40), 6. F. Casagrande (+17:14), 7. B.

Riis (+18:07) etc.C lasam ent pe echipe: 1.

Telekom (260h 08:13), 2. Mcrcatone (+12:19), 3. Festina (+21:46), 4. Banesto (+30:24), 5. Kclme (+lh 40:24) etc.

Clasament pe puncte: Zabel 304, Moncassin 208, Blijlevens 168 etc.

C lasam ent 'c ă ţă ră to r i: Virenque 527, Ullrich 324, Casagrande 262 etc.

Radu C. M U N T E A N U

fiiiii]Mi-

îm preună cu alţi pescs (ne)sportivi. Deşi de la deversr trebuia să treacă o perioadă cîteva zile de aclimatizare, mii au fost cei care au început 1 pescuiască. Miercuri spre ser peste 70 de amatori erau datorie” şi s-au cam supărată capturile lor au luat drumul lac pentru că respectiv iq “pescari” nu erau în regi? Pentru clarificarea definitivi situaţiei se anunţă că începb de mîine, sîmbătă 26 iulie, es admis pescuitul pe lacul din p£ în următoarele condiţii: pese cu permisul vizat vor achitt taxă de zi în valoare de 5.0 lei, iar ceilalţi amatori o taxă j zi în valoare de 15.000 fc Taxele de zi se achită la sec. AJPS, str. Cuza Vodă, Bloc:Cei care vor fi găsiţi pescc fără a avea asupra lor chita'- pentru taxele de zi vor fi fo consistent amendaţi de orgas* ial de control (amenzi cuprinse fc 100.000 şi 200.000 lei).

km

tuiaiute.Kjtapîţiicţiti

.In*

Prognoza pentru perioadi' ^ iulie - 3 august: sîmbătă ^ şanse foarte bune; dum inici^ şi luni 28 - şanse bune;- şanse schimbătoare (mai 1 şleau ... de ocolit); miercun-' tema- din nou şanse foarte bue|(iinj| urmate jo i 31 iulie, vineri 1 Nc sîmbătă 2 august de trei t jftţit “negre” , deci cu schimbătoare. FIR ÎNTINS ce! ® ce vor ieşi la apă.

V ic to r PESCAF

A D E V Ă R U Ld e C 8 u ivineri, 25 iulie 1997 PAGINA CU TINERI

\

W m m

111 m i i -

111 S a p

n1t r

'Tandreţe"Foto: E. O LA R IU

i j

Fără clopoţel şi fără ccas deşteptător, elevii trăiesc în această perioadă un sentiment al “libertăţii” aproape total. Cum îşi “administrează” ei, ca să spunem aşa, fiecare zi de vacanţă este, la urma urmelor, o problemă care-1 priveşte pe fiecare. Pînă cînd libertatea lui n-o încalcă pe a altora. Ce fac cei mai mulţi dintre elevi la acest ceas al verii se cam ştie: dorm, se duc la ştrand/urcă pe munte, şe duc la discotecă, “se prăjesc” pe nisipul mării sau pur şi simplu lenevesc în faţa televizorului. Vacanţa mare mai este însă, dincolo de toate acestea, şi un anotimp al legării de noi prietenii, de noi anturaje care, uneori, durează şi după începerea şcolii.

Lucian (clasa a X-a): “Un prieten nu ţi-I poţi face oricum. Trebuie să descoperi dacă are şi el aceleaşi preocupări ca şi tine. C ît timp prietenia ta cu alţi băieţi sau cu alte fete nu deranjează pe nimeni (pentru că nu faci nimic rău) nu cred că le

puşcăric şi să ne piseze cu sfaturi. La vîrstă noastră avem deja suficient discemămînt să ne alegem tovarăşii de distracţie, ştrand, mă rog...” (Chiar aşa? - n.n.) în parcul oraşului am consemnat şi opiniile altor doi liceeni, un el şi o ea cvasi-izolaţi de

C U M I I I A L E G I P R I E T E N I I ?poate da motive părinţilor să-şi facă; griji.” Anda (sau Andra?), cam de aceeaşi vîrstă cu Lucian este foarte tranşantă: “Sîntem destul de mari ca să ştim cum să ne alegem prietenii. Cred că numai nişte părinţi speriaţi de bombe (nu de bombe adevărate ci de “bombele” din ziare!) se simt obligaţi să stea cu.ochii pe noi ca la

lume în miezul unei idile proaspăt înfiripate. Ea: “Ne^am cunoscut la discotecă şi abia atunci am aflat că sîntem la aceeaşi şcoală, eu într-a XI- a şi el într-a Xlt-a. Mie mi-a plăcut timiditatea lui... (aici urmează un moment de pauză, pe care tînărul încearcă să-l umple cu părerea lui). EI: “N-o să credeţi, dar pe mine, înlîi

şi-ntîi m-a atras felul ei de a se îmbrăca, foarte normal Pe urmă, am stat de vorbă şi am descoperit că avem m ulte gusturi com une...”

'M arius (clasa a Xll-a): “Unii colegi merg în grup la munte, pescuit, discotecă... îi priveşte. Mie îmi place să fiu într-un cerc mai restrîns, de două-trei persoane, cu care pot discuta. Unde sînt grupuri mari, de regulă sînt şi probleme, fiindcă fiecare gîndeşte şi vrea ca totul să fie după placul său, nu întotdeauna pe plăcui altora. Sau demn de unnat...” Aşadar, alege-ţi prietenul poţrivit, de la care ai de învăţat lucruri bune. Sună simplist, dar aşa trebuie. Că de rele, nu ducem lipsă.

M ag d a le n a V A ID A

STUDENT/ DE LA "AVRAM IANCU*ÎN PRACTICĂ DE CERCETARE LA BELIS

în perioada 10-19 iulie a.c., în perim etrul com unei Beliş s-a desfăşurat practica de Cercetare a studenţilor Facultăţii de Sociologie, Jurnalistică şi Filosofie din cadrul U niversităţii “Avram Iancu”. Obiectivele vizate s-au încadrat în sferele de interes ale antropologiei şi sociologiei: cercetarea vieţii şi relaţiilor comunitare, cultura şi religia populară,

punct, de vedere ştiinţific - ne-au informat prep. Cristina Tîrhaş şi prep. Cristina Căbulea, care au coordonat acest proiect.

Potrivit aceloraşi surse, pe lîngă studenţii de Ia “Avram Iancu” au fost implicaţi şi studenţi de la facultăţi de stat (Istorie, Medicină, Sociologie), interesaţi de această problematică. Dat fiind largul evantai al punctelor de

sim bolistica iconografică, interes, aria investigată a cuprins patruproblematica vîrstelor în mentalitatea localităţi: Beliş, Dealu Negru, Poianarurală, medicina populară şi riturile de C Horea şi Rîşca Pleş. Datele obţinutetrecere. Cercetarea de teren s-a bazat în urma studiului întreprins vorpe m etode clasice (chestionar constitui obiectul unor dezbateri înstandardizat, interviu individual şi de cadrul sesiunii de comunicări a Secţieigrup, observaţie), com pletate de de Filosofie-Antropologie, programatăînregistrări audio şi video ale în toamna acestui an.materialelor considerate relevante din , “Pentru studenţii participanţi

practica s-a dovedit u tilă atît în stabilirea de relaţii interumane, cît şi în formarea lor profesională. Pentru o instituţie de învăţămînt superior relativ tînără, experienţa cum ulată pe parcursul celor trei ani de practică de cercetare (desfăşurată în localităţile Albeşti, Poieni şi Beliş) este relevantă în sensul circumscrierii practice a unor ştiinţe sociale, cum sînt antropologia şi sociologia” ne-a declarat prep. Cristina Căbulea.

Conducerea F acultăţii de Sociologie, Jurnalistică şi Filosofie a U niversităţii “A vram Iancu” multumeşte Primăriei Beliş şi sătenilor pentru sprijinul acordat în desfăşurarea eficientă a cercetării de teren.

M . TR IP O N

Copiii o r fa n i d in G h erla

în v a c a n ţ ă■ fepi cc au petrecut cîteva zile

{jltora.1, elevele Casei de Copii <k Gherla s-au deplasat în judeţul .SAj, îmde vor ftvea ocazia să ’ ffl/c monumente istorice şi■ stigii arheologice de pe phgiirile sălăjene. Taberele de

organizează în localităţile_ >şi Cehu Silvaniei. Sub

a cadrelor didactice care;, vor avea loc excursii,

muzicale şi întîlniri cuSzentanţii cultelor religioase dinMiiiile respective. -fei, elevele Casei de Copii dinijrfaau o vacanţă plăcuţi Prin[îl statului şi a unor instituţii•guvernamentale, cele. 106t e ale şcolii au posibilitatea

f < k|>a noi prietenii şi, mai ales,[tciJN Ptacă o parte a verii în cele

■•pipitoreşti locuri din ţară., în timpul şederii în

localităţile Crasna şi CehuţSilvaoiei, elevele din Gherla. ?â şi la organizarea unor

, Fărâme artistice şi concursuri pe5> ftone istorice si religioase. SZ. Cs. nţ£| - ’

hitf 5.0:ixl 0k| set' loc ■SCE| toţii foî

serera:dăimiimtssec

u

iulCtivfj

mtivi xp b

ec-

TABĂRĂ DE VARĂ PENTRU HANDICAPAŢI j NEUROPSIHICî Asociaţia UMANCONSTRUCT Vizează, la Moara de Pădure,

serii de tabără de vară (26 16 august şi 16 august - 6

^brie) pentru copiii handica- 51!' teutopsihic. Prin această Mine se urmăreşte integrarea

a tinerilor marginalizaţi şi prin: calificarea profesională

:a mcscriiVe de constructor, insta- " timplar etc; ridicarea nivelului al, prin deprinderea noţiunilor

'dentare de vorbire, limba limbi străine, matenvatică

^cultivarea respectului faţă de pica şi părerea celuilalt Progra-

taberei va consta în lucrări de '“stnicţic, nclipsind însă întrece-

«iQ 0® 041X1 vot fi invitaţi ® • fmicipe şi tinerii din sat),

. ivităţiJe distractive, discuţiile pe Na integrării, cursurile de

ini‘ engleză, matematică, . t.cxoirsiilc in împrejurimi. La N ta acestui proiect, sprijinit rweiar de DJTS Cluj, îşi dau penisul şi circa 20 de voluntari ™ ”; ii străini. M. TRIPON

nair uni-' bue

ii l 1 ei A şat

Sce!

:a F

" C IV IL IZ A Ţ IA L E M N U L U I ÎN T A R A M O Ţ IL O R "r r

Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi. din România, Filiala Ciuj-Napoca, organizează, în perioada 28 iulie - 7 august a.c., expediţia de analiză ecologică, sociologică şi etnologică “Civilizaţia lemnului în Ţara Moţilor”.

în cadrul acestei expediţii, organizate cu sprijinul financiar al DJTS Cluj, se vor studia principii ecologice şi aplicabilitatea lor în mediul rural. Totodată se vor cerceta aspecte sociologice şi etnologice, acţiunea vizînd un mini-grup social bine definit, cu o cultură, şi o tradiţie care, de-a lungul secolelor, nu au fost într-o relaţie antitetică cu principiile ecologice!

Programul expediţiei include şi acţiuni practice de protecţia mediuiui. Cît priveşte cercetarea, aceasta se va desfăşura în satele Pleasa, Rîmeţ, , Geoagiu, Afteia, Pohaci, Cheia şi în cătunele aferente acestora. Vor participa circa 15 tineri, de 15-26 ani.

M . TR IPO N

•fi*

m

V '- -O ! ■ . >

“BUCURIE PENTRUcei wiicr

Succesul primei tabere de muncă organizate de Mişcarea Tinerilor pentru Pace, în 1996, la Leagănul pentru Copii Cluj, a fost cel care a convins inimoşii tineri (şi nu numai pe ei) de necesitatea organizării unei a doua ediţii a respectivei acţiuni. Scopul nu este altul decît acela de a contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale copiilor care cresc fliă părinţi, lipsiţi fiind de căldura familială atît de necesară la această vîrstă.

15 tineri de 20-27 ani vor participa, din 3 pînă în 17 august, la activităţile educaţionale de la Leagănul de Copii Cluj, vor organiza programe dejoacă pentru micii îocatari ai acestei instituţii, vor întreţine şi repara spaţiile şi aparatele de joacă din parc şi se vor strădui să obţină, de la diverşi sponsori, cît mai multe tipuri'de jucării pentru copii.

Proiectul este finantat de DJTS Cluj.

M . TRIPON

i i i __ t-so______________ '—

Băişoara - un posibil loc de vacanţăFoto: li. O L A R IU

Posibile itinerarii de vacantă C H E I L E D U M I T R E S E IS itu a tă în m as iv u l G ilău -

M u n tc le M are , pc te r ito r iu l co m u n e i M ă g u ri-R ăc ă tă u , D um itrcasa izv o ră ş te de sub vîrful cil acelaşi nume (1.638 in) şi, după un parcurs domol (însoţit de un drum forestier), formează pe ultim a porţiune înain te de vărsarea în Som eşul Rece un sector de chei sălbatice, declarate în 1994 zonă protejată, în care se interzice orice activitate, cu

excepţia vizitării. O potecă firavă se caţără pe versan tu l s t in g , ' deasupra apei ce curge vijelios în succesiuni de cascade. Amonte de chei, dintr-un mic lac apa este deviată prin subteran, scăzînd d e b itu l în chei şi p e rm iţîn d turiştilor experimentaţi să meargâ chiar pe firul pîrîului.

V iz ita rea se poate face în c irc u it , p lec în d d in d e f ile u l Someşului Rece şi înloreîndu-ne

pe drum ul fo restier (ce evită cheile) sau continuînd pe vale pînă la colibele La Plopi şi apoi D u m itre a sa , unde în tîln im marcajul bandă galbenă.

D EFILEUL RÂCĂTĂULUI > Amonte .de Răcătău, după ce se term ină caseie de vacanţă, valea omonimă formează, pînă la Dobruş, un defileu adine, unul din ultimele rămase sălbatice în

‘Apuseni, fără drum sau potecă,

l|A» '* ' 'Ir

, . ’

t'-.- V ;

---------1» l i r !

P I

V * - '

v r -

Fdtb: E. OLARIU

im punînd tu r iş ti lo r pe lung i porţiuni să meargă din piatră în piatră iar uneori prin apă. Zona inferioară este cea mai deosebită, p rin p e re ţii d e s t în c ă , grohotişurile, vegetaţia luxuriantă şi prin faptul că este ... rezervaţie de urşi! La mijlocul Defileului Răcătăului se află un mic lac (la care coboară un drum auto din M ărişe l) , de u n d e apa e s te deviată subteran spre lacul B eliş-, Fîntînele. Accesul se face din Răcătău sau din amonte, ajun gînd Ia Dobruş pe drum ul forestier, ce trece dinspre valea Belişului, sau pe jos, coborînd de la Crucea Iancului din poiana Fîntînele sau de vizavi, din Măguri-Suseni. în defileu se poate cobori pe jo s şi “la moară”, ceva mai sus de lacul Răcătău, atît din M ărişel c it şi din Măguri. Zona se găseşte pe te rito riu l co m u n e lo r M ăg u ri- Răcătău şi M ărişel şi a fo st pusă sub protecţie de către C onsiliul ju d e ţean C luj, la p ro p u n e rea C lu b u lu i d e C ic lo tu r is m “Napoca", în 1994, interzieîn- du-se aici ridicarea de construcţii, a c t iv ită ţ i le p o lu a n te ş i a ite posibile afectări ale mediului şi peisajului.

I CERERI Si OFERTE I■ DE LOCURI DE MUNCi ■

PENTRU S1UDENTI { j Şl ABSOLVENŢI ,I CERERI DE LO C U R II■ DE MUNCĂ: 1072)«* absolventă construcţii - I I construcţii civile; 1073)1 | absolvent ISE (conlabililate) - 1■ c o n ta b i l i ta tc - f in a n c ia r ; |* domeniul bancar, societăţi de* I valori imobiliare; 1074)1 I absolventă sociologie - mass-|■ media, agent comercial ■ J traducător (limba franceză);" I 1075) student geologie - orice I | domeniu; 1076) studentă ISE |■ (fmanţe-bănci) - secretariat,»* contabilitate; 1077) studentă" I sociologie-operare (redactare) I | PC, secretariat; 1078) |■ absolvent informatică' operare/programare PC, * I INTERNET (pagini WEB, I | HTML-uri), tehnoredactare |■ computerizată; 1079).■ absolventă Academia de" | Muzică (pian) - redactor-1 | traducător (limba germană). |- Se oferă pentrn studenţi ş i .■ absolvenţi următoarele ■ | POSTURI VACANTE: eco-1■ nomist (Baia Mare); jurnalist; |- tehnoredactare - grafică p e -* calculator (2 posturi); inginer" | tehnologie chimică anorganică |■ (Tîmăveni); şofer (categorial I BCE); vînzător; agenţi d e .■ vînzare; agenţi comerciali; ■ | agenţi publicitari; achiziţii |■ comenzi pictură; vînzătorii | volanţi. J I Informaţii suplimentare s e l | pot obţine la sediul F.O.S.C. |■ din Piaţa Lucian Blaga nr. 1- ■ ! 3, Casa de Cultură a ! I Studenţilor, camera 4, tel/fax I | 19-62-63, după urm ătoru!|■ program: luni, maiţi, miercuri ■ î şi joi - între orele 14-16; vineri J I - între orele 12-14. . I

A D E V A R U L d e CIm J ECONOMIA vineri, 25 iulie 1997

Bazinul pomicol al zonei Clujului nu mai are nevoie de prezentare. Fructele.obţinute aici, calitatea acestora sînt recunoscute nu numai în ţară, dar şipeste hotare. Fructele din bazinul Clujului oferă gust şi arome inconfundabile. Poate este impropriu să vorbim de o artă a producerii fructelor, dar un argument pentru o asemenea afirmaţie îl oferă Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Cluj - un cap de pod avansat în acest important domeniu.

noi, se formează holdinguri, unităţi mari sînt vîndute de FPS. Dar noi nu avem nimic de lucru cu FPS. Noi nici nu existăm măcar în Registrul Comerţului

Deci ce se poate face? Părerea mea este că trebuie făcută o reevaluare a activităţii unităţilor de cercetare, iar pe această bază

competenţi care fac cercetare din pasiune (salariile sînt mici în cercetare). U nii au plecat ademeniţi de cîştiguri mai consistente. Desigur, prin plecarea unui om bun pierdem, fiindcă un cercetător se formează într-un timp îndelungat. Dar salariile în cercetare trebuie aduse măcar la un nivel de subzistenţă. Nu vreau să fac o comparaţie cu situaţia cercetătorilor din ţările occidentale, fiindcă ne-am da seama că sîntem într-o stare catastrofali Şi atunci să nu ne mirăm că pierdem oameni de mare valoare.

- Socotiţi că încă nu am ajuns la o situaţie de normalitate în această privinţă?

- Tindem spre o economie de piaţă. Foarte bine. Numai că mă tem că noi încă nu o înţelegem Sîntcîteva elemente care nu se leagă, nu m erg pe aceeaşi lungime de undă. Insă într-un sistem economic sănătos este nevoie de un echilibru, de un flux al valorilor, de un mecanism care să funcţioneze după norme precise.

- După cîte am înţeles, aveţi şanse de a concura în econo­mia de piaţă a Europei care este mult mai puţin “sentimen­tali” decît a noastră.

- Există un interes al unor firme străine, tot mai accentuat m ultima perioadă, de a cumpăra material săditor din soiuri noi,

epaIn

să se stabilească cîteva priorităţi- Staţiunea, ne spunea dr. ing. aduse Legii fondului funciar, nu înainte de toate, pentru ca noi create la noi, mai rezistente şi

Vasile GHIDRA, directorul ne vor afecta în mare măsură, să intrăm în rînd cu lumea, de o calitate mai bună. Ungaria,staţiunii, se confruntă, de o bună Staţiunile vor răm îne în trebuie reglementată clar situaţia de pildă, a cumpărat cantităţiperioadă de timp cu m ari dom eniul public. F oştii terenurilor. Apoi, staţiunile de mari de material săditor necesar

proprietari urmează să primească cercetare să aibă aceleaşi drepturi înfiinţării unor livezi intensive,teren din rezerva de stat sau de ca societăţile comerciale, ceea ce Şi fructele noastre au o marela fostele IAS-uri. Se pune şi ne-ar îmbunătăţi substanţial căutare. Deci avem baza pentruproblema răscumpărării, ceea ce situaţia financiară. Adică, am

indiferenţă sau cu bună ştiinţă în condiţiile staţiunii noastre ar avea dreptul la export în primulse lasă acest sector important al f io soluţie mai viabilă, fiindcă rînd, am beneficia de un aportcercetării să se zbată ca peştele proprietarii de terenuri aflate în de valută, într-o anumităpe uscat? Şi într-un caz şi în perimetrul nostru, majoritatea perioadă ne-am redresa din România care au curajul săaltul, situaţia este alarmantă, d in comuna Feleac, nu vor punct de vedere economic. Nouă înfiinţeze o livadă? CheltuielileExistă riscul de a distruge valori accepta să prânească terenuri în ni se cere în fiecare an producţie, sînt mari iar veniturile nu vincare s-au creat în mulţi ani şi altă parte. Mai greu este să-i fară să primim nimic în schimb, imediat. Dar eu afirm că, încare nu vor putea fi recuperate lămurim pe oameni că şi în cazul Cheltuielile sînt foarte mari şi condiţiile de care dispunem, cudecît cu cheltuieli enorme, într- . în care vor primi terenurile uneori, acestea nici nu acoperă experienţa pe care o avem putem

greutăţi. Unele am reuşit să le rezolvăm singuri, dar altele ne depăşesc. Să exemplificăm,

prim ul rînd, oare din a da şi altora, ceea ce este o acţiune rentabilă, Dar această bază trebuie să o dezvoltăm. Cîţi Investitori avem acum în

o perioadă îndelungată de timp.Totul porneşte de la pămînt

Trebuie să se stabilească foarte clar dacă avem nevoie de unităţile specializate şi să se definească exact rolul acestora, iar în funcţie de aceasta sprijinul care trebuie să li se acorde. Activitatea staţiunii noastre, de pildă, poate fi com plet monitorizată, aceasta poate fi evaluată în termeni absolut exacţi. Trebuie să precizez că, din punct de vedere al creaţiei pomicole, România se situează pe locul 4 în lume, fapt

plantate în prezent cu livezi intensive, dacă un singur an acestea nu vor fi îngrijite cum trebuie, vor ajunge în paragină.

- Ce se poate face?- Nu ar fi nevoie de un efort

prea mare din partea statului pentru a proteja staţiunile de cercetare şi producţie. Acestea sînt unităţi viabile. Este adevărat că parcurgem o perioadă dificilă. Dar dacă am avea lin statut bine precizat, s-ar schimba lucrurile. Iată de pildă, problem a exportului Anul trecut am lacut

valoarea producţiei realizate. în crea o pomicultură de mare mod obişnuit, în condiţii valoare. Va fi nevoie, însă, sănormale noi putem obţine profit Totalul veniturilor realizate anul trecut s-au ridicat la circa 2,5 miliarde lei. Veniturile ar putea fi însă mult mai mari La acestea se mai adaugă venituri provenite

fie stimulaţi nişte investitori să facă acest pas. Agricultura nu este comerţ. Profiturile vin mai greu din agricultură. Şi acestea nu ajung decît într-o măsură mică în mîna producătorilor

din contracte de cercetare, dar direcţi, adică a acelora care duc în acest sector, valoarea creată greul. Iar agricultura nu este nu se măsoară în bani. Un subvenţionată.cercetător nu produce milioane într-un an, el creează o perspectivă într-run domeniu, deschide căi noi. Rezultatele,

recunoscut de oameni cu au fost, însă, cei care au cîştigat autoritate incontestabilă în acest . în mod normal banii rezultaţi domeniu. ^ dmtr-o asemenea intermediere,

- De ce nu se ţine cont de trebuiau să ajungă în contul acest fapt la anumite nivele? producătorului Un statut bine

- Şi eu mă întreb acest lucra gîndit, ar reglementa şi această Dacă rezultatele noastre şi-ar găsi problemă spinoasă. Apar unităţi

' reflectarea m ferme de producţie, 1în general în sectorul pomiîol, cîştigurile ar fi imense. In ultimă instanţă, pierde şi statul, dacă

■ potenţialul de care dispunem nu este folosit pe o scară mult mai largă.

- Lucrurile pot intra pe făgaşul normal?

- Tocmai acest lueru încercăm să-l facem. După cîte ştiu, modificările preconizate a fi

export prin intermediari. Aceştia valorile se afirmă în timp, iar

Cît timp vom mai putea concura cu cei care subvenţionează masiv agricultura? Deşi sîntem mai buni, în multe privinţe, există

efectele economice ale acestora, riscul să fim elhninaţi. în chiar dacă apar m ai tîrziu, condiţiile actuale este greu să

■reprezintă valori remarcabile.- Cum apreciaţi potenţialul

uman de cercetare al staţiunii?

- Dispunem de oameni

rezistăm. Azi sîntem săraci, dar mîine, dacă nu se va întreprinde nimic, vom fi si mai săraci.

Ion R U S Foto: E. O LARIU

ocmn şi în Cluj-Sfapoca!

R a te le a n u a le a le d o b fn z ilo r acmtt de u n e le b ă n c i c o m e rc ia le , gb actim,

in ju d e |u l C lu j, la d ep o zite le in i^- p e r s o a n e f i z i c e - <

Banca

BCR*BANCOREXBRDBA*Banc Post*Ion Ţiriac*BANKCOOP*BucureţtlTransilvaniaRomâneascăCECALIANŢAAlbina*B.I.R.*

favedere

1620171620201916171818251820

1 lună

5565545644486049465545656565

3 luni 6 luni

60 6760 5559 66

6846

70

47

5070 72

4751 4862 6550 5570 7065 60

60 <0

- p e r s o a n e j u r i d i c e ■

Banca

BCRBANCOREXBRDBA*Banc Post*Ion Ţ/riac*BANKCOOP*BucureştiTransilvaniaRomâneascaCECAlbinaB.I.R.

lavedere

162017162214

19

161718151820

1 lună

426044504040504737

45

50.60

3 luni 6 luni 9 luni ţ

44 46 41

55 50 45

46 48 50

5 2 5340 4 0

4552 54 H4538 38 37

50 45 40c

50 40 40

55 55 55

* La aceste bănci dobînda în lei se capitala rezultîndo dobîndâ efectivă mai mare decît cea afiş

banclle/sucursaleleisâeventua

Cursuri pe piaţa valutară în data de 24.07.1997

DENUMIREA VALUTEIS H IL E V G A U S IR IA

D O L A R A U S T R A L IA

F R A N C B E L G IA

D O L A R C A N A D A

F R A N C E L V E Ţ IA

M A R C A G E R M A N A

• C O R O A N A D A N E M A R C A

P E S E T A S S P A N IA

M A R C A F IN L A N D E Z Ă

F R A N C F R A N Ţ A

L IR A S T E R L IN A

L IR Ă IT A L IA

Y E N JA P O N IA

G U L D E N O LA N D A

C O R O A N E N O R V E G IA

E S C U D O S P O R T U G H E Z

C O R O A N E S U E D IA

DOLAR SUA

E C U

D S T

CURSUL ÎN IU I

5299/1

J2 t (Gan52IV485W

39*4

103*1

130im *

120521

%săc«1;fin]infîrn®GirPoliFăgAHtu

iV i

351U

9tV

j a «ttj

altu

72H ^toi

7 tlil H t

BNR face următoarele precizări în legătură cu acestiSi.1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale sai1

bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valuta*2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursff

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contai

Cursuri la casele de schim

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZA#un dolar SUA 74)70 7.1»o marcă germană 3.950 uoT

'staiE

ro\R

JunNec

r

15) vineri, 25 iulie 1997

Dosare uitate, dosare reînviate

C in e p e c in e “ a s c u l t ă ” î n R u s ia ( V I I )Ultimul subcapito l al

docum entarului ziarului ^ ■ ^ v e s tia ” se referă la ^ ‘•‘controlul in fo rm aţional” .

0 imează im ed ia t, însă, o jjjtrebare pe deplin justificată: acest control inform aţional există în parametri legali sau - nebunia în m asă îngroaşă tuşa unor vremi revolute? înainte je orice comentariu, propun să urmărim argumentele ziarului

| “fevestia” şi “Mondorama”. Deci unde se află, totuşi,

acel pupitru secret de la care poţi pune sub ascultare pe orice locuitor al Rusiei? Se prn că această întrebare va rămîne fără răspuns. Dar a venit în ajutor întâmplarea: un militar cu funcţie ■ de răspundere, care a participat la pregătirea planurilor operative pentru blocarea Casei Albe în octombrie - noiembrie 1993 şi

ta avut acces la 'documentele

secrete, a povestit cele ce urmează: .

Decretul 1400 din octombrie 1993, care a devenit baza de drept pentru folosirea forţei ui confruntarea cu Sovietul Suprem, nu a fost singurul document de acest gen. Din cancelaria preşedintelui au fost emise şi alte decrete secrete. Unul dintre ele dispunea să fie creat, în cadrul D irecţiei Generale de Protecţie, condusă de general-locotenent M. Barsukov, un serviciu propriu de comunicaţii secrete pentru organele supreme ale puterii.

In încheiere, interlocutorul a spus: “V-am divulgat această informaţie secretă dintr-un motiv foarte întemeiat. Nu se poate admite ca generalii de “salon” din garda K rem linului să confişte cu to tu l puterea, folosindu-se de aşa-numita inteipretare lărgită a noţiunii de

securitate. Dacă ei nu vor fi, opriţi, vor aduce pe capetele noastre o mare nenorocire”.

Această informaţie explică multe lucruri. Printre altele şi achiziţionarea unui lot însemnat de m ijloace speciale de comunicaţii şi observaţie video care au apărut la Kremlin anul trecut, drep t pentru care lucrătorii de aici au început să comunice între ei în scris. Ca şi creşterea numărului membrilor Direcţiei Generale de Protecţie la 44 de mii de persoane şi ai Serviciului de Securitate al" Preşedintelui la 1500. Aceste servicii, care funcţionează nu în conformitate cu legea, ci cu decretul secret al preşedintelui şi folosesc fonduri secrete, au în prezent posibilitatea nu numai să efectueze acţiuni de forţă, ci şi să ţină sub ascultare toate persoanele suspecte, cum se întîmplă pe vremea KGB-ului.

Nouă nu ne sînt cunoscute planurile lor politice şi de altă natură. Dar este de presupus că dacă lumea va fi martora unei noi lovituri de forţă sau a unui puci la Kremlin, acestea vor debuta după canoanele clasice ale KGB-ului, adică cu deconectarea mijloacelor de comunicaţie. Şi Boris Elţîn ar putea, avea aceeaşi soartă ca prizonierul din Foros, M. Gorbaciov. ’

După cum vedeţi, nici ziaristul de la “Izvestia” n-a reuşit să elucideze problema secretului comunicaţiilor din Moscova. Concluziile lui sînt cel puţin sumbre, fie şi dacă ne gîndim că “satelitul moldovean” a fost mereu în “urechile şi ochii” Moscovei.

R a d u V ID A ^

Pompierii în alertă

O g lu m a t e r o r is t ă

Poliţiştii vin cînd au... benzind

Se făcea că u n beţiv intră într-un bar, să-i zicem “Old Club Caoes” de pe strada Napoca. Omul, cu chef de vorbă, bea el ce K dar la un moment dat se mai şi plictiseşte. înjură chelneriţa. înjură clienţii. “Vă sparg dinţii la toţi” strigă el! Cineva se gîndeşte Scheme poliţia. Trece o jumătate de oră, dar “chipiurile albastre” 54 lasă în continuare aşteptate. Alt telefon. La celălalt capăt al

BWpfiniliri o voce profundă şi filosofală găseşte explicaţia acestei

hi dimineaţa zilei de 24 iulie, la ora 1,50, m comuna Reteag, flăcări lungi se înălţau spre cer din gospodăria lui Cîmpean Ioan. Depozitul de furaje luase foc. Stăpînul, trezit de fam şi de lumina neobişnuită pentru acea oră tîrzie, a alertat pompierii. Pînă la ora 5 dimineaţa, aceştia, împreună cu sătenii - care au sărit cu mic cu mare, au lucrat să stingă focul Două tone de (în şi două tone de paie s-au transformat în scrum. Fumul se ridica precum dintr-un furnal.

Cercetînd cauzele incendiului, sc pare că o mînă de “prieten”, neidentificat, deocamdată, a aprins intenţionat depozitul. Păgubaşul a încercai să-şi amintească toate duşmăniile, toate invidiile. Nu-şi dădea seama cine ar putea să-i facă o asemenea “bucurie”. Mari certuri sau duşm ănii nu avea cu oamenii din sat. Şi totuşi... cineva e vinovat Şi va trebui să răspundă. Poliţia^ continuă cercetările.

D .C .

H

îwnm

5 ,

i

P o m p i e r i i g h e r l e n i s e a f i r m ă

s i î n a c e a s t ă v a r ă

infîizieri: “Nu avem benzină”. Reclamantul mai verifică o dată numărul de telefon, panicat la gîndul că ar fi putut suna la vreo ! f®iă cu pizza la domiciliu, după care închide. Sunase, totuşi, la...| Poliţie. în bar, clienţii fac pariurile. “Âu mers după benzină în

Xlf , % t”. “Ba nu, la Oradea!”. “Greşit, poliţiştii îşi fac plinul la ■' AţfA". Ceva adevăr există în ultima afirmaţie, cu specificarea că

benzină cumpără poliţiştii de la AWA. Mici răutăţi ale lumii SC interlope. . .„y s După o oră timp în care violentul alcoolic îşi termină numărul

\ ?i pleacă nestingheriţ, pe uşa barului intră, sfios ca o fată ieşită — »Şaptea în parcarea benzinăriei, primul picior de poliţist. După el, & î •It'iL .Nu, nu era un poliţist-miriapod. Erau măi mulţi poliţişti, care njj , B®b!au în ceată. Să nu se piardă! Cum nu mai era nevoie, au fost

^Ş i la plimbare. Pe jos, că benzină nu prea este. Dar ei au plecat ft cu maşinile instituţiei, •

__ Astfel, şase poliţişti au putut completa liniştiţi raportul zilei de jîSJIk “În timpul serviciului nu s-a întîmplat nimic deosebit”.

M ih a i H O S S U

în ultimii 20 de ani, Formaţia civilă de pompieri Gherla s-a afirmat mereu la concursurile profesionale, reuşind acum trei ani să ocupe chiar locul I pe ţară. Pom pierii d in urbea de pe Someş nu s-au lăsat mai prejos nici în acest an, continuînd şirul succeselor.

Zilele trecute, în municipiul Zalău au avut loc întrecerile Fazei interjudeţene a concursurilor profesionale de pom pieri civili, la care au participat reprezentanţii a cinci judeţe din aria transilvană. Dovedind o bună pregătire fizică

şi profesională, iscusiţii pompieri gherleni au reuşit să ocupe un foarte bun loc doi pe echipe şi I trei locuri. I în probele individuale. D intre toţi concurenţii prezenţi în oraşul de la poalele Meseşului, cel mai bun timp a fost obţinut în proba de 100 metri alergare dc tînărul de 23 de ani din Gherla, Kilin Csaba.

Pompierilor civili din oraşul Gherla le-au fost oferite diplome şi cupe de către organizatorii sălăjeni.

. SZEK ELY C s a b a

¥mIST 0

. J t

A explodat o bombăm 1

i»0

0 bombă de mică putere a explodat la sediul din Istanbul a l . atidului islamist Refah (al Bunăstării), acesta fiind cel de-al doilea

de atentat din ultimele trei zile, a anunţat agenţia turca Anatona. Atentatul, organizat la sediul Refah, aflat în cartierul Fatm dm

'Sanbul, nu s-a soldat cu victime sau pagube materiale.Explozia unei bombe la o altă filială a Refah din Istanbul a

l Provocat distrugerea ferestrelor clădirii. . .j* Refah este, în prezent, principala formaţiune de opoziţie din ^ Turcia. Partidul Bunăstării este condus de fostul premier islanust [ ecmettin Erbakan, care a demisionat, luna trecută, ca urmare a

exercitate de aimata secularistă.

Un rus acuzat de spionaj în favoarea Armeniei

Un tribunal militar din Azerbaidjan a condamnai la moarte un cetăţean rus acu/at de spionaj şi de acţiuni de sabotaj în fa\oarea Armeniei, au anunţat, micrcuri, oficiali ai tribunalului a/er, citaţi dc AP.

Karen Baraşev. 64 de ani, a fost recrutat dc serviciile secrete annene în 1992, în tunp ce acesta locuia în niasul rusTaganrong.I.a intoaratca în Azerbaidjan, Baraşev, cinic armean, a (ost numit comandantul unei unităţi militare a/ere. hl şi-a folosit influenţa pentru a fum i/a Armeniei informaţii militare secrete. Baraşev a spionat pentru Armenia pînă la arestarea sa, în decembrie anul trecut.

Pin 1993, în Armonia exislă un moratoriu asupra pedepsei cu moartea. Nici un deţinut condamnat la moarte nu a fost executat

M i i d e p e r s o a n e

l - a u c o m e m o r a t p e u n m e m b r u

E T A c a r e s - a s i n u c i s

Aproximativ 4.000 de persoane au participat la o manifestaţie de comemorare, în tăcere, a unui membru al grupării separatiste basce ETA, Juan Carlos llernando, care a fost găsit spînzurat, duminică, în celula în care era deţinut, a infonnat politia spanioli

Marşul, organizat dc familia Iui I femando, a început din piaţa centrală a oraşului natal al acestuia, Arrigorriga, situat in regiunea

Comemorarea a fost organizată la o săptămînă dc la manifestaţiile de protest faţa de asasinarea, dc către R T A. a unui politician spaniol. De la înfiinţarea sa, în 1968. ETA a asasinat peste 800 de persoane, în lupta de gherilă dusă pentru crearea unui stat independent basc.

Politicienii carc au participat la demonstraţi;! de la Amgorriga au acu/at guvernul pentru moartea lui llernando. Politica Madridului este de a dispersa deţinuţii F.TA in închisori de pe tot teritoriul Spaniei, pentru a evita o evadare de proporţii.

O t o r n a d a

î n j u d e ţ u l B a c ă u

O tornadă a distrus, săptămîna trecută. 300 de hectare de pădure de pe Valea 'Iroluşului, din judeţul Bacău

Pădurarul Simion Pietroiu a declarat corespondentului MEDIAFAX câ în timp cc se afla în control a i/bucnit o furtună.' cu o intensitate şi o viteză atît de mare încît în cîteva"secunde pădurea a fost culcată la pămînt.

Directorul Direcţiei Silvice, Gheoruhe Ovcioiu. a declarat corespondentul agenţiei MEDIAFAX câ “au fost distrusi 120.000 de metri cubi de lemn ceea cc icpre/inta 22 la suta din posibilităţile de exploatare forestieră a judeţului Bacău Pădurea se va regenera în 40 de ani”.

Pentru a evita infestarea pădurii ramase de la copacii doborîti, ; care pol putuvi, Direcţia Silvică Bacău \ a orgam/a o licitaţie : pentru vînyarea buştenilor.

în unnă cu doi ani, o tornadă asemănătoare a distrus două ţ milioane dc metri cubi de lemn din pădurile judeţului Harghita, s

Cin pirat al aerului a fost condamnat la închisoare pe viaţă

* Un tribunal din Taipeî I-a condamnat pe cetăţeanul taiwanez * Liu Shan-chung la închisoare pe viaţă şi interzicerea tuturor | drepturilor civile, pentru deturnarea unui avion de pasageri spre s Beijing, transmite REUTER. ' - g

Tribunalul l-ar fi putut condamna la moarte pe Liu, dar, s-a i precizat în verdict, acesta a fost condamnat pe viaţă pentru că “şi-a recunoscut crima şi a dovedit o atitudine pozitivă". %

Liu a urcat, pe 10 martie, la bordul unei aeronave a companiei^ Far Eastern Airlines, şi-a turnat benzină pe corp şi a ameninţat câ îşi dă loc dacă avionul nu îşi schimbă dtrccţia cătrc Beijing. Odată ajuns m China, el a cerut azil politic, motivînd câ este persecutat de naţionaliştii tahvanezi.

Bejingul a refuzat, însă, cererea Iui Liu şi l-a extrădat în tuna mai, deşi între Taîpei şi Bejing nu există un acord în acest sens. Ca răspuns, Taivvanul a retumat Chinei doi piraţi ai aerului chinezi care deturnaseră, în 1993, două avioane către Taipei

A D E V Ă R U Lde Cluj r zia r independent

ANUL IX M <032 IS6M ISafW SC#

VI MEU!£5 !UUE 1997

18 RĂGIM 600 LSI

ULTIMA ORĂ vineri, 25 iulie 1997

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

G h e o r g h e F u n a r a h o t ă r ît :

- IN S C R lP ţlIL E B IL IN G V E '/ $ m ( m t m p m■ : m C L U J -N & P Q €A :

| urm are din pagina 1

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 25.07.1997, în jurul orei 15.

| într-o fotografie publicată de un . ziar local, ca urmare se pare, a ' intervenţiei unui lucrător I tipograf de origine maghiară.| Poziţia primarului Clujului | faţă de inscripţionările bilingve■ este cunoscută. Gheorghe Funar■ a declarat că va aplica această I hotărîre în momentul în care | Primăria va primi cereri în accst | sens de la cel puţin 20 la sută din . cetăţenii municipiului, fapt care ‘ ar atesta că populaţia maghiară a I Clujului întruneşte procentul la

care se face referire în Ordonanţa de urgenţă a guvernului. La ora actuală, prim arul Gheorghe Funar are pe birou doar cererea unui număr

de şase clujeni, care sînt consi­lieri locali aparţinînd UDMR.

Lor le răspunde în felul următor:

Către9Consilierii locali ai UDMR din municipiul Cluj-Napoca

“DEVALORIZAREA” CAPITALULUI DE SIMPATIEurm are diri pagina 1

premierul Ciorbea şi liderii majorităţii - au utilizat fiecare prilej pentru a inform ă poporul, asupra deosebitelor aprecieri de care se bucură în Occidentul Europei şi dincolo de Atlantic, în special în SUA. Se parejnsă, că liderii noştri politici fie nu au înţeles sensul mesajelor de curtoazie

înainte de aplicare. Vezi, de Reforma, restructurarea batexemplu, Ordonanţa de urgenţă pasul pe loc, iar acteleprivind m odificarea Legii norm ative referitoare laînvăţămîntului care a devenit privatizare şi investiţii deoperaţională fără măcar să fi fost capital străin sînt confuze,discutată în Senat. , imprecise, unele se contrazic

Partidele din , coaliţia pe celelalte. ; - .guvernamentală au intrat în : într-o astfel de situaţie,conflict chiar din momentul capitalul de simpatie şi începerii negocierilor pentru îm părţirea funcţiilor în structurile centrale ale puterii şidin întîlnirile protocolare, fie

au vrut să-şi facă o altă s-au amplificat cînd au fost puse imagine, mai bună decît cea Pe ro ' cele d 'n P 'an local,

credibilitatea unei echipe de conducere a unei ţări se deteriorează.

Nu ştiu ce vor aduce săptămînile viitoare, dar am

recepţionată de pe scena politică internaţională şi din ţară.

Comunitatea internaţională a constatat, nu după prea mult timp, că noua putere nu este chiar aşa cum a declarat că va.ti. Democraţia în România cunoaşte un recul,- iar exemple în acest sens sînt din păcate destul de multe. Se poate menţiona o anume dictatură a Executivului faţă de Parlament, care este sfidat fară nici o jenă. Este posibil ca. în numai şapte luni de guvernare sa emiţi 46 de ordonanţe de urgenţă care practic înseamnă intrarea în vigoare a unor legi fără ca P arlam en tu l, să aibă posibilitate de intervenţie

conflicte care s-au tensionat cu convingerea că actuala treccrea lunilor. .Exemplele sînt coaliţie aflată la putere estecunoscute, se află şi acum la ordinea zilei. Au avut loc conflicte sociale; în faţa cărora Guvernul s-a dovedit a fi neputincios. Unii membri ai

: Executivului se contestă reciproc sau nu recunosc unii altora angajamentele internaţionale.

în imposibilitate de a accelera reforma din economia şi -societatea românească. Este o coaliţie care a venit cu propriul liant, iar viaţa.a demonstrat incompatibilitatea acestor elemente esenţiale ale coeziunii.

La ccrcrca colcctnă a d\s. cu nr 24 71IV 27 iunie a.c., vă comunicăm următoarele:

l. Sintcţi cctâlcm ai României şi a\cţi îndatorirea fundamentala >>ă respectaţi Constitutia tini. în Constituim României, pe care \A m ut vi o sludwh, nu se face nici o discriminai e intre cetăţeni şl nici nu sînt pre\a/ule unele prKilcuii pentiu românii de etnie maghiară.

2 l In act normativ, iikIumv Ordonanţa de urgenta nr. 22 l fM7 penlru modificarea >i eouipletaiea I egiiaJminiMialkn publice locale nr fi‘.i P I , republicalâ, aie pre\i,Jen aplicabile in mod eg.il pentru toţi cetăţenii fi autorităţile publice (. a urinare, primarul nu poale da cuis solicitării dvs. leleritiMrc exclusiv |-i mmoiil.ilea maghiară Pentru pruii-tr, loli cctatenii dm .ieea«.ta multimilenaia vatra româneasca sînt egali în drepturi şi obligaţii.

3. Vă solicit să- respectaţi jurămîntul pe care l-aţi depus la investirea în funcţia dc consilier şi să nu mai căutaţi ■ să provocaţi conflicte interetniee m Cluj-Napoca.

4. Aplicarea articolelor 23, 29, 55 şi 58 din Ordonanţa nr. 22/1997 se face abia după cc s-au depus k Primărie cereri din partea a peste 20% din populaţia municipiului

aparţinînd unei etnii. Precizez că pînă în prezent ara primit doar o singură cerere în limba română, semnată de şase cetăţeni. Prin ecrerca dvs. aţi dat o interpretare corectă art, 23 din Ordonanţa nr. 22/1997. Dacă vor ft depuse la Primărie cereri semnate de peste 72.000 - de locuitori ai municipiului Cluj-Napoca, vor fi întrunite condiţiile pentru a lua în discuţie articolele invocate de către dvs. din Ordonanţa nr. 22/1997.

5. La finalul cererii dvs. aţi înscris următoarele: "Menţionam eă sprijinim şi solicitarea altor minorităţi” Oferta dvs. este gratuită deoarece nu am prim it solicitări similare dm partea unor cetăţeni ai mumcipiutui Cluj-Napoca aparţinînd altor etnii.-

- Vă doresc vacanţă plăcută!Primar,

Gheorghe FUNAR

Colegiul Medicilor

d in judeţul cin: protestează

faţă de atitudinea de deni^J profesiunii de medic j, -*- medicilor acestei ţări, expj în presă şi la televiziune, & Inspectoratul General al Pot*, respectiv de către Guven României.

Este absolut regretabilei; o ţară care pretinde înregis dc progrese pe c,i democraţiei, medicii, luptă cu greutăţi finânc;;] (buget auster!) şi cu o <j0itj tehnică execrabilă a uniţii: sanitare să fie umiliţi i ameninţaţi ca pe vremea de tis, amintire, cea a comunist

Medicii adevăraţi nu voi; niciodată de acord cu cei e condiţionează un act media Dar de la unele exemp condamnabile pînă la a jic întreaga lume medicală cârt i jertfeşte conform jurăminte, lui Hipocrate pentru sănafc semenilor săi este o difer enormă.

A vedea în toţi nefi cetăţeni corupţi ai ţârii înset o greşeală, stimaţi poliji; guvernanţi şi politicieni t Rom ânia: ireparabi regretabilă, decepţionantă lei atît pentru cei care respectau: decenii această profesie nobilă, cît şi pentru cei cais învăţă acum sau pornesc t. evlavie în a o exersa.

Sau nu aveţi nevoie în România?!?

Prof. univ. Nicolae U preşedinte;

C oleg iu lu i Medicii»

M u lţu m im m ed icilo r*Dorim să adresăm, din toată inima, cele mâi sincere şi căldura

m ulţum iri em inentu lu i p ro feso r d o c to r M ihai Lucan, pa! profesionalismul şi măiestria dovedită, ^ rija şi preocuparea coast: arătate faţă de pacienta Lucia Giurgiu, umanismul şi sprijinul E acordate. ^

Colectivului de medici care l-a ajutat; şi asistat în tot ceea s întreprins, precum şi asistentelor şi infirmierelor, care au dos solicitudine, competenţă şi răbdare nemărginită, le mulţumim căldc

Pentru aportul adus dc fiecare din tre dinşii, le mulţumim ţ asigurăm totodată de întreaga noastră gratitudine pe: prof.dr.A- Vălean, conf.dr.Radu Dodea, d r.D orel d n a , dr.Tiberiu GultE dr.Iuliu Murcşan şi dr. Doru Irimie. Cu multă consideraţie, fac Constantin Giurgiu (342557)

Sîm biti, 26 iulie P ro g ra m u l 1: 7 ,00 B u n ă ,

dimineaţa ... de la Iaşi; 8,30 Alfa şi Omega; 9,05 Micul Yeti 2 - Dramul spre c a s ă ;10,15 Tip Top, Mini Top; 10,45 Film: Pregătiţi-vâ, batistele; 12,35 Serial: Mork & Mindy; 13,00 America sălbatică (dpcum entar);13,30 Ecranul; 14,00 TVR Info;14,15 M apamond; 14,45 Turnul Babei; 17,00 Universul misterios al lui A.C.Clarke (documentar); 17,30 A lo , lu a leg i!; 18,00 Serial: H o llyoaks; 18,30 P oveşti din copilărie; 19,00 Tclccnciclopedia;20,00 Jurnal, meteo, sport; 20,35 Săptămînă sportivă; 21,00 Serial: S avannah ; 2 2 ,0 0 C a scadoru l jocului. Marca loterie a miliardelor;23,50 Ciclism tu ru l Franţei (rez.); 0,00 Serial: D etectivul din Los Angclcs; 0,50 Sîmbătă noaptea la... dans.

Program ul 2: 8,00 Serial: Lupii aerului; 9,00 Pas cu pas; 9,30 Ajuta­te singur!; 10,00 Mondo-blitz; 11,00 Întîlnirea de sîm bătă de la Cluj- N ap o ca ; 13 ,00 A c tu a lita tea culturală; 13,30 Serial: M isterele S .P .; 14,30 Serial: Un bunic fericit;15.00 TVR Info ; 15,10 Isto ria invenţiilor; 15,20 Doar o vorbă săţ- i m ai spun! (R ); 15,30 D esene animate; 16,00 Secretele nisipului;17.00 Şeicul; 17,50 TVR Info;18.00 Serala muzicală; 19,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 20,00 Film: M incinoasa (p. I); 22,00 Jurnal;22 .10 M inc inoasa (p. II); 0,00 TVM; 1,30 Jazz Alive Medalion.

PRO TV: 7,00 Desene animate;8.10 Povestea zilei; 8,30 Serial: Flipper; 9,00 Noile aventuri ale lui Flipper; 10,00 Stan şi Bran; 11,00 Film: Zile cu vin şi trandafiri (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film:

A gatha; 14,35 M otor Sport M agazin; 14,50 Sport pe plajă; 15,05 Rugby: Africa de Sud - Noua Zcelandă; 16,00 Film: Fiul răzvrătit;17,30 Serial: Walker, poliţisMexan;18,15 Adevărul gol-goluţ; 18,45 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv;20.00 Film: Ziua şacalului; 22,25 Ş tirile PRO T V ; '2 2 ,3 0 Serial: Străzile crimei (SUA ’96); 23,20 Ş tirile P ro Tv; 23,35 Serial: Nemuritorul; 0,25 Generaţia PRO;1.00 Sport la minut - ştiri sportive;1,25 Solitaire (film erotic); 3,00 Agatha (r); 4,35 Ziua şacalului (r).

Duminică, 27. iulie P ro g ra m u l 1: 7 ,0 0 B ună

d im in ea ţa !; 8,30 L um ină d in lumină; 9,05 Serial: De Ia Apenini la Anzi; 9,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 10,00 Ala bala, portocala; 11,00 Viaţa satului (magazin); 12,30 Ce vrăji a mai

făcu t n ev astă -m ea Sam antha?;13.00 N atio n a l G eo graph ic (docu m en tar): în lum ea aligatorului; 14,00 TVR Info; 14,15 Atlas (m agazin); 14,45 V ideo- m agazin ... în zod ia iub irii cu îndrăgostiţi şi.', suspans: iubirea nu are vacanţă!; 17,00 Star Trek; 18,00 7 zile în România; 18,30 Poveşti din copilărie (desene anim ate);19.00 Robingo; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo;20,30 Dum inica sportivă; 20,50 T rag erile LO TO ; 2 1 ,00 Film : D ragoste de mamă (SUA 1989, p.II); 22,55 Pariul Trio (alergare hipică); 23,00 TVR Info; 23,05 Camei P lanet O lim p. E m isiune muzicală estivală; 0,05 Arena Sport.

Program ul 2: 8,00 Lupii aerului;9.00 Pas cu pas (em isiu n e de ştiinţă); 9,30 Ferestre deschise;10.00 Serial: Leonard Bemstein

11.00 5x2. M agazin dum inical. TVR Iaşi; 13,00 Memoria exilului românesc; 13,30 Serial: Misterele Sankt Petersburgului; 14,30 Un ‘ bunic fe ric it; 15,10 Is to r ia in v e n ţiilo r; 15,30 C hoppy şi prinţesa (desene anim ate); 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Seicul;17,50 TVR Info; 18,00 Sera ta muzicală; 19,00 Sensul tranziţiei;20.00 Cum vă place? M uzică şi um or; 2 1 ,0 0 R e p riza a tre ia (magazin sportiv); 23,00 Frumoasa şi Bestia; 0,00 TVM. Mesager; 0,30 Varietăţi internaţionale.■ PRO TV: 7,00 Desene animate;8,30 Serial: Fiica oceanului; 9,00 Super A bracadabra; 10,30 Film:

O braznicii; 12,30 Som eto l' Right; 12,55 Ştirile Pro TV;!!' News Radio; 13,30 Serial:Dete- de elită; 34,20 Chestiunea »14 ,50 S po rt pe plajă; ^ Automobilism: MP de FonP1 al Germaniei; 16,45 Gillette Sf17.00 Lumea filmului (magsZ;17.30 Terra 2; 18,30 Beverly K.19.30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Fii* dragoste tîrzie; 21,55 Ştirile Pw,22.00 Fotomodele; 23,00 Ştir*. T v; 23 ,15 P rim a pagină; 2-‘- Procesul etapei; 0,50 Sport U ir-- ştiri sportive; 1,25 Film: OtuP. (r); 3,00 O dragoste tîrzie(r); , Detectivi de elită (r); 5,35 Te1

w- „

Ziarul nostru foloseşte serviciile in fo rm a tiv e^ agenţiilor de presă Rom pres şi Mediafax^J

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). ________ Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar dc redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subrcdacţia fu rda : tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

T IP A R U L E X E C U T A T L A 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

Garam ond— Tipografie ».r-1 "