fn exclusivitate pentru "Adevărul de CluF, un interviu cu Ion Iliescu. preşedintele P.D.S.R., O criză generală

a presei scrise?p a g in a 3

De la corespondenţii noştri din Dej, Gherla si Turda

ţ Agenda/2 f Rota v in tu rtio r/ i ţ Pnliucă/J-5 ţ Irla - c.uItură/6 ţ Publicitatc/7-9 i Divtrse/10 ţ .icuialitaiea/11 f Sport/} 2f Omul ţ i societatea/}} \ tconomia/N f I viniment/}!! ţ [ lumii orâ/16

IX NR. 2037 1220-3203

zia r tsd e p m ă m t301 ~

31 IULIE 1S97 16 PAGINI B00 LP

Vremea va fi predominaşi frumoasa cu cenil variabil. Ikpâ ami»a, în /nna de mnnle, sia! posibile avene de ploaie. Mut îtt jţenerai slab dm icetorul V. Tcniptralurile nti\ime24c.,î70 C. leii, la ok M Ia Cluj-Vapoca « îineĂstrau ÎO3 C. iar presiunea atmosferici na de 732 mmlle. tMeteon'loe de sen iciu Pavai C.)

• In pag ina a -16-a: harta priv ind starea p robabilă a vremii, valabilă penlru az i

Şi alternanţa la putere poartă germenii haosuluiCAIUS CHIOREAN

D e fiecarevdată cînd negociatorul F.M.I. vine în România, premierul Victor Ciorbea anunţă, în bună tradiţie

ţărănistă, noi curbe de sacrificiu. Zilele trecute el a fost nevoit să facă public faptul că rectificarea mi va adiice o creştere a bugetului, în absenţa banilor prevăzuţi a veni în urma privatizării, bugetul va fi diminuat Numărul fabricilor incluse pe lista de lichidate a fost mărit Primul-ministru nu mai vorbeşte acum despre sfîrşitul anului ca despre un reper al redresării economice, preferind să nu mai avanseze prognoze. ■

Premierul Ciorbea atenţionează, aşadar, că populaţia trebuie să se aştepte la noi privaţiuni şi o creştere a şomajului. întrebarea, cu potenţial exploziv, este dacă fostul lider sindical şi primar ambiţios al Capitalei mai are de partea sa înţelegerea populaţiei, după şase luni în care oamenii au suferit aproape inutil, privatizarea şi restructurarea avansînd în ritm lent Spre

W teebire de capitalul de imagine de care a ' sSiciat în momentul de start, Ciorbea este

nevoit în momentul de faţă să înftîngă rezistenţa nuni electorat sătul nu doar de lipsa de rezullât apoliticii guvernamentale, ci tot mai sceptic în privinţa chiar a sistemului politic românesc.

In condiţiile în care toate partidele democrate, fie ca sînt la putere sau în opoziţie, se confruntă cu un grav deficit de imagine, criza de guvern tinde să devină o criză de încredere în sistem Imprudenţa partidelor aflate la guvernare de a crede că simpla alternanţă la Putere înlătură pericolul haosului manifestat în ţări ca Bulgaria şi Albania este amendata de starea de spirit întunecată a tot mai multor români.

Din păcate, semnele unei reale maturizări a clasei politice nu se văd

Partidele din arcul guvernamental manifestă aceeaşi adversitate gălăgioasă, din care toate an de pierdut. în mai puţin de un an, Partidul Democrat a risipit tot ce a adunat într-o perioadă lungă de rezistenţă demnă de apreciat. Consideraţi în alegeri a fi oameni viguroşi şi determinaţi, democraţii au acum aerul de valeţi la casa ţărăniştilor, cu rare şi ranchiunoase accese de furie dictate exclusiv de spaima pierderii unor privilegii personale. Chiar beneficiari ai servitutii democraţilor, ţărăniştii n-au nici ei motive să creadă în simpatia prea multor alegători. Promotori activi ai nepotismului şi ai unui sistem administrativ puternic politizat, manifestînd dispreţ faţă de

Pro™siune făcută înaintea aiegerilor, ţărăniştii se transformă treptat în exponenţii unui gnip rcstrîns de foşti proprietari şi intelectuali nostalgici animaţi de sjeranţa că se vor constitui, cu prioritate, înţi b clasă dominantă m societatea româneasca!

Mixtura dintre pragmatismul cinic al liderilor democraţi şi restauraţia agresivă promovată de bătrinii ţărănişti devine tot mai greu digerabilă ic către o populaţie sărăcită şi, în plus, îngrijorată de lipsa de reacţie în fata

^ iredentismului maghiar. f Situaţia n-ar fî, în sine, periculoasă dacă

opoziţia ar prelua fluxul de încredere pierdut dc putere şi s-ar putea constitui într-o alternativi

r> lucrurile nu stau aşa. P.D.S.R. argumentează convingător _ împotriva practicilor guvcmamaitale. In schimb, partidul, aflat într- tin proces lent dc descompunere, nu oferă soluţii

continuare în pagina a 4-a

------^• ^ V* '* 4 f

te. *- *% *S4 't'Z4%. *

- -.a*

V,* ,

W m Mm B m

fo to : 1. P lTc C \ -

Prefectul Alexandru Fărcaş: "împăunalul" sau . . . "Acarul Păun..." Istoria o va consemna.;.

Pentru că poartă stema Ungariei Mari

i i 9 i l ; t e i E ! | l s e R r n a ilinat lin să lis dat jos

sg@apl fe : ps CsmssiSat* Politia a împiedicat echipajul RADP $6 îndeplinească ordinul primarului Gheorahe Funar«

Primarul Gheorghe Funar a dat dispoziţie ieri dimineaţă ca drapelul arborat pe clădirea Consulatului ungar să fie luat. Gheorghe

Andreea MARCUcontinuare în pagina a 16-a

! Nimic

w ’V -

- *£• , §|gplîijp V . * .

SUVlBOLURILECONSULflTULUIUNGARW rK%&; < s.%’

nou pe frontul...

I drapelului. ’ % [ "Obiectivul a rămas intact"

' • • A 1

{( l o1o: }. )'],

Ciupercile au ucis la Cluj-Mapoca

în numai 5 zile, în Clinica pediatrie I I au murit patru copii intoxicaţi cu ciuperci. întrucît a plouat şi acum este sezonul lor,: ciupercile sînt uşor de cules şi pentru foarte mulţi sînt un aliment lesne'de obţinut. Copiii au mîncat ciuperci culese de ei sau de părinţi şi bunici, care nu le cunosc îndeajuns. -

Toţi cei 15 copii ai familiei Pintea au mîncat ciuperci, însă numai Alexandra (7 ani) şi Vasile (11 ani) au murit, iar mama acestora este internată în stare gravă la spitalul din Mediaş.

Medicii spun că, dacă în 24 de ore după ce au mîncat ciuperci şi au apărut primele simptome de gastroenterocolită, copiii sînt aduşi la spital, au şanse să mai fie salvaţi. Doctorul Aurel Bizo este de părere că părinţii pot consuma ciuperci pe propria răspundere, însă copiii trebuie să fie feriţi, pentru că nu au nici o vină.

Administraţia pieţelor interzice comercializarea ciupercilor şi nu eliberează autorizaţii sanitare, pentru câ nu există posibilitatea determinării toxinei din ciuperci Din cele 3000 de specii de ciuperci caje se cunosc, peste 50 de varietăţi sînt toxice. 90% din intoxicaţiile cu evoluţie fatală sînt provocate de ciupercile din genul Amanita. 10 mg de ciuperci sînt de ajuns, pentru a produce moartea.

Claudia N ISTO R

Ordinul Franciscan donează 32 milioane lei pentru Şcoala din Floreşti

PD ia apărarea medicilorIMrliilul Democrat Cluj îş i exprima regretul şi nemulţumii ea

în legătură cu acţiunile inspectoratului General al Poliţiei care aduc o ura vă ofensă profesiei dc medic şi medicilor din întreaga ţ.nă. liste greşit ca pornind de la unele exemple condamnabile sâ sc ajungă la jignirea întregii lumi medicale.

Ofensele sînt eu atît mai gra\e cu cît profesia dc, medie necesită ani de pregătire asiduă iar exislenţa aceslci profesii esle indispensabilă fiecăruia dintre noi.

B IR O U L DE PRESA A L P.D . C LUJ

Guvernul intenţionează• să acorde ajutoare sinistraţilor j din zonele afectate de ploi

Guvernul intenţionează să acorde ajutoare pentru zonele

■ afectate de inundaţii.Premierul Victor Ciorbea a

declarat, miercuri, pentru Mediafax, că a solicitat prezentarea situaţiei exacte a zonelor afectate de ploi pentru o evaluare precisă a pagubelor. E l nu exclude posibilitatea deplasării în zonele respective a (nor ecEp^guveniamentale,

MIldQTEfi^rirh hlui-ministru,. eEMTâALA UNIV )) ' '

CLI) I» NAPOCA ))

după încheierea negocierilor tu reprezentantul FM I, Poul Thomsen.

Ciorbea a mai spus că va prezenta, în curînd, situaţia încasărilor la venituri ş i cheltuieli după ce va fi finalizat bugetul rectificat E l a spus că vor fi reduse unele cheltuieli bugetare, în schimb, sănătatea, învăţămîntul şi protecţia socială vor rămîne sectoarele prioritare odată cu rectificarea bugetului.

- Asociaţia Naţională pentru Protecţia Copiilor Orfani din România a organizat marţi o conferinţă de presă pentru a prezenta donaţiile făcute de d-na Linda Morris, reprezentanta ' Ordinului Franciscan din Marea Britanie. Din 1990, Ordinul Franciscan a donat copiilor din România peste 3 miliarde lei, în această sumă intrînd şi donaţiile în obiecte, mobilă, ' alimente, medicamente, îmbrăcăminte, aparatură electronică.

Următoarea acţiune umanitară va fi extinderea internatului şi construirea canalizării la şcoala pentru copii cu abandon şcolar din Floreşti. Pentru această şcoală, Ordinul Franciscan a adunat deja 3800 lire sterline.

Prefectul Fărcaş s-a implicat în această acţiune, după cum spune d-na Ana Potcoavă,, reprezentanta Asociaţiei pentru Protecţia Copiilor Orfani. Dînsul va verifica modul în care sînt fo lo siţi banii pe care î i primeşte d-na Potcoavă din Marea Britanie.

Andreea MARCU

ADEVĂRUL do Cluj

jo i, 31 iulie 1997 V.pt

• A zi: Calendarul ortodox: înainteprăznuirca scoaterii Sf.Cruci; Sf! Iosif din Arimateea; (Lăsatul Secului pentru postul Sîntă-Măriei); Calendarul greco-catolic: Ss.Eudochim, cuv. (+ 840) şi Ignaţiu de Loyola (+ 1556). Preserbarea scoaterii Sf.Cruci; Calendarul

''romano-catolic: Sf.Ignaţiu de Loyola, pr.

• M îine: Calendarul ortodox: Scoaterea Sfintei Cruci Sf.Şapte Mc.Macabei; (începutul Postului Sîntă-Măriei; Calendarul greco- catolic: Scoaterea Sf.Cruci. Cei şapte prunci Macabei şi mama lor Salome, cu învăţătorul lor Eliazar, m. (s.II I.Cr.); Sf.Alfons Maria de Liguori (+ 1787). începutul Postului Sf.Marii; Calendarul romano-cato­lic: Sf.Alfons M. de Liguori, ep.înv.

• PREFECTURACONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA3J-31-60• PRIMĂRIA CÎMP1ATUR21:36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-1548■ PRIMĂRIA GHERLA 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 si

43-27-27• POIiflA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POUŢIADEJ.-2J-31-2I

POUHA'TURDA 31-21-21 K)Li'ilA CÎMPIA TUR31:36-82-22 POUT1AHUEDIN: 25-15-38 .

• POUilAGHERLA24-14-14• POMPIERII:981■ PROTECTIACIVILĂ: 982• GARDA HNANCJARÂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, ini.SALVAREA- 961 ' - ■

• SALVAREA CFR: 19-85-91 :• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991 . ,• INFORMAŢII: 931' '• DERANIAMENTE: 921• ORA EXACTĂ 958-• REGIA AUTONOMĂDE

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748• scm onienaysa :

DISPECERAT: 41-51-71• REGIA AIJTONOMÂDE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02• S.C. 'SALPREST' S ADISPECERAT:

19-55-22• COMENZI SPECIALE PENIRU TRANS­

PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132• SC PRIVAL: 1743-86• DISTRIBUHAGAZELOR NATURALE:

INTERVENIT! GAZE 928; DISPECERAT 433424REGISTRUL AUTO ROMÂN:! . Şefreprezentanji 43-38-10 Mînnaţii: 43-38-11 Hală inspecţii: 43-38-08. \

TV K O M ; luni-Mncn lîur.-> ( Jnj Cluj Buf.7,00 8,00 8,30 9,30

18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13 20 15,20* ') Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 200.000 leiTELF.FOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

\tK:începînd ou dala dc ? mai sc

va npera >i pc ruta:Cluj Timişoara Budapesta 6,45 - 7,30 - 8^0 9,10 Budapesta -^Timişoara Cluj

20,00 21,50 - 22,40 23,25 |{-»lnl I' riiilor 6-S

•11 I.- 19-41-7U. 19-2(1-87. l l . f VAX 19-7S4IO

CURSE IN TER N A ŢIO N A LE din Autogara I I :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marii, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca - M isco Ic, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi

< înapoiere din Miscolc joi ora 11,00.IN F O R M A Ţ I I

Autogara I : 14-24-26 Autogara I I : 43-52-78 .

Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga' Cluj\a plcra j-raltiil int'imalii rtisjm:- Mnunli? dc asistenţa sociala:- Icţislaiic,- (Vmunilalea Luropcauaprin l'cnlrul dc Inlorinarc ft'îiitiniiarâ, str Mihail Ki'i'llnicuinu nr 7, Ici 19.56 20 Program luni-joi picIc 9,00-16,00, Mi'in un.lt 9,1 t,(0

Policlinica fără plată "Familia Sfîntă1’

în perioada 14 iulie - 15 august 1997, Policlinica fără plată "Fam ilia S fîn tă " este închisă pentru concedii de odihnă. /

a1 8 - 2 4 iu lie 1 9 9 7V IC TO R IA - Joc în doi -

SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * A R TA - Michael- SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * M Ă R Ă ŞTI - sala A: Prieten ţ i duşman- SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Graba strică treaba - S U A (13,30; 15,30; 17,30) * F A V O R IT - Doamna şi vagabondul - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TU R D A :: FO X - închisoarea îngerilor

- SUA; T IN E R E T U L U I - 25- 29.07 - Risc maxim - SUA.

D EJ : :A R TA - 25-27,07: Din junglâ-

n junglă - SU A ; 28-31.07: Striptease - SUA.

G H ER LA :P A C EA - 25-27.07:

Striptease - SU A ; 28-31.07: Nevastă de om bogat - SUA.

F A R M A C I I

FA RM A C II CU S E R V IC IU P E R M A N E N T : FA R M A C IA "CORAFARM ", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

G A R D A D E N O A P TE : FARM ACIA nr. 5 "C LEM A TIS", Piaţa U n irii nr.10, telc/on 1.9- 13-63, orar 20-8.

B I B L I O T E C I

. ■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. F IL IA LE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălnieeanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. M ED IA TE CA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminică - închis. i C EN TR U L DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI IN FO RM AŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălnieeanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. F IL IA LA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marti, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălnieeanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis '.

■ BibliotecaGcrmana (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis..

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -16 \ - ’■

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi; joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Hdtai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9-13;, duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălnieeanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14; Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi). (

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvania (strada C. Daicoviciii 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis. .

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14.

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic intre orele 10-17; luni-închis

Joi, 31 iulieProgramul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Mo; 12,05 Ce-i de făcut? (r); 13,05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Mo; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Pompierii vă informează!; 15,45 Lege şi lărădelege (magazin); 16,00 Convieţuiri; 16,30 Emisiune în limba maghiară; 17,00 TVR Mo; 17,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Bank-note (magazin); 18,00 Tele- estival Oiimp ’97 în direct; 18,50 Tragerile Loto; 19,00. Serial: Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Serial: Dr. Quinn; 21,55 Pariul Trio (alergare hipică); 22,00 Cu ochii’4 (anchetă); 22,45-Reflecţii, rutiere; 23,00 Serial: Canary Wharf;'23.30 Jurnalul de noapte; .23,50 Un secol de cinema: Charlton Heston.

Programul. 2: 7,00 TVM Telematinal; 8,00 Contele MacDuckula (desene animate); 8,30 Canary Wharf (r); 9,00 Detectivul din Los Angeles (r); 10,00 în flagrant (r); 11,00 America sălbatică (r); 11,30 Sunset Beach (r);12.30 Mîndrie şi prejudecată (r); 13,30 Emisiune în limba germană; 14,30 Un bunic fericit; 15,00 TVR Mo; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere; 15,20 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 15,30 Choppy şi prinţesa (desene animate); 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Opţiuni (emisiune cu şi

despre tineret); 20,00 Film: Apicultorul (Grecia/Franţa 1986); 22,00 Jurnalul de la ora ZECE; 22,30 Time out (emisiune sportivă); 23,30 Media-club (magazin); 0,00 TVM Mesager; 0,30 Pagini muzicale de mare popularitate,

PRO TV : 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Sport la minut; 9,15 M.A.S.H.; 9,45 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Beverly Hills (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescu (r); 14,00 Sport; 14,30 Desene animate; 15,00 Matlock; 15,50 Sport pe plajă; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Hercule; 18,15 Sport la minut; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine este şeful?; 19,00 Ştii şi

4 RadioSonic- Joi, 31 iulie

.Ş t ir i: 8 ,9 , 12,13,15, 16,18,, 20,21 Mondo Sport: 7,15; 8,15. Horoscop: 6,40; 8,40. Program cinema: 7,30. 6,00-9,00 Cafeaua de serviciu, 9,00-12,00 McSonic (emisiuni concurs cu premii McDonald’s); 12,00-13,00 Concurs Radio Sonic şi Ştrandul Municipal. 13,00-15,00 F iţ i pe fază (ştiri locale, utilitare). 15,00- 16,00 Dedicaţii.16,00-18,00 ... şi muzica. 18,00-20,00 Rondul de seară. 20,00-23,00 Seara unei nopţi de vară. 23,00 Călătorii pe portativ. .

cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Melrose Place; 21,00 Doctor în Alaska; 21,45 Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în tihne; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,25 La limita imposibilului; 0,15 Generaţia PRO; 0,30 Sport la minut - ştiri sportive;1.00 Film erotic: Aflair, 2,30 Am întîlnit şi români fericiţi.

Vineri, 1 august Programul 1: 6,00 România: ora 6

fix !; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TV R Cluj-Napoca; 10,00 TV R Mo;10.05 TV R Iaşi. Reporter în direct; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Mo; 12,05 Media-club (r); 12,35 Din viaţa rromilor,13.05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Mo; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 TV R Info;17.05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Tele-estival Olimp *97; 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar ’o vorbă sâţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Tezaur folcloric; 21,30 Film: Invidie ucigaşă (SUA ’94);23.05 Ferestre spre lume; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Rendez-vous la Majestic (III); 0,50 Film: La limită (SUA *95).

Programai 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,00 Contele MacDuckula (desene animate); 8,30 Serial: Canary Wharf (r); 9,00 Serial: Dr. Quinn (r);10.00 Universul cunoaşterii (r); 10,40

O fereastră deschisă spre lumeţJoi, 31 iulie

CANALUL TVC 5:00 Deschiderea programului;

5:05 Videotext; 10:30 Focul ascuns; 12:00 Lumea a.III-a: Femei ca şi noi; 12:30.Semnal SIDA — Sexualitatea în secolul SIDA; 12:55 Videotext; 16:30 Semnal SIDA - Sexualitatea în secolul SIDA; 17:00 Sănătate: Violul un act de neiertat; 17:30 Videotext; 23:00 Intenţia'de a ucide; 0:30 Videotext; 3:00 închiderea programului.

CANALUL DISCOVERY 18:00 Oamenii; extremelor;

18:30 Charlie Bravo - Furt la lumina zilei; 19:00 Conexiuni, de James Burke - Răspuns flexibil; 19:30 Jurassica - Golful dinozaurilor, 20:00 Fascinaţia naturii - Cuba; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30 Momente cruciale ale istoriei - Căsătoria lui Pocahontas;"22:00 Frontierele

ştiinţei - Bombardarea Americii; 23:00 Flightline - magazin aviatic; 0:00 Noii detectivi - Vînătorii de creiere; 1:00 Profesioniştii - U ltim ii dintre cei aleşi; 2:00 Oamenii extremelor; 2:30 Charlie Bravo - Furt la lumina zilei; 3:00 Momente cruciale ale istoriei - Căsătoria Iui Pocahontas; 3:30 Conexiuni, de James Burke - Răspuns flexibil; 4:00 Program D.W.

î N l C l l N lJoi, 31 iulie

9,00 Desene animate; 9,15 Trei destine - serial; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Dreptatea lumii interlope - film (r);,l 1,55 Reportaj ZDF (r); 12,25 Europa în obiectiv - magazin politic european; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Ancheta culturală; 18,30 Breviar economic; 19,00 Ş tiri NCN; 19,10 în actualitate; 20,10 Modă/vestimentaţie; 20,25 Răzbunarea - film ; 22,00 Ş tir i NCN; 22,05 Infirmiere la datorie - film; 23,35 Paris „lumini”- reportaj.

U N IP L U S R a d io

Joi, 31 iulie6,00-10,00 Un alt început. 6,00-

6,30 Program informativ BBC. 8,00, 9,00, 10,00 Ştirile Uniplus. 7,40 Cursul valutar. 7,45, 8,45, 9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Sport pc mapamond. 8,35 Semnalul Uniplus. 9,10 Din lumea celor care nu cuvîntâ(în direct prof. loan Bud). 9,20 Revista presei localc. 9,35 Programul cinematografelor. 9,50 Agenda culturală. 10,00-11,00 Music non stop. 11,00-11,15 Program informativ BBC. 11,15-21.00 “89,4 grade plus” . 12,00,13.00 Ştirile Uniplus. 14,00-14,30 Program informativ BBC. 15,00 Ştirile Uniplus. 15,05-16,00 Music by rcqucst. 16,00 Ştirile Uniplus. 16,05-17,00 Uniplus Cinema - realizator Paula Mâhâlean. 17,00

' Ştirile Uniplus. 17,20 Călătorii pc

<33.

unde - corespondenţe din ţară. 18,00- 18,45 Program informativ BBC. 20,00 Ştirile Uniplus. 20,30 V IP-uri în vacanţă. 21,00-21,30 l’rogram informativ BBC. 21,30-23,00 Grcatcst IliLs. 23,15-0,00 Top 190.240. 0,00- 2,00 Music non stop. 2,00-6,00 VOA Express.

Joi, 31 iulie 6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

Radioprogram “Primul ** ihw w }(N salut”. 7,00 Radiojurnal

G E M România Actualităţi.8,00,9,00,10,00, 12,00

Ş tir i localc. 9,30 “Cc mai crede lumea”, sondaj pc teme dc actualitate. 10,30 Revista presei ccntralc. 10,50 “Plus” . Adrian Suciu. 11,30 “3 minute", interviul zilei. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00, 16,00 Ştiri localc. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus”.r. 16,30 “Ce mai crede lumea”,'rr 17,00 “Ochiill şi'urechea”,

aiiiiiui £iici.

. £ l ,

comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport”. 19,10-21,00 “Jam”, realizator Horaţiu Nicoară. 21,00-6,00 Muzică, publicitate. 21,00, 24,00, 2,00,4,00, 6,00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Joi, 31 iulie ... Contact ştiri:

ÎM T Â e t 5,30-23,30 (din — oră în oră, cu

excepţia 18,30) Buletinul dc ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Scrvicc la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea", Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Cen­trale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo -zonaCluj, 8:10Revista presei localc, "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări, 9:05 Microbiografic sonoră, 9,40 Contact Sport). 1J,00 Contact FM (Muzică non‘ stop,

Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj- Năpoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 21,00 Conversaţia de joi - realizator Dragoş Stanca. Talk-show pe teme diverse (cultură, economie, social, politică, artă, istoric, evenimente la zi). 22,00 Contact direct cu muzica fierbinte - realizator Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre rit­murile tropicale... 24,00-1,00 Contact jazz - realizator Comcliu Stroc.

RADIO CLUJJoi, 31 iulie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Ioana Kanya). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio

-Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio '

Cluj, de la Cluj, prezintă Mihai Goţiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Historia, Magistra Vitae, redactor Gheorghe Bodea. 11,30 Diapazon, prezintă Florin Munteanu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Informaţii, muzică, sport, sfaturi pentru oamenii de afaceri. Ediţia de joi: redactor Zorin Diaconescu. 13,00 Radio­jurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului - redactor Ana Huţanu si Lucia Tibre. Telefonul nostru: 064/420031. 13,55 Buletin dc ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, rcdactor Dan Horea. 19,00 Radio­jurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, rcdactor Sergiu Alex. 19,20 Realităţi şi perspective economice. O emisiune de Vasile Luca. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletin de ştiri. '2T,58 închidercâ programului........

Film: Micul Yeti(r); li jţ Beach (r); 12,30 Un secol deci#-13.30 TVR Cluj-Napoca; 14,(v:. dvs., doamnă!; 14,30 Serial: U, fericit (ultimul episod); 15,00 TVî 15,10 Ştiri bancare ţi bursiere Doar o vorbă săţ-i mai tpMi’ Choppy şi prinţesa (desene *nk16.00 Secretele nisipului; 17oo18.00 Serial: Puterea, pasiune»; §P Opţiuni (emisiune cu şi despre20.00 Şcoala vedetelor în tunet Live la Cluj-Napoca; 21,00 1 ' 21,40 Melodiile iubirii; 22,OOJu-j.; la ora ZECE; 22,30 Nocturni iv ' 0,00 TVM. Mesager; 0,30 Dt rromilor; 1,00 Expresul de 110®

PR O TV: 7,00 Ora 7,: dimineaţa!; 9,00 Sport la mi;;. M .A.S.H.; 9,45 Tînăr şi neliij10.30 Forţa dragostei (r); 11, timpului; 12,00 Serial: Apoci' 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,OOE Show; 14,00 Sport; 14,301 animate; 14,55 Povestea f. Magicianul; 15,00 Matlock (r) Sport pe plajă; 16,00 Tmarsi»; 16,45 Serial: Şoapte de iubire Xena, prinţesa războinică; 18,l'i- minut; 18,2 5„ Chestiunea zilei; Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine «le;19.00 Ştii şi cîştigi!; J 9,30 Ştirile =-20.00 Dosarele X; 21,00 Fita! Harm (SU A ’95); 23,00 Stirileh 23,15 Chestiunea zilei; 23,30Li imposibilului; 0,15 Zona crep» 0,45 Sport la minut: ştiri sporim Film: Jane Eyre (SUA *44); 3j întîinit şi români fericiţi; 3,301: ; Gaiţă.

Redacţia nu îşi astmă ruj- bilitatea pentru schimbărh i t f ţ j în programele posturilor de idn

r POLICLINICA , 1NTERSERVISA' 1

str. l ’ascaly nr.5, earLOteo,- j

c I I

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ M LOG1E ♦ PSIHIATRIE ♦ ENXE

NOLOG1E ♦ REUMATOLOGI r ECOGRAFIE ♦ ALERG0L0C

DERMATOLOGE ♦ CHR®C t ORTOPEDIE ♦ OJiL^OfTMiO.

- GLNT.COLOCJE ♦ ON'COLOGi : PBDIATRIE ♦ UROLOGII

' ACUPUNCTURA p RADIOLOGIE • EC0GRAF » Eaaiiairi Doppler - Hivtfreilfiişf i

peotri sterOitate fenui I LAB0RAT0B f

(Biochimie - Bacteriologie Ijuik Parazitologie Determinare Rh - 1^, sarcină - Antigen HBS - Ilia'iSŞ Eiaminări eitologice pentni depit cancerului decotuterin-lnvestignv sterilitatea feminină masculina) Z ILN IC , Inclusiv DUiMK

orele 7-21 Medic de gardă: orele 21 - Rezervare, consulta!:

. la teL 41.41.63.

S.G. Dental ROV SOCOLOV

Calea Moţilor 106, ap.5 Tratamente stomatolog

complexe:> terapie

" > protetică (ceramică)> chirurgie (rezecţii,

Programări ta tel.: 430028 Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 9-14 Pentru studenţi, pensio: şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI Ctf; Dr. ANGELA CĂU1GĂ69

S t r . Prahovei nr. 1'(Ungă biserica Bob)

pRnnH a m o fta i.MOISC- L , M i, V -17-20 S - 8-12

Tel.: 42.56.18; tel/fax:»

AUANŢA ANTISU1CÎD Q:- L i f e l i n e U——r — Suflctulnostnihiţ^

dunmcavoasln.W dc noapte, tefcfa®âJ—\ 19 16 4^

G ardă d c noapte, orele 2^

Linia telefonică dc inten^- criză şi prevenţie a suicidului t

de LABORATORUL DE SIN-

iN T A l i CLUJ stă ia disp®?> ‘de luni pînă vineri, între orek 1

Vă.aşteptăm.apel*'11numărul 186864._______ ^

( T ) joi, I I iulie 1997 R O Z A V 1 N T U R 1 L O R" A D E V Ă R U L

d e C l u j

’m /"Tho rîiiarHian'M (ITA R -TA SS).

crpreseiiscrise aCifrele statistice de mai jos duc

I w. concluzii nedorite. Nu exageram ţ i f el<x spunînd că reducerea în Mofltimiare, gradual, a tirajului l' ţjblicâţiilor cotidiene din lume

un pericol potenţial la democraţiei. Dacă, aceaslă

f't „fîrmaţie sună ca o provocare,[ LfH»ci s® ne amintim că istoria f j dezvoltării presei este în acelaşi ' tjfiip şi istoria dezvoltării

democraţiei. în secolul al XVI-lea, f î j-ţjid în Marea Britanie s-au publicatI I pentru prima oară ştiri, editorii lor f I jjo isteţ în conflict înverşunat cu f | autorităţile. Şi la fel s-a Mmplat Ytie atunci încoace cam în fiecare i ' ja ii Autorităţile - oricare şi oriunde \ 'i m fost potrivnice exercitării i ; libertăţii presei. într-adevăr, este | : incontestabil că, în orice societate,

cu cît este mai mare libertatea ■■■ presei, cu atît este mai mare ; Hbertatea cetăţenilor săi.| Cum să interpretăm, aşadar, "scăderea continuă a vînzării ziarelor în atît de multe' ţări? Ca o ameninţare reală pentru libertatea noastră sau să credem în tehnologia carc, după opinia multora, înlătură jievoia de informaţie zilnică tipărită cu cerneală şi pe hîrtie de proastă calitate? Nicăieri nu este mai vizibilă această scădere ca în ţările industrializate, unde nivelurile de instruire sînt probabil dintre cele mai înalte... ' "î Potrivit cehii mai recent studiu referitor Ia tendinţele presei în Inme, efectuat de Asociaţia Internaţională a Editorilor de Ziare (FIEJ), această tendinţă, descendentă se accelerează. Directorul general FIEJ, Timothy BaMing, afirmă că “vînzările nu

cfşnumai că au continuat să scadă anul trecut în 24 din cel 38 de ţări pentru care avem date, dar rata declinului s-a accentuat mai ales în Europa şi

în Statele Unite”. Cu toate că în ;Junele ţări asiatice şi latino-

] americane ziarele s-au vîndut mai bine, anul trecut raia de creştere a vîmilor a fost considerabil mai

aceste regiuni. Asistăm -tyŢiSavjA globală a presei scrise.

¥ ot mai puţini oameni se

informează despre evenimentele care le modelează viaţa.

Explicaţia cea mai simplă (şi deci cea mai îndoielnică) este aceea că în prezent tot mai mulţi,oameni preferă să afle ştirile care îi interesează de pe ecranul televizorului sau al computerului. Totuşi, experienţa britanică semnalează altceva. Reţeaua de ştiri a televiziunii atrage un număr relativ mic de telespectatori. Ştirile transmise de canalele TV sînt preferate mai cu seamă de alţi ziarişti. Internetul se află la începuturile sale. Chiar dacă oamenii află ştirile care î i interesează pe această cale, ea nu poate înlocui nicidecum volumul de informaţii, calitatea analizelor şi a comentariilor cuprinse într-o gamă variată de ziare. -

în Europa ştirile sînt proaste. în ţările Uniunii Europene tirajul a scăzut anul trecut în ansamblu cu 1,6 la sută faţă de 1995, ceea ce înseamnă mai puţin cu 1.297.000 cumpărători de ziare într-un an. Aceasta reprezintă dublul scăderii înregistrate în cele 12 luni anterioare. în ultimii cinci ani, vînzarea ziarelor a scăzut în Uniunea Europeană cu 4,2 la sută; cu alte cuvinte, aici s-au înregistrat cu 3.551.000 mai' puţini cumpărători de ziare în 1996 decît în 1992. în ultimul deceniu, cu: excepţia Germaniei, în celelalte 14 ţări ale Uniunii Europene tirajul ziarelor a scăzut cu 7,7 la sută, numărul cumpărătorilor fiind cu 4.774.000 mai mic în 1996 decît în 1986.

Alte ştiri proaste, mai puţin în Spania. Cifrele indică descreşteri ale tirajului publicaţiilor cotidiene în 1996 în 10 din 15 ţări membre ale Uniunii Europene: Grecia - 7,5 la sută, Suedia - 4,1 la sută, Marea Britanie - 3,8 la sută, Finlanda - ; 1,5 la sută, Franţa - 1,3 la sută, Spania -1,3 la sută, Italia -1,2 la sută, Germania - 1,0 la sută, Austria - 0,3 la sută, Belgia - 0,2 la sută. Patru ţări au înregistrat creşteri: Portugalia 14,3 la sută, Irlanda 4,4 la sută, Danemarca ! ,1

Ia şută, Olanda 0,02 la sută.în cinci ani, din 1992 pînă în

1996, tirajul a scăzut cu 12,3 Ia sută în Suedia, cu 10,9 la sută în Finlanda, cu 8,7 la sută în Italia, cu 6,4 la sulă în Irlanda, cu 5,9 la sută în Marea Brilanie, cu 4,8 la sută în Danemarca, cu 4,6 la sută în Belgia, cu 3,1 la sută în Germania şi cu 1,9 la sută în Grecia. în aceeaşi perioadă, tirajul a crescut în patru ţări: Portugalia şi Olanda, singurele care au înregistrat o creştere anul trecut - de 74,3 şi respectiv, 1,3 la sută, Spania - de19.9 la sută şi Luxemburg - de 8 la sută.- Cît priveşte repartiţia cititorilor după sex, discrepanţa cea mai mare se constată în Portugalia, cn 56 la sută bărbaţi şi 24 la sută femei, urmată de Spania, cu 49 la sută bărbaţi şi.28 la sută femei; Italia, cu 52,6 ia sută şi 32 la sută; Grecia, cu 52,7 la sută şi 35,5 la sută. Numărul femeilor care citesc ziarele este redus nu numai în sudul continentului european. în Japonia decalajul în raport cu numărul bărbaţilor este de 20 la sută (respectiv 85,9 la sută bărbaţi şi65.9 la sută femei), iar în Canada de 13 la sută (71,3 1a sută şi 58,3 la sută).

Perspectivele sînt sumbre şi în SUA, unde în 1996 tirajul cotidianelor a scăzut cu 2,1 la sută, ceea ce înseamnă mult dacă avem în Vedere că în Japonia vînzările .au crescut cu 0,9 la sută. Transpus în. sfera vînzărilor, procentul înregistrat în SUA atestă că anul. trecut numărul americanilor care şi- au cumpărat în fiecare z i o publicaţie cotidiană a fost mai mic cu : 1.203.000, ceea ce - faţă de Europa - reprezintă o uşoarii accelerare a ritmului scăderii în această perioadă de 12 hmi. în urma cu cinci ani, în SUA scăderea tirajului ziarelor a fost de 5,3 Ia sută, iar în urmă cu un deceniu - de 8,8 la sută. Aceasta înseamnă că azi în Statele Unite îşi cumpără zilnic un cotidian un număr de americani cu 5.512.000 mai mic decît acum 10 ani. ;

C o n t r o v e r s e r u s o - a m c r i c a n c d e t e r m i n a t e

d e r e c e n t a l e g e p r i v i n d

l i b e r t a t e a d e c o n ş t i i n ţ ă a d o p t a t ă l a M o s c o v a

MAE rus s-a. pronunţat împotriva tentativelor Senatului american de a condiţiona acordarea de ajutor Rusiei de soarta ulterioară a noii Legi ruse privind libertatea de conştiinţă. După cum se ştie, Senatul american a adoptat un amendament ■ care preconizează îngheţarea

: ajutorului american acordat Rusiei în cazul intrării în vigoare a legii privind libertatea de conştiinţă şi asociaţiile religioase”, recent adoptată de parlamentul de la Moscova.

tn comunicatul MAE se arată că "Rusia şi-a asumat anumite angajamente internaţionale în domeniul respectării drepturilor omului şi rămîne ataşată valorilor democraţiei”; ”în condiţiile actuale, se adaugă, sîntem interesaţi mai mult ca oricine în menţinerea unei lumi interconfesionale şi în asigurarea drepturilor credincioşilor care în Rusia reprezintă peste 53 la sută din populaţie (dintre aceştia 75 la

elevilor în şcoli, a cauzat sănătăţii adepţilor. "Nici un stat - se subliniază în comunicatul MAE rus - nu poate rămîne indiferent la infracţiunile care au loc pe teritoriul său”: Ca ultime exemple în acest sens sînt amintite deciziile luate de Germania faţă de biserica scientologică şi hotărîrea Parlamentului European din 12 aprilie 1996 cu privire la sectele din Europa.

"Noua lege - se subliniază în. document - a fost impusă nu numai de actualitatea reglementărilor raporturilor dintre . confesiunile' netradiţionale şi stat. Sub presiunea opiniei publice (îndeosebi în regiuni), opoziţia manifestată faţă de activitatea acestor confesiuni, inclusiv faţă deractivitatea propovăduitorilor străini care au funcţionat în cadrul legii, a căpătat forme n e s ă n ă t o a s e , anticonstituţionale. După părerea legiuitorilor, normele în vigoare erau insuficiente pentru

sută sînt ortodocşi, 17 la sută a soluţiona această problemă- musulmani, 7 la sută - adepţi delicată”, ai altor confesiuni şi religii)”. "Ştim-se arată în continuare

Cu cîţiva ani în urmă, se în document - că, în actualamenţionează în continuare în redactare, legea stîrneşte criticidocument, societatea rusă s-a din partea multor organizaţiiaflat în faţa aceleiaşi probleme existente în multe alte ţări: pe fondul democraţiei vieţii publice, s-au intensificat simţitor sectele totalitare şi grupările pseudoreligioase. inclusiv ”Aum Sinrike”, "Marea frăţie albă” etc. Activitatea acestora a dus la distrugerea familiei, la încetarea studiului

("Dialog European")

COMITETUL MONETAR "TRAGE SFORILE POLITICII99

I

PIiiIl

11Il

Comitetul Monetar este unic. El a fost înfiinţat în 1957 în baza Tratatului de la Roma, pentru a sfătui atît Comisia, cît şi Consiliul în legătură cu politica monetară. Comitetul este compus din funcţionari superiori ai Ministerelor de Finanţe şi ai băncilor centrale. El a devenit sinonim cu o putere economică extraordinară şi

E| mistică. Comitetul sfătuieşte 2 » Comisia şi pregăteşte

I întrunirile Consiliului * Economic şi Financiar | (cunoscut sub numele de | EcoFin) şi orice decizii pe | care le ia sînt, de obicei, I adoptate de către miniştri,■ deoarece membrii săi sînt

consilieri apropiaţi ai miniştrilor. Graţie participării reprezentanţilor băncilor; centrale, ei au o expertiză mai mare şi mai profundă în problemele monetare decît Politicienii care se ocupă de

| ele. Secretariatul, condus de o» Gflnther Grosche şi __Ş3incluzînd doi secretari şi trei

^perţi, îşi are sediul la l«tajul patru al clădirii I Beaulieu a Comisiei, la | Bruxelles. întrunirile | Comitetului sînt de obicei I confidenţiale, deşi activitatea 1 sa a devenit tot

Y

cunoscută, mai ales ca rezultat._ al unei serii de reuniuni importante din: 1992-1993 urmărind să salveze şi apoi să abandoneze vechiul mecanism al Cursurilor de Schimb (MCS) al Sistemului Monetar European (SME).

■v Comitetul, al cărui preşedinte a fost şeful trezoreriei franceze, Jean-Claude Trichet, care ulterior a devenit guvernatorul Băncii Franţei, se află acum sub controlul unui': foarte respectat funcţionar de stat britanic, Sjr Nigel Wicks, de la trezoreria britanică. Comitetul este menit ”să promoveze coordonarea politicilor monetare ale statelor. membre, necesară în cel mai înalt grad -funcţionării pieţei comune”. El a primit sarcina să supravegheze "situaţia _ monetară şi financiară’ a statelor membre”, precum şi Comunităţile însele şi sistemul general de plăţi al ţărilor şi să raporteze cu regularitate despre acestea Consiliului şi Comisiei.

La cererea Consiliului şi a Comisiei sau din iniţiativă proprie, Comitetul mai poate oferi opinii acestor instituţii.

Statele membre şi Comisia numesc fiecare cîte doi , membri, aceştia fiind de obicei şeful departamentului de

afaceri internaţionale al Băncii Centrale şi omologul său din cadrul Ministerului, de Finanţe, în baza Tratatului Uniunii Europeane, care a intrat îrt vigoare la 1 noiembrie 1993, Comitetul a primit noi prerogative privind organizarea consiliilor.EcoFin, deşi iniţiativa s-a luat ”fără să prejudicieze” puterile ambasadorilor UE (care fac parte din COREPER). Aceasta a dus la confruntări între ambasadori şi membrii Comitetului, care raportează direct miniştrilor lor şi adesea trec peste capul misiunilor acreditate la Şruxelles. "Delegaţiile statelor membre pot fi nemulţumite de faptul că nu sînt,invitate să participe şi că nu există nici o procedură oficială de a le informa”, explică unul din funcţionarii unei misiuni.

Comitetul Monetar poate monitoriza şi face recomandări în domeniul balanţei de plăţi între statele membre, cînd aceasta ameninţă să submineze piaţa unică. Cînd balanţa de plăţi între statele membre va dispărea, odată cu introducerea uniunii monetare, aceste prerogative vor rămîne tn domeniul chestiunilor legate de balanţa de plăţi cu terţe ţări.

în unele circumstanţe, circulaţia de capital spre sau

dinspre terţe ţări ar putea provoca "dificultăţi mari” operaţiunilor LlEM. EcoFin are permisiunea de a lua măsuri pe şase luni, după consultări cu Banca Centrală Europeană.

înainte de intrarea în vigoare a UEM, un stat membru cu mari probleme în balanţa de plăţi, care ameninţă piaţa unică, poate cere Comisiei să- i examineze problemele. După consultări cu Comitetul Monetar, Comisia poate recomanda asistenţa mutuală şi chiar, în cele din urmă, poate autoriza măsuri de protecţie.

Dacă un stat membru este "serios ameninţat de dificultăţi grave”, provocate de "evenimente excepţionale pe care nu le poate controla”, Consiliul poate acorda asistenţă financiară statului membru respectiv. Consiliul a procedat în acest fel autorizînd, la începutul deceniului actual, împrumuturi de miliarde de ECU pentru balanţa de plăţi a Italiei şi Greciei. încrederea generată pe piaţă de aceste împrumuturi a fost atît de mare încît fiecare dintre cele două ţări nu a folosit decît o mică parte din bani pentru a-şi stabiliza moneda.

Comitetul ajută la redactarea liniilor directoare economice generale ale Uniunii, care sînt

religioase din Rusia şi din străinătate. Trebuie relevat că o serie de prevederi ,ale legii

-care stîrnesc critici-seamănă, în ceea ce priveşte conţinutul lor, cu reglementărilor existente în legislaţia altor state. De exemplu, afirmarea uneia sau

, a cîtorva confesiuni tradiţionale are loc în Polonia, Italia,

destinate să îndrume politica economică a tuturor statelor membre pe o perioadă de trei ani. E l joacă un rol-cheie în procedura referitoare la deficitul excesiv. Aceasta decide dacă: statele membre respectă regula bugetară a tratatului, asigurînd; că deficitele lor sînt sub 3% din Produsul Intern Brut, iar datoriile sectorului lor public sub 60% din PIB.

Comitetul joacă un rol central' în programe pe mai mulţi ani şi de supraveghere multilaterală "pentru a asigura coordonarea mâi îndeaproape a politicilor economice şi convergenţa susţinută a performanţei economice” din statele membre. în fiecare an, Comitetul mai examinează situaţia circulaţiei capitalului şi libertatea plăţilor.

La începutul celei de a treia faze â UEM se va înfiinţa un Comitet Economic şi Financiar, iar Comitetul Monetar va fi dizolvat . Noul organism va furniza opinii, va supraveghea situaţia economică şi financiară * a statelor membre şi a UE şi va raporta Consiliului, mai ales în legătură cu relaţiile financiare cu terţe ţări şi cu instituţii internaţionale: Comitetul şi-a asumat în mod constant prerogative neoficiale mai mari. în primii ani ai deceniului trecut, miniştrii au negociat şi autorizat realinierile MCS, dar această sarcină a

Spania, Lituania .şi în alte ţări. Iar în ceea ce priveşte înregistrarea de filiale ale organizaţiilor străine, în conformitate cu legea,

'procedura va fi stabilită de guvernul Rusiei”. MAE de. la Moscova atrage, atenţia de asemenea asupra faptului că noua lege, adoptată de Duma de Stat şi de Consiliul Federaţiei, a fost supusă examinării şefului statului, căruia îi va fi prezentată spre semnare ”doar după ce Direcţia, Generală de Stat şi Juridică de pe lîngă preşedintele Rusiei va efectua o expertiză amănunţită privind concordanţa dintre Constituţia Federaţiei. Ruse şi alte acte legislative, precum şi a acestora cu angajamentele. internaţionale asumate de Rusia în domeniul drepturilor omului”. ,

La rîndul său, într-un interviu acordat agenţiei ITAR-TASS, Andrei Sebenţov, adjunct al şefului aparatului guvernului rus, a apreciat ca "profund jignitoare şi ruşinoasă” decizia Senatului american de a îngheţa ajutorul economic acordat Rusiei în cazul intrării în vigoare a Legii privind libertatea de conştiinţă. El a declarat că această campanie dusă în Occident ”are un vădit caracter organizat şi se desfăşoară în interesul acelor; asociaţii a căror activitate încalcă normele constituţionale şi drepturile cetăţenilor”. ^

O ştire-recentă precizează că Boris Elţîn nu a semnat această lege.

■ — nComitetului, înainte de ratificarea la nivel politic.

în august 1992, guvernul, portughez a cerut să-şi introducă moneda, escudo, în sistem şi o mare parte ă discuţiilor pregătitoare s-a purtat la telefon. în mod similar, în septembrie 1992, cînd lira sterlină şi lira italiană s-au retras din MCS, Comitetul a fost cel care a negociat termenii retragerii.

Doar o singură dată, în august 1993, a trebuit Comitetul să-i convoace pe miniştri împreună cu guvernatorii băncilor centrale. Aceasta a fost ocazia extrem . de importantă în care marjele MCS, care permiseseră majorităţii monedelor să fluctueze cu numai. 2,25% sub sau peste un curs central în raport cu ECU, au fost lărgite la 15%. Aceasta s-a făcut în scopul contracarării atacului speculativ'masiv asupra sistemului, Comitetul Monetar fusese incapabil să ia o decizie politică atît de controversată. De asemenea, în noiembrie 1996, cînd lira italiană a reintrat în MCS, Comitetul a sfătuit miniştrii şi pe guvernatorii băncilor centrale să se întrunească pentru a marca importanta

A D E V A R U Ld e i C l u i POLITICĂ jo i, 31 iulie 1997 G

Şi alternanta la putere poartă germenii haosului

urmare din pagina 1alternative. în plus, P.D.S.R. este nevoit să clarifice de cc nu a fost în stare să-şi aplice teoriile economice şi sociale în cei şapte ani ai mandatului său de guvernare, la finele căruia a fost aspru sancţionat de alegători.

Puşi în faţa acestei situaţii îngrijorătoare, analiştii politici studiază modul în care poate fi împiedicată evoluţia crizei. Presa ultimelor săptămîni pare înclinată să acorde încredere potenţialului înnoitor al Alianţei pentru România, copilul răsfăţat al politicii româneşti. Partidul condus la lumina zilei de Teodor Meleşcanu promite să vină în întîmpinarea'aşteptărilor populaţiei. Primenirea clasei politice şi promovarea unui alt mod de a face politică sînt obiective încadrate îa orizontal de speranţă al alegătorilor români. Este însă Alianţa pentru România cea mai bună concretizare a acestei speranţe? Destule neclarităţi îndeamnă cel puţin la circumspecţie. Partidul n-a răspuns niciodată convingător ia acuzaţia că este condus din umbră de Virgil Măgureanu, un personaj care cu greu poate fi încadrat stilului nou, dcclarat, de a face politică. Sumele

■ mari de bani utilizate încă din primele zile de existenţă ale Alianţei, ca şi organizarea, mult prea eficientă, în condiţiile în care nici unul din liderii de faţadă nu au experienţa administrării unui partid sînt alte motive de neîncredere. '

Dc aceea, a miza serios pe acest partid carc a împrumutat ritmul de creştete de la Făt-Fnmios este prematur. Soluţia crizei nu poate li găsită în afara partidelor care şi-au format în timp mecanisme de autoprotecţie democratică, dar nu găsesc încă resursele de responsabilitate pentru a le folosi. Responsabilitate înseamnă, întîi de toate, urmărirea cu consecvenţă a identităţii doctrinaţe şi atenuarea decalajului dintre declaraţii şi practică. Să admitem că ţărăniştii au experimentat practica duplicităţii în perioada dintre războaie. P.D.S.R., P.D. şi alte partide mai mici au deprins-o în ultimii ani. Pentru toate aceste partide se pune acum problema, la modul imperativ, să-şi abandoneze deprinderile. Altfel, vîntul iernii ar putea sufla mult prea rece pentru fiecare dintre ele şi, poate, chiar pentru România.

C on form U n iu n ii V atra R o m ân ească

CUVatra Românească a avertizat din

timp şi s-a pronunţat ferm împotriva ideii neinspirate a amplasării Consulatului ungar la Ciuj-Napoca, ţinînd seama şi de resentimentele, justificate, ale românilor faţă de o instituţie ce s-a dovedit în trecutul nu prea îndepărtat duşmănoasă faţă de poporul nostru, desfăşurînd activităţi împotriva siguranţei statului român. Profunda noastră convingere este că necunoscători ai situaţiei reale din Transilvania, în ignoranţa lor, au îndrăznit să sfideze sentimentele româneşti, îar guvernanţii nu înţeleg istoria acestui teritoriu fundamente românesc. Noi nu am uitat însă nici după o jumătate de secol că un comportament similar agresiv al Ungariei a găsit atunci sprijin din partea unor ţări europene şi în ciuda asigurărilor formale ale aliaţilor, ne-a pus în; situaţia umilitoare de a accepta cedări teritoriale inadmisibile, în faţa unui DICTAT odios. Ş i atunci, foarte mulţi români susţineau că modificări ale graniţelor noastre nu numai că nu pot intra în discuţie, dar sînt de-a dreptul aberante. Cei care au luat drumul pribegiei nu uită şi nici nu vor uita vreodată; nici ei şi nici copiii copiilor lor, atrocităţile comise de civilii şi m ilitarii încolonaţi sub faldurile culorilor şi stemei arborate astăzi, în centrul Clujului. Sub aceleaşi simboluri care au fost şi ale statului hortyst, românii şi România au suferit mutilări cp nu pot fi uitate.

Recenta declaraţie a consulului Bitay privind sprijinul deplin pentru programul iredentist al U.D.M.R. vizînd ruperea Transilvaniei din trupul ţării, ne aruncă în urmă cu 57 de ani, cînd Ungaria lui Horthy sprijinea exact aceleaşi pretenţii demente, în pofida raţiunii şi bunului simţ. Nu putem uita că cei ce-şi flutură astăzi simbolurile şi culorile în centrul Clujului încă nu au

: catadicsit să-şi ceară scuze pentru

ororile săvîrşite împotriva românilor, deşi au făcut acest gest faţă de o parte a cetăţenilor români şi anume a celor de etnie evreiască. Considerăm că o prudenţă justificată ne facet în mod întemeiat, circumspecţi faţă de autorii unor crime comise împotriva statului şi a naţiunii române, reticenţi faţă de ţara. ce se solidarizează cu oameni din- tr-un partid etnic (U.D.M.R.) cu acţiuni evidente antiromânesti.

rifI

I

Ţinînd seama de toate ag situaţii, sîntem pe bună drep i îngrijoraţi şi considerăm că sife este mult prea serioasă pentru; rezolvată cu căţărări de vot. < absolut ineficiente şi stînjenitoas. . fel de condamnabilă este şi aeft* ' de profanare a Monumentul;. Avram Iancu trecută sub tâccs autorităţile puterii/Uniunea Vatra Româneas-

CLUJ, Comitetul dire

Societatea “Avram Iancu” este de acţiunile anti-româneşti de la Ciuj-Napoca

La numai o zi de la deschiderea Consulatului General al Ungariei la Ciuj-Napoca a fost profanat Monumentul Eroului Naţional Avram Iancu, fiind scris pe soclul statuii, în limba maghiară, cu vopsea de culoare neagră, cuvîntul opincă.

în legătură cu această insultă, cît şi în problema furtului de drapele din Ciuj-Napoca, ne permitem să adresăm d-lui prefect Alexandru Fărcaş cîteva întrebări, şi anume:■ 1. S-a întreprins ceva pentru a fi găsiţi aceşti profanatori?2. Cum se explică faptul că în mai puţin de 24 de ore de la dispariţia

drapelului Ungariei de pe clădirea Consulatului maghiar s-au găsit “hoţii” cu ajutorul unei poliţii cu adevărat profesioniste, atîta timp cît nici pînă azi nu s-a dispus organelor de poliţie, drept pentru care nici nu s-au găsit hoţii celor opt drapele româneşti fiirate de pe Opera maghiară din Ciuj- Napoca în data de 15 martie - Ziua Naţională a Ungariei?

3. în completare la primele întrebări, în respectul pentru adevăr şi opinia publică, cum vă explicaţi faptul că hoţul care a furat şi rupt drapelul de pe statuia tui Baba Novac a fost lăsat liber, după ce i s-a aplicat o amendă simbolică de 20.000 lei, în timp ce “hoţii” drapelului maghiar de pe Consulat au fost deja ameninţaţi în presă, la radio şi televiziune că îi paşte închisoarea de la trei la cincisprezece ani,în numele Societăţii "Avram Iancu" din România

Petru Coţa, vicepreşedinte al C o n siliu lu i Naţional

A c t politic de protestConsilierii P.U.N.R. din Cons::

Judeţean Cluj consideră gestul ccior: patrioţi români de înlăturare a steag Ungariei de pe clădirca Bisai Reformate din Ciuj-Napoca un AC .POLITIC DE PROTEST care este consens cu opţiunile unei mari pâr. populaţiei trăitoare în accastă parte. ţară.. Solicităm să se ia act că se. categorie împotriva catalogării acestui ir ca “furt". Dealtfel, Dicţionarul cxpfe a! limbii romane atribuie verbului “a fc următoarea semnificaţie: “A-şi însuşi-, ascuns sau prin forţă un lucru”, cca. nu s-a întîmplat In cazul de faţă.

Cerem-încetarea imediată a prigoa: Ia care sînt supuşi pe nedrept cci'; patrioţi români şi familiile lor. lase ca cci care gestionează la diferite ev. această problemă să meditc/c as-r faptului dacă societatea românească r nevoie de un al doîlea.grup llaşcu jo un proces politic.

/

( (

IIîX

C o n v e r s a ţ ia

d e j o i s e a r aBilanţul activităţii

parlamentarilor clujeni membri ai partidelor din arcul guvernamental va constitui subiectul emisiunii “Conversaţia de joi seara”.

Deputaţii I. Păcurariu (USD), loan Vida-Simiti (PNŢCD) şi Anton Ionescu (PNL) sînt invitaţi în studio, prilej pentru o discuţie pe marginea unor teme din actualitatea socio-politică locală şi naţională.

Realizatorul emisiunii, Dragoş Stanca, vă aşteaptă ca de obicei intervenţiile telefonice în direct la numărul 414.666. “Conversaţia de jo i seara” va începe la ora 21,00.

A P R

i n t e n ţ i o n e a z ă

s ă - ş i f a c ă o

f i l i a l ă ş i l a D e jSăptămîna trecută, Camelia

Mcdovaschi de Ia Alianţa pentru România - Cluj, a descins la Dej pentru a tatona terenul în vederea înfiinţării unei filiale în municipiu. Tînără “activistă” APR a dcclarat că există toate şansele pentru constituirea unei filiale la Dej, viitorii membri fiind recrutaţi mai ales din rindul tinerilor, cei sub 30 de ani, dar şi din tabăra “nemulţumiţilor”, adică a celor dezamăgiţi de prestaţia PDSR.

Deocamdată, prima preocu­pare a Cameliei Mcdovaschi şi a simpatizanţilor APR dejeni este formarea unui Comitet de iniţiativă şi strîngerea de adeziuni, urmînd ca imediat după “vacanţa dc vară” să sc treacă cfcctiv la constituirea filialei şi la găsirea unui sediu. Momentul ar putea să coincidă cu cci al înscrierii oficiale a partidului d-lui Mclcşcanu.

M. VAI DA

i Y i c t ^ E € i o r l ^ ® f a t a l i f f i f a t a i C i M i n d i c a t e l

V ic to r C io rb e a :

" Guvernul este decis să lichideze întreprinderile cu pierderi mari"

Premierul Victor Ciorbea a anunţat, marţi, după întîlnirea cu reprezentanţii celor patru confederaţii sindicale, că întreprinderile care produc, pierderi în, economie vor fi supuse procesului de lichidare, începînd cu săptămîna viitoare.

Ciorbea a precizat că regiile miniere nu vor f i închise fară să existe un program de restructurare ş i de dezvoltare regională. Ciorbea a spus că pentru Valea Jiului va fi elaborat un program în colaborare cu BIRD, UlişîO EC D.

E l a adăugat că există propuneri în acest sens din partea Regiei Huilei, care vor fi discutate în luna august în cadrul Comisiei Tripartite.

Şeful Executivului român a prezentat reprezentanţilor CSDR, BNS,'Cartel Alfa şi CNSLR-Frăţia stadiul reformei, negocierile cu şeful negociator al FMI, Poul Thomsen, stabilind un calendar al întîlnirilor viitoare cu sindicatele. Astfel, este programată o întîlnire joi, consacrată principiilor politicii salariale, iar pentru săptămîna viitoare, mai exact în zilele de marţi şi joi, discuţii privind preţul energici electrice şi a gazelor naturale, precum şi o dezbatere referitoare la unele aspecte ale raportului dintre sindicate şi conducerea FPS.

Sindicatele au cerut Guvernului o politică clară a preţurilor practicate de RENEL, R0MGAZ şi PETR0M

Bogdan IIossu, liderul Cartel Alfa, a declarat, marţi, după întîlnirea cu Executivul, că sindicatele au solicitat Cabinetului Ciorbea să prezinte o politică clară a preţurilor practicate de RENEL, ROMGAZ şi PHTROM.

“S-a ajuns la situaţia ca în România preţurile la energic să fie mai mari

decît cele de pe pieţele mondiale”, a spus Hossu.

De altfel, reprezentanţii celor patru mari centrale sindicale se vor întîlni, în cursul săptămînii viitoare, cu Executivul si reprezentanţii RENEL şi ROMGAZ.

Hossu a mai spus că Executivul va prezenta, pînă miercuri, mai multe, variante privind indexările salariale, care vor constitui baza discuţiilor programate pentru joi. Una dintre sursele de venit propuse de sindicate prevede indexarea salariilor prin reducerea impozitelor. E l a adăugat că, deşi s-a anunţat că reducerea impozitului nu va fi foarte mare, vor fi totuşi analizate variantele pentru o soluţie favorabilă.

Hossu a mai afirmat că declaraţiile ministrului Industriilor, Călin Popescu Tăriceanu, privind o opoziţie a sindicatelor faţă de procesul-de privatizare şi restructurare au constituit un subiect deja lămurit cu ministrul Tăriceanu. “Ministrul Industriilor a specificat că nu s-a referit la politica generală a sindicatelor, ci la particularităţi regionale, respectiv la domeniul minier”, a explicat Hossu.

"încă nu a început momentul adevărului în domeniul reformei”

Pavel Todoran, preşedintele CNSLR-Frăţia, a apreciat, marţi, după întrevederea cu Executivul, că “încă nu a început momentul adevărului în domeniul reformei”.

Todoran s-a declarat satisfăcut că Executivul “a spus lucrurilor pe nume: reforma este în întîrziere, este practic blocată şi trebuie luate măsuri drastice mai ales în domeniul petrolului, gazelor naturale şi energetic”.

E l a spus că, în cadrul discuţiilor dc la Palatul Victoria, s-a recunoscut că în domeniul petrolului există “reţele financiare paralele care produc pagube de mii dc miliarde de lei”. în opinia sa, unele dintre aceste circuite paralele sînt controlate de unele bănci cu capital majoritar dc stat.

în replică faţă de afirmaţia ministrului Industriilor, Călin Popescu Tăriceanu,. potrivit căruia, unele -sindicate aprobă doar declarativ procesul de. reformă, în realitate împotrivindu-i-se, Todoran a spus că liderii centralelor sindicale recunosc necesitatea reformei şi o susţin la nivel de confederaţie, dar că “acţiuni punctuale” ale salariaţilor vor continua, întrucît “oamenii se află la limita suportabilului”.■■Discuţiile dintre sindicate şi Guvern au loc, cu precădere, în timpul vizitelor la Bucureşti ale unor oficialităţi ale organismelor financiare internaţionale

Dumitru Costin, liderul BNS îş i doreşte ca Poul Thomsen, negociatorul şef al FMI, să vină cît mai des în România, întrucît cu acest prilej sindicatele sîn.t invitate mai des la discuţii de către Executiv.

Costişa explicat că Guvernul invită centralele sindicale Ia dezbateri cu prilejul vizitelor efectuate de reprezentanţi ai organismelor financiare internaţionale, ultima astfel de invitaţie avînd loc cu prilejul vizitei preşedintelui Băncii Mondiale, James Wolfenshon, în România.

Liderul BNS nu a dorit să facă prea multe aprecieri în urma întîln irii de la Palatul Victoria, aşteptînd fondul negocierilor. “Pînă cînd aceste discuţii nu se vor materializa, ele rămîn la nivelul bunelor-intenţii”, a spus Costin. E l a adăugat că aşteaptă documentele Executivului privind actuala situaţie economică,, mai ales că se înregistrează “o gaură de venituri în buget”. Potrivit lui Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Industriilor, acesta s-ar cifra la 11 mii de miliarde de lei.

Costin a mai spus că “problemele sesizate dc sindicate se regăsesc în realitate, iar acestea s-au amplificat pentru că nu s-au luat decizii la timp”.

C o n s i l i u l J u d e ţ e a n

a d i s c u t a t b i l a n ţ u l

a d m i n i s t r a t i v d i n 1 9 9 6Recent a avut loc şedinţa Consiliufc

Judeţean prezidată de d-1 Victor Romufc Constantinescu. A fost prezent şi prefect Alexandru Fărcaş. Au lipsit marea parte şefilor Serviciilor Descentralizate.

S-a prezentat o informare cu privite! activitatea desfăşurată de serviciile publi: descentralizate ale ministerelor, ale celorli organe centrale pe anul 1996. D-na Albu, e a condus Direcţia Sanitară pînă anul trecct trebuit să răspundă la imputările consilieâ judeţeni cu privire la starea deplorabili spitalelor din judeţ. Dînsa a încercat să exp că “sănătatea merge prost, nu numai în jis ci si în toată ţara”.

In continuare, consilierii judeţeni au cc j.j sancţionarea drastică, a întreprinderi. ] poluante din Ciuj-Napoca: Terapia, Clip, 1 etc.

Referindu-se la conducerea Agenţiei Protecţia Mediului, prefectul Fărcaş a decis “îmi pare rău că n-am făcut acolo schinfc totale. î i voi face să-simtă că nu respectă leş: Oamenii de acolo nu-şi iau în serios tre:Mă determină să iau măsuri hotărîte”. i prefect a mai criticat şi conducerea Direx Generale a Finanţelor ş i a Controlc Financiar: “Mai există în Ministerul Finant- oameni cu mentalitate de pedeserişti. B nevoie de o schimbare a mentalităţii ş modului de a lucra”.

A mai fost prezentat un raport cu privi- starea şi activitatea administraţiei în ju- precum şi mai multe probleme curente; administraţiei publice: proiecte de hotirr pentru înfiinţarea Salvamontului, pt : numirile unor Comisii de evaluare a c. terenuri aparţinînd SC Bobîlna, ■ j Constructorul Huedin, SC Tramar Cluj, > Ruttrans Cluj, SC Arta Culinară Cluj, alcătuirea unor .Comisii de licitaţie p&' intravilanul localităţilor Răscruci şi Aţţ Fabrici.

S-a discutat, de asemenea înfiinţa*! suComisiei pentru Protecţia Copilului, un tff \ \ ------ . . . . <;;cv>7

t if i i

a(idJAs-CIli*]«s-od,fVi

E; l • * di

pentru privatizarea SC Grup 4 Instalaţii P precum şi amenajarea împotriva inundat' de pe Someşul Mic.

în Şedinţa Extraordinară a Consilia Judeţean din 14 august se va discuta “Stol; de dezvoltare economică şi socială a judeţ- Cluj pînă în 2004”.

Andreea MARC>

joi, 31 iulie 1997 POLITICA A D E V Ă R U Lc fie C i u i

de la Bruxelles |§fpentml§§§ "Adevărul de Cluj”

l a B r u x e l l e s ,

! a demonstrati isa europeană

în perioada 14-28 iulie 1997, răspunzînd invitaţiei AEGEE-Europa, o delegaţie AEGEE -^Tluj-

Hapoca, compusă din Cristina Leanca, studentă în ; anul III la Facultatea de Drept, Adela Cobzas, studentă în anul IV la facultatea de Drept, şi ■! Călin Haiduc, student în I anul IV la Facultatea de | Electronică şi jTelecomunicaţii, a fost . prezentă la Bruxelles pentru ' un stagiu de perfecţionare. I

C R U C I IN C O T U L D O N U L U Iîn februarie 1943, după

bătălia de la Ştalingrad, armata sovietică; a nimicit la cotul Donului armata ungară aliată cu Germania. în cursul luptelor au murit 150 de mii de oameni din armata ungară, alături de zeci de m ii de sovietici şi germani.

în iulie 1997 în Ucraina, pe locul bătăliilor de lîngă Don, în amintirea victimelor războiului a fost inaugurat un monument la care au participat reprezentanţii Ucrainei ş i ai Ungariei. Tragedia armatei ungare a

fost amplu comentată de istoriografia ungară, relevînd că militarii nu aveau îmbrăcăminte de iarnă armament şi alimentaţie. Este de menţionat câ armata ungară a fost alcătuită în majoritatea ei din elemente ungare indezirabile pentru regim şi, mai ales din minorităţile din ţară. M ii de români din Ardealul de Nord au fost în detaşamente de

■ muncă şi în armată alături de evrei şi a lţii. Rămîne o datorie de onoare pentru: istoriografia română să reconstituie aceste evenimente tragice prin mărturiile supravieţuitorilor

şi ale rudelor, prin amintirile văduvelor şi orfanilor. A fost un genocid premeditat. prin trimiterea la pieire a românilor şi altor naţionalităţi. Lacomemorarea victimelor este de ştiut că mulţi din cei 150 de mii de morţi nu au fost maghiari. In afară de morţi, nu sînt de uitat nici invalizii care au fost răniţi şi au suferit urmările gerului. îmi rămîne scumpă amintirea tatălui meu, care la vîrsta de 52 de ani, a făcut parte dintr-un detaşament de muncă, care a făcut pe jos o retragere de 1.400 km. Cu ocazia comemorărilor, desfăşurate

în spiritul dorinţei de pace, să fie pomeniţi şi românii din Ardealul de Nord, să se înalţe rugăciuni pentru pomenirea lor. Amintirea trecutului nu trebuie să stîrnească învrăjbire, dar să consemneze triste adevăruri, oricît de dureroase şi regretabile ar fî. Alături de monumentul armatei maghiare ar trebui să fie ridicată ş i o troiţă lîngă care să poată înălţa rugăciunile lor şi românii din Ardealul de Nord în amintirea celor ce au avut singura vină că s-au născut români.

V irg il SA LVA N U

“ I I

* J

Să fim realişti, uniţi si pragmatici!

J,

Timp de două săptămîni au avut întîln iri succesive la Parlamentul European (cu d-na Anetâ Popescu- Black, Departamentul Europa Centrală şi de Est, şi cu d-nul Hans Hermann Xraus, Departamentul Mediu înconjurător), Comisia Europeană (cu dl I Christophe Leclercq, DG | IV - Concurenţă în | Telecomunicaţii), Euro- i Eegio (cu dnul Nicolas de Iote, secretar general) şi Misiunea României la XJniunea Europeană. în urma acestor în tîln iri s-a elaborat strategia pe anul universitar 1997-1998. pentru AEG EE - Cluj-

■bJşoca, punctul forte fiind ^âsfcrinţa europeană ţ stafenţească "Management . şi marketing în ■; telecomunicaţii”, care va f. avea loc în mai 1998 la |f Cluj-Napoca. De o | ! deosebită importanţă a fost i) discuţia cu dnul Franck * Jiiancheri, fondatorul î AEGEE-Europa, cu care | s-au analizat ultimele detalii ţ cu privire la traducerea în i limba română a cărţii ; Problemele euro- j «lăţenilor”. Cu acest prilej 1 s-a semnat contractul, prin

®e AEGEE - Cluj-Napoca 3 deţine drepturile de ■ publicare şi difuzare pentru ! versiunea românească, i Tot în această perioadă a

j - avut loc întîlnirea oficială ] ; ntre membrii delegaţiei i ; clujene ş i Comitetul

Director a l' AEGEE- Europa, condus de Peter

I , Ginser (preşedinte),. . Nediatizată de Dan Luca J (Public Relations al

AEGEE-Europa) şi Markus Schonherr (Comisar de jelea pentru Iugoslavia, Ungaria, România şi

La aniversarea eliberării Bucovinei de Nord, Basarabiei şi Ţinutului Herţâ, voi relata simplu, clar, la obiect, ceea ce am învăţat de la tatăl meu, Gheorghe Coruţ, fost aviator- erou pe frontul de Est, decorat cu Virtutea Aeronautică de Război cu Spade, clasa Crucea de Aur, în prezent, pensionar şi veteran, în vîrstă de 83 de ani. A participat exclusiv la campania din Est, din prima zi de război şi pînă la 20 aprilie 1944, cînd a căzut prizonier într-o luptă inegală cu aviaţia de , vînătoare sovietică, în zona Paşcani. A fost rănit grav de trei ori şi a scăpat cu viaţă din două avioane arzînde, primul deasupra Odesei, al doilea deasupra- Paşcanilor. A supravieţuit miraculos tifosului. din lagărul sovietic, s-a întors în ţară, în 1946 şi a continuat să servească în Aviaţia Militară. In anul 1947 a trecut în rezervă, prin demisie, s-a retras în satul

natal şi a lucrat ca simplu agricultor, apoi ca muncitor într-o fabrică de cherestea. Şi-a scris memoriile, însă nu i le-am publicat şi nici nu cred că este

; timpul potrivit să le public. Foarte probabil, veţi f i şocaţi dc cele afirmate, însă, după o matură chibzuinţă, îmi veţi da dreptate.

1) Românii n-au învăţat să judece pragmatic şi'realist rezultatele obţinute prin munca lor sau prin sîngele vărsat de eroii lor. De regulă, ei pun în discuţie numai aspecte parţiale' ale evenimentelor .cruciale care le-au marcat soarta, astfel că ajung Ia certuri ţ i dezbinare. Argumentez:

a) Ţinuturile româneşti pentru care şi-au vărsat sîngele tatăl meu şi mulţi alţi eroi ai neamului românesc sînt tot sub ocupaţia străină. Sîngele lora fost vărsat zadarnic. Pe viitor să nu mai vărsăm în zaclar nici o picătură

de sînge românesc,‘să nu mai înstrăinăm în zadar nici o fărîmă din munca noastră!

b) Deşi ă trecut , de partea Alianţei antihitleriste, făcînd eforturi economice şi jertfe de sînge în ţară, în Ungaria şi Cehoslovacia, României nu i s-a recunoscut statutul de parte cobeligerantă . învingătoare. Poporul român a fost jefuit de mari averi, plătite URSS cu titlul de datorii de război, Ce au cîştigat oştenii cu sîngele lor, au pierdut oamenii politici şi diplomaţii incompetenţi. în

( )

ultim ii şapte ani, ţinuturile româneşti cotropite de URSS au fost pierdute din nou, tot de oamenii politici şi diplomaţii slabi.

c) SUA şi aliaţii vest-europeni ne-au oferit pe tavă sovieticilor. Aceştia au introdus socialismul şi au organizat represiunea antiromânească din perioada 1944-1964. Românii au fost dezbinaţi de către sovietici exact prin procedurile manipulatorii prin care sîntem astăzi dezbinaţi de către occidentali şi americani. Această întoarcere pe faţă şi pe dos, profund nocivă pentru dezvoltarea economico-culturală a României, e susţinută de agenţi ai străinătăţii şi "idioţi utili” din rîndul românilor. Cei care vor

să ne domine contează că dezbinarea va continua, deoarece unii români pun părerile lor mâi presus de interesul naţional.

d) Transilvania întregită a fost recuperată prin tratative dure cu ocupanţii sovietici, tratative în care meritul principal aparţine românului Petru Groza. Agenţi ai Ungariei şi "idioţi utili” din rîndul românilor nu au ezitat să profaneze mormîntul celui care şi-a vîndut sufletul pentru a salva pămîntul românesc al Transilvaniei. Minţile înguste, incapabile să cuprindă evenimente complexe, îmi pot judeca cum doresc afirmaţiile.

2) Românii n-au învăţat aproape nimic din păcălelile şi manipulările efectuate de aliaţi şi sovietici, astfel că, în prezent, joacă a doua parte a piesei dezbinării naţionale, scrisă de inamicii României şi românilor. De data aceasta, în locul filoruşilor, care să acuze burghezia, acţionează filooccidentalii, care ne acuză de socialismul în care am . trăit datorită vînzării efectuate chiar de ei. Numai orbii nu văd că piesa a fost întoarsă pe dos, în scopul menţinerii dezbinării şi provocării regresului economic, învăţaţi, doamnelor şi domnilor, să fiţi filoromâni şi nimic altceva! învăţaţi că, dincolo de sistemul politic impus de marile puteri, noi

trebuie să fim români şi numai români! învăţaţi să nu mai jucaţi roluri de idioţi manipulaţi prin slogane lansate de invadatori! Germanii n-au putut fi dezbinaţi prin acest procedeu, astfel că se vor dezvolta splendid. Noi de ce sîntem dezbinaţi? Datorită orgoliului şi prostiei, datorită incapacităţii de a citi evenimentele istorice în toată complexitatea lor, de lungă durată! învăţaţi sâ interpretaţi corect istoria neamului nostru! învăţaţi să rămîneţi români, indiferent de manipulările planificate de străini, fie ei şi agenţi ai marilor puteri militare! Noi, românii, trebuie să devenim mare naţiune prin ştiinţă şi creaţie. Numai astfel vom ieşi din capcana cu două feţe, în care sîntem manipulaţi de doi stăpîni, ru şii , şi occidentalii, care-şi schimbă periodic rolurile.

Vremurile sînt grele pentru naţiunea noastră, însă, prin unire, vom , depăşi orice plan de fărîmiţare a statului şi naţiunii noastre. Pentru aceasta trebuie să fim realişti, uniţi şi pragmatici, renunţînd la festivism, slogane, viziuni scurte şi înguste. Faptele şi rezultatele lor contează, restul e simplă vorbă în vînt.

Pavel C O RUT

1 1 1 I \\

J Republica Moldova). 1 Apreciind ca deosebită j activitatea AEGEE - Cluj-

T““J, AEGEE-Europa a J numit în funcţia de

subcomisar pentru România ■Jyj, publica Moldova pe

■ plin Haiduc, care timp de *2 luni va coordona

i« *ctivitatea europeană a [I 0rganizaţici din această

zonă.

Comitetul D irector AEGEE - I

C luj-N apoca |

L ip s a l ib e r t ă ţ i i r e l ig io a s e - U IM N O U P R E T E X T ÎM P O T R IV A R O M Â N IE I

In ultimul timp, în calea afirmării noastre pe plan internaţional apar tot mai multe bariere. După ce ne-a fost refuzată primirea în NATO şi-n UE, deşi am suportat toate condiţiile, ca nimeni a lţii, sîntem acuzaţi de încălcarea libertăţii religioase. în raportul Departamentului de Stat al SUA, publicat recent; ţara noastră este acuzată, alături de alte 78 de state, că nu respectă libertatea religioasă. Oare Departamentul de Stat al SUA nu are alte probleme importante de rezolvat decît problema religioasă din România? Oare Departamentul de Stat al SUA cunoaşte, rolul bisericii ortodoxe în procesul de formare a statelor medievale româneşti? Cunoaşte rolul acestei biserici în cultura şi-n apărarea fiinţei noastre naţionale? Biserica ortodoxă a combătut păgînismul musulman, dar şi t)fensiva catolică, în spatele cărora se ascundeau tendinţele expansioniste ale Imperiului otoman, dar şi ale Ungariei ş i Poloniei. Ofensiva împotriva ortodoxismului a fost declanşată încă de Papa Inocenţiu al III-lea (1198-1216), excelînd apoi regele Ungariei, Ludovic de Anjou, care, prin decretul din 1366, a scos

ortodoxismul în afara legii. Şi, totuşi, biserica ortodoxă a dăinuit în timp, şi-a afirmat independenţa faţa de Patriarhia din Constantinopol şi, sprijinind interesele domniei, în veacuri atît de tulburi, a contribuit la unitatea noastră spirituală şi politică.

Se întrezărea ca un stat, care se va forma abia în secolul X V III, din atîţia emigranţi europeni, să ne dea lecţii de comportament şi-n domeniul religios?. Unde, în altă ţară, cu atîtea libertăţi, au fost asasinaţi şefi de stat şi se încearcă atîtea atentate, ca în SUA? Unde-i rolul benefic al atîtor culte, în stăvilirea crimelor, prostituţiei, pornografiei, filmelor de groază? Ce exemple de

. educaţie religioasă ne oferă alte ţări? în Irlanda de Nord, zilnic cad victime oameni nevinovaţi, în urma confruntărilor dintre catolici şi protestanţi. Este Anglia un exemplu de urmat? Care sînt rezultatele războaielor religioase, din fosta Iugoslavie, între musulmani, ortodocşi şi croaţii catolici? Cu siguranţă, cineva doreşte să ne vadă şi pe noi în locul fostei Iugoslavii.

Departamentul de Stat al SUA se ocupă de Martorii Iui Iehova din România şi de drepturile catolicilor. Oare este un bun creştin acela care nu-şi iubeşte ţara, care

refuză serviciul militar, refuză să pună mîria pe armă cînd patria este în pericol? Ale cui interese le slujesc aceşti Martori, găsind ecou tocmai în Departamentul de Stat american? Bineînţeles că nu interesele ţării.

Revenind la catolicism, surprinde ofensiva declanşată (din ordinul cui?) pentru prozelitism religios, în Răsărit. Lâ noi; acţiunile de ’restitutio in integram” a averilor celorlalte culte (greco-catolic, reformat, unitarian, cultul mozaic) s-au înmulţit peste noapte, într-o perfectă armonie. împotriva cui? Aceste acţiuni vizează numai temelia bisericii ortodoxe sau şi pe cea a neamului? Dacă analizăm temeinic originea şi scopurile acestora, ele nu îmbracă numai aspectul religios.

In ce mă priveşte, recunosc meritele deosebite ale unor reprezentanţi ai bisericii greco-catolice, începînd cu Inochentie Micu, marele episcop şi luptător pentru cauza neamului românesc, şi terminînd cu un alt mare prelat, luliu Hossu. Doresc, din tot sufletul, să fie armonie deplină religioasă şi creştinii români, ortodocşi şi greco-catolici, să ajungă la înţelegere, slujind deopotrivă, credinţa şi neamul, fără amestec străin. Celelalte culte ni se pot alătura, dacă renunţă la propaganda politică în biserici

şi dacă vor dovedi că slujesc interesele" acestei patrii comune. Din păcate, politica lor nu este numai de esenţă religioasă. Ca dovadă, repetatele manifestări antistatale ale unor înalte feţe bisericeşti. Dacă în ţara noastră, guvernul recunoaşte 15 religii, al căror cler poate obţine sprijin din partea statului, dacă Secretariatul de Stat pentru Culte a eliberat autorizaţii de fimeţionare ca asociaţii pentru 385 de culte, organizaţii ş i fundaţii, poate Departamentul de Staţ american să ne acuze de încălcarea libertăţii religioase? Este adevărat că încă nu s-a dat o ordonanţă de urgenţă pentru protecţia specială a homosexualilor şi lesbienelor, pentru legalizarea satanismului. Doar astfel de măsuri ne mai lipsesc, pentru stimularea natalităţii ş i revigorarea naţiunii române. Ele se iau mai lent ”din cauza procesului birocratic” apreciat la Washington. Iată cum nu pot trăi unii de grija altora. Acţiunile îndreptate împotriva noastră nu urmăresc altceva decît subminarea stabilităţii şi unităţii acestei naţii, căreia i-au rămas religia şi credinţa în Dumnezeu.

P ro f. Ioan CÂM PEANU

A D E V A R U Ld e C i u l

ARTĂ-CULTURA joi, 31 Iulie 1997

O r e s t i tu i r e c u a m p l ă r e z o n a n ţă s p i r i tu a lă

( Retrospectiva Turos Lqszio)' Muzeul Naţional de Altă Cluj a conceput şi finalizat o imagine sintetizatoare privind zestrea de spirit desăvirşită cu pasiune, vocaţie şi individualitate pe. parcursul a trei decenii de laborioasă activitate creatoare de pictorul-grafician TUROS LÂSZLO (1934-1987), avînd sprijinul, neprecupeţit al familiei. De la absolvirea Institutului de arte plastice “Ion Andreescu” (1957) şi pînă la prematurul său sfîrşit, Turos s-a manifestat viguros atît în planul creaţiei originale, cît şi în asigurarea unui elevat aspect publicitar a diverse cotidiene, reviste de cultură şi cărţi. Cei care au avut şansa să-l cunoască în profiinzime aveau să-I îndrăgească pentru sinceritatea şi constanţa atitudinii sale non-conformiste, deschisă colaborării, concordiei şi fraternităţii. întotdeauna găsea limbajul adecvat unui comentariu decent, academic, mereu încărcat de substanţă emotivă şi gînd curat. Deşi nu i-au lipsit opreliştile, simţind lipsa de receptivitate, uneori chiar ostilitatea “factorilor de decizie” faţă de demersul său artistic modem şi viabil, n-a purtat nimănui ranchiună. Dimpotrivă. N-a ştiut ce-i invidia, continuîndu-şi cu patimă şi credinţă drumul, convins îri străfunduri că ceea ce aparţine de valoare şi autentic dăinuie. . '

Şi neîndoielnic creaţia lui Turos Laszlo cuprinde multiple argumente în măsură să-i înscrie numele printre protagoniştii unei generaţii fertile în viaţa artistică a Clujului şi a ţării. E generaţia lui Laurenţiu Buda, Vasile Crişan (unul din cei mai apropiaţi prieteni), Cseh Gustâv, Feszt Laszlo, Victor Goga, Coriolan Hora; Traian Hrişcă, Eftimie Modîlcă, Romul Nuţiu, Vasile Pintea, Simon Endre, Paul Sima sau Leon Vreme (ca să pomenim doar din cei afirmaţi în spaţiul intracarpatic) care încă în anii '60 s-au ambiţionat a cultiva soluţii formale în concordanţă cu criteriile estetice ale contemporaneităţii, vehiculate în plan european. E vorba de acea atitudine îndrăzneaţă de a promova un limbaj sintetic, sondînd cu inteligenţă şi rigoare profesională esenţa fenomenelor. Evitînd cu supleţe inserţiile naraţiei, ale anecdoticului tentant, dar efemer, au valorificat la maxim virtuţile expresive ale diverselor modalităţi: linie, culoare, modelaj etc.

întregul etaj de la secţia “Donaţii” a Muzeuiui de artă clujean - un superb şi privilegiat spaţiu de etalare - avea să fie animat de vibraţiile diversificate ale unei opere de-o remarcabilă unitate şi coerenţă, aflată . într-o permanentă evoluţie spre soluţionări tot mai închegate şi bine stăpînite. Turos şi-a mărturisit dintr-un început interesul profund pentru aspectele şi rezonanţele civilizaţiei populare, restituindu-ne sugestiv ritmurile şi tensiunile unor arhaice vremi. în grafică notaţiile capătă desfăşurări precipitate, nervoase, de certă amprentă expresionistă, iar în culoare invocă motivele, abil stilizate, în sobrietăţi de acord, cu

frecvente accente meditative, uneori chiar elegiace. O direcţie , esenţială a preocupărilor aparţine voinţei de configurare a.rostului existenţial. Dominante devin aspiraţiile, migraţiile, zborurile către înalt, către tărîmurile incitante ale micro şi macro-cosmosuhii, brăzdate de irizaţii, filtrate parcă prin feerice vitralii. Omul parcurge traseul de la ipbstaza prometeică a temerarei implicări la incertul lui Icar pentru a ajunge într-o binecuvîntată zi să asculte muzica purificatoare a lui Orfeu. ,

Ani buni din rodnicul său freamăt creator Turos s-a cantonat în perimetrul purei plastizicări, de dialog sincer cu sine şi lumea pe care şi-o dorea neîntinată de umbre. S-au născut astfel acele armonizări în tonalităţi prioritar solare, antrenînd culoarea către sărbătoreşti evanescenţe. Era ardenţa unui spirit însetat de lumină şi certitudine. Opera n-a trădat prin nimic spaima de un tragic sfîişit. S-a lăsat dominat de bucuria sacră a dezvăluirii. Singura nelinişte a fost aceea a căutării, a perfectării unor soluţii formale cît mai consonante cu glasul propriei personalităţi. Finalul a fost izbînda creatorului în disputa cu efemerul. Zestrea de spirit dăruită nouă e durabilă.

Nutresc speranţa că un editor inspirat se va angaja în finalizarea unui album edificator, motivat şi necesar.

Negoiţă LĂ PTO IU

( ) iQ a le ria coiaboratof

| "A devărului de h iŢara M oţilor (voi. V)Seria de volume, iniţiată cu

mulţi ani în urmă de către Societatea de Ştiinţe Istorice şi Filologice din România, sub titlul generic Ţara Moţilor (redactor Romulus Felea), a ajuns în acest an, graţie inimoşilor cărturari Nicolae Edroiu ş i Nicolae Mocanu, la volumul al V-lea, proaspăt ieşit de sub tipar la Editura Clusium din Cluj-Napoca (colecţia Sapientia), volum substanţial de 316 pagini. Volumul cuprinde studii şi articole de istorie, de cultură ş i civilizaţie, de lingvistică, literatură şi contribuţii la o monografie a locurilor, toate compartimentele, dar absolut toate, beneficiind de contribuţii remarcabile, care . împing mult înainte cele ştiute de noi despre oameni şi locuri din Munţii Apuseni. Studiile de istorie se ocupă de originea lui Iancu de Hunedoara (Zeno Draia), de urbariile Ţării Moţilor (Sabin Belu), de . răscoala lui Horea oglindită în presa europeană (N. Edroiu), de figurile unor mari revoluţionari de la 1848 (S. Bămuţiu, despre care scrie Şt Manciulea si E. Cuceizan, şi S. Balint, care face obiectul unei cercetări, a Ruxandrei Manta), de rolul moţilor în mişcarea memorandistă (V. Bud) sau în Marea Unire (V. Taşcu). Aflăm apoi date noi despre primul tratat de “geologie” în limba română (-T. Furdui), despre întîile descrieri geografice ale Munţilor Apuseni, despre tîrgurile de fete, problemele sociale ale locuitorilor şi cercetarea lor în epoca interbelică de către Ion Clopoţel, prin studii şi articole semnate de T, Furdui, I. Felea, Şt Manciulea, Andrei Negru, E. Precup, M. Triteanu şi I. Viehmann. Un loc important în economia volumului î l ocupă studiile de lingvistică semnate de

Emil Popa, I.T. Stan, N. Mocanu şi Felicia Şerban, care se opresc asupra toponimiei din bazinul Abrudului sau a celei din Sohodol, fie asupra graiului popular de aici, înregistrînd într-un preţios glosar regional mai toate cuvintele cu caracter dialectal din zonă. Cele trei studii vor rămîne fără îndoială un îndreptar firesc pentru toţi cei care vor aborda probleme de toponimie şi rostire regională în spaţiul transilvan. Readucerea în actualitate a unor figuri importante ale trecutului cultural al Ţării Moţilor formează obiect de studiu pentru o altă secţiune a culegerii, intitulată Profiluri, şi în care vom descoperi date noi despre prefectul Petrii Dobra • (D. Braharu), despre pictorul Barbu Iscovescu la Abrud (D. Braharu), despre scriitorul Al. Ciura (I. Buzaşi), tribunul Petru Ioânette (D. Lupaşcu), despre personalitatea Iui Ion Russu Abrudeanu (Romulus Neag), activitatea literară a Iui Dimitrie Meciu (Mircea Popa) sau despre poetul-mincr Gh. Şt. Macovei, autor al unui volum de poezii Ideale, scos în 1931 la Constanţa, marinar pe o serie de vase sţrăine, colindînd New York-ul, Rio de Janeiro, Montevideo şi altele, despre care scrie cu multă acuitate Valentin Taşcu,. La ultimele secţiuni Schiţe pentru o monografie şi Re stitu iri literare întîlnim numele lui D. Lupaşcu, Traian Dobra ş i Cornelia Mariana Giurgiu, care ştiu să ne prezinte atractiv localităţi ca Baia de Arieş sau Gârda de Sus, culegînd totodată piese folclorice de o inestimabilă valoare literară şi documentară, piese care î l au în centrul lor fie pe Iancu, fie pe Horea, ceea ce asigură volumului o certă reuşită.

Mircea POPA

loan Marinescu văîut Virgil TO M U LEŢ

E p ig r a m e ş i c a t re n *

W u s trit f lţ i or;I pc gîsteî'■ Gîsca noastră, enervată,

Auzind ce ni se cere,I Replica o dă schimbaţi | “Nu stricaţi orzul pe taf

l Partidelor din am j pvemamental| De uiiirea tor de stincă. Lumea s-a cam lămuritI De mîncat se tot mânina,I Dar. nu prea se mai Inghi

I Unor poeţi J contemporani■ Azi un manuscris în sticli,' Nimănuia nu îi striciI La poeţi, cum am mai zis.| Găseşti sticle-n manuscris.

I Privatizare| Am avut proprietate desfet | Unii au proprietate privai . în final, toti am căpătat I PROPRIETATEA DE SK I în privat!I Unu i amator . I de longevitateJ Viaţa lungă? Poţi să crezi,I Timpul te va lămuri:| De nu bei, de nu fumezi,■ Sănătos tu vei muri.

loan MARINESC

Festivalul “Trioul transilvan99 din nou în actualitateîn ultimii trei ani, de tot

atîtea ori s-a amînat organizarea la Gherla a tradiţionalului Festival instrumental “T rio u l transilvan”. Aflată acum la cea de a Vl-a ediţie, această manifestare culturală nu a mai

avut loc din cauza ... banilor.Se pare că în această vară nu

vom mai fi păcăliţi şi gherlenii vor avea ocazia să revadă pe scenă cele mai cunoscute triouri instrumentale din ţară. După cum ne-a informat directorul Casei orăşeneşti de cultură

Gherla, loan Miheştean, în ziua de 10 august va avea loc cea de a Vl-a ediţie a Festivalului “Trio u l transilvan”. Au fost trimise invitaţii în toate judeţele ţării, mai multe formaţii anunţir du-şi deja prezenţa în; urbea de pe Someş. La 10

august, la Gherla va fi o adevărată sărbătoare a muzicii populare, “Trioul transilvan” reluîndu-şi locul în rîndul festivalurilor tradiţionale de folclor din tara noastră.

S Z E K E L Y Csaba

C o n c e r t d e v i o a r ă ş i o r g ă

‘ Astăzi, 31 iulie a.c., ora 19,30, la Biserica'Sf, Mihail c Piaţa Unirii va avea loc un Concert de vară susţinut deLfc Horvâth (Iţalia) - vioară şi Ecaterina Botăr - orgi -’ programul concertului: P. Locatelli - Sonata în joi minor J' Bach - Sonata în si minor; Fr. M. Veracini - Largo, Re Giazotto, Adagio; W. Gluck - Danza degli- spiriti beatţE Vieuxtemps - Reve; J.E. Massenet - Thais (Meditation)

Creaţie Iiterară&Creaţie literarăiiCreatie literară Cr eat ielit er arăSCr eatie literară

• ediţia a IlI-a , 11 octombrie 1997,

Cluj-Napoca •

■ în accastă toamnă, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare şi Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” din Cluj-Napoca organizează cca dc a III-a ediţie a Concursului Naţional dc proză scurtă “PAVEL DAN”, manifestare cc îşi propune să stimuleze creaţia in domeniul prozei scurtc.

Concursul este deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai Uniunii Scriitorilor. Lucrărilc, in

. număr dc 2-3, dactilografiate în

două exemplare, vor fi expediate, pînă la 30 septembrie a.c. (data poştei) la următoarea adresă: Centrul Creaţiei Populare Cluj, str. Pavlov nr. 25, 3400 Cluj-, Napoca. Se va utiliza sistemul cu .motto şi plic închis, în care vor fi menţionate datele personale ale concurenţilor. Juriul alcătuit din scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai organizatorilor va acorda premii în bani.

Festivitatea de premiere va avea loc în 11 octombrie a.c., la Casa memorială “PAVEL DAN” din localitatea Tritonii dc Jos, judeţul Cluj. Cîştigătorii vor fi anunţaţi telefonie, prin intermediul Centrelor judeţene dc crcaţic, pentru a putea fi dc faţă la dcccmarca premiilor. Informaţii suplimentare pot fi obţinute dc la Centrul Creaţiei Populare Cluj, telefon 064/ 19-77-81.

Concursul N ational

de crea ţia a p iese i

de teatru intr-un ac t

1 I H M L SORBUL*

• ediţia ă IV-a, 7-8 noiembrie 1997, Botoşani •

în organizarea Consiliului Judeţean Botoşani, în colaborare cu Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Botoşani, intre 7 şi 8 noiembrie a.c. va avea loc cea de a IV-a ediţie a Concursului Naţional dc creaţie a piesei dc teatru într-un act “M lilA IL SORBUL”. Avînd în vedere zestrea săracă a dramaturgiei noastre în ccca cc priveşte piesa într-un act, concursul arc drept scop selecţionarea şi premierea celor mai bune piese dc teatru dc această factură şi, ulterior,

punerea acestora în valoare prin reprezentaţii pe scenele teatrelor profesioniste şi de amatori din, Româniai Organizatorii ne-au comunicat că, pînă la finele anului ,1997, vor edita o plachetă care va cuprinde piesele premiate, care va fi trimisă tuturor teatrelor profesioniste şi de amatori din România.

Pot participa la concurs atît autori carc n-au debutat în volum, ori cărora piesele nu le-au fost reprezentate pe scenele teatrelor, cît şi autori consacraţi, fără limită dc vîrstă.

Lucrărilc, dactilografiate în trei exemplare, la două rînduri, vor fi semnate cu un motto, acelaşi motto figurind şi pe un plic închis, carc va însoţi lucrarea şi care va conţine toate datele autorului. Lucrărilc nu trebuie să depăşească 15 pagini dactilografiate şi vor fi expediate pînâ Ia data dc 30 septembrie a.c. pc adresa Centrului Judeţean

de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare, Botoşani, str. Unirii nr. 16, 6800 Botoşani. Informaţii suplimentare la numărul de telefon: 031/51-54-, 48. Juriul alcătuit din personalităţi ale culturii româneşti va acorda premii după cum urmează: PremiulI - 1.000.000 lei; Premiul I I -750.000 lei; Premiul IO - 500.000 lei; Premiul special - 450.000 lei.

• ediţia a XXIX-a, 24-27 septembrie 1997,

Tîrg o vişte •

Reamintim celor interesaţi că data limită de înscriere Ia Concursul Naţional dc literatură “Moştenirea

Văcăreştilor”, de la Tirgovişt30 august 1997 (data poş cele patru secţiuni ale coK-- PO EZIE, PROZA, fî PIESE/TEATRU SCURT participa tineri care M vîrstă de 35 de ani 5> volume editate. Lk? dactilografiate în trei ex®p două rînduri, vor fi expa adresa: Inspectorat F‘ Cultură Dîmboviţi, ţ Independentei nr- ^ Tîrgovişte, judeţul Dîntf ' menţiunea “pentru asemenea, lucrările motto ales de autor, închis, care va purta, acelaşi motto, vor fi numcic autorului, dau Ş * naşterii, profesia, adresa şi de telefon. Lucrărilc nu vor >7-10 pagini dactilografiate suplimentare la numărul*11 045/61-26-17, Tîrgov|î-BC'

eaţiekliterară CreaUeţliterărăMCreatieşliterarăMCrealielliterărăŞlCrealieliteraiă

7 ) joi, 31 iulie 1997 D f i B S M APOCA:luni-vincri&-16;sîmbătă9-14;tel/£ax 19-73-04;ŞUBREDU'ţl \ 1 [ R|) \M M£PJL>M Jur%M St luni-vineri 8-16; tel/fox 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-6(1-75

A D E V A R U Ld e C l u j

Citiţi zilnic

ADEVĂRULcie Clu

SC

Aneaieazâ

Condiţii:

ComerţInternational

' SRL

secretară- vîrstă maximă 30 ani Ţ :«

ij

- limba engleză: scris, vorbit $- cunoştinţe operare calculator

Interviul va avea loc luni, 4.08.1997, ora 17, la AWA pe Calea Turzii fn. + Curriculum Vitae.

IN F O R M A Ţ II L A TELE F O N 4 3 8 4 ^ § O R E L & iS ^ J 6

ACORDăm o IkREDUCERE

de preţ de pentru plata integrală

^ t B S U L M o » /^

J l i i i iM iME a a m e iE E B

Cl.U.I-NAPOCA:♦ Piaţa 184H nr. I Tel. 437429; Te lTa x 43 ■430♦ Livezii 63 Tel. 437444 (Y.ona Carhochim - Clujana).

IH iii ‘ * S/r.EcTeodonnunr.S6-Ti'1.2150?3HUKDINi ♦ Str.A.Iancu n r.l. - Tel. 253493

Mai găsiţi: PARCHHT, PALUX. I.ACIU1, ARAC KT, DILUANT.

SC DAFRA SRL OradeaTel/Fax: 059-479586

în calitate de IMPORTATOR DIRECT . vinde pui import Ungaria fa următoarele preţuri:

♦ pui întregi congelaţi, fără cap ş i picioare, dar cu gît, inimă, ficat ş i pipotă: 14.990 lei/kg. + TVA .

♦ pui G R ILLER : 15.990 lei/kg. + TVA j5

Primim comenzi de ordinul tonelor.Modalităţi de plată: ordin de plată în avans, CEC/

numerar. .Marfa se ridică de la depozitul firmei.C Ă U T A T E I R E P R O Ş A B I L A

P R E T U R L E X C E P T I O N Â U i E !

^ 3 BANCA ROMÂNĂ DE COMERŢ EXTERIOR SJV.

SUCURSALA CLUJ "1

prin Tribunalul Cluj

vinde la licitaţie publicăa u t o t r a c ţ o a r e î t ip ^

R E N A U L T

^T^icitaţia va avea loc în data de 14.08.1997, ora H, în Ciuj-Napoca, str.Pata Rât nr. 17.Informaţii suplimentare se po t obţine la sediul

MASCO REX SA din Ciuj-Napoca, str.iih.Doja nr.H sau la telefoanele 064/ 195253 şi 064/ 192944.

La tombola aferentă trimestrului II, organizată de firma TV CABLU, următoarele persoaneau cîştigat premii în valoare totală de 3 milioane lei.

Astfel: • .P r e m iu l III

• Un prăjitor de pîine GANGA ELZA, str.Lupeni nr.19 SCHLETT VIORELIA, str.Deleanu nr.25

• Un uscător de păr rabatabilMICLOŞ MARGARETA, str.A.Mureşanu nr.30,

ap.2SZTRANYICZKI GAVRIL, str.Dostoievski nr.67.

P r e m iu l II• Un mixer electric cu 5 viteze SZILAGHILADISLAU, str.Piersicului nr.13 ALBERT EVA, str.Paris nr.4, ap.4

• Un fier electric de călcat MOLDOVAN IOAN, str.Unirii nr.9, ap.1

• Un casetofon de maşină FRÎNCU MARIA, stnBorsec nr,4, ap.25

P r e m iu l I UN TELEVIZOR COLOR MARCA ROYAL cu diagonala de 37 cm

ANGEROTI ELENA, str.A.Bădescu nr.35 Fericiţii cîştigători pot să-şi ridice premiile în

data de 5.08.1997 ora 11, la sediul firmei, str.C.Brâncuşi nr.147,•— • F e l i c i t ă r i ! ! !

1. Obiectul licitatiei: instrumente muzicalet2. Entitatea achizitoare: Filarmonica de

Stat "Transilvania” Cluj, cu sediul în Ciuj- Napoca, str. E. Martonne nr. 1, telefon 430060, 430063 .

3. Sursa de finanţare: fonduri de la bugetul local şi venituri proprii

4. Organizatorul licitaţiei: Filarmonica de Stat "Transilvania” Cluj

5. Termenul limită de depunere a documentelor ofertei: 12 august 1997, ora 15 la sediul Filarmonicii de Stat’Transilvania” Cluj

6. Deschiderea licitaţiei publice: 14august 1997, ora 11 la sediul Filarmonicii de Stat "Transilvania” Cluj

7. Condiţii de contractare şi alte precizări:se găsescîn Caietul de sarcini care se poateachiziţiona de la sediul Filarmonicii de Stat i"Transilvania" Cluj. wm?)

N u aveţit

clienţi?9

D oriţi o soluţiew ■ #

rapidă?

A L Z I A R U L U I N O S T R U !

în temeiul H.G. nr.841/1995, oferă transmiterea fără plată, instituţiilor publice (bugetare),un autoturism marca Dacia 1310

break, an de fabricaţie 1986.Adresa de solicitare se transmite la

Tribunalul Cluj, camera 81, sau prin fax la nr.195884 pînă cel tîrziu la 29.08.1997.

Autoturismul se poate vedea în curtea Tribunalului Cluj, str.Dorobanţilor nr.204.

Părţile vătămate din dosarulnr.8500/1997 a Judecătoriei Ciuj-Napoca privind pe inculpaţii

C O J O C A R U S E P T I M I U , C I U Z A N

O V I D I U s i C O J O C A R U D O I N A L U C I A

trimişi în judecată pentru săvîrşirea infracţiunii de înşelăciune prev. şi ped. de art.215al. 1 ş i3 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, ce constă în aceea că prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase a indus în eroare mai multe persoane în scopul dobîndirii unui folos material injust, cauzîndu- le acestora pagube importante

sînt citate pe această cale să se prezinte la data de 14.08.1997 ora 9 la sala 125 a Judecătoriei Ciuj-Napoca, pentru a-şi preciza pretenţiile civile. -■ / (760928}

Regia Autonomă a Domeniului Publiccu sediul în Turda str.Petru Maior nr.4

organizeazăL I C I T A T I E P U B L I C A

în data 29 august 1997- ora 10 la sediul Regiei în vederea realizării obiectivului de investiţii Canalizare pluvială str.Mărului pe o lungime de 1,4 km.Relaţii suplimentare la sediul Regiei

sau la telefon 314725 sau 312603.

V ÎN ZĂ RICUMPĂRĂRI

• Vînd fermă vaci Recea- Cristur, judeţul Cluj, tel. 109 sau 192. (590623)

• Vînd legume ieftin: ardei gras 2000 lei/kg; ardei iute 4000 lei/ kg; ceapă 3000 lei/kg; morcovi 1000 lei. Tel. 13-44-39 ora 9-17. (590711)

• Vînd cîntar si bar. Tel. 13-, 01-24. (590681)’ '

• Vînd teren agricol 2500 sau 5000 mp vis-a-vis de Băile Someşeni, zona eperies. Tel. 13- 88-93' sau 43-52-33. (560465)

• Vînd teren 500 mp în zona centrală. Telefon 16-96-05. (560520)

H S t r i N â p o c a n r . l 6 mt - w .45-, __ V

T e l e f o n / F a x ţ l 0 7 3 0 4

• Vînd atelier chei yale- tocilărie Piaţa Flora. Relaţii la atelier, zilnic orele 15-18 tel. 17- 55-95. (560607)

• SC Carinag SA Mihai Viteazul vinde excavator pe pneuri P802, în stare de funcţionare, 150 milioane lei negociabil şi tractor U445 nou, 42 milioane lei negociabil. Relaţii la tel. 31-20-97 sau 31- 66-96 între orele 7-15. (590708)

• Vînd urgent 418 mp teren în Andrei Mureşanu, toate facilităţile, extras carte funciară, preţ 6500 USD sau lei. Relaţii str. Cosaşilor nr. 6 sau teL 15- 15-84 (590658)

• Vînd 1500 mp teren în Zo rilo r, cu facilităţi, 16 DM/mp. Te l. 13-86-69 (590707)

. • Vînd garsonieră confort 1 mărit. Te l. 17-03-40. (560591)

• Vînd casă familiară 3 camere confort, singur în curte, str. Magaziei nr. 12 teL 43-24-33. (560613)

* Vînd apartament 3 camere zonă liniştită, confort 1, îmbunătăţit, Gheorgheni. Tel. 14-41-36. (560656)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 Mărăşti Str. Răsăritului nr. 103 BL R3, sc. 1, parter, ap. 2, ora 9-19. (590525)

• Vînd casă în Ilaşdeu. Tel. 19-01-76 între orele 17- 20. (590526)

* Vînd convenabil casă frumoasă cu grădină şi anexe gospodăreşti. S tr. Oaşului nr. 353. (590529)

A D E V A R U Ld e C lu j j

n w g n r t f mW 'TA 0T E CLUJ-NAT(X:A:luni-vineri*-16;sîmbâ(â I4;tcI/liaxl9-73 ;SUBR£UACTlAlimDA.PUBLICITATt luni-vineri 8-16; Icl/fai 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: lmhvinen 8-16; tcl/to 11MMS.îo i, 31 iulie 1997 ( 8

prin Trans-Europa Sib\u

«• efectuează transporturi de persoane în GERMANIA la cele mai convenabile preţuri. Plecări săptămînale din CLUJ!

Ag. T rans-Europa - FII.CluJStr.Eroilor nr.10, tel.190090 Ag. KM 0 -Tel 190468

• Vînd Opel Rekord înmatriculat, 1700 DM negociabil. TeL 17-00-09. (590666)

, • Vînd Dacia 1310 “L ” fabricaţie 1993 16.000 km. Tel. 13-26-22. (560635)

• Vînd casă şi grădină în Apahida, pret acceptabil. Tel. 23-21-76. (590651)

• Garaj de beton dc vînzare pe str. Fagului nr. 20A. (590659) :

■ • Vînd 2 apartamente de 3 camere + 1 apartament o cameră centru Mărăsti. Tel., 41-36-36; 43-26-86. (590669)

•: Vînd urgent apartament 2 camere confort I I mărit, cu balcon, lîngă Minerva. Tel. 12- 88-58. (590679)

• Vînd apartament 3 camere decomandate, 69 milioane. Tel. 43-59-79 (590686) V

• Vînd garsonieră confort 1, cablu, etaj 2, Mărăşti, str. Cemei nr. 7. Tel. 16-16-34 după ora 14. (590695)

• Vînd avantajos apartament 2 camere confort I decomandat, finisat. Str. Tulcea nr. 25, B l. K4, ap. 47 (590696)

• Vînd 3 camere. Tel. 15-74- 25 (590699)

• Vînd apartament 3 camere Zorilor Tel. 12-81-91 sau 43- 61-17. (590701)

.• Vînd garsonieră etaj X, cartier Gheorgheni. Tel. 41-01- 10. (590705) /

• Vînd casă în Cîmpia Turzii, str. Republicii nr. 21 A. Tel. 13- 05-08 sau 17-63-65. (590709)

.* Vînd Raba 20 to. cu remorcă, 1990. Tel. 41-46-40 sau 14-71-82. (560511)

• Vînd televizor color ieftin. Te l. 17-32-32. (560338)

• Vînd telefon mobil GSM Ericsson, preţ 200 D M .. Te l. 41-37-76. (560649)

• Vînd telefon GSM Motorola 5200(încărcător cameră, maşină+suport). Preţ 300 DM. TeL 41-24-17 orele 17-20. (590685)

• Vmd tractor U650, în stare perfectă, cu remorcă. Tel. 15-43-37* (590622)

• Dau în chine apaitam® camere Mănăştur. TeL 16-c 36. (560611)

• Dau în chirie apartames camere (ne)mobilat Tel. 19-! 11. (560595)

• Dau în chirie « particulară şi garaj de tăblii 17-15-51. (590713)

• Caut chirie cu tekfn Prefer Grigorescu, centri Tel. 18-13-19. (590702)

• Vînd urgent combină Class. Te l. 41-19-18. (560621)

• Vînd urgent piese mobilier s t iL Te L 14-52- 30. (560579)

• Caut chirie garson. (ne)mobilată. Tel. 13-64- după ora 17. (560642)

• Caut chirie garsonieră i apartament. Tel. 16-88- (560653)

DIVERSE

Vînd urgent apartament 2 camere, central, cu teracotă, parchet, contoare separate, Calea Dorobanţilor nr. 25. Tel. 43-16-06. (590577)

• Vînd apartament 4 camere cartier Mănăştur, 95 milioane negociabiL TeL 16- 76-44.(590581)

• Vînd apartament 2 camere cartier Gheorgheni, Aleea Bizuşa, nr. 6, et 2, ap. 9, preţ 20.000 DM. Vizite orele 16-18 zilnic. TeL 15-00- 40. (590593)

• Vînd garsonieră ultra (In isatâ. Str. Bucegi nr. 13, BL A2, ap. 143. (590609)

• Vînd apartament 3 camere finisat Mărăşti, etaj 2, preţ 115 milioane. TeL 15- 03-26 orele 18-21. (590684)

• Vînd casă: cameră, bucătărie, în Andrei Mureşanu, preţ fix 60 milioane. Str. B. Dclavrancea nr. 6, orele 16- 20. (590694)

• Vînd apartament 3 camere modificat în 2 camere, parchetat, faianţă, gresie, telefon, TV cablu, uşă stejar. TeL 15-07-70 orele 7- 22. (590714)

• Vînd apartament 2 camere în Gheorgheni, confort 2, etaj 1, parchetat, telefon internaţional, TV cablu, 55 milioane negociabil. Tel. 43-15-46. (590633)• Vînd apartament 3 camere

confort unic, etaj 10, telefon, TV Cablu, Mănăştur la , preţ convenabil. Tel. 17-08-70 orele 14-21. (560464)

• Vînd apartament 4 camere, 100 mp, Grădini Mănăştur, etaj 1, interfon str. Tăşnad, finisat (lambriuri, gresie, faianţă), 26.000 dolari negociabil. Tel. 12- 05-22. (560540)

• Vînd sau schimb apartament 2 camere Sibiu, zona Cedonia, cu apartament în Cluj,, zona Grigorescu, Zorilo r, plus diferenţă. Tel. 064/12-05-22. (560541)

• Vînd casă în zona centrală cu garaj si-anexe. Tel. 15-10-41. (560545)

• Vînd garsonieră str. Dîmboviţei nr. 89 ap. 16 ct. 1 preţ 38 milioane negociabil. (560550)

• Vînd apartament 3 camere etaj 1 confort 1 Gheorgheni. Tel. 14-66-01. (560560)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 mărit parter cartierul Zorilor str. Pădurii nr. 16 bl. M4 sc. 2 ap. 16 după ora 16; preţ 90 milioane negociabil. (560590)

• Vînd urgent garsonieră Mărăşti, str. Cojocnei rir. 8 ap. 71 bl. C14, preţ avantajos, negociabil. (560564)

• Vînd apartament o cameră str. Horea. Tel. 41-31-11. (560572)

•; Vînd urgent apartament 2 camere str. Plopilor nr. 75 bl. P13 ap. 19 localitatea Cluj-Napoca. (560612) • ’ .

• Vînd 2 camere str. Pata, 19.500 dolari negociabil. Tel. 15- 33-58. (560617)

• închiriez sau vînd garsonieră pe str. Horea cu telefon. Sunaţi la tel. 17-07-25; 43-06-56 dimineaţa pînă la ora 9,.seara după ora 20. (560618)

• Vînd apartament 3 camere finisat str. Bucureşti nr. 70 bl. D17 et 1 ap. 8 tel. 43-25-67. (560637)

• Vînd apartament 2 camere B- dul Muncii nr. 101 sc. 3 et. 4 ap. 150 vizibil zilnic. (560650).• Vînd apartament 3 camere str.

Gruia, etaj 3; superfinisat, gresie faianţă import Italia, echipat cu bucătărie import Italia nouă, pret 42.000 DM. Tel. 094-623-290! (590491)

• Vînd garsonieră, Mărăşti. Tel. 43-77-33, orele 8-16. (590519)

• Vînd apartament 2 camere confort I, cu telefon, în Gheorgheni, capăt linie 33. Tel. 41-40-96. (590618)

• Vînd casă la 37 km de Cluj. Informaţii la tel. 12-02-06. (590644) :

• Vindem piese pentru Aro, TV , Raba, Oltcit, Dacia, în str. K. Marx nr. 22 (589286)

• Cumpăr Dacia 1310. TeL 42-68-64. (560441)

• Vînd Renault 9 G TL 1984 înmatriculat, preţ 4000 DM- Tel. 14-22-76. (560553)

• Vînd Dacia 1300 urgent. Te l. 17-85-28. (560603) ;

• Vînd Dacia 1300 şi VW Polo înmatriculate. TeL 43- 57-93. (560620)

• Vînd BM W 325 an 1989, înmatriculat, stare foarte bună, cu toate extrasele, preţ avantajos. Informaţii teir 14-72-37. (590583)

• Vînd urgent Citroen BX din 1990 preţ 4200 DM. TeL 18-30-02. (560658)

• Vînd set 4 anvelope pe 15" foarte puţin rulate, pentru autoturism de teren. TeL 41-00-59. (590673)

• Vînd 25 mp parchet stejar, 400 cărămizi pline, cazan cupru ţuică 180 1. Tel. 13-62- 86. (560495)

• Vînd sau schimb pian cu pianină plus diferenţă. Tel. 13- 62-86. (560496)

• Vînd canapea, masă de birou, maşină cusut electrică. Tel. 17-62-73 (560638)

• Vînd urgent tablă aluminiu 0,4 mm 125 coli 2x1 75.000 lei/coală între orele 18- 21 tel. 13-06-46. (560648)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb casă cu apartament 2 camere sau cu o cameră confort sporit. Tel. 19- 70-72. (560644) '

ÎNCHIRIERI

* Dau în chirie apartament 3 camere în Grigorescu. TeL 15-84-28. (590636)

• Dau în chirie apartament ultracentral, 3 camere, lux, numai pentru pretenţioşi. TeL 19-99-61. (590668)

* Dau în chirie apartament 3 camere, mobilat, în Mănăştur. Informaţii tel. 25-13-41 orele 16-22. (590698)

• Comatim Trai; efectuează transport raarE şi mutări cu autodubă 1, tone. TeL 14-00-7' (559207) s - ■

• Cafe-Bar Cactt angajăm barman. Str. Albini nr. 148 orele 15-15 (560549)

• Fabrică mezelar angajează absolvent licei industrie alimentară. Tel 19-00-01. (560594)

• Societate de valori mobiliare , angajeazi economişti specialitate Si Finanţe-contabilitsfe^ inclusiv absolvenţi/ Informaţii la telefon 19-35 80. (560651)

• Armin Mayer Reee transportă în German persoane. Tel 19-50-4 (589352)

• Angajăm cusătorese croitorese încălţăminte, c s I contract asigurat termen lung. B-dul Moi: nr. 14/A, tel. 41-53-8.' (590489)

• Angajăm băieţi cunoştinţe de mecanici auto. Tel. 13-98-51 (590657)

Vînd Hyundai 1991 albastru 4 viteze, 2 uşi, 110 mii km, neînmatriculat, aer condiţionat, preţ 3900 dolari. Telefon 18-40- 59. (560576)

• Vînd Audi 100,1993 cu 33.000 km la bord. Tel. 19-30- 75.(560604)

• Dau în chirie pentru 2 fete garsonieră pe str. Muncitorilor nr. 14 bl. A5 ap. 8 vizibilă în 2 august 1997 orele 10-14. (560601)

• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, cu telefon, Gheorgheni plata anticipat pe un an în valută. Tel. 15-50-10. (560615) -

'• Dau în chirie garsonieră. Tel. 43-04-78. (590487)

• Dau în chirie garsonieră central mobilată. Str. Emil Isac nr. 5, ej. 2 (590600)

• Dau în chirie casă ultracentral. Tel. 15-74-25. (590700)

• Dau în chirie garsonieră. Tel. 17-85-94. (590703)

Societate comerci: angajează vînzătoare, vînzat Relaţii la sediul societăţii, B-1 Decembrie 1918 nr. i1 (varianta de pe So®' (560449)

• Societate comerci- produce şi vinde pufuleţ; arome diferite. Tel. 43-76- (560462)

• Trustul de Instalaţu-M>Ş' şi Construcţii SA cu sedffi-1 Cluj -Napoca, str. Piteşti c angajează de urgenţă inp specialitate constricţii pro©-" ,1997. Informaţii suptos- la sediul firmei sau la t*. 43-11-98; 43-12-02. (56°f‘‘

• Caut contabil pentru evidenţă SRL. Tel ■ - 549-852 sau 15-00-' (560629)

M

(

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul ADEVÂRULvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. OpJ

E Ijoî# 31 iulie 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/lin 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA:

luni-vineri 8-16; td/fai 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; lel/Dn 21-«0-75. %A D E V Ă R U Ld e C i u i

• Angajez muncitori în . construcţii vîrstă minimă 30 ani.

'Tel. 17-89-88 după orele 17. : (560548)

< Firmă particulară angajează ] jranager cu brevet în turism,i Jnformatii la tel. 19-82-32. \ (560552) ,, v • SC ; Recon angajează ^ jgibnar ş i manipulanţi depozit » materiale construcţii, izolatori şi : tinichigii construcţii Tel. 41-26-* 53 str. Dîmboviţei nr. 77;:■ (560610)'1 • în conformitate cu Legea nr.i 137/ 1995, SC Ozon Comturs ‘ SA anunţă începerea

demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru

, obiectivul cabană turism, situată . î i comuna Mărgău, sat Răchiţele

nr. 343, judeţul Cluj. Eventuale sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se yor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (590569)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC TB TamasBistro SRL Săvădisla anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere cu corp de cazare la restaurant situat în comuna Săvădisla, str. Principală di. 153. Eventualele sesizări şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590670)

; * In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Deak Vilmos anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul atelier tinichigerie auto, situat în comuna Săvădisla, str. Principală ni. 286. Eventualele sesizări, sugestii ş i reclamaţii, numai pentru; factorii de mediu, se depun la sediul APM Cluj, .Calea Dorobanţilor nr. 99. (S8671) . :

* ’ Angajăm vînzătoare pentruexclus elevi. Tel. 15-

ii/ m (590677)'■ • Angajăm vînzătoare pentru magazin alimentar. Salar200.000 le i. Te l. 17-04-29. (590680)> ’ Angajez vînzătoare magazin alimentar. Informaţii tel. 17-44-74, (590692) ’1 ’ Angajăm secretară şi şofer Profesionist. Informaţii la tel.17-63-65 sau 018-623-633. (590710) /. . • Primăria comunei Aiton swate la licitaţie, în 16 august 1597, ora 10, bunurile: spaţii în afară de locuinţe, suprafaţa de 30 % închirierea morilor sat Aiton

l Rediu, lucrări de zugrăveli la Şcolile generale ş i primărie. (590674) - .

• Caut muncitori pentru săpat şanţuri în jurul casei. îeL 43-80-28 ; 12-19-50 str. Cometei nr. 20 A. (560600)

,, ’ In conformitate cu Legea nr.; 137/1995 Matiş Nicolae anunţă

wceperea demersurilor pentru abţinerea acordului de mediu pentru construirea de casă familială în Luna de Sus, str. Râului nr. 251. Eventualele sizări şi sugestii numai pentru

«dorii de mediu, se depun la Cluj; Calea Dorobanţilor

*■ 99 (560609)’ în conformitate cu Legea nr.

\*7/ 1995. Călugăroiu Dumitru •V- > Jnţă începerea demersurilor ’

obţinerea acordului de *D6(liu pentru obiectivul locuinţă ^onieră, situată în comuna «leacu, str. Căpriorii FN, Eventualele sesizări şi sugestii, •''«nai pentru factorii de mediul *cvor depune la sediul APM. ~’uj, Calea Dorobanţilor nr. 99 <590689)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Fodoruţ Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă P+1E, situat în Cluj-Napoca, str. Tulgheşului nr. 6/A. Eventualele sesizări şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu; se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590691)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Cira Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă familială în Apahida, str. Pietroasa nr. 38. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun lâ APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560602)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Moldovan Augustin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul locuinţă sezonieră, situată în comuna Feleacu, str. Căpriorii FN. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii dc mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590690) !

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Bob Dorina anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Extindere îocuinţă, situat în Cluj-Napoca, str. Ciprian Porumbescu nr. 3. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune, numai pentru factorii de mediu, la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560599)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Ţuţulea Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă de locuit, situată în Muntele Băişorii. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560581)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Daczo Andrei anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul garaj situat în comuna Mihai Viteazu, str.Căminului : : n r.l 131. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342518)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Primăvara Com Serv anunţă , începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul cofetărie situat în Turda, Str.Republicii nr.12. Eventualele sugestii şi reclamaţii vor f i depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99, (342524)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Simem Lnpex SR L anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul brutărie şi producţie de cafea situat în Turda, Str.Republicii nr.12. Eventualele sugestii ş i reclamaţii vor f i depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr,99. (342523)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Maier Cristian Alexandru şi Csomortani Gavril anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea a 2 parcări în Cluj -Napoca, str. Horea nr. 43-45. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560627)

PIERDERI

• Pierdut calculator Sharp Ia Telefoane (lîngă Scarpe Diem). Ofer recompensă mare. Te l 12- 78-81 orele 9-15. (560470)

• Pierdut taragot în Cluj. Găsitorului recompensă. TeL 19-54-60. (590628)

• Pierdut, în cartier Andrei Mqreşanu, cîine lup adult, bej cu maro, cureluşă maro în ju ru l gîtului şi răspunde la numele de Rex. Oferim recompensă. Informaţii la tel 19-29-04. (000100)

• Pierdut cîine talie mijlocie, culoare bej cu alb, urechi cupate, pată gri pe ochi, cartier Mărăşti Recompensă deosebită. Telefon 15-46-71; 43-31-21 sau 12-11-98. (590688)

• : Pierdut poşetă cu acte+permis Shojaee-Gazi Alina+paşaport francez nr. 93AL17751. Recompensă. Tel. 15-34-04. (560477)

• Pierdut carnet sănătate pe numele Ianc Âdolfina. î l declar nul. (560622)

• Pierdut contract închiriere a imobilului, nr. 36465 pe numele Fabian Margareta. î l declar nul. (560636) , -

• Pierdut certificat acţionar pe numele Ţala Zoica Stelia eliberat de SC Cimentul S A cod numeric personal 2730527121204. î l declar nul. (342519)

• Pierdut certificat acţionar pe numele Ţala Marius loan eliberat de SC Cimentul SA cod numeric personal 169032240031. î l declar nul. (342520)

• Pierdut certificat acţionar pe numele Corcoi Zoica eliberat de SC Casirom SA din Turda. î l declar nul. (342521)

• Pierdut certificat acţionar pe numele Ţala Victor, eliberat de SC Casirom SA din T urda. î l declar nul. (342522): • Oprea Gavrilă, pierdut

certificat de acţionar la ŞC Terapia SA. î l declar nul.(560654)

• Oprea Elisabeta,- pierdut certificat de acţionar la SC Terapia SA. î l declar nul.(560655)

• Giurgiu Vaier pierdut legitimatie de serviciu. O declar nulă. (590675)

• SC Video Spectrum pierdut cod fiscal nr. 226688. Se declară nul. (590678)

• Pierdut ştampilă SC Alprest Service International SRL. Se declară nulă. (590687)

• Precup Volinaş pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (590706)

• SC Supreme Distribution pierdut chitanţier de la nr. 11300 la nr. 11332. Se declară nul. (590712) ______________ '

DECESE COMEMORĂRI

* Sîntem alături de colega noastră Mărincean Dorina în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Personalul TE S A de la SC Ruttrans. (590682)

• Sincere condoleanţe doamnei Mărincean Dorina, la trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Sindicatul liber al SC Ruttrans. (590683)

• Cu adîneă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui mai iubit soţ, tată, socru, ginere, SALAMON M ELC HIO R, în vîrstă de 74 ani. înmormîntarea va avea loc azi, 31 iulie 1997, ora 15 Ia Cimitirul evreiesc. î i vom păstra veşnic amintirea. Familia îndoliată. (560625)

* Cu adîneă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, soacră, bunică şi străbunică MÎNECAN Q R T E N Z I A . Înmormîntarea va avea loc în sat Sîntejude, comuna Ţaga azi, 31 iulie 1997, orele 14. Familia îndoliată. (560626)

Familia anunţă cu profundă durere stingerea din viaţă a prea iubitei mame şi bunici, POPV I C T O R I A , Înmormîntarea va avea loc azi, 31 iulie, orele 13, în satul Şardu, judeţul Cluj. (560639)

• Cu adîneă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre şi bunici CRĂCIUN VICTORIA, de 88 de ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 31 iulie, la ora. 15 în C im itiru l din Mănăştur, la Capela Nouă. Vei rămîne veşnic în inima noastră! Familia. (560640)

• Cu nemărginită tristeţe anunţăm încetarea din viaţă, Ia vîrstă de 72 ani, a celui care a fost PA LFFY A N D REI, pensionar al TCM Clnj. înmormîntarea va avea loc în ziua de 1 august 1997, ora 13, la Cimitirul Central Familia îndurerată. (560645)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic M UREŞAN I L I E (din Vultureni). Înmormîntarea va avea loc vineri, 1 august ora 12, în localitatea Vultureni. Familia îndurerată. (560652) -

• în urma unei îndelungi suferinţe, anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru naş SU C IU SIM IO N din comuna ; Borşa.Înmormîntarea va avea loc azi, 31 iulie, ora 12. Vasile, Varvara şi Ancuţa. Nu te vom uita. (560657)

• Cu adîneă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic, B R IE IOAN, de 58 ani, din Dolu, Sălaj. Nu , te vom uita niciodată. Înmormîntarea are Ioc azi, 31 iulie, ora 13, în sat Sutor, judeţul Sălaj. Nelu, Anca, Andrei. (590661)

• Cu nestinsă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a bunului nostru frate, B R IE IOAN. Nu te vom uita niciodată. Fraţii Damian şi Simion cu familiile. (590662)

• Un ultim omagiu adus colocatarei noastre, OLGA URSU, trecută în nefiinţă. Asociaţia de locatari din B- dul 21 Decembrie nr. 37. (590667)

• Dragă IONAŞ, nu te vom uita niciodată. Soţia Lenuţa şi Florin cu familia, Dorina, Răzvan, Ionuţ. (590663)

* Cu durere anunţăm că draga noastră bunică, M ARIA A BRU D A N , s-a mutat la Domnul. Înmormîntarea are loc azi,31 iulie, ora 16, de la Capela Veche a Cimitirului Mănăştur. Nepoţii şi nora. (590697)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iub itu lu i nostru frate I L I E M U REŞA N . Sîntem alături de familia îndurerată. Vasile cu familia. (560597)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastrăcompasiune colegei Valovics Judit la decesul tatălui. Colegii şi conducerea SC Napocom SA. (560605)

• Sîntem alături de colega noastră Valovics Judit, în suferinţa grea pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe şi întreaga noastrăcompasiune familiei îndoliate. Colegii din Oficiul de .calcul Napocom. (560606) 7

• Colectivul Catedrei Organe de M aşini şi Tribologie este alături de distinsul prof. dr. ing. Nicolae U rsu Fischer în momentele greledeterminate de decesul mamei sale dragi şi transmite familiei îndoliate sincere condoleanţe. (560623)

• Sîntem alături de colegul nostru, prot dr. ing. Nicolae Ursn Fischer, la trecerea în eternitate a scumpei sale mame şi transmitem sentimentele noastre de compasiune familiei îndoliate. Consiliul Facultăţii Construcţii de Maşini. (560624)

• Un ultim omagiu bunului nostru cuscru D U M ITR U F E C H E T E şi întreaga noastrăcompasiune familiei greu încercate. Dumnezeu să-l odihnească! Victoria Suciu împreună cu copiii şi familiile lor. (560630)

• Sincere condoleanţe familiei Fechete loan în aceste dureroase momente. Angela şi Cristi CsernatonL (560631)

• în cele mai grele clipe sîntem alături de familie la trecerea în nefiinţă a bunicii dragi. Adrian şi Maria Mărinceanu. (560641)

• Transmitem sincere condoleanţe •, familiei Solomon cu ocazia trecerii în nefiinţă a soţului şi tatălui drag. Asociaţia de locatari str. Tipografiei nr. 1. (560646)

• Astăzi se împlineşte un an de cînd a plecat de lîngă cei dragi V IC TO R ŢO P. Dumnezeu să-l odihnească. Slujba de pomenire va avea Ioc duminică, ora 10,30 la Capela Greco-Catolică din Gheorgheni. Familia. (590640)

• Sîntem alături de familia Mărinceanu Traian la stingerea din viaţă a mamei dragi. Vecinii din str. Ciortea nr. 3. (590672)

• împărtăşim durerea colegului nostru prof dr. ing. matern. Nicolae Ursu Fischer şi a familiei, la decesul distinsei şi bunei sale mame, OLGA URSU. Catedra de Mecanică şi Programare a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. (590693)

• Azi, 31 iulie, se împlineşte 1 an de cînd s-au spulberat visele şi speranţele noastre şi a celui care a fost pentru noi un fiu, un soţ şi un tată bun MORNEA V A LEN TIN . Nu te vom uita niciodată. Mama Nastasia, soţia Anuţa şi copiii Minei şi Cosmina. (560608)

• O lacrimă pentru ŢO P V IC TO R , la împlinirea unui an de Ia trecerea în eternitate. Fie-i ţărîna uşoară. Conducerea şi colectivul de salariaţi ai RAJAC Cluj. (590626)

• Aii trecut 2 ani de cînd sufletul celui mai iubit fiu şi frate s-a înălţat la* ceruri, Ne-ai părăsit fulgerător, Iăsîndu-ne. doar amintirea faptelor tale frumoase. Nimic, niciodată şi nimeni nu te va putea înlocui Cei care l-au cunoscut pe H O R A ŢIU să verse o lacrimă, să înalţe o rugăciune, pentru el. Familia Cărbune. (590665)

'• Âu trecut 6 săptămîni de cînd a plecat de lîngă noi scumpul nostru soţ, tată şi bunic, O LO SU TEA N V A SILE, de 48 ani Nu te vom uita niciodată. Odihneşte-te în pace! Soţia, fiicele şi nepoata. (590704)

* Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi prin prezenţă, flori sau gînd la conducerea pe ultimul drum a celui care a; fost ec. CĂPUŞAN V A SILE , Soţia Maria şi fiu l Laurenţiu. (560614)

• Mulţumim tu tu ro r rudelor, prietenilor, cunoştinţelor care au ? fost alături de noi în aceste clipe grele pricinuite de despărţirea de scumpa noastră mamă, soacră, cuscră şi bunică CRĂCIUN REA-SILVIA. Vali şi Lidia. (560616)

Citi ti zilnic

A D E V A R U Ld e C i u l

ADEVARULd e

DIVERSE jo i, 31 iulie 1997

Karen Fogg afirmă că România trebuie să demonstreze efectiv că aplică prevederile Acordului European de AsocierePrincipala prioritate pentru

România, este, la ora actuală, să demonstreze că aplică efectiv acordul de asociere la Uniunea Europeană ce a fost semnat în anul 1993, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, Karen Fogg.

Ea a precizat că, din punct de vedere politic, România a îndeplinit deja condiţiile politice stabilite de Consiliul Europei, “Nu spunem că s-a făcut chiar tot, ci mai trebuiesc făcute eforturi în domeniul creşterii competitivităţii”, a mai adăugat Karen Fogg, ţinînd, totuşi, să sublinieze că stadiul democraţiei din ţara noastră nu îngrijorează Comisia Europeană.

Legat de respectarea de către România a Acordului European. de Asociere a ţării noastre la Uniunea Europeană, Dragoş Negrescu, membru al Delegaţiei Comisiei Europene, a arătat că una dintre prevederile de bază ale Acordului este aplicarea regimului tratamentului naţional în relaţiile dintre cele două părţi,

şi aceasta mai ales în domeniul comerţului cu bunuri industriale. Astfel, el a declarat că recenta majorare a accizelor la ţigările din import este discriminatorie. Această măsură de aplicare a unor accize mai mari la unele produse din import, cum ar fi băuturile spirtoase şi autovehiculele' de o anumită

Delegaţiei Comisiei Europene, a precizat că serviciile financiare au un rol esenţial în cadrul procesului de tranziţie de la o economie centralizată la o economie de piaţă. în opinia lui, motivul pentru care România are unul. dintre cele mai scăzute nivele ale investiţiilor directe este acela al întîrzierii privatizării şi

capacitate cilindrică, nu are al mediului legislativ. ‘Trebuie menirea să protejeze industria încurajată crearea concurenţei în românească, iar în opinia lui acest sector, iar acest lucru s-ar Negrescu această măsură s-ar fi putea realiza prin privatizarea putut realiza cu ajutorul1 accelerată, ceea ce nu ar conduce legislaţiei şi nu prin măsuri decît lâ creşterea1 fiscale. Recent, printr-un Ordin competitivităţii”, a declarat al Ministerului Finanţelor, Skovmand. accizele Ia ţigările din import au Şeful Delegaţiei Comisiei fost stabilite la 12 ECU/1000 Europene a arătat că un alt ţigarete în timp ce accizele domeniu în care România mai pentru cele fabricate în ţară sînt are multe de făcut este acela al 1-4 ECU/1000 ţigarete. protecţiei mediului înconjurător,

Fogg a arătat, la rîndul ei, că Astfel, Andrea Nicolay, membru România a făcut progrese în "al Delegaţiei Comisiei Europene,domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale, dar în ceea ce priveşte serviciile financiare situaţia este nesatisfăcătoare.

Legat de acest aspect, Steffen Skovmand, membru al

a declarat că la acest capitol România are probleme în toate domeniile cheie: calitatea apei,

; gestiunea deşeurilor, poluarea aerului şi a solului. In acest sens, România trebuie să acorde mai

multă atenţie legislaţiei secundare, care ar trebui să clarifice unele aspecte cum ar fi: clasificarea substanţelor nocive şi stabilirea nivelului maxim pentru contaminarea cu substanţe nocive. “în România se impune, în momentul de faţă, adaptarea unui cod de conduită în acest domeniu”, a- conchis Andrea Nicolay.

Karen Fogg a precizat că un alt domeniu al neconcordanţei dintre legislaţia actuală a României şi cea a Coinsiiei Europene este cadrul în care Banca Naţională a României (BNR) funcţionează. Astfel, la ora actuală în România există cadrul legislativ care permite BNR să finanţeze deficitul bugetar. Ea a subliniat că există două legi (L 34/1991 şi L 72/. 1996) care permit BNR să facă acest lucru, fapt ce contravine prevederilor europene. “Nu spunem că BNR este o bancă de Guvern, dar aceste legi î i permit să facă acest lucru”, a ţinut să precizeze Fogg.

D up ă o se rie de a ud ie n ţe

ia tre i.. . g e n e ra ţii de p r im a r i

MărnI discordiei

rămas tot... nurul!Doamna Izolaşi Ida, domiciliată în oraşul

Cîmpia Turzii, str. Retezat nr. 7, de cîţiva ani buni bate drumul la primărie pentru a-şi face cunoscut păsul: doamna Măglaş, o altă locatară a acestui bloc, a plantat un nuc care, cu ale sale ramuri umbroase, î i întunecă o cameră şi bucătăria. Din acest motiv, Ida în plină vară este nevoită să stea cu becul aprins. In actualele condiţii, cînd energia costă scump, orice părere ar avea primăria, pentru o pensionară şi nu numai pentru ea, o astfel de situaţie nu este deloc rentabilă!

- Am fost în audienţe la trei... generaţii de primari, ne mărturisea doamna Ida: la domnii Jenei, Cîmpean şi la domnul Giurgiu. Domnul primar Giurgiu, chiar în prezenţa mea i-a spus domnului Vasinca, viceprimar, să ia doi oameni din serviciul de specialitate al primăriei şi să se deplaseze la faţa locului pentru a constata starea de fapt şi a lua măsuri în consecinţă. Ce au constatat şi ce-au vorbit cu doamna în culpă cei doi de la primărie, -n- am de unde şti. Ceea ce ştiu este că şi acum nucul cu pricina continuă să-mi facă mie şi altor locatari viaţa mai amară decît coaja fructului respectivului pom! Asta ca să nu mai vorbesc despre discuţiile şi certurile ce se iscă frecvent despre ponoasele pe care ni le creează nucul în cauză.

Situaţia este cunoscută şi de către edilii aleşi în ultima legislatură. Dar nici ei nu fac nimic. Poate n-au curaj să o pună la punct pe certăreaţa doamnă Măglaş (cu aere de atotştiutoare şi de... patroană!) care aduce în discuţie o lege care protejează asemenea pomi fructifcri de esenţă valoroasă. Dacă doamna în cauză ar fi adus şi plantat (de aiurea) un monument istoric la intrarea în bloc, edilii nu l-ar fi plasat la locul ce i se cuvenea fiind protejat de lege?!

Doamna Măglaş mai comite şi alte năstruşnicii: a blocat, tot cu de la sine putere, accesul în spatele blocului cu un gard de sîrmă. După ea s-au luat şi alţi locatari. De cc nu sc iau măsuri împotriva abuzurilor şi apărarea lin iştii şi bunei convieţuiri? Pentru aşa ceva nu există lege?

Dacă nici cele trei generaţii de primari n- au reuşit, dc ani de zile, să înlăture acest măr al discordiei, cine să o facă? în oricc caz nu prefectul şi cu atît mai puţin... guvernul!

Ion CORDOŞ

Producţia industrială în luna iunie a crescut cu 2,6% fata de luna mai■ V '. 9

Producţia industrială în luna iunie a crescut faţă de luna precedentă cu 2,6%, în volum absolut şi cu 3,3%-ca număr de zile lucrătoare, ca urmare a sporurilor realizate în industria prelucrătoare (3,9%, respectiv 4,6%), informează Comisia Naţională pentru Statistică. ,

J Comparativ cu luna iunie 1996,. producţia a scăzut cu 3,8% în volum absolut şi cu 7,5% în condiţii comparabile ca număr de zile lucrătoare, ceea ce a condus (pentru a treia lună consecutiv) Ia diminuarea plusului de producţie acumulat în trimestrul I, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Acesta a reprezentat, pe ansamblul semestrului I, 2,8% în volum absolut (respectiv

3,6% corectat cu numărul de zile lucrătoare), creştere susţinută în continuare de rezultatele obţinute în industria bunurilor de consum de folosinţă îndelungată ş i a celor de capital.

Valoarea producţiei realizate, în primul semestru al acestui an, de agenţii economici cu activitate industrială a însumat 71.252 miliarde lei (13.766,6 miliarde lei în luna iunie a.c.). : •./

Ponderea producţiei destinate exportului, în totalul producţiei realizate, a reprezentat 21,3%, respectiv 20,6% în luna iunie, comparativ cu 20%, respectiv 19,3% în perioadele corespunzătoare din anul precedent.

[ M sc»Gie2t**t& l / e lo c a ta r i

Cum se calculează cheltuielile la apartamentel care nu sînt dotate cu băi’

Există clădiri în care nu toate apartamentele sînt dotate cu băi, ne semnalează cititorul “Adevărului de Cluj” G.I. Practic, ne spune dînsul, nu avem asociaţie constituită, fiecare locatar prin rotaţie, încasează cheltuielile pe care ceilalţi locatari trebuie să le suporte, pentru consumul de apă, întreţinere, reparaţii etc. După ce criterii, ce se are în vedere cînd se calculează cheltuielile pentru cei care nu au baie în apartamente?

- ' Cazurile la care. dumneavoastră vă referiţi, domnule G.L, ,sînt rare, legiuitorul, scrupulos,, le-a prevăzut şi a găsit o rezolvare juridică, pe care v-o aducem la cunoştinţă. Potrivit Normelor de aplicare a D. 387/1976, cheltuielile aferente consumului de apă, în cazul cînd aparatul de înregistrare a acestuia există pe un grup de clădiri, pe o clădire (bloc) sau pe o scară, se repartizează proporţional cu numărul de persoane, indiferent de numărul zilelor din cursul unei luni, în cazul cînd aceste persoane au fost prezente la domiciliu. Acest criteriu se are în vedere şi cînd este vorba de plata cheltuielilor pentru canalizare. La apartamentele în care nu există băi (cum este la dumneavoastră), numărul de persoane'care locuiesc în acele apartamente şi care sînt obligate la plata cheltuielilor se REDUCE LA JUMĂTATE. (Dacă sînt doi, plăteşte unu, dacă sînt patru, plătesc doi etc.). în cazul în care baia sau duşul deserveşte mai multe apartamente, se ia în considerare integral numărul de persoane care locuiesc în fiecare apartament. .

Locatara P.E. ne învederează o situaţie care nu este deloc complicată. In clădirea în care domiciliază dînsa mai stau într- un apartament încă trei persoane, nescrise în Cartea de imobil, dar în fiecare z i pleacă de acasă

pentru rezolvarea unorprobt personale. Pentru că vinii® seara acasă, aceştia pretind a [ supuse la cheltuieli, doar singură persoană. Este leg. această pretenţie, onor; redacţie? ne întreabă doacf. ? P.E. ^

- Problema ridicata; dumneavoastră suscită inter? este necesar să fie lămunti ■ se miră nimeni că în timpul t fiecare persoană se duce la tu­şi seara se reîntoarce a& Această lipsă nu are nici uie'r juridic, persoana în cauză ne? scutită de obligaţiile pe are faţă de asociaţia de loct Statutul asociaţiei de locatair permite acest luau. Indiferent locurile în care se deplasa persoanele respective i păstrează dreptul locativ cart impune plata obligaţii, prevăzute în Normele: aplicare a D. 387/1976. Pcf art. 12 din H.C.M. . sînt scutiţi de cheltuieli, chemaţi pentru satisface:: stagiului militar, coneento. detaşaţii, cei care lucreazii şantiere şi în alte localii: bolnavii internaţi în spitale s care se găsesc Ia tratament k localităţi şi cei plecaţi pet: studii. Deşi se consideră abs: de la domiciliu, aceste perscs i îş i păstrează dreptul de folosi asupra suprafeţei locative, as! încît nimeni nu are dreptul dispună de ea după bunul f Mai sînt scutite de cheltui persoanele plecate în delegai în concediu de odihnă, soţi despărţit în fapt de celălalt d i atîta timp cît nu a interv jg hotărîre judecă toreai definitivă. Absenţa trebuie să în luni calendaristice. Nu se cumula fracţiuni de luni absenţă de la o lună la alta, la o persoană la alta sau 4 mai multe persoane în ca: aceleiaşi luni calendansr. Pentru a fi luată în consider încunoştinţarea trebuie si scrisă.

J u ris t , Ion GHERCIC

M i n i s t e r u l S ă n ă t ă ţ i i a c e r u t s p r i j i n f i n a n c i a r p e n t r u

î m b u n ă t ă ţ i r e a s i t u a t i e i a s i s t e n t e i m e d i c a l e î n V a l e a J i u l u i

K

Ministerul Sănătăţii solicită, atît Ministerului Muncii şi ■Protecţiei Sociale, cît şi Ministerului Finanţelor, sprijin financiar pentru ameliorarea situaţiei asistenţei medico- sanitare şi reabilitarea spitalelor şi policlinicilor din Valea Jiului.

Dr. Călin Alexandru, purtător de cuvînt al MS, a declarat, agenţiei MEDIAFAX, că o echipă de specialişti din minister a efectuat, săptămîna trecută, o vizită în Valea Jiului, ocazie cu care au fost constatate problemele cu care se confruntă asistenţa medicală din zonă.

Cele mai grave probleme sesizate de echipa MS constau în existenţa unui număr mic de medici specialişti în unităţile sanitare, uzura avansată a echipamentelor în toate clinicile din zonă, numărul insuficient de paturi din secţiile HIV-SIDA, din spitalul Vulcan, raportat la cazurile înregistrate, amplasarea şi funcţionarea improprie a unor secţii (cele de boli infecţioase şi pcnumofliziologie, din Vulcan,

sînt situate la o distanţă de aproape 3 km de blocul matemo-infantil şi de serviciul de anestezie şi terapia intensivă a Spitalului Lupeni).

Dr. Alexandru a mai precizat că datpriile unităţilor sanitare la medicamente au ajuns, în Valea Jiului, la aproximativ 383 milioane de lei. Tot din cauza fondurilor insuficiente au fost sistate lucrările la Policlinica şi Spitalul Lupeni,

Pentru ieşirea din această stare, Ministerul Sănătăţii a cerut MMPS să întocmească documentaţia, în vederea acordării unui spor de 60 la sută pentru atragerea în zonă a personalului medico-sanitar, organizarea unui concurs dc rezidenţiat pentru medicii cu domiciliul stabil în judeţ, scoaterea la concurs a posturilor de medici specialişti.

De asemenea, numărul de paturi din secţia HIV/SIDA a fost mărit, de la opt la 20, iar conducerea MS propune construirea unor module de

urgenţe medico-chirurgicale la Petroşani şi Lupeni.

în Valea Jiului vor f i repartizate, prin ordin al m inistrului, aparatură şi instrumentar medical în valoare de 54 de miliarde de lei. în scopul

- prevenirii şi combaterii infecţiei HIV/SIDA, vor fi alocate fonduri în valoare de 152 de milioane de lei.

Conducerea MS propune înfiinţarea unor secţii spitaliceşti de chirurgie plastică şi reparatorie, la Spitalul Petroşani, balneologio-recuperarc medicală, la spitalul Lupeni şi de boli profesionale la Spitalul Uricani.

Clinica din Petroşani a căpătat statut de spital de urgenţă.

Purtătorul de cuvînt al MS a mai precizat că reprezentanţi ai ministerului au cerut conducerii M inisterului de Finanţe, să suplimenteze creditele, pe acest an, cu 10 miliarde de lei, majorarea fiind necesară continuării lucrărilor la Spitalul şi Policlinica Lupeni.

A f o s t d i s c u t a t p r o g r a m a

d e r e s t r u c t u r a r e

a l R e g i e i C u p r u l u i DeviComisia tripartită Guvern-Administra

Sindicate pentru metale neferoase a dis< marţi, programul de restructurare a Kft- Cuprului Deva, a declarat ager' MEDIAFAX Nicolae Stăiculescu, secretar- stat la Ministerul Industriei şi Comerţul»

în urma discuţiilor a fost aleasă varie- înfiinţării unei companii naţionale, varie- susţinută de administraţie şi de majori sindicatelor. “Am consemnat împotri' federaţiei sindicale Meridian”, a preş-- Stăiculescu. ..

Varianta de restructurare va fi discutau * cel mult două săptămîni în Comisia cea3, de restructurare a industriei de Programul de restructurare a ierarhizat în trei categorii - mine viabile cu ^ investiţional minim, mine care neecsiticfc'' investiţionale şi mine nerentabile - ierat^ acceptată de toţi participanţii, a

• \lairillpGTllDin cei peste 25.000 de angajaţi v«

disponibilizaţi, pînă la sfîrşitul accstui 2.091 angajaţi, cu aplicarea preveder.- Ordonanţei 9/1997, iar 1.262 de angaj*r fi pensionaţi. Pînă în anul 2005, în companiei vor rămîne 17.000 de angaj*.

I ( i l ) joi, I I iulie 1997 ACTUALITATEA a d e v ă r u ld e O B u j____

P r o t e s t a i P D S R

Vasile Lupu recomandă românilorardeleni să i

Ajunşi la putere prin , /aagogie ş i promisiuni mincinoase, actualii guvernanţi îşi continuă seria de afinnaţii şi acţiuni iresponsabile care1 vizează restauraţia, segregarea cinică şi introducerea spiritului revanşard în societatea românească. Cedările USD şi CDR la şantajul UDMR au dus la o situaţie extrem de tensionată în Transilvania şi la concluzia că singurul dştigător de pe urma acestei mult lăudate guvernări este UDMR, românii din Transilvania ajungînd din nou să se simtă în propria lor ţară cetăţeni de mîna a doua.

Cooptată la guvernare din laţiuni politicianiste, doar pentru a asigura majoritatea în Parlament, UDMR îş i impune tot mai mult politica de şantaj, încurajat, extremismul maghiar acţionează conştient,programatic pentru crearea unui statut privilegiat al unor minorităţi ş i susţine acţiuni ce pot’ destabiliza societatea românească ş i afecta unitatea naţională. ■

La aceste . acţiuni antiromâneşti, planificate din exterior şi înfăptuite de “cozile de topor” din UDMR împotriva intereselor naţiunii române, se adaugă şi recenta declaraţie a unui membru marcant al PNT-

CD. Deputatul Vasile Lupu, dovedind din plin infantilismul, neghiobia politică şi servilismul cc-i caracterizează pe unii lideri ţărănişti, recomandă românilor transilvăneni să înveţe limba maghiară.

Liderul ţărănist Vasile Lupu coboară standardul politic al PNŢCD la nivele de la care dezastrul societăţii româneşti nu poate f i observat. Acest “politician”, interesat numai de preluarea celor 78 hectare de pădure, total ignorant faţă de relaţiile din Transilvania - inclusiv în problema composesoratelor - face recomandări într-un domeniu care evident î l depăşeşte nu numai pe el, ci şi pe ceilalţi fundamentalişti ţărănişti. :

La ce se gîndeşte “marele” deputat ţărănist cînd afirmă că românilor le va . folosi cunoaşterea limbii maghiare? Pregătesc liderii ţărănişti o nouă cedare a Transilvaniei către Ungaria?

Consiliul Judeţean Cluj al PDSR indignat de aberantele declaraţii ale liderului Vasile Lupu cere PNŢ-CD să se delimiteze public de opiniile acestuia şi să-şi precizeze poziţia faţă de problemele Transilvaniei.

B IR O U L DE PRESĂ

Drumarii susţin aplicarea taxei pentru utilizarea infrastructurii rutiere

Constructorii de căi de comunicaţie susţin introducerea taxei pentru utilizarea infrastructurii rutiere, a anunţat Mircea Ciobanu,vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Constructorilor , Feroviari şi de Căi de Comunicaţie din România (FSCFCC), în conferinţa de presă de miercuri.

Drumarii consideră că aplicarea “taxei lui Băsescu” este singura soluţie prezentată de Guvern pentru menţinerea a 30.000 de locuri de muncă în construcţii. Ion Gogonea, liderul FSCFCC, crede, însă, că banii încasaţi din această taxă trebuie utilizaţi exclusiv pentru construirea unor autostrăzi şi pentru executarea unor lucrări de reparaţie capitală a drumurilor aflate în funcţiune.

Sindicaliştii acuză Guvernul că nu şi-a respectat promisiunea de a finanţa o serie de lucrări de

construcţie-din credite externe. E i susţin că, din cele,300 de' milioane de dolari promise de ministrul de Finanţe, Mircea Ciumara, doar 100 de milioane de dolari vor f i cheltuiţi pentru investiţii şi reparaţii capitale în domeniul infrastructurii rutiere.

Pentru a se încadra în prevederile Legii bugetului de stat pentru 1997, referitoare la gradul de îndatorare, Guvernul României â aprobat garantarea unui credit de 100 de milioane de dolari. Potrivit unui proiect de hotărîre. guvernamentală, elaborat de Ministerul Transporturilor, diferenţa de 200 de milioane de dolari din creditul extern acordat de West Makhant Bank, urmează să fie garantată în 1988.

Mircea Ciobanu a mai afirmat că liderii sindicali au început consultările în teritoriu cu membrii structurilor sindicale afiliate la FSCFCC, cu privire

la posibilitatea de declanşare a unor acţiuni de protest Ciobanu a adăugat că aceste mişcări sindicale s-ar putea declanşa în cursul lunii septembrie ş i ar putea culmina cu greva generală a lucrătorilor din construcţii de drumuri.

Federaţia Sindicală Familia Construct se opune, însă, introducerii taxei pentru utilizarea reţelei rutiere, înainte de sfîrşitul anului în curs. Din cauza recesiunii economice, populaţia nu mai poate suporta o nouă taxă, chiar dacă plata acesteia se face eşalonat, se precizează într-un comunicat al Federaţiei. Familia Construct consideră că veniturile populaţiei au scăzut la jumătate, în ultimul an, astfel că statul nu poate cere cetăţenilor să facă un nou efort financiar decît după ameliorarea situaţiei economice a ţării ori după reducerea impozitelor pe salarii.

de aderare la structurile Uniunii va ti luată în decembrieÂmabasadorii statelor membre ale Uniunii

Europene acreditaţi la Bucureşti, prezenţi la dineul oferit de ministrul integrării europene, Alexandru Herlea, au apreciat că Avizul Comisiei Europene privind strategia de lărgire a UE este doar o recomandare şi că decizia finală va fi luată la Luxemburg, în decembrie.

Âmabasadorii şi-au exprimat nemulţumirea faţă

de modul în care a fost mediatizâtă de presa română Agenda 2000 (ca uneşec, ca un document negativ la adresa României), abordare care nu corespunde realităţii. Aceştia au fost de acord că eforturile României şi ale Guvernului român trebuie recunoscute şi recompensate. E i au dat asigurări că ţara noastră nu va face obiectul nici unei discriminării. • '

C O M U N I C A T

Pentru perioada de vâră, | conducerea PDSR Cluj a

elaborat un program intensiv de ţ^ caotactc cu organizaţiile locale ~~ partidului. Programul

cuprinde în tîln iri în serie cu birourile organizaţiilor locale din

:J zonele: Dej, Gherla, Turda, " Cîmpia Tu rzii, Huedin, Gilău, j Mociu, Băişoara, Gir bău, ; Vultureni, Bonţida şi Ţaga.! Urmărind o - mai bună j cunoaştere a problemelor | concrete cu care se confruntă, | atît organizaţiile partidului, dt j Şi cetăţenii din judeţ, Biroul j Judeţean Cluj al PDSR doreşte i îmbunătăţirea legăturilor ş i j stabilirea unei comunicări mai | eficiente între conducerea ■ judeţeană ş i filialele locale,I pwtru consolidarea organizaţiei, j la vederea contracarării | acţiunilor defavorabile, ale 1 actualei Puteri faţă de populaţia i acestor zone.j Consiliul Judeţean C luj

al PD SR

E m i l C o n s t a n t i n e s c u î l î n c u r a j e a z ă p e I l i e I l a ş c u

Preşedinţii moldovean şi ucrainean, Petru LucinSki şi Leonid Kucima, l-au asigurat pe omologul lor român, Emil Constantinescu, despre interesul special pe care î l acordă cazului Ilie Ilaşcu, se arată într-o scrisoare de felicitare pe care preşedintele român i-a adresat-o lui Ilaşcu,

cu ocazia împlinirii vîrstei de 45 dc ani. . '

Constantinescu î l asigură pe Hie Ilaşcu de faptul că situaţia în care se află, calificată drept “dramatică”, este una din preocupările sale statornice şi prioritare. “Sper ca dorinţa noastră să găsească un ecou favorabil şi în poziţia

preşedintelui E lţîn ”, arată' Constantinescu.

E l subliniază că ă folosit “orice împrejurare prielnică pentru a sensibiliza, în legătură cu acest caz, organizaţiile de

. apărare a drepturilor omului, opinia publică şi mediile politice internaţionale”. Preşedintele român consideră că are toate

temeiurile să spere într-o bună evoluţie a evenimentelor şi în apropiata eliberare a lu i Ilaşcu. .; Em il Constantinescu îş i exprimă, în încheiere, întreaga “disponibilitate sufletească şi diplomatică pentru grăbirea unui deznodămînt favorabil” al cazului Ilascu.

Patru mineri răni|i în accidentul de la Vulcan se află la Spitalul Judeţean

TimişoaraDoi mineri accidentaţi în urma

aprinderii de metan de la E.M. Vulcan au fost transportaţi miercuri, în jurul orelor 11.30, cu elicopterul Spitalului Petroşani spre Spitalul Judeţean Timişoara, transmitecorespondentul MEDIAFAX.

Cei doi sînt Falica Eugen, prezentînd arsuri pe 80-85 la sută din suprafaţa corpului şi Bitkos Gheorghe, cu arsuri în proporţie de circa 70 la sută.

La Spitalul Judeţean Timişoara se mai află, de marţi, şi Afloarei Vasile (cca. 45 la sută arsuri) ş i Dulăi Daniel (15 la sută).

Comisia care anchetează cauzele producerii accidentului de marţi de la Vulcan a coborît miercuri, 30 iulie, în jurul orelor10.00, în subteran la locul unde s-a produs aprinderea. Pînă în prezent nu a fost confirmată nici o variantă în privinţa modului în care s-a declanşat aprinderea.

Din cei patru mineri internaţi în urma intoxicării cu gaz şi ■aflaţi în stare de şoc la Spitalul din Vulcan, au fost externaţi, marţi, doi, urmînd ca miercuri şi ceilalţi să, fie scoşi de sub supraveghere medicală.

Sindicatul E.M/ Vulcan le-a acordat, deocamdată, familiilor celor patru accidentati grav cîte500.000.1ei

| Aproximativ 350 i de autovehicule i de mare tonaj au { participat la ! mitingul organizat

Adrian Severin ti instruieşte pe

ambasadorii româniMinistrul român al Afacerilor

Externe, Adrian Severin, a avut programate, marţi şi miercuri, întîlniri succesive cu ambasadori ai României care îş i desfăşoară activitatea în plan multilateral, precum şi pe spaţii din sud-estul european, Asia, Africa şi America Latină, se arată într-un comunicat al M AE român remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Cătălin Harnagea a fost numit director al Serviciului de Informaţii Externe

Preşedintele Em ilConstantinescu l-a numit, miercuri, prin decret prezidenţial, în funcţia de Director al Serviciului de Informaţii Externe pe consilierul prezidenţial Cătălin Harnagea... Totodată, Harnagea a fost eliberat din funcţia deţinută anterior, de consilier prezidenţial. Preşedintele Emil

&

I n i ţ i a t i v ă p e r s o n a l ă . .Fostul purtător de cuvînt al

1GP îş i , asumă responsabilitatea pentru comunicatul referitor la cadrele medicale

Fostul purtător de cuvînt al IGP, colonclul Nicolae Bucur, a precizat, în exclusivitate agenţiei MEDIAFAX, că declaraţia de presă în urma căreia a fost demis a constituit o “iniţiativă personală”.

7 Contactat telefonic, miercuri, colonelul Bucur a Tăcut agenţiei MEDIAFAX o dcclaralic publică.

Redăm conţinutul integral al declaraţiei:

Nimeni din conducerea Poliţiei Române nu poale fi învinuit că a ordonat o'astfel

de replică, iar consecinţele le suportă doar purtătorul de cuvînt Mi-am asumat întreaga răspundere pentru declaraţia dată spre,difuzare, inclusiv riscul de a fi schimbat din funcţie pentru adevărurile spuse. Reacţia excesiv de vehementă a lumii medicale, şi nu numai, confirmă faptul că am avut dreptate.

In cei şapte ani cît am activat în domeniul relaţiilor cu presa, inclusiv ultimii doi ani în care am fost purtător de cuvînt, am depus toate eforturile pentru a contribui la clădirea unei imagini a poliţiei în faţa opiniei publice cît mai bună şi fcît mai aproape dc realitate. Nu ain nimic a-mi rcproşaslujindu-mi instituţia cu bună credinţă”.

Ministrulde Interne, Gavril Dejeu, a anunţat, luni, într-o emisiune televizată, că l-a demis pe colonelul Nicolae Bucur.

Surse din IGP au' precizat agenţiei M EDIAFAX, că ministrul Dejeu a luat această hotărire pentru că purtătorul de .cuvînt nu a solicitat aprobarea şefilor săi pentru difuzarea comunicatului.

In prima conferinţă de presă organizată cu ocazia investirii sale în funcţia de ministru de ■ Intcme, Gavril Dejeu a promis reprezentanţilor mass-media că va permite tuturor persoanelor cu funcţii de conducere din M I comunice liber cu presa.

sa

Constantinescu- a informat în legătură cu această numire atît liderii partidelor parlamentare cît şi conducerile unor importante organizaţii civice, se arată în comunicatul Preşedinţiei României.

Fostul şef al SIE, generalul, de divizie, Ioan Talpeş, a fost eliberat din funcţie săptămîna trecută, după ce a admis că serviciul pe care l-a condus a întreţinut “contacte sporadice” cu un diplomat elveţian pus sub acuzare de autorităţile de la

•Berna. Cătălin Constantin Harnagea, născut la 1 aprilie 1958, la Bucureşti, a absolvit liceul de matematică-fizică Dimitrie Cantemir, Facultateade

. Construcţii Hidrotehnice a Institutului de Construcţii Bucureşti şi cursurile Colegiului; Naţional de Apărare.■ Pînă în 1989 a fost inginer la “Energoconstrucţia”, iar din iunie 1990 a lucrat ca ziarist de politică externă la: “Jurnalul internaţional”, “V iitorul românesc”, “Formula AS” şi “România Liberă”, ocupînd funcţii de redactor, şef de departament, director executiv. Din 1994, devine redactorul şef al Agenţiei de ştiri ARPress.

în 1992 a fost invitat la Universitatea Central-Europcană

de la Praga, alături de politicieni, economişti, sociologi şi istorici din Europa de Vest şi de Est,

• pentru a-pregăti tematicile cursurilor de masterat pentru studenţii din Europa Centrală şi dc Est.

După o lucrare ce privea noua orientare a Uniunii Europene, în 1993 a fost invitat de Comisia Europeană şi Foreign Office pentru un stagiu de pregătire la Bruxelles, Strasbourg şi Londra pentru i intra în contact cu principalele instituţii europene, precum ş i cu importante persoane din cadrul Uniunii Europene şi din Ministerul de Externe al Marii Britanii.

în primăvara anului 1996 este numit şeful campaniei electorale a lui Victor Ciorbea, iar apoi coordonator între campania electorală a CDR şi campania prezidenţială.

Din decembrie 1996 a avut funcţia de consilier prezidenţial pentru probleme economice, interministeriale, deadministraţie locală, cancelarie şi protocol. Nici înainte, şi nici după 1989, nu a fost şi nu este membrul vreunui partid politic.

Nu a fost colaborator al niciunui scrviciu de informaţii din România şi nici din o altă ţară.

în Bucureşti deFederaţia STARi

Aproximativ 3 50 de , autovehicule de mare tonaj, microbuze şi taxiuri au străbătut, miercuri, principalele bulevarde ale Bucureştiului, în cadrul marşului de protest organizat de Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Auto din România (STAR).

Coloana de maşini a plecat din Piaţa Constituţiei, pentru a ajunge în faţa sediului Guvernului, al Ministerului Transporturilor ş i apoi la Cotroceni

Sindicaliştii se opun aplicării ordonanţei de urgenţă privind introducerea taxei pentru drumuri, în condiţiile în care, confonn aprecierii liderilor lor, statul pierde anual circa 3.000 de m iliarde de lei, din cauza concurenţei neloiale în transporturi. Şoferii î l acuză de incompetenţă pe m inistrul ■ Traian Băsescu, pentru că acesta ar f i promovat o politică de falimentare a transporturilor româneşti. .

Protestatarii susţin că ordonanţa ar f i trebuit sâ stabilească valoarea taxelor, în primul rînd, în funcţie de tonaj u 1 maşinilor şi nu de capacitatea lor cilindrică. E i contestă ş i modul în care urmează a G folosiţi banii strînşi din taxe, prin intermediul Administraţiei Naţionale a Drumurilor.

A D E V A R U LId e C M u i SPORT joi, 31 iulie 1997

C U P E L E E U R O P E N E D E F O T B A L

S l E C H I P E L E R O M Â N E Ş T It # —vIeri s-au disputat partidele retur susţinute săptămîna trecută

de_ echipele române în cupele europene de fotbal. .în Cupa U"EFA au avut loc în tîln irile Dinamo. -

Knattspymufelag Reykjavik (Islanda) 1-2 şi Oţelul Galaţi - N. K flit Gorica (Slovenia) 4-2, ambele echipe au părăsit competiţia.

în nocturnă, Ta Sofia, în cadrul preliminariilor pentru Liga Campionilor s-a disputat partida T.S.K.A. - Steaua (rezultatul neparvenindu-ne pînă la închiderea ediţiei).

Despre rezultatele şi comportarea celor trei formaţii româneşti vom reveni în ziarul de vineri.

(r.v.c.)

DIVIZIA NAŢIONALA DE FOTBAL

“ S T A G I U N E A ” Î N C E P E

C U 1 1 N O I “ D I R I J O R I ”

“Stagiunea” de toamnă a celor 18 protagoniste ce alcătuiesc Divizia Naţională va începe sîmbătă, 2 august, avînd 11 noi “regizori” (a se înţelege antrenori). Fiindcă la noi Ia români "boala schimbării antrenorilor este veche şi într-o exprimare mai... casnică se spune că “mătura nouă mătură mai bine” (personal aş adăuga că nu totdeauna). După această scurtă introducere să vă facem cunoştinţă cu noii “regizori”.

■ MIHAI STO ICHIŢĂ (Steaua), fostul secund al lui Ţ iţ i Dumifriu. Debutul ca principal î» ,„ pfeliminariilc L ig ii Campionilor i-a găsit puţin ... debusofe. Cu “adjunctul” (secund- jueător) Marius Lăcătuş, “simbioza”, nu mi se pare suficient de reuşită. Deci un debut cu grad ridicat de .. fragilitate.

■ MIRCEA LUCESCU(Rapid). După o lungă absenţă, însemnînd o prezenţă de 7 ani în Italia, ţara cu unul din ccle mai interesante şi valoroase campionate ale Europei şi lumii, Mircea Lucescu, paradoxal, a acceptat oferta Giuleştiuki şi au ş-a întors la Dinamo, unde ... “două săbii într-o tcacă" ar fi însemnat o gîlceavă greu de arbitrat. înţelept, Mircea Lucescu a acceptat propunerea sponsorului Gh. Copos.

■ NICOLAE ZAM FIR (Universitatea Craiova), specializat în copii şi juniori, a preluat şefia la solicitarea preşedintelui greu acceptat, Ion Crăciunescu, legîndu-şi de gît o piatră de moară, fiindcă, realmente, în ultima vreme “gestiunea” universitarilor din Bănie a devenit o problemă greu de ... gestionat, în care în cazul că lucrurile nu vor merge rotund ambii îş i vor rupe ... gîtul.

■ ADRIAN COCA (“U”), fost jucător al alb-negrilor de tradiţie, de sub Feleac, a preluat o sarcină foarte dificilă. A.preluat-o cu hotărîrea de a demonstra că a acuţnulat în aceşti ani de antrenorat

’ cunoştinţele necesare. Să-i acordăm sprijmul şi încrederea cuvenite.;■ M IHAIL MARIAN (F.C.M. BACĂU). M-a surprins opţiunea

lui, după ee se angajase la Braşov că va reclădi o nouă echipă. A surprins opţiunea celor din conducerea formaţiei băcăuane cînd l-au mazilit pe Mircea Nedelcu, oferindu-i un post onorific de director tehnic şi l-au adus ca “principal” pe Mihail Marian, genul omului teribilist cu metode noi insuficient de... experimentate şi motivate profesional prin rezultate deosebite. ,

■ ANDREI SPERI ATU (Sportul Studenţesc) a fost “racolat” de alb-negrii din Capitală la începutul acestei ultime săptămîni dinainte de start. Nu mă interesează motivaţia opţiunii, dar a da echipa pe mîna unui om valoros dar care n-a participat la pregătirile penlru noua ediţie mi se pare un procedeu riscant, adăugîndu-se şi moralul celui care.a fost “principal” şi a ajuns secund, E.'Şerbănică. Dă doamne să iasă bine.

■ S ILV IU D UM ITRESC U (F.C. Argeş). Nu cunosc dedesubturile renunţării la un profesionist rasat precum Ion Moldovan, şi înlocuirea lui cu Silviu Dumitrescu (Chindia) numai pentru reuşita promovării tîrgoviştenilor în înalta societate, pentru ca spre final să fie mazilit de cei din stafful Chindiei. Ştiu doar că Ion Moldovan a preluat o echipă care s-a salvat realmente la modul norocos de la retrogradare în ediţia 1995-96 şi-a ridicat-o sus în prima jumătate a clasamentului ediţiei trccutc. Vom trăi şi vom vedea. : '

■ VASILE A ELEN EI (Dîmboviţa sau Chindia, că la noi denumirile se schimbă, cum unii îş i schimbă rulăria intimă). Deci Chindia a ajuns b filială a Stelei, prin rezervele trimise spre rodaj

’ sub conducerea antrenorului Aclcnei înscăunai ca principal. Rămîne dc văzut cum va evolua experimentul şi „. “mariajul”,

■ MARIN BARBU (Foresta). Marc curaj pentru braşoveanul Marin Barbu de a prelua conducerea tehnică a noii promovate. în plus este şi lipsa de vechime în funcţia de “regizor” la o echipă din primul eşalon. Mai şti însă de unde sare iepurele?

■ ION SDROBIŞ (CSM Reşiţa). N-am înţeles de ce G. Roşea, omul care a promovat formaţia reşiţeană în D.N, şi-a dat demisia sau, eventual, a fost sfătuit să şi-o dea. Aducerea lui Ion Sdrobiş a fost o soluţie bună dar rămîne de văzut care a fost impactul dintre personalitatea sa vulcanică şi jucători.

■ DUMITRU MARCU (Jiul) a preluat echipa la carc a mai fost antrenor şi a făcut acest lucru într-un moment dc marc cumpănă, cînd “ortacul şef’ Miron Cozma, “vinovat” de promovarea formaţiei pctroşcncnc în D.N. se află... în stare de arest şi cercetat pentru “mincriadc”. Foarte grea sarcină şi-a asumat Dumitru Marcu.

Realmente, stagiunea de toamnă va fi un greu test pentru noii “regizori” ca şi pentru cei şapte ce şi-au păstrat “primatul": Florin Halagian (F.C. Naţional), Cornel Ţâlnar (Dinamo), Ion Andone (Petrolul), Constantin Cîrstea (Gloria), Vasile Simionaş (Oţelul), Florin Marin (Ceahlăul) şi Ion Marin (Farul). Tuturor urarea dcsucccsc.

V ictor MOREA

L m - . -

jRetrospective$fotbalisticeţ| |

U n i r e a D e j s a u U H M O U J B 3 C E P U TEdiţia de campionat 1996 -

1997 a fost , poate, cea mai zbuciumată din istoria clubului. Dejul era recunoscut de toţi ca fiind un loc lin iştit, fără probleme deosebite, cu o echipă de fotbal organizată întocmai cao,mare familie.Toamna lui 1996 avea însă să spulbere această iluzie, în sinul grupării dejene apărînd pentru prima dată sămînţâ scandalului. însă, pînă la a rememora toate secvenţele acestui. campionat să dăm cuvîntul cifrelor. Deci...

Clasament general: (6) 3414 7 13 49 - 44 49

Acasă: (6) 17 11 3 3 32-13 36

Deplasare: (13) 17 3 4 1017-'31 13

Lotnl utilizat: (29 jucători) - Fekete (32 meciuri), Ciucur (2), Aştilean (16), Brici (33), Grad (27), Gherman (28), Gal (4), S.Pop (24), Cremenitchi (24), S.Moşuţ (21), Cr.Ivan (33), Val. Tămaş (23), Ov. Fărcaş (23), Şuvagău (27), N. Mitu (17), Pîrvu (17), Sălăgean (21), Prata (25); V iski (10), China (17),

• E.Moşuţ (13), Gîta (9), Roş (3), Bar (17), Comăn (2), Berar (1), Tecar (2), Halostă (3), MureşanO)- ■

Antrenori: Nicolae Manea (1-4); loan Tătăran (5-34).

Golgeteri: Şuvagău (11 . goluri), Cristi Ivan (10), Bar (7).

Cum spuneam, Unirea Dej a început campionatul cu stîngul. După patru ani petrecuţi la Dej, timp în care a promovat echipa din noroiul Diviziei B pînă în preajma podiumului celei de a doua divizii, antrenorul Nicolae Manea plăteşte tributul muncii sale şi este nevoit să părăsească Dejul. S-a spus atunci că Manea a fost debarcat chiar de cîţiva dintre, elevii săi, dar motivele adevărate pentru care el a părăsit Dejul nu au fost făcute publice . niciodată. A fost adus un alt antrenor, loan Tătăran, care mai activase la Dej, ca secund al lui Nae Manea. Tătăran a reuşit să obţină rezultate, aducînd cu sine

' ceea ce fostul antrenor nii reuşise niciodată: comunicarea antrenor- jucător. (Cunoscut drept un tehnician extrem de dur, Nicolae

Manea intrase în dese rînduri în conflict cu jucătorii). La sfîrşitul turului, Unirea ocupa locul III,o performanţă deosebită pentruo echipă ce nu îş i fixase ca obiectiv promovarea.

Returul a început bine dar odată cu primele sincope echipa nu a mai reuşit să se regăsească.O primă explicaţie ar fi aceea că principalul sponsor, S.C. Someş S.A. Dej, trecînd printr-o perioadă mai grea, a mai redus din felia alocată fotbalului. Antrenorul Tătăran punea însă reculul Pe seama indisponibilităţilor din Iot. Oricare ar fi explicaţiile, cert e că antrenorul loan Tătăran a hotărît schimbarea politicii- clubului, punînd acum accentul pe formarea unui lot tînăr, strategie complet diferită de cea de pînă acum, cînd în echipă abia îş i găseau locul 2-3 jucători locali. Rezultatele din pregătiri par a f i de partea lu i loan; Tătăran. * ■

Mihai H O SSU

U N I R E A - O L I M P I A G h e r la 4 - 4 ( 3 - 1 )Echipa antrenată de 1. Tătăran s-a întîlnit pentru

a treia oară cu OLIMPIA Gherla. Meciul desfăşurat, marţi pe gazonul frumosului stadion din Dej, a fost viu disputat, gherlenii dovedindu-se parteneri egali gazdelor. De fapt şi scorul final reflectă egalitatea perfectă dintre cele două formaţii! 4-4 (3-1), după ce OLIMPIA a ratat în minutul 26 şi un penalti prin mijlocaşul Miklos. Golurile au fost marcate de Tămaş, Briei, Gîta şi Farcaş pentru Unirea în timp ce pentru, gherleni au punctat Negrean, Moldovan, Coroi II şi Kilin.

La fluierul arbitrului de centru Florin Pop (Ciuj- Napoca) s-au aliniat formaţiile: UNIREA: Fekete. - Cremenţchi, Brici, Sălăgean, Gîta - Tămaş, Corujan, Moşuţ S. - Pop S. Botiş; OLIMPIA: Pădure - Marchiş, Zah, Moldovan, Varga - Urian, Miklos, Mureşan - Muntean, Fericean, Negrean. în'- repriza a doua a partidei au evoluat toţi componenţii loturilor, la formaţia dejeană jucînd şi Halostă (fost la Gloria Bistriţa). Joi şi sîmbătă, UNIREA Dej joacă două meciuri amicale cu FC “Maramureş" Baia Mare. SZEKELY Csaba

31 iulie■ Cu şapte deccnii în

(1927), după cc în sfertul de finală ale campionatul naţional de fotbal “l f Chij i dispus pe teren propriu, ca ?0 de A.M.E.F. Arad, în aceas' zi, în semifinala programată ir® deplasare, studenţii an pierdu 1 meciul cu “Chinezul’ Timişoara cu 2-5 (1-3). menţionat că în prealabil at violeţii din oraşul de pe nai; Begăi au obţinut titlul £ campioni de 5 ori consecuth (ei devenind de altfel campioc şi în anul 1927!). Iatj formaţiile din aceas’i semifinală: “U”: Buga. Doczy, Chifor - Marine» Ghilczan, Giurgiu II Hunyadi, Giurgiu I, Istvant Bonciocat, Cipcigan. (Vi legitimat pentru această fazii campionatului cîţiva jucători t la “Victoria”); “ChinezuT; Zombory - Steiner 1] Iloksâry - Tcssler I, Voş! Steiner I - Tănzer, Ri* Wetzer, Matek, Tessler E Teleki. “U” a ratat doii lovituri de la 11 ra pr: Bonciocat şi Chifor.

■ în prima zi a întrece# atletice de la J.O. de acumf: de ani (1932) la Los Angete în proba de 10.000 m pt victoria i-a revenit surprinzi: polonezului Jaiis; Kusocinski care cu 30:11- min. (nou record olimpic) k devansat pe favoriţii finlande Volmari Iso-Hollo ş respectiv Lauri Johams Virtanen. Tot în această i s-a desfăşurat pentru prim oară în cadrul “jocurilor” pid de aruncarea suliţei, care ii revenit americancei de orig® norvegiană “Babe” MMtk Didriksoit cu 43,68 stabilind un record olimpic 4 bază, devansînd pe atletei1 germane EHen Brafimulferj T illy Fleischer, cate cu 43$ şi, respectiv 43,00 m au ck<3 ^ medaliile de argint şi de tar (Didrikson a mai cîştigat proba de 80 m garduri, iari “înălţime” a dever vicecampionă). Sp “ghinionul” ei, probele sai preferate, săritura în lungo ş i. aruncarea discului H figurat în program. DupâK a devenit profesionistă, ii golf! , ,

LASZLO Fi

Na(ionalele României şi obligaţiile lunii august

Vară deloc uşoară pentru reprezentativele României, aflate în cursa unor importante competiţii internaţionale. Să le enumerăm...

■ ' Jocurile Mondiale Universitare (vor avea loc în perioada 18-31 august în Sicilia, Italia). România face parte din grupa a 3-alături de Japonia, Canada şi Franţa. Componenţa celorlalte grupe: I-a: Brazilia, Italia, Taipei, Turcia; 2-a: Algeria, China, Cuba, Elveţia;4-a: Estonia, Noua Zeelandă, Rusia,, Statele Unite. Din cele patru grupe pentru sferturi se califică primele două.

Lotul României este compus din Elena Butnaru, Ruxandra Dumitrescu, Otilia Gherdan, Alidâ Cioroianu, Daniela Mincă, Anca Popescu, Ana Maria Drăgan, Melania Rusei, Carmen Turlea, Mihaela Mirică, Loredana Dragoste Criitea (“U” SILVA CLUJ) şi Alexandra Stancu.

■ Calificări la C.M. Japonia1998. Naţionala masculină a României se află în plină pregătire pentru abordarea

calificărilor mondiale de anul viitor din Ţara Soarelui Răsare. Turneul de calificare va avea loc în capitala Bulgariei, Sofia, în perioada 19-26 august. România face parte din grupa I-a europeană, împreună cu Bulgaria, Spania şi Slovacia. Misiuni deloc uşoare pentru elevii antrenorilor Neculae Pop (antrenor principal)

. şi Petrică Stancu (secund). Lotul aflat în pregătiri este numeros, pentru cei doi tehnicieni fiind foarte greu de ales primii 12,

Se află deci în pregătiri Şerban (Dinamo), Pascariuc, Apostu şi Dudaş (Steaua), Dumitrescu

. (Belgia), Stoian (Elcond), Pîslaru (“U” Timişoara), Ferariu, Bircă Drăghici (Prescon Tractorul Braşov), Dascălu, Soica, Constantin şi Pralea. Sînt aşteptaţi Vlaicu şi Abraham, ambii de la Elcond. Pînă la ora deplasării în Bulgaria, pregătirile se desfăşoară

■ la Dej' m perspectivă se anunţă şi un turneu de pregătire şi de verificare a naţionalei, alături dc Someşul Dej, Steaua Roşie Belgrad, partener deja tradiţional şi probabil Steaua.

Demostene SOFRON

CLUBURI DE BOX CLUJENEI N D U S T R I A SIR M EI

C Î M P I A T U R Z I IClubul propriu-zis are o

vechime de 74 de ani, fiind ctitorit în 1923 (cu două secţii la început: fotbal şi atletism), în unele perioade de după 1944 clubul a purtat şi alte denumiri, ca Metalul (1950-55) sau Energia (1956-67), revenin- du-se la cea iniţială sau “Sîrma” pentru mulţi de-ai casei. Secţia box a “sîrmarilor” a luat fiinţă în 1945. Activitatea secţiei de box are loc în Sala polivalentă,' relativ bine dotată dar cu echipamentul cam... învechit. în decursul anilor, secţia a avut tehnicieni pricepuţi ca Vasile Tătar şi Francisc Ambruş (acesta din urmă obţinînd o serie de rezultate notabile pe plan naţional şi internaţional prin elevii săi). în prezent conducerea tehnică a secţiei de box este asigurată de inimosul Gheorghe Roşea.

în decursul anilor secţia s-a impus printr-o serie de pugilişti de marcă: Gheorghe Chivăr (categoria mijlocie), campion naţional de juniori şi seniori (anii 1962-65), medaliat cu bronz la Europenele de seniori (Roma - 1967), campion

balcanic; a fost din punct vedere valoric boxerul - et*. al “sîrmarilor”, transferat»? la Steaua, unde a continuat*’ succeselor (în prezent esle ■ apreciat arbitru profesiow A lţi boxeri “sîrmari - activitate frumoasă au avii decursul anilor, Alexan- Podar, ’ Gheorghe Re (antrenorul de azi), loan Or Gheza Varga, Aurel Zcfr Alexandru Moldovan (c«1 foşti campioni naţioni juniori), Pavel Morea şi j* lui: Nicolae, Vasile, Marifi' Cristian (acesta din campion de seniori sub fliţ • lui Steaua), apoi GUg°r Ilie Cimerdean, Moldovan.

în prezent în secţie act*?5 V i cu bune rezultate, Făgăraş, Darie HărăstâŞ* r * Iulian ş i Sorin Moldo'* precum şi alţi numeroşi l* dornici să pătrundă secret să se afirme în nobila & pugilatului. Tuturor urar a păşi pe urmele înainta?'*1' s-au afirmat prin rezulţi-

“b""U" Co,iola»W‘ 1

!

13) joi, 31 iulie 1997 OMUL ŞL SOCIETATEA a d e v ă r u l :d e C l u j

v r?

Parcă(ările!) e mai civilizat a sa ...

----------- —| De ce a fost I amendată Primăria

cu 500.000 lei?Prin procesul verbal de

constatare nr. 83/274 din 21.07.97 inspector OPC-Cluj, filiala Turda, în urma controlului efectuat, a evidenţiat faptul că cele, două parcuri din urbe (Parcul "Turda Nouă” ş i' "Tineretului”), n-au asigurate următoarele: reţea de udat pentru spaţiile verzi, sursă de apă potabilă pentru vizitatori, grup social-sanitar, locuri pentru colectarea deşeurilor şi pază pentru protecţia dotărilor şi a vizitatorilor.

A mai' constatat inspectorul OPC-ului că în Parcul "Turda Nouă” nu există un sistem de iluminat funcţional propriu: aleile pietonale sînt degradate, ;

(sînt) pline de gropi şi nu au canale deschise pentru scurgerea

.apelor pluviale). Dotările din locurile de joacă pentru copii sînt defecte (tabla de pe tobogan este ruptă putînd oricînd provoca accidente), balansoarul este lipsă: cele două platforme rotunde din beton sînt neîngrijite şi degradate: băncile existente, de asemenea, sînt degradate, iar gardurile împrejmuitoare au lipsă panouri.

■ Nu mai vorbim despre aleile pietonale care nu sînt îngrijite şi au pe margini noroi şi bălţi cu apa. Situaţie asemănătoare şi în Parcul “Tineretului". Deşi acesta. este dotat cu 16 corpuri de iluminat cu structură metalică, 5 din ele sînt nefuncţionale iar 11 au structura metalică devalizată pur ş i simplu. Dotările din locurile de joacă pentru copii sînt incomplete, iar pe spaţiile verzi au fost lăsate spre putrefacţie rămăşiţele acumulate după o

Apel cairo colăţcnii municipiului llluj-Napoca

Vă facem cunoscut că Direcţia Control din Primăria municipiului Cluj-Napoca a întocmit un număr de peste 1,300 procese verbale de contravenţie în baza Legii nr. 137/995 ş i Hotărîrii Consiliului local nr. 62/1997 pentru parcarea autove­hiculelor pe zonele destinate spaţiilor verzi. în baza celor două acte normative se prevede 100.000 lei amendă şi 500.000 lei despăgubiri. în taza Hotărîrii Consiliului local nr. 271/1997 s-au constatat pînă în prezent un număr de 520 contravenţii pentru parcarea pe trotuar a autovehiculelor pe cele 27 de străzi din zona centrală, pentru care se aplică amendă cuprinsă între 30.000-60.000 ki.şi despăgubiri în valoare de 100.000 lei. De asemenea, & kza Hotărîrii Consiliului

nr. 231/1997, care prevede interzicerea staţionă­ri/autovehiculelor mai mari de 21 pe domeniul public între «ele 21,00 - 6,00, pmă în prezent au fost întocmite 60 procese verbale de constatare pentru încălcarea hotărîrii sus amintite, acestea trebuind a fi parcate în spaţiile special amenajate. Direcţia Control din cadrul Primăriei vă roagă sâ respectaţi aceste acte normative pentru a nu fi nevoită să treacă la întocmirea de noi procese verbale de contravenţie.Biroul de presă al Primăriei

------------------------- ----•.I r--..:...............................

Gherlenii vor să circule pe drumul roman

Acum doi ani s-a inaugurat cu mare fast şantierul de lucru la aşa numitul drumul roman din vecinătatea oraşului Gherla. Proiectată pentrudescongestionarea circulaţiei rutiere în zona centrală, această investiţie a creat, şi creează în continuare, multe probleme edililor urbei. Lipsa resurselor financiare îş i pune amprenta pe mersul lucrărilor.

Necazul e că lucrările nu merg... deloc. Efectiv, s-au sistat toate reparaţiile de poduri şi podeţe, au dispărut chiar şi utilajele. Viceprimarul oraşului Gherla, domnul loan Druţă s-a deplasat şi în Capitală pentru rezolvarea drumului roman. A fost în audienţă la Ministerul Transporturilor, de unde a primit...promisiuni. Dar, gherlenii au mare nevoie de bani. Acum doi ani, această investiţie costa 5 miliarde lei. în prezent cheltuielile sînt şi mai mari. (S-au scumpit materialele de construcţii, la fel şi combustibilul. Oricum, momentan lipsesc banii. Doar e vorba de asfaltarea unei porţiuni de 5 kilometri de drum.

Prin realizarea acestui plan, locuitorii oraşului Gherla ar dormi mai liniştiţi, n-ar mai fi deranjaţi de maşinile mari care trec prin centru. Investiţia ar fi soluţia ideală pentru un drum de centură. - '

Credincioşiigreco-catolicicer ajutorul Primăriei

în oraşul Gherla pînă în prezent încă nu au fost conflicte "deosebite” între credincioşii ortodocşi ş i greco-catolici. Desigur, retrocedarea bisericilor se află la ordinea zile i şi în localitate, dar nu s-au întîmplat evenimente care să fi "zguduit” urbea. Dacă în comuna vecină, Iclod, am.asistat de mai multe ori la scene neplăcute, la Gherla pînă acum a fost linişte. Adică, cele două părţi au încercat - şi încearcă în continuare - să rezolve problema pe cale paşnică. Ş i aşa stă bine unui bun creştin.

Zilele trecute, de exemplu, Vicariatul Român Unit cu Roma Greco-Catolic Gherla a adresat chiar o scrisoare primarului oraşului Gherla, domnul Nicolae Pop, în care solicită rezolvarea prin dialog pe plan local a divergenţei existente între

Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică. Deci, cele două părţi fac tot posibilul pentru rezolvarea problemelor existente. Ş i foarte bine fac.

Am citit şi noi scrisoarea trimisă primarului din Gherla, într-adevăr, Biserica Greco- Catolică din localitate încearcă ca prin implicarea Primăriei să ajungă Ia un consens în privinţa retrocedării bisericilor. în oraşul Gherla, cele două părţi au avut pînă în prezent o atitudine civilizată, demnă de cultele pe care le reprezintă. Sperăm, ca'şi în viitor dialogul să poarte aceleaşi caracteristici.

Sezon estivalGherlenii au multiple

posibilităţi de a-şi petrece concediul... acasă. în lipsa resurselor financiare, majoritatea familiilor apelează la resursele locale. Iar, mica localitate de pe Someş dispune de baze de tratament şi de agrement.

Una dintre ele este microstaţiunea Sărătura, aflată la 1 kilometru de oraş, la poalele dealurilor din vecinătatea urbei. Staţiunea dispune de un minibazin, de izvoare cu apă sărată, o terasă şi cinci căsuţe. Valoarea terapeutică a nămolului

de la Sărătura concurează cu efectul binefăcător al nămolului de la Techirghiol. Aici se fac împachetări cu nămol şi cure de băi, mult apreciate de bolnavii care vizitează această bază de tratament. Păcat că publicitatea nu este pe măsura valorii terapeutice a nămolului de aici.

M ulţi gherleni îş i petrec timpul liber la Băile Băiţa. Necazul e că deocamdată băile calde nu funcţionează, iar; bazinul din aer liber nu are... apă. Doar terenul de tenis este frecventat de practicanţii sportului. în rest, linişte deplină. De fapt, de asta au nevoie cei care sosesc aici. Căsuţele şi vilele oferă condiţii foarte bune de cazare.

La marginea parcului oraşului Gherla se găseşte ştrandul olimpic cu două bazine. Z i de zi amatorii sporturilor de apă au multiple posibilităţi de a-şi petrece concediul în cadrul natural al frumosului parc de la malul Someşului. Ringul de dans şi terasa multicoloră atrage seară de seară sute de tineri. ,

Deci, gherlenii nu duc lipsă de baze de agrement şi tratament. La doi paşi de casă omul găseşte apă, nămol, dar şi posibilităţi de distracţie, destindere.

S Z E K E L Y Csaba

| * F1 - _ ■ • • •I Note şi notiţe dejene • Note şi notiţe dejene » Mole şi notiţe dejene • Nete şi notiţa dejene

,1 ♦ Orice mărire a tarifelor j i l telcfonice atrage, după sine, *| o degringoladă ce nu poate fi

* decît în avantajul J ROMTELECOM. Pentru că I abonatul nu mai ştie în care { tarife se încadrează în | perioada anterioară, ne trezim ■ cu facturile atît de încărcate, J încât ne întrebăm: am vorbit I tot timpul la telefon sau s-a

:| blocat aparatul de U înregistrare? Câ despre ş|l prestaţiile de servicii, tot nu

J l arc rost să mai vorbim. 11 Căderile de cablu au devenit ■f j Icit-motivul pe care-1 auzim

. J | ori de cîte ori avem probleme* vVcu tc onU'‘

Aceasta este una din Ljf opiniile (multe) preluate

direct'(nu telefonic!) de la I» cctiţcnii oraşului. Poate le J citeşte cineva, cine trebuie...

|l ♦ Pentru dejenii •>ţ nemulţumiţi de calitatea apei î» dc la robinet, e bine să l i sc

reamintească din cînd în cînd, că nu tot ce vine de la un izvor sau dintr-o fîntînă este şi apă bună de băut. Prin urmare, ca să se evite riscul unor îmbolnăviri, este indicat să se consume apa numai din sursele controlate şi avizate de Poliţia Sanitară - laboratorul de Medicină Preventivă, care sînt: a) izvoare captate-, str. Bistriţei, str. Izvor, str. N. Titulescu, str. 1 Mai, . Refrabaz, izvorul ”Buna” din Cuzdrioara; b) fintîni publice - în străzile :Griviţei, Pepinierei, B.P. Haşdeu, Flo rilo r, P-ţa Bobîlna (Biserica romano- catolică).

♦ Avem pretenţia ca Dejul sâ redevină capitală de judeţ, dar nu avem o casă dc cultură ”ca lumea”, un local pentru muzeu, Unul pentru bibliotecă. Avem în schimb, crîşme la discreţie. Numai în centrul oraşului, sîntem dotaţi cu 4 restaurante şi 13 sau 14 alte localuri tip bar,

braserie, cramă, unele situate în imediata vecinătate a şcolilor, în curtea Grădiniţei nr. 1, ba chiar şi în spaţii care pe vremuri aveau destinaţii mult mai nobile. Asta e, crîşmele ne lipseau, că în rest, avem de toate!

♦ Cine are de gînd să urce sau să coboare pe str. Ţibleşului, o face pe propria răspundere, şi pe picioarele proprii. Numai aşa pot fi ocolite gropile, mari şi late, presărate cam peste tot.

Cine are de gînd să cumpere ceva în piaţa industrială de pe Dealul Florilor, e bine să evite în schimb, mersul pe jos, altfel riscă să se înece în noroi sau praf, după anotimp.

P ia ţ a d e je a n ă In

a t e n ţ ia A .P .C .

în cadrul unei acţiuni proprii pe linie de protecţie a consumatorilor, la 14 iulie a.c. (zi premergătoare celei de tîrg

r - - ----------— — Y* wvna uiuaivji n u i , ia i t îu u c a x . m u i ic a u ip a ic p a i ţ i a i Şl“ robinet, e bine să li sc 13 sau 14 alte localuri tip bar, (zi premergătoare celei de tîrg coratituind surse dc accidentare. ^ Magdalena VA ID A

săptămînal), C o n siliu l' de conducere al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor Dej a efectuat un control în Piaţa de alimente a municipiului unde au constatat o serie de abateri de la normele de igienă sanitară, precum şi alte aspecte negative legate de funcţionarea pieţei.' Astfel: în sectorul rezervat valorificării produselor lactate, lipsesc în număr mare sticlele vitrinelor, iar cele existente sînt de-a dreptul opace din cauza prâfului şi murdăriei; mesele sînt nespălate, pline de resturi alimentare şi întrepătrunse de rugina scursă din scheletul metalic al mesei. Incinta nu a fost măturată sau spălată, în colţuri fiind semnalată prezenţa unor excremente dc origine incertă. De asemenea, mesele din perimetrul pieţei sînt într-o stare jalnică de degradare, multe surpate parţial şi constituind surse dc accidentare.

Deficienţele sesizate au fost aduse la cunoştinţa responsabilului pieţei, dl Simion Sava, dar fară rezultat

în consecinţă, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor sesizează Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, Poliţia Sanitară şi celelalte organe abilitate pentru aplicarea unor măsuri punitive (chiar cu retragerea temporară a autorizaţiei de funcţionare a pieţei), pînă lâ eliminarea totală a deficienţelor.

Nu este pentru prima dată cînd se .insistă asupra unor măsuri de salubrizare a Pieţei alimentare şi probabil nu va fi nici ultima atenţionare...-Este elementar pentru desfăşurarea unui comerţ civilizat ca atît vînzătorul, cît şi cumpărătorul să se bucure de confort şi curăţenie. Ş i nu văd de ce nu s-ar putea realiza acest lucru...

anterioară acţiune de curăţenie, în acest parc există şi o bază sportivă aparţinătoare Clubului SC "Cimentul” căreia îi plîngi de milă de halul în care se

• găseşte! Controlul a fost extins şi asupra zonei Oprişani, zonă care după proiectul- de sistematizare avea prevăzute dotări tehnico-sanitare, spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, parcări autoturisme şi construirea de garaje. Numai că aşa este omul: dacă-i dai im deget, îţi ia toată mîna! Aşa şi în această situaţie: zona tehnico-edilitară (teren de joacă pentru copîi, spaţii verzi, platforma pentru rămăşiţele menajere) cu sau fără aprobarea Primăriei a fost transformată în loc pentru construcţia de garaje! Exemplele încep cu blocurile situate în str. Constructorului, Calea Victoriei, se-continuă cu str. Rapsodiei şi sţr. Aviatorilor. Din păcate nu se termină aici.

Toate aceste constatări triste, au constituit destule motive pentru inspectorul OPC-ului ca în baza O.G. nr. 25/91, art. 460 coroborat cu art. 50, să amendeze Primăria cu suma de 500.000 lei.

Actualitatea turdeană

. ■ în'şedinţa ordinară din 12.07.97, Consiliul local a hotărît acordarea avizului de privatizare pentru societăţile comerciale de interes local Coral, Construcţii Titan, 1MPS - Industrie Mică şi Metex.

■ Peisajul publicistic al Turzii s-a mai îmbogăţit cu un săptămînal. Este vorba de "Realitatea”, o publicaţie de atitudine, . informaţie şi reportaj. Confratelui îi dorim bun venit, casă de piatră şi o existenţă cît mai îndelungată.

Statuia "Lupa Capitolina”, copie a celei donate'de Clubul italian municipiului Tg. Mureş, es.te amplasată în Piaţa Republicii, ascunsă într-o perdea de copaci. Pentru a o pune în valoare, Consiliul local a luat hotărîrea de-a fi amplasată pe vechiul soclu dar în Piaţa Romană: Este şi aproape de ruinele fostei aşezări romane.

■ în perioada 26 august - 7 septembrie a.c., ing. ec. Virgil Blasiu, primarul urbei, va participa la cursurile organizate la Roma de Şcoala Superioară de Administraţie a Ministerului de Interne Italian,

■ Ing. Rusu Traian, managerul general al SC "Cimentul”, ne-a informat că firma elveţiană "Holderbanc" titulara-a 51% din acţiunile societăţii încă din 1998, va promova o investiţie productivă de mare valoare. Investiţia se va întinde pe durata a patru ani (1998-2002).' Ca urmare a unui contract

. încheiat între FPS şi firma elveţiană, se mai prevede o investiţie (pentru desprăfuire) în valoare de 4,4 milioane dolari.

■ Au ce mînca, dar n-au veselă. Acesta este situaţia la Cantina de ajutor social. Trist, dar adevărat! Cei 400 de asistaţi care servesc masa la cele 2 cantine de ajutor social existente în Turda, cu banii alocaţi de Primărie (nu o sumă grozavă) au totuşi ce mînca, dar n-au din ce ş i cu ce. Paradoxală situaţie!

Ion C O R D O Şj

ADEVARULde Cluj , ECONOMIA joi, 31 iulie 1997

Cu prilejul vizitei efectuate săptămîna trecută în judeţul Cluj, dl Ion Iliescu, preşedintele PDSR, a acordat un interviu în exclusivitate ziarului nostru, încercînd prin afirmaţiile făcute să răspundă întrebării:

Încotro, România?Reforma presupune un efort de lungă durată a tuturor fo rţe lo r care

doresc cu adevărat aceasta. Dar ş i cei care o doresc cu adevărat trebuie să fie conştienţi că o reformă nu se poate face de azi pe mîine, cu “hei rup-ul” ş i mai ales atunci cînd nu ai cu ce - nici experienţă, nici specialişti ş i nici fo nd uri

■ D oam ne, o c ro te ş te -i

pe ro m â n i!

Rep.: Cum apreciaţi mersul reformei în timpul noii guvernări? Socotiţi că ar putea fi soluţii mai eficiente pentra accelerarea acesteia în actuala conjunctură internaţională?

Ion Iliescu: Deşi «refoimă» este cuvîntul cel mai des utilizat de actualii guvernanţi, eu v-aş întreba: care reformă? Ce s-a făcut în ultimele şapte luni, din punct de vedere economic, pentru a putea spune câ avem, într-adevăr, de-a face cu o reformă?. Trăim azi cea mai dramatică scădere a nivelului de trai de după decembrie 1989, la care se adaugă faptul că, pe z i ce trece, populaţia îş i pierde speranţa în ameliorarea traiului său ziln ic . Asta înseamnă reformă?

Eu cred câ, din contră, problemele economice au fost abandonate, noua putere fiind preocupată nu de administrarea treburilor ţării, ci exclusiv de satisfacerea intereselor proprii şi intimidarea, slăbirea opoziţiei politice. Deci, după părerea mea, realitatea economică şi socială existentă in societatea românească astăzi demonstrează clar că în economie s-a instalat haosul, iar sacrificiile impuse populaţiei sînt inutile. Analiza măsurilor adoptate pînă acum şi preconizate în continuare de Guvernul Ciorbea conduc în mod evident la concluzia blocării reformei, a anulării acumulărilor din ultim ii ani, regresul macro-cconomic fiind evidenţiat chiar prin nivelul indicatorilor pe anul 1997, care evidenţiază o involuţie fără şansă de stopare ş i redresare în următorii doi-trei anii Sinea- să fiu, nu mă aşteptam la o astfel ,de superficialitate m abordarea problemelor economiei româneşti. Guvernul Ciorbea aplică haotic şi inconsecvent un program pe care riu-1 înţelege, pentru că nu-i aparţine şi nici nu este asimilat de către cei care-1 execută. E i opun tot ceea

' cc fac - dintr-un spirit de revanşă care nu are nimic do-a facc cu judecata raţională - celor începute şi făcute de guvernele anterioare. Actuala putere crede că totul începe şi se termină cu ca, torpilînd acumulările

. importante pe care le-am făcut în ultimii ani şi ignorînd faptul că, reuşisem, începînd din 1993, o redresare economică. Acum înregistrăm, din nou, o scădere şi dacă lucrurile vor merge tot aşa, în cîteva luni o vom lua dc la capăt cu inflaţia ş i devalorizarea leului

Reforma economică nu este un mijloc dc a obţine un capital politic, ci o necesitate absolută, obiectivă, a procesului prin carc trece societatea în plin proces dc

modernizare. Problema reformei nu constă în viteza ei, ci în obiectivele pe care ţi le propui şi de asemenea, în ce măsură realizarea acestora este suportabilă pentru populaţie. Transformarea în profunzime a economiei cere timp, răbdare şi o coordonare clară a acestui proces. Sîntem în faţa unei situaţii nemaimtîlnite în teoria şi practica economică, cînd un. guvern încearcă să convingă populaţia unei ţări că prin politica ce o desfăşoară realizează o reformă radicală, însă prevede adîncirea crizei economice şi sociale, peste limita de suportabilitate a populaţiei.

Din punct de vedere al conjuncturii internaţionale, eu cred că - într-adevăr - guvernanţii pierd unele oportunităţi. Situaţiainternaţională în care se desfăşoară acum tranziţia este mult mai favorabilă decît în urmă cu şapte ani. Există o revigorare economică mondială evidentă şi, din păcate, România nu ştie să profite de acest fapt Renunţînd la politica încurajării creşterii economice, Guvernul Ciorbea este în afara curentului general şi efectele negative nu se vor lăsa mult timp aşteptate.

■ S t r a t e g i a

c a r e l i p s e ş t e

c u d e s ă v î r s i r e

Rep.: Socotiţi că ne con­fruntăm cu o politică economi­că de subminare a României, sau cu incompetenţa actualilor noştri guvernanţi?

Eu nu aş folosi expresii atît de grele. Este evident însă că actualii guvernanţi favorizează interesele capitalului şi muncii străine în detrimentul capitalului şi muncii autohtone. Aţi văzut protestele oamenilor de afaceri români, care sînt disperaţi la ora actuală pentru că, de la alegeri încoace, a fost provocată decapitalizarea întreprinderilor niici şi mijlocii, făcîndu-le să-şi restrîngă activitatea, ceea ce va determina. reducerea drastică a producţiei naţionale de bunuri şi servicii, creşterea numărului şomerilor din sectorul privat, restrîngcrea pieţei bancare şi afectarea negativă a bugetului de stat. Guvernul nu are un program de restructurare şi de reabilitare a industriei româneşti. Lipseşte o strategie clară în privinţa famurilor care vor fi sprijinite, a unităţilor carc au şanse să se reabiliteze, nu au fost stabilite obiective specifice diferenţiate pe zone geografice, nu există o preocupare pentru a sprijini şi stimula capitalul autohton, liberalizarea preţurilor a fost pusă în aplicare fără nici un set dc măsuri carc să sc corclczc cu

evoluţia puterii de cumpărare. In aceste condiţii, sigur că intereselor României l i se aduce- conştient sau nu - o gravă atingere. Din păcate, văd că actualii guvernanţi ignoră pur şi simplu această realitate şi tratează cu dispreţ părerile unor oameni cu experienţă, care arată clar că guvernul actual a îndreptat reforma pe căi greşite, măsurile anunţate creînd confuzie, cu efecte asupra climatului general şi al stabilităţii sociale.

■ R e d r e s a r e a ? . . .

“ R o m â n i e i i - a u

t r e b u i t a n i

d e z i l e ” . . .

Rep.: Cum credeţi că poate fi stopat fenomenul de scădere economică? Ce ar trebui după opinia dvs.. să se întreprindă acum în primă urgenţă?

/./..* Odată intrată pe panta descrescătoare, este greu să readuci o economie la creştere. României i-au trebuit ani de zile- din '90 pînă în '93 - pentru a stopa scăderea economică şi a se relansa, fără însă a se recupera integral ceea ce se pierduse pînă atunci. în 1994, cînd a fost reluat ciclul creşterii economice, au acţionat o serie de factori, s-au acumulat efectele unui complex de măsuri care au dus atît la o creştere a cererii interne şi, drept urmare, la o creştere a puterii de cumpărare, dar şi la o creştere a exporturilor, prin revenirea la unele pieţe tradiţionale pierdute imediat după '89. Stabilizarea macro-economică din 1993 a fost însoţită - ceea ce nu este cazul acum - dc o creştere spectaculoasă a sectorului privat, în special prin apariţia multor întreprinderi mici şi mijlocii axate pe producţie de bunuri şi servicii, care au generat locuri de muncă pentru cei disponibilizaţi de întreprinderile de stat. în ultimii ani, sectorul

- particular a generat circa 1,3-1,4 milioane de noi locuri de muncă,

. în timp ce măsurile Guvernului Ciorbea au distrus pînă acum circa 250.000 de locuri de muncă

. în sectorul privat. Este, deci, urgentă creşterea puterii de cumpărare - inclusiv prin scăderea impozitelor - pentru relansarea consumului, creşterea investiţiilor publice, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii ş i a capitalului autohton,- stimularea întreprinderilor de stat care au perspective bune şi, evident, schimbarea sau cel puţin remanierea guvernului. Activi­tatea ministerelor economice este absolut catastrofală. Bîlbîielile pe tema reducerii impozitelor, declaraţiile contradictorii şi

abordarea diletantă a teniei privatizării sînt tot atîtea dovezi: de incompetenţă.

■ P rogram e im puse

din e x te r io r = r is c u r i

pentru R om ânia

Rep.: Care sînt riscurile programelor impuse de lumea financiară internaţională? In ce măsură acestea vor influenţa dezvoltarea noastră ulterioară?

Riscurile programelor din afară sînt întotdeauna- aceleaşi: neavînd prea mari tangenţe cu realitatea spaţiului economic vizat, introduc distorsiuni care,

. mai devreme sau mai tîrziu, se repercutează negativ asupra economiei. Acesta este şi riscul pentru România, în sensul că se preia ad-literani un program care, la modul ideal, poate fi bun, fără însă ca el să ţină cont de realitatea concretă, de particularităţile economiei româneşti, , • '

■ S a lv a re a R o m ân ie i:

creşterea econom icăfRep.: Pînă Ia Revoluţie ţara

noastră a încercat, avînd chiar succese, să se înscrie în diviziunea internaţională a muncii, să-şi afirme calităţile creatoare. După Revoluţie politica de stimulare materială alături de alte politici a condus la reducerea activităţii în general cu cca 50%. Ce trebuie întreprins acum?

/./.: Noi începusem cîteva lucruri importante, ale căror efecte s-au văzut, inclusiv în creşterea nivelului de trai. Cel mai important lucru este, cred, menţinerea coeziunii sociale. în limitele resurselor disponibile, noi am,asigurat o reformă suportabilă şi nu am atentat la demnitatea cetăţeanului. Acum, un singur lucru ne poate salva: revenirea la creşterea economică.

■ Şi din nou, Doam ne,

ocro ieşte-l pe rom âni!

Rep.: în România de azi există prea m ulţi săraci. Credeţi că ar fi oportună o schimbare în politica de redistribuire a venitului naţional?

Sărăcia nu poate fi învinsă prin distribuirea la colţul străzii a “supei săracului” de către guvern. Nu aşa se rezolvă lucrurile. Ca să ai cc redistribui, trebuie mai întîi să produci. De aceea insistam mai devreme asupra necesităţii elaborării unei politici îndreptată spre creştcrca economică.

i: In-: v ,? r r ,T , ':••r's v*"V C ' A ;'m

Mulţumindu-i d-lui Ion Iliescu pentru interviul acordat, ne punem ş i noi întrebarea, pe bună dreptate, “încotro,

;........... Ion R U S. Della NICOARĂ

Banca la . vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 Iubi

BCR* ~ 16 55 60 67 69 77,-BANCOREX 16 55 45 40 35 JS 'BRD 15 48 53 58 59 «BA* 15 49 54 58 60 aBanc Post* 20 44 45 46 47 stIon Ţlrlac* 20 48 50 50 HBANKCOOP* 19 55 60 65 . 67 taBucureşti : 16 49 47 - - „ ' •Transilvania 17 46 51 48 47 4iRomânească 15 50 55 57 47 47CEC 18 45 50 55 • toALIANŢA 20 55 60 60 60 tsAlbina* 1* 65 65 60 60 7SB.I.R.* 18 58 60 61 63 65

- persoane juridice - %Banca la

vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 hi*

BCR 16 42 44. 46 48 StBANCOREX 16 40 35 35 30 39BRD 15 40 42 44 45 <8BA* 15 54 58 62 64 . «Banc Post* 22 40 40 40 5JIon Ţlrlac* 14 40 40 45. ' ■ <:BANKCOOP* 19 45 47 49 51 îiBucureşti 16 47 45 - -Transilvania 17 37 38 38 37 36Românească 15 37 39 41 36 35CEC 15 • • - - 35Albina 18. 50 50 40 40 5tB.I.R. 18 45 47 47 47 i*

Ratele anuale ale dobînzilor acordai; de unele bănci comerciale, cu activitatt

în jude|ul Cluj, la depozitele in lei- persoane fizice - %

* La aceste bănci dobînda în le i se capitalizai, rezultînd o dobînda efectivă mai mare decît cea afism

C u r s u r i l a c a s e l e d e s c h i m b v a lu t a r dii

C lu j - N a p o c a în d a t a d e 3 0 i u l i e 1 9 9 7

VALUTAun dolar SUAo marcă germană

CUMPĂRARE72103940

vîNZAirr^7280

3990

Ir

r %> ' i-

S

Econom ie de ... piaţă. Foto: Eugen OLARIU

n’M.V,y; i ’.i (/I V

C onducerea Sanevit SA A rad a firm ă că acel

pentru sering ile de u n ic ă utilizare

pe care le produce s în t corespunzătoareSC Sanevit SA Arad nu a

primit nici o înştiinţare de la Ministerul Sănătăţii cu privire la dispoziţia ministrului Ştefan Drăgulescu privind efectuarea unei expertize tehnice, cu scopul verificării acelor de seringă pentru unică folosinţă produse de societate, a declarat corespondentului Mediafax, directorul SC Sanevit SA, Mircea Roman. ,

Acele de seringă produse de SC Sanevit SA nu pot rugini, deoarece sînt fabricate din oţel inoxidabil şi sînt corespunzătoare din punct de vedere al sterilităţii şi penetrabilităţii, a precizai directorul societăţii. Pentru.

prelucrarea acelor de seri»p‘ o singură utilizare, Sanevi! foloseşte două verificarea calităţii se ftŞ fiecare şarjă, iar terme»1, garanţie este de cinci am : M inistrul Sănătăţii, Ş1 Drăgulescu, a dispus efecW; unei expertize Ia SC Sssert' în urma unei sesizări la Direcfia Sanitară a jw f^ Brăila, confonn căreia seringă de unică folM- produse dc SC Sanevit SA ' ş i repartizate de Mini*" Sănătăţii, prezintă pete

Directorul a spus că difc - de culoare se datt>f!‘

. tchnplogi .fylpşiţe.,,

/dccndc

c 15) joi, 31 iulie 1997 EVENIM ENT A D E V A R U L ^d e C l u i 1

Leagânul de copii nu ţine mama

C in e î ş i p ă r ă s e ş t e c o p ii i?

în unna unei vizite făcute în Leagănul de copii Cluj-Napoca, s-au conturat o serie de întrebări. In primul rînd, de ce copiii ajung aici? E- drept, e frumos, sînt bine îngrijiţi, au cu cine să se joace. Dar de la naştere şi pînă la vîrstă de 3 ani (aşa cum prevede Regulamentul de fiincţionare a acestei instituţii) copiii au nevoie, în primul rînd, .de o mamă, de neînlocuit, cu nici un alt surogat. E adevărat, Leagănul are în prezent şi copii mai mari. Asta pentru că locuri în Casa de copii preşcolari din Gherla nu prea sînt, numărul de locuri disponibilizat anual fiind mult sub numărul necesar.

99% din totalul copiilor aflaţi în Leagăn sînt rromi. Majoritatea sînt aduşi în leagăn cu autosanitare, neînsoţiţi. In total, 228 de copii se află în prezent în Leagăn. Dintre cei' internaţi în cursul acestui an, 18 au fost declaraţi abandonaţi prin sentinţă judecătorească, 16 aşteaptă o astfel de sentinţă, 7 copii au ajuns aici din pricină că părinţii au renunţat la ei, prin declaraţie notarială, 20 sînt bolnavi şi se află în căminul-spital al instituţiei. Cifre, cifre. Dar în spatele fiecărui dosar, o adevărată tragedie marchează întreaga existenţă a unui copil... Anul acesta, 17 copii au fost internaţi pentru că părinţii nu aveau nici un fel de condiţie materială pentru a-i creşte (şi totuşi, în momente de iresponsabilitate crasă... i-au făcut!). 9 copii au fost aduşi aici pentru că mamele singure nu-i puteau sau nu vroiau să-i crească. 1 copil avea o mamă oligofrenă. Alţi 6 provin din familii dezorganizate. 2 copii au fost abandonaţi în spitale sau maternităţi.

Cum ajung aceşti copii în situaţia de a fi internaţi, nu prea ştim. Pînă şi animalele ţin cu dinţii şi cu unghiile de puii lor. Cert este că procedura este următoarea: medicul de circă, singurul care cunoaşte situaţia concretă din teren, constatînd că acest copil nu are condiţii normale pentru a creşte şi a fi educat, anunţă părinţii că există-această posibilitate a-intemării în Leagăn. Părinţii acceptă, fac actele necesare şi... au scăpat Desigur, sînt şi alte situaţii: în cazuri limită, copiii sînt internaţi, dar, după o vreme, cînd totul intră în normal, se întorc în familiile lor, reluîndu-şi o viaţă normală. Din păcate, nu această i&olvare a situaţiei este cea mai des întîlnită.'Astfel, acum, 65 de copii îş i aşteaptă transferul la Casa de copii preşcolari (care oferă aproximativ 20 de locuri), 17 copii s-au întors în familiile lor (urmînd ca dezvoltarea lor să mai fie supravegheată timp de 2 ani, de membrii organizaţiei umanitare World Vision), 3 wpii au fost înfiaţi şi 6 daţi în încredinţare altor familii.

Ceea ce frapează la aceşti copii (care ieri, profitînd de vremea tană, se jucau în-parcul instituţiei) este modul în care se idreseaza adulţilor cu care vin în contact: “Mama Dica”, “Mama Maria”, “Mama Ioana”, ... MAMA. Un gest care spune multe despre nevoile afective ale copiilor abandonaţi. •

Diana C ĂIENARU

70 de persoane - masacrateGhcrilcle musulmane algeriene au masacrat alţi 70 de

locuitori ai unui sat de la sud de Alger, la începutul acestei săptămîni. •;

Atacurile au reprezentat o răzbunare la-adresa ofensivei iţe lo r algeriene de securitate care au ucis 300 de hndamcntalişti. Aproximativ 100 de rebeli, înarmaţi cu săbii

, ţi cuţite, au atacat satul Larba, din regiunea Medca, în noaptea » 'dc duminică spre luni. “E i au tăiat capetele sătenilor, fără a

wuţa pe nimeni”, afirmă un ziar. Unii dintre săteni au fost arşi dc vii.

Alte patru persoane au murit în trei atacuri cu bombă, ceea a determinat presa algeriană să se întrebe dacă guvernul

Poale garanta, cu adevărat, securitatea cetăţenilor.l’cstc 60.000 dc persoane au fost ucise de fundamentaliştii

a gericni,-în campania violentă declanşată de aceştia în 1992.

A f l ă m

de ta B iro u l de p resă a l P o litie i

E v a z iu n e f is c a la

la f i r m a U l x l t ”

Firma “Dixit Import-Export” SRL Cluj a intrat în “vizorul” Serviciului economic al Poliţiei clujene. în urma unui control de “rutină” poliţiştii au descoperito “gaură” de 66 milioane de lei. Bani cu care patronul societăţii, Olaru Gabriel a încercat să înşele statul român.. Acesta, timp de doi ani a făcut mai multe transporturi de marfă cu auto­speciala firmei pentru o societate olandeză, pe ruta Cluj - Oradea. Pentru serviciile prestate a încasat suma de 60.000 de mărci. Olaru nu a înregistrat valuta în evidenţele contabile ale societăţii, sustrăgîndu-se de la plata impozitului pe profit si a T.V.A.-ului.

Pentru neplata la buget a peste 60 milioane lei, întreprinzătorul patron Olaru este învinuit de evaziune fiscală. Este cercetat în stare de libertate. .

Pistolul “Vetre” l-a adus ghinion!

Laszlo Peter Ferenc (29 ani), director la societatea comercială “C .S.I." SR L Bucureşti a cumpărat la începutul anului, de la un necunoscut, un pistol cu gaze lacrimogene,' marca “Vetro”, calibru 9 mm şi 8 cartuşe, cu 200 de mărci. Un chilipir, ce mai. Dar... n-a avut noroc! A fost dibuit de poliţie. La percheziţia domiciliară făcută de Serviciul A.E.S.T. din cadrul I.P.J. Cluj, a fost găsit într-o noptieră pistolul ş i muniţia

.ascunsă. Laszlo este acuzat de deţinere ilegală de arme şi de nerespectarea regimului de arme si muniţii.

Administrator necinstii

Timbuş Viorel loan (29 ani), din Tureni a fost administrator al căminului de nefamilişti al SC “Atlas" SA Cluj de pe str. Cojocnei nr. 10-12. în urma unui control a actelor contabile, s-a stabilit că, în perioada octombrie 1996 - februarie 1997, a încasat pe bază de chitanţă de la locatarii căminului peste 16 milioane de lei. Bani pe care i-a folosit în interes personal. Omul a trăit pe picior mare. Chefuri şi distracţii pe banii bieţilor oameni. Prejudiciul nu a fost recuperat. Administratorul “milionar” este cercetat în stare de libertate, pentru delapidare. '

Cu “Cilroen"-ul la plimbare...

în noaptea de marţi, tînărul june Cioanca PauLAlexandru, de 19 ani, a avut un chef nebun să se plimbe în miez de noapte cuo limuzină luxoasă N-a stat mult pe gînduri. A furat autoturismul “Citroen Visa” nr. CJ-03-VYZ şi a pornit la drum. A fost oprit de un echipaj al poliţiei. Cînd i s-au cerut actele la control a îngălbenit. A recunoscut că nu este şofer şi că a consumat un şpriţ, înainte de a se urca la volan. Asupra lu i Cioancă planează trei capete de acuzare: furt, conducere fără permis pe drumuri publice şi conducere în stare de ebrietate. Pentru întocmirea dosarului penal a fost arestat pentru 5 zile.

V. MOLDOVAN

E c h i p a j u l n a v e i “ A v r i g ”

a c u z ă s t a t u l r o m â n

d e g e n o c i dUn marinar de pe cargoul

“Avrig” a declarat că echipajul acuză statul român de genocid, pentru că i-a lăsat în portul Douala, din Camerun, fără bani şi hrană, la mila camerunezilor.

Marinarul Gabriel Oşan, din Braşov, spune că nava se află în ' portul african din iulie 1996, fiind arestată de oficialităţi pentru neplata taxelor portuare, a combustibilului şi alimentelor aduse la bord. E l susţine că întregul echipaj nu şi-a mai luat salariile de la începutul perioadei de arest a navei. în ultima perioadă, marinarii s-au hrănit din banii oferiţi de o asociaţie caritabilă a catolicilor din port. '

Oşan a revenit în ţară în unnă cu cîteva luni, bolnav de hepatită. E l afirmă că, din cauza condiţiilor precare, cei 20 de marinari de pe vas s-au îmbolnăvit de malarie, febră tifoidă şi hepatită. Mai mulţi dintre ei au fost spitalizaţi pe perioade de 30 pînă la 60 de zile.

Vasul “Avrig”, proprietate a Companiei Navrom, a fost luat în locaţie de gestiune, în 1991,

de SOCIB. Oşan spune că societatea SOCIB a învinuit echipajul că ar fi responsabil de arestarea navei, prin greva declanşată de marinari. Echipajul a dat în judecată, la TÎndul său, .conducerea societăţii şi a avut cîştig de cauză în instanţă.

Oficialităţile din port vor să scoată cargoul la licitaţie pentru a încasa banii datoraţi. Cargoul “Avrig” a acumulat datorii în valoare de două milioane de dolari.

Compania Navrom s-a oferit să-i aducă pe marinari înapoi în ţară, însă aceştia au refuzat pe motiv că nu ar mai primi banii cftre l i se cuvin. E i vor să primească garanţii din partea SOCIB că vor fi plătiţi pentru toată perioada în care s-au aflat pe vas.

în prezent, sînt arestate în diverse porturi ale lumii 29 de nave româneşti, suma necesară recuperării lor fiind de peste 18 milioane de dolari. Compania Navrom are nevoie de 5,9 milioane de dolari pentru a plăti datoriile a 12 nave aflate sub arest.

"FIAT” la porţile mileniului- După criza anilor ’90, întreaga gamă a fost schimbată - ’Tempra”

şi "Croma” au murit. Trăiască "Marea”! Ş i cu aceasta a început marea restructurare a întregii industrii de automobile de la renumita firmă ”Fiat”. în mai puţin de 30 de luni, proiectanţii şi realizatorii de prototipuri au scos două modele noi, capabila să concureze cu tot ce este mai bun pe piaţa europeană.

■ B l> jţ

mm

Cele două modele, "Bravo” şi "Brava” au pus pe picioare, ca să spun aşa, firma. Deşi asemănătoare, ele sînt total diferite.

"Punto” - Cabriolet n-are o istorie prea îndelungată. La finele anului 1993, constructorul italian a definitivat înlocuirea (mult apreciatului, dealtfel) autoturismului "Uno”. Concurenţa făţişă cu VW Polo a fost cîştigată, lăsînd în urmă şi modele mai populare cum ar fi "Opel Corsa” sau ”Ford Fiesta”.

* ' ' V i«SPSS»*!

”Barchetta” se bazează pe "Punto” şi reînvie buna tradiţie' maşinilor sport. Are 131 CP, 1,8 cmc, 4 supape pe cilindru.

Coupe-ul de 16 V turbo este cotat cu 4 stele în prestigiosul catalog francez "Auto Plus”. 1995 cmc, viteza maximă 226 km/h, la 195 CP.

l *** * -V, < Vj

l .

p I

"Fiat Ulysse” este un van de mare căutarc. Caracteristici tehnice:4 cilindri în linie, 123 CP, 180 km/h. Are motor de 1,9 litri, turbocompresor. - »

XXXAcum toate aceste modele, cele mai noi propuneri ale

constructorilor italieni, le vom putea găsi şi la reprezentanţa din Cluj. Fără a aluneca în tentativă de reclamă, pentru iubitorii de util, frumos şi (nu în ultimul rînd, ieftin) vă propunem să poposiţi la firma ASCET.

Rubrică realizată de Radu V ID A

&DEVÂRULd e C l u j

z ia r independentmm. w rm.tonIS S N 1 S C 0 -S 3 0 3

3 1 IULIE 1B 8Ti » pjgim «x iu g

ULTIMA ORĂ joi, 31 iulie 1997 (16;

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA Sl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA 4

I P e n t r u c ă p o a rtă s t e m a U n g a r ie i M a r i

! P r i m a r u l G h e o r g B i s F u n a r a o r d o n a t

i e r i s ă f i e d a i j o s s t e a g u l d e p e C o n s u l a

I H a rta p riv in d starea probabilă a vrem ii în ju d e ţu l C luj, I valabilă pentru 31. 07., a.c. în ju ru l o re i 15.

| urmare din pagina i

j Funar susţine că drapelul este j arborat ilegal. “Pe drapel apareI stema Ungariei Mari, stema de | pe vremea lui Ştefan cel Sfînt | In cadrul acestei steme? este■ încorporat ş i simbolul

Transilvaniei. De aceea voi cereI închiderea Consulatului şi | expulzarea, consulului ungar din j România”, afirmă Funar. La ora■ 14,45, Funar era. convins că

steagul a fost îndepărtat. FiindI informat că. drapelul se află la | locul lui, a declarat: “Nici o | problemă, mergem să rezolvămI problema acum”. într-adevăr,

peste un sfert de oră primarul seI afla la faţa locului, discuta | amiabil cu cîţiva poliţişti şi

dădea declaraţii presei: “încă cîteva minute mai avem pînă va avea loc operaţiunea de coborîre a drapelului ilegal al Consulatului Ungariei la Cluj”

Se adună lume. încep altercaţii în care sînt prinşi şi jurnaliştii, imputîndu-li-se lipsa de obiectivism în relatări.

La ora 16,40, apare o maşină a R.Â.D.P.-lui care urcă pe trotuar, chiar sub ferestrele Consulatului. Unul din poliţiştii prezenţi î i spune şoferului maşinii să plece şi acesta pleacă, dar parchează vis-a-vis. Văzînd ce se întîmplă, primarul a declarat: “Plec la Poliţie să aranjez”.

Dl Medrea, directorul

R.A.D.P. s-a v scuzat, “îndeplinesc un ordin, R.A.D.P. fiind subordonat Primăriei, dar nu l-am putut duce la îndeplinire deoarece Poliţia ne-a împiedicată Maiorul Octavian Olteanu, şeful Serviciului de pază ş i ordine a explicat că trebuie să pună în aplicare ordinul Ministerului de Interne, care cere ca “obiectivul sâ-. rămînă intact”.

La ora 18, maşinile R.A.D.! & ului se retrăseseră şi în z® L patrulau mai multe echipa* ] poliţie.

Potrivit BBC, prefecîc Alexandru Fărcaş a suspendă polemica publică primarul Funar pînă cînd comisie de heraldică va sta!- dacă , drapelul arborat ■- Consulatul ungar este sau drapelul oficial al Ungaria

r

V ă d i m T b d o r i - a p r e m i a t c u c îte un

m i l i o n p e c e i t r e i c a r e a u c o b o ri

s ă p t ă m î n a t r e c u t ă , s t e a g u l

La Parchetul General va fi analizată, activitatea Seninului de Combatere a Corupţiei şi

Serviciul de Combatere a Corupţiei ş i Crimei, Organizate, al Parchetului General, îş i va prezenta joi, pentru prima dată de la înfiinţare, raportul de activitate.

Totodată, procurorul general, Nicolae Cochinescu, va prezenta, în faţa ministrului Justiţiei, Valeriu Stoica, şi a celor 15 prim-procurori ai Parchetelor de pe lîngă Curţile de Apel din ţară, bilanţul activităţii Ministerului Public pe primul semestru al acestui an . ■ .. ,

în cadrul şedinţei de bilanţ va fi prezentată o informare privind starea criminalităţii în

trimestrul doi al anului; se va analiza temeinicia măsurilor, preventive luate de procurori în perioada 1 ianuarie-1 mai 1997; vor f i dezbătute cauzele în care instanţele au pronunţat hotărâi definitive de achitare a inculpaţilor arestaţi şi măsurile luate de Ministerul Public în legătură cu ocrotirea minorilor.

Procurorul general, Nicolae . Cochinescu, s-ar putea folosi de

această ocazie pentru a-şi prezenta demisia, aşa cum a declarat că intenţionează să facă în cazul promulgării noii legi de organizare judecătorească.

Legea, care a constituit motiv• de dispută între procurorul general şi ministrul Justiţiei, a

j »fost adoptată în varianta solicitată de Ministerul Justiţiei ş i apoi promulgată de preşedintele ţării. .. Surse din Ministerul Justiţiei susţin că Nicolae Cochinescu ar putea să-şi prezinte demisia doar după ce îş i va tennina concediul de odihnă, pe 12 august a.c.

Ministrul Justiţiei trebuie sâ stabilească structurile ş i organizarea tuturor Parchetelor în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii privind modificarea şi completarea Legii 92/1992 pentru ; organizarea judecătorească.

Noua lege de organizare judecătorească schimbă, printre

altele, poziţia Ministerului, Public în sistemul organelor de stat.

Parchetele dc pe-lîngă Curţile de Apel vor fi conduse de cîte un procuror general, care va fi numit de ministrul Justiţiei, iar Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie va fi coordonat de către un procuror general ce va f i numit, la propunerea ministrului Justiţiei, de. către preşedintele ţării. Conform noii legi de organizare judecătorească, m inistrul Justiţiei va putea da dispoziţii directe procurorilor sau prin procurorul general, în vederea respectării şi aplicării legii.

Ieri, municipiul C'lii]- Napi'ca a l’osl în /ierhcrc.1 otul a pornit de la conferinţa tiv; presă organizată dc Partidul România Marc, la care au luat parte primarul Gheorghe Funar, cci trei învinuiţi dc a fi furat steagul dc pc Consulatul ungar la Cluj: Vasile Drăgan, Rusu loan, Neag Roman, precum şi liderul clu]can al P.D.S.R., Gngore Zanc.

Cei trei angajaţi ai R A.D.P. au primit cu aceasta oca/ic cîte un milion de lei de la Fundaţia România Mare, condusă ‘le forneliu Vădim Tudor. După spusele d-lui Năstase, preşedintele l’.R.M. Cluj, aceşti bani sint destinaţi “iniţierii acţiunii dc aparaic a demnităţii lor de oameni şi de români”

A luat cuvîntul apoi primanil Funar care a declarat: “Nici P.U.N.R.-ui nu w lasă mai prejos. Familiile celor 3 buni români vor beneficia de

Franţa cere ca statele est-europene şi mediteraneene să fie tratate similar de către UE

Ministrul francez de Externe, Hubcrt Vedrine, a declarat, marţi, că Franţa nu vrea ca Uniunea Europeană (UE) să-şi neglijeze vecinii mediteraneeni în favoarea statelor est-europene, informează REUTER.

“Prima mea vizită oficială a fost în Maroc pentru că nu vrem să creăm o organizaţie care să excludă ţările mediteraneene în favoarea statelor est-europene şi a Rusiei”, a declarat Vedrine, într-o conferinţă de presă organizată la Rabat

Vedrine a devenit ministru de Externe cînd socialiştii au cîştigat alegerile generale de la 25 mai-1 iunie. Vizita sa în Maroc este prima într-o ţară carc nu este membră a UE.

Şeful diplomaţiei franceze a precizat câ între Maroc şi Franţa nu există probleme legale de

acordarea vizelor. “Există o problemă generală ce priveşte Franţa şi celelalte state din spaţiul Shengen (format din statele UE care au convenit, să nu solicite vize de tranzit cetăţenilor lor). Este adevărat că Franţa a adoptat un sistem exagerat de brutal, dar noul guvern a decis să adopte o atitudine mâi flexibilă”, a declarat Vedrine. .

Referindu-se la relaţiile economice bilaterale, Vedrine a afirmat că Franţa doreşte să-şi mărească volumul investiţiilor în Maroc, dacă vor exista proiecte profitabile.

Vedrine a sosit, luni, în Maroc pentru o vizită de două zile, în cursul căreia a avut convorbiri cu regele Hassan şi cu premierul Abdclallatif Filali.

Zia ru l nostru foloseşte se rv ic iile informative ale agenţiilor de presă Rompres ş i Mediafax

Mari cantităţi de auriindau

Cantităţi mari de aur românesc falsificat au umplut pieţele, din Plovdiv, unul din cele mai mari oraşe din Bulgaria, .transmite corespondentul MEDIAFAX la Sofia, citind cotidianul “Standart”.

Kilograme de tablă (tinichea) aurită adusă din România se vînd la-toate colţurile de stradă. din oraş. Inelele şi alte podoabe din acest metal nu se deosebesc ca aspect exterior de cele autentice, diferenţa putînd fi sesizată numai de bijutieri.

Ţiganii îş i vînd marfa la preţuri modice, de 1-2 dolari pentru un gram, faţă de preţul real de 9-12 dolari/gram, reuşind să înşele foarte mulţi creduli. După ce în presa locală au apărut articole de avertisment, vînzătorii de aur românesc falsificat au dispărut dc pe străzi.

M i l i t a r i i g e r m a n i d e p u n

e f o r t u r i p e n t r u

c o n s o l id a r e a d i g u r i l o r

d e p e O d e r

Un număr de aproximativ 900 de m ilitari germani continuau să depună, miercuri, eforturi,considerabile pentru a consolida o porţiune a unui baraj de pe Oder din apropierea graniţei estice a Germaniei, pentru a preveni, astfel, noi inundări de terenuri, relatează REUTER.

M ilita rii germani âu consolidat cu saci de nisip o - porţiune de trei kilometri a barajului de pe Oder, ale cărui structuri au fost afectate de ploile abundente, care au provocat inundaţii de mari proporţii în Germania. Oficialii statului german Brandenburg şi-au exprimat speranţa că barajul va rezista, dar au anunţat că un nou aflux puternic de ape a ajuns . în satul Ratzdorf. “Situaţia

este, în continuare, gravă”, a declarat un oficial de stat, adăugind că speranţele ca digul să reziste sînt destul de mici;

Echipele de intervenţie au fost ajutate ş i de către elicoptere, care au survolat zona în care lucrau militarii gennani, aducînd cele cinci tone de nisip necesare consolidării digului, care s-a mai fisurat şi în alte locuri. Porţiunea cea mai afectată a barajului este în apropierea localităţii Hohenwutzen.

Cancelarul german, Helmut Kohl, a vizitat, marţi, zonele afectate de recentele inundaţii, apreciind că eforturile m ilitarilor, ale echipelor de intervenţii şi ale cetăţenilor sînt un exemplu al unităţii existente între estul şi vestul Germaniei.

un sprijin matei îal din pr. P.U.N.R-ului Voipr';' -.,_ şedinţa Consiliului U :.. aceşti oameni s i pii -c. titlul de cetăţeni dc . municipiului”.

Ca răspuns ia der, prefectului ['ărc.is, (îk\r_ Funar depune Ia Pari", plîngere pentru dc" ■ calomnios, “l i \oi u:. despăgubire de 5(K) ni:1.'Ici, astfel el şi trei gerc-. dupa cl vor au-a de pl. Prefectul se face \inuwt instigare la ură cinică”.

( 'îm i ziariştii au ina r. - pana întreKin u,k.r 3 învr. do fu r tu l steagului, v partic ipanţi a» începu: 1

protesteze: “Cu ee ilicpt p'-:. asemenea întrebări aces'. oameni? Ca sa ilcforr- adevărul?" in semn protest, toii jurnaliştii prez-r. au părăsit mcipuea ir. c.r a\ ea loc conferinţa de prK

Patru primari maramureşeni voi deferiţi Parchetul:

• Prim arii localităţ maramureşene Desf Sălălăseni, Satulung şi Mi Mare vor f i deferiţi Parchet pentru abuz în servicii declarat, miercuri, ages; M EDIAFAX, preşediEt: Comisiei judeţene de aplica: Legii fondului f« " suprefectul Adrian Tamai

loan Pop (independent), D Tcglaş (UDMR), BiT Mureşan (PDSR) şi Ilie fc' (PDSR) sînt acuzaţi ci refuzat, din 1993, să pi® posesie cetăţeni care |V suprafeţe în locali*1 respective, deşi aceştia i’- sentinţe civile definitive

Subprefectul Adrian Tţ afirmă că, în urma verific efectuate de Comisia de a Legii 18, Comisia a stat-' cei patru primari au1 prejudicii posesorilor dc K*': şi că sancţionarea lor in3 competenţă Parchetului.

Subprefectul de susţine că Legea funciar nu prevede sancp astfel de cazuri

Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Ciuj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fisc® 2 04 4 6 9

IL IE CÂLIAN (rcdactor şef); V A LER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28_________

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae V EREŞ Tel/fax: 19.74.18

RED A C ŢIA : Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Muzare, Mica publicitate: 194.$ Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

T IP A R U L EX EC U TA T LA 3400 Ciuj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54= 3 7 ) G a r a m o i i d-----------~ y / — T ip o g r a f ic ^