Informatii generale1.Scurt istoric S.I.S.E.E. ELECTRICA BANAT Uzina electrica a orasului Timisoara inscrie in existenta ei un lung sir de ani, de continua dezvoltare, strans legata de ritmul evolutiei orasului, necesarului de energie electrica pe etape determinate de conditiile politice, sociale si economice ale timpului.

Orasul Timisoara are o veche traditie in producerea si utilizarea curentului electric, find atestat documentar ca primul oras din Europa cu strazile iluminate electric permanent.

Din punct de vedere organizatoric s-au parcurs in aceasta lunga perioada de existenta diverse etape, unele foarte dificile, toate insa au pus in evidenta unitatea si valoarea energeticienilor din aceasta zona a tarii.

Initial organizata ca Uzina electrica a orasului Timisoara, aceasta a devenit in 1948 Societatea Regionala de Electricitate-S.R.E. iar in 1949 Intreprinderea regionala de Electricitate-I.R.E..

In 1963 devine I.R.E. Banat urmand ca in anul 1983 sa se infiinteze intreprinderi judetene care si-au schimbat frecvent denumirea(IEIRIEDEET Timis, IRE Timis, FRE Timis).

Dupa mai multe transformari, in anul 2000 Compania Nationala de Electricitate CONEL se constituie in patru entitati, avand ca obiect principal de activitate producerea, transportul, respectiv distributia si furnizarea energiei electrice rezultand: Termoelectrica, Hidroelectrica, Transelectrica si Electrica.Initial impartita in 42 de sucursale de distributie si furnizare a energiei electrice, in octombrie 2000, Electrica se reorganizeaza in 19 sucursale avand in componenta cate doua sau trei Exploatari de Distributie si Furnizare judetene.

Din august 2001 a fost consolidata aceasta structura in concordanta cu zonele de dezvoltare regionala, astfel rezultand 8 sucursale de distributie si furnizare a energiei electrice (S.D.F.E.E.) cu o Directie de Servicii Energetice.

Sucursala de Intretinere si Servicii Energetice Electrice Electrica Banat (S.I.S.E) a aparut in urma reorganizarii si restructurarii sectorului de distributie si furnizare a energiei electrice, respectiv prin reorganizarea S.C. Electrica S.A. Bucuresti in urma H.G.R. nr 1342/2001 aprobata prin H.C.A. nr 1-22.01.2002, publicata in Mo nr.47-23.01.2002.

Ca urmare s-au creat 8 Filiale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice zonale la nivel de tara, fiecare cu personalitate juridica si o Directie de intretinere si servicii energetice unica pe tara, cu opt sucursale fara personalitate juridica, printre care si S.I.S.E. Electrica Banat, care cuprinde ca arie geografica patru judete (Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara).

2.Mediul intern SISEE Electrica Banat este una din cele opt sucursale de intretinere si servicii energetice la nivel de tara, fara personalitate juridica, care face parte din S.C. Electrica S.A.

SISEE Electrica Banat ca structura organizatorica poate suporta transformari in functie de evolutia ELECTRICA S.A. (evolutie influentata de continuarea reorganizarii si restructurarii din sistemul energetic, care poate duce la schimbarea proprietatii, integrarea in alte structuri organizatorice, etc.).

3.Mediul Extern (mediul economic, mediul legislativ si mediul social) 3.1.Mediul economic SISEE isi desfasoara activitatea intr-o zona care prezinta interes din punct de vedere economic atat pentru investitorii locali cat si pentru cei straini.

Acest aspect este favorabil pentru SISEE ca unic prestator in sfera intretinerii si reparatiilor, deoarece beneficiarul de baza(FDFEE) care detine monopolul distributiei si furnizarii energiei electrice, are ca obiectiv principal obtinerea satisfactiei clientilor, ceea ce reprezinta o oportunitate in vederea intretinerii, modernizarii si dezvoltarii instalatiilor electrice.

In ultimii ani zona de vest a tarii a devenit interesanta pentru investitorii romani si straini, aparand o serie de consumatori noi de energie electrica, care pe viitor pot deveni clientii nostri pentru diverse lucrari de intretinere si reparatii. 3.2.Mediul legislativ

In domeniul energetic tot cadrul legislativ aparut in ultimii ani a fost gandit pentru reorganizarea si restructurarea sistemului energetic si crearea conditiilor pentru privatizarea anumitor entitati organizatorice rezultate.

In acest sens SISEE pentru aceasta perioada de instabilitate legislativa si-a propus crearea conditiilor tehnico-organizatorice in vederea patrunderii intr-un viitor apropiat si evolutiei pozitive pe piata concurentiala a prestatorilor de servicii energetice.

3.3.Mediul social

Toata aceasta perioada de restructurari si reoganizari in domeniul energetic a influentat evident forta de munca (stres, instabilitatea locului de munca, etc.) aspect ce a afectat negativ buna desfasurare a activitatii specifice.De acest fenomen nu a scapat nici SISEE unde o parte a fortei de munca a fost disponibilizata.4.Situatia financiara actuala si cea previzionata.Informatii generale privind procesul de planificare Procesul de planificare financiara presupune previziunea cifrelor de vanzari, a veniturilor si a activelor necesare conform diferitelor strategii de evolutie adoptate, si apoi luarea unei decizii privind modul de acoperire a necesarului de fonduri pentru finantare.de asemenea, in procesul de planificare financiara, managerii trebuie sa evalueze planurile si sa identifice modificarile operationale care ar putea imbunatati rezultatele.De obicei, planificarea se face pentru urmatorii 3-5 ani.Pentru primul an se va face lunar, trimestrial, iar pentru urmatorii ani, anual.

Analiza previziunilor financiare incepe cu previziunea veniturilor din vanzari/cifra de afaceri si a costurilor de productie.Se vor intocmi o serie de previziuni si bugete pentru fiecare domeniu de activitate semnificativ, pentru a se cunoaste necesarul in materii prime, materiale, forta de munca, echipamente, cheltuieli pentru lucrari de intretinere si reparatii, etc.Pornind de aici se stabileste un nivel previzionat al vanzarilor/cifra de afaceri.

In mod obisnuit, aceste bugete sunt lunare si pe masura scurgerii timpului, cifrele inregistrate efectiv se vor compara cu cele previzionate, iar diferentele/abaterile trebuie explicate sau corectate, sumele previzionate pentru restul anului vor fi ajustate, daca se dovedeste ca previziunile initiale vor fi nerealiste.(abaterile trebuie explicate intr-un raport de constatare a abaterilor).

Este bine ca aceasta comparare sa se faca la sfarsitul fiecarui trimestru, cand se vor realiza actiuni de reprevizionare si previzionare trimestriala, astfel incat proiectiile pentru perioada ramasa sa reflecte conditii reale de operare.Bugetul rezultat in urma reprevizionarii este cunoscut ca buget flexibil, fata de bugetul initial care este considerat buget planificat sau plan.

In procesul de previzionare se vor lua in considerare factorii semnificativi care au cauzat abaterea(ex:majorari ale ratei de schimb care duc la cresterea preturilor la materii prime, combustibili, etc.) daca acestia sunt sau nu sub control.

Trebuie sa existe permanent o previziune pentru urmatoarele 12 luni(cel putin) si nu numai pentru o perioada ramasa pana la sfarsitul anului calendaristic.

Dupa ce toate elementele de costuri si de venituri au fost previzionate, se pot elabora bilanturile contabile si conturile de profit si pierderi pro-forma(documentele pro-forma sunt sunt documente care se elaboreaza in vederea estimarii necesarului de finantare al sucursalei).

Prin procesele de planificare si control financiar, echipa manageriala incearca sa mareasca profitabilitatea, sa evite deficitele de numerar sa imbunatateasca performantele intreprinderii.

In realizarea diagnozei financiare, si respectiv la stabilirea obiectivelor economice ale intreprinderii este necesar ca atat punctele forte cat si cele slabe sa fie in atentia conducerii.Un plan bun face posibil ca intreprinderea sa profite la maxim de pe urma punctelor forte si sa diminueze pierderile viitoare cauzate de punctele slabe actuale.

IntroducereLa nivelul economiei naionale mii de angajai sunt rnii, se mbolnvesc sau mor n fiecare an ca rezultat al riscurilor cu potenial accidentogen de la locul de munc. Suferina fizic i psihic uman sunt enorme, iar costurile economice sunt att de mari nct uneori pot submina aspiraiile interne de dezvoltare socio-economic i durabil a entitii economice.

Imbuntirea securitii i sntii ocupaionale este n interesul att a angajatorilor ct i a angajailor, pe de o parte contribuie la maximizarea profitului, iar pe de alt parte promoveaz oportuniti pentru un serviciu decent i productiv, n condiiile libertii, echitii, securitii i demnitii umane.

Practicile de succes ale securitii i sntii se intemeiaz pe colaborare i bune intenii, precum i pe opiniile pertinente ale celor interesai.

Principiile securitii i sntii ocupaionale au fost studiate i dezvoltate la nivel mondial n Convenii diverse i Recomandri.

Astzi, noile programe ale Organizaiei Internaionale a Muncii, organizaie la care a subscris i este membr i Romnia, vizeaz soluii privind securitatea i sntatea angajailor pentru creterea productivitii i siguranei locului de munc.

Armonizarea legislaiei naionale n domeniul proteciei muncii cu cea a Uniunii Europene, determin creterea importanei n aceste domeniu n preocuprile generale ale managementului de vrf din cadrul Electrica SA.

In acest context securitatea i sntatea n munc nu poate fi privit izolat, de sine stttor, separat de problemele de producie. Contientizarea acestui fapt trebuie s conduc la nsuirea noului concept de securitate i sntate conform cruia protecia muncii, mediul nconjurtor, calitatea produselor i serviciilor constituie un obiectiv comun, toate avnd statut egal cu obiectivul privind realizarea profitului, conjugate i nu subordonate acestuia din urm.

Noua abordare privind securitatea i sntatea n munc, manifestat pe plan internaional, inclusiv n spaiul Uniunii Europene prevede gestionarea acestei activiti dup principiile managementului tiinific i integrarea sa n managementul general al firmelor.Mai mult, aceast abordare privind securitatea muncii a devenit subiect de legiferare n toate societile dezvoltate.

Atitudinea adoptat se reflect n iniierea unor refereniale cu caracter voluntar, care faciliteaz conceperea i implementarea de ctre firme a unor sisteme de management al securitii i sntii n munc (ex: ILO-OSH-2001 Ghid pentru sisteme de management al securitii i sntii n munc)

Aliniindu-se la aceste principii, legislaia romn n vigoare (Normele generale de protecie a muncii, ed. 2002) impune angajatorilor obligaia de a face cunoscut salariailor politica proprie de prevenire a accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale, care se va orienta [...] inclusiv spre implementarea unui sistem de management al securitii i sntii n munc. (art. 7). De asemenea, este stabilit ca n termen de 10 ani de la intrarea n vigoare a normelor, toi angajatorii care au n structur compartiment de protecie a muncii s implementeze sisteme de management al securitii i sntii n munc (art. 10).SISTEMUL ACTIVITII DE

SECURITATE A MUNCII SCOPUL SISTEMULUI :

ASIGURAREA STRII DE

SECURITATE A MUNCII

Figura 2.11 Sistemul activitii de securitate a muncii

DECLARAIA ASUPRA POLITICII SC ELECTRICA SA N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC

Conducerea SC ELECTRICA SA dorete n permanen s asigure personalului un mediu de munc sigur, fr riscuri cu potenial accidentogen care s conduc la accidente de munc, mbolnviri profesionale i la evenimente tehnice dezastroase.

n acest sens conducerea SC ELECTRICA SA va asigura resursele necesare i va aplica ferm prevederile Legii 90/1996 a Proteciei Muncii i Normelor Metodologice de aplicare i Legea 177/2000 pentru modificarea i completarea Legii Protecie Muncii 90/1996.

I. OBIECTIVELE N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC ALE TOP MANAGEMENTULUI

Obiectivele n domeniul securitii i sntii n munc sunt instrumente ale actului managerial care permit mobilizarea funciilor i a personalului. Acestea sunt:

- Implementarea programului de mbuntire a condiiilor de munc;

- Integrarea securitii i sntii n strategia i planurile SC Electrica SA;

- Aciunile care privesc securitatea i sntatea n munc sunt rezultatul nelegerii cu partenerii sociali;

- Condiii normale de munc riscuri minime.

II. OBLIGAIILE CONDUCERII I ALE PERSONALULUI CU ATRIBUII N ORGANIZAREA I CONDUCEREA PROCESULUI DE MUNC

a) adoptarea soluiilor tehnice i tehnologice fr riscuri de accidentare, mbolnvire profesional i de acionare greit a personalului;

b) meninerea condiiilor de securitate i sntate iniiale;

c) evaluarea riscurilor, actualizarea lor n funcie de schimbarea condiiilor de lucru, precum i luarea msurilor de prevenire;

d) evidena i analiza riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional i dotarea cu echipament tehnic i echipament individual de protecie pentru eliminarea sau diminuarea aciunii riscurilor;

e) informarea personalului asupra riscurilor i a msurilor de prevenire luate (preconizate);

f) consultarea personalului n toate problemele privind securitatea i sntatea .a.;

g) asigurarea cadrului organizatoric i tehnic pentru instruirea n domeniul securitii i sntii n munc;

h) organizarea structurii specializate pentru ndeplinirea activitilor specifice de prevenire a riscurilor de accidentare, a mbolnvirilor profesionale i a eliminrii aciunilor greite ale personalului.

III. DREPTURILE, RESPONSABILITILE I OBLIGAIILE PERSONALULUI

a) dreptul de a face propuneri referitoare la sntate, securitate i aciune;

b) dreptul de apel la o autoritate competent;

c) dreptul de a opri lucrul la apariia unui pericol iminent;

d) responsabilitatea personal pentru propriile aciuni care pot avea consecine distrugtoare asupra propriei persoane, asupra altor persoane ct i asupra instalaiilor;

e) obligaia nsuirii i respectrii normelor specifice de protecie a muncii i a tehnologiilor i tehnicilor de lucru;

f) obligaia utilizrii echipamentului tehnic i a echipamentului individual de protecie a muncii primit spre folosire conform cu prevederile normelor specifice de protecie a muncii;

g) obligaia instruirii permanente i a supunerii la teste pentru verificarea cunotinelor teoretice i practice, a deprinderilor i capacitilor psihologice i a strii de sntate;

h) obligaia respectrii stricte a reglementrilor legale n domeniul su de activitate;

i) obligaia de a raporta evenimentele produse sau factorii de risc observai cu potenial accidentogen.

IV. RESPONSABILITATEA IMPLEMENTRII POLITICII PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC

Managementul securitii i sntii n munc (proteciei muncii) reprezint preocupare permanent a conducerii SC ELECTRICA SA.

Conducerea SC ELECTRICA SA consider c la apariia unor situaii de conflict de prioriti, securitatea i sntatea muncii are prioritate.

Caracterul de PERMANEN a securitii i sntii muncii i regsete coresponden i prioritate n: proiectare, achiziionare, fabricaie, construcie, funcionare/exploatare, reparaie i retragere din exploatare. PERMANENA SECURITII I SNTII N MUNC este asigurat de fiecare salariat funcie de atribuiile, rspunderea i competena menionate n Fia postului i/sau a locului de munc.

Prevenirea accidentelor de munc, a mbolnvirilor profesionale i a aciunii greite a salariailor este responsabilitate operaional i are acceai planificare, organizare, conducere i control ca oricare alt activitatea structurat a ntregului ansamblu contribuind eficient, dac este condus corespunztor, la MAXIMIZAREA PROFITULUI SC ELECTRICA SA.

Personalul SC ELECTRICA SA este responsabil pentru execuia i asigurarea condiiilor de siguran a securitii i sntii propriilor viei ct i a persoanelor cu care vin n contact n timpul executrii atribuiilor de serviciu la locul de munc.

Directorii entitilor subordonate sunt rspunztori de implementarea i realizarea politicii SC ELECTRICA SA n domeniul securitii i sntii n munc.

Conductorii subunitilor productive asigur direct managementul cerinelor de securitate i sntate a muncii, acordndu-i acesteia ntiul statut n relaiile productive cunoscut fiind c EXECUTANTUL asigur energia motric a SISTEMULUI DE MUNC.

Conducerea SC ELECTRICA SA solicit decidenilor SISTEMULUI DE MUNC s contientizeze c starea de securitate i sntate a EXECUTANTULUI n cadrul funcional al SISTEMULUI DE MUNC determin direct i sigur creterea productivitii muncii i prin urmare MAXIMIZAREA PROFITULUI.

V. COLABORARE CU ANGAJAII SAU REPREZENTANII ACESTORA

Colaborarea cu angajaii sau reprezentaniil acestora n domeniul securitii i sntii n munc este un element esenial n a menine un mediu sntos i decent de lucru. De asemenea, colaborarea contribuie la stabilirea i meninerea unui climat social bun i la realizarea obiectivelor de amploare.

n practica intern a SC Electrica SA aceast colaborare este facilitat de organizarea i funcionarea Comitetului de Securitate i Sntate n Munc compus deopotriv din reprezentani ai administraiei i reprezentani ai angajailor. Comitetul de Securitatea i Sntate n Munc joac un rol foarte important n reducerea ratei accidentelor de munc i a bolilor profesionale.

Comitetul de Securitate i Sntate n Munc furnizeaz un cadru util pentru dezbatere i aciuni concrete democratice pentru a mbunti securitatea i sntatea la locul de munc. Funcionarea comitetului numit prin decizie are la baz Regulamentul i programul propriu. Pentru buna funcionare membrii acestui organ beneficiaz de:

informare adecvat privind problemele de sntate i securitate;

ncurajare s propun msuri de securitate i sntate;

consultare pentru msuri majore n domeniul securitii i sntii;

protecie mpotriva demiterii membrilor si cnd acestea exprim opinii divergente sau critice;

competen n comunicarea cu angajaii pe care i reprezint;

libertatea n contactarea Inspectoratelor Teritoriale de Munc, MMSS i MSF;

timp de munc rezonabil pe durata orelor de program pltit privind probleme de securitate i sntate;

competen n contactarea i consultarea specialitilor n domeniul securitii i sntii n munc;

acces la toate locurile de munc;

Comitetul de Securitate i Sntate n Munc se organizeaz la nivelul SC Electrica SA, FDFEE / SISEE i SDFEE / AISEE.

VI. INSTRUIREA ANGAJAILOR PENTRU CA ACETIA S LUCREZE SIGUR I S-I PSTREZE SNTATEA I RESPONSABILITILE PRIVTOARE LA SECURITATE

Instruirea reprezint ansamblul de activiti organizate prin care se urmrete nsuirea cunotinelor, formarea, meninerea i perfecionarea deprinderilor tehnologice de securitate i sntate i de acordare a primului ajutor.

Instruirea este considerat una din cele mai importante msuri de prevenire prin eliminarea sau micorarea numrului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficiena cunotinelor tehnologice.

Componentele instruirii sunt:

- orientarea i instruirea salariailor la angajare, schimbarea tehnologiilor de munc, schimbarea sau perfecionarea tehnologiilor etc.;

- nsuirea (prin asisten specializat) a msurilor de aprare pentru eliminarea sau evitarea riscurilor i acordarea primului ajutor;

- continuarea instructajului formal sau informal pe toat durata statutului de angajat.

- observarea permanent de ctre conductor a ndeplinirii sarcinilor de munc de ctre subordonai;

Instruirea nu este complet pn cnd conductorul nu observ efectiv ndeplinirea corect a sarcinilor de ctre angajat i nu este sigur c acesta a neles i realizeaz ntocmai sarcina de munc cu respectarea procedurilor.

- conductorul locului demunc, instruiete zilnic subordonatul observnd i corectnd greelile;

- autoinstruirea este obligatorie pentru meninerea nivelului de pregtire profesional.

VII. OBSERVAII I INSPECII DE SECURITATE I SNTATE N MUNC

a) Prima modalitate eficient de control o constituie observarea permanent pentru a fi constatate i selectate obiceiurile de munc neconforme care pot conduce la accidente de munc, boli profesionale sau aciuni greite ale personalului.

Observarea permanent este atributul exclusiv al conductorului locului de munc. n relaia lucrtor-conductor, conductorul dispune msuri operative pentru nlturarea neconformitilor.

b) Inspeciile pentru controlul securitii i sntii personalului sunt activiti programate cu rol de determinare a neconformitilor datorate nerespectrii:

- normelor specifice de protecie a muncii pentru fiecare tip de activitate, instalaie i momentul inspeciei.

- standardelor de securitate dup punerea n funciune, legate n mod deosebit de riscurile care nu pot fi determinate dect dup punere n funciune. n acest moment se evalueaz i nivelul de instruire i comportamentul salariailor;

- regulamentelor de exploatare i mentenan .a..

Inspeciile de securitate i sntate se programeaz i sunt conduse.

Rezultatul inspeciei se discut cu conductorul activitii sau locului de munc i se consemneaz ntr-un raport de control. Raportul de control semnat de ctre persoana care a fcut inspecia i de ctre conductorul activitii sau a locului de munc trebuie s conin msuri corective (dac este cazul) cu termene i responsabiliti concrete.

Scopul esenial al observaiilor i inspeciilor este mbuntirea condiiilor de munc pentru prevenirea accidentelor de munc, a bolilor profesionale i a aciunilor greite ale personalului.

VIII. INSTRUIREA I PREGTIREA ANGAJAILOR PENTRU ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Conceptul de munc decent i sigurana angajailor la locul de munc include i organizarea acordrii primului ajutor n situaii deosebite care au afectat starea fizic a acestora.

n acest sens, se va crea cadrul organizatoric pentru instruirea unor angajai ai SC Electrica SA de ctre specialiti pentru nsuirea netodelor de acordare a primului ajutor i dobndirea competenei profesionale. De asemenea, se va crea cadrul organizatoric de nfiinarea i dotare a posturilor fixe i a truselor sanitare mobile de acordare a primului ajutor.

Angajaii instruii i care au dobndit competen profesional specific sunt obligai s intervin, fr alte dispoziii, pentru acordarea primului ajutor n caz de nevoie i s anune pentru intervenie personalul medical de specialitate.

PRINCIPALELE ACIUNI IN DOMENIUL SECURITII MUNCII

In principal, aciunile trebuie s vizeze elementele componente ale sistemului de munc, respectiv: executant, sarcina de munc, mijloacele de productie i mediul (locul) de munc.

A. ACIUNI PENTRU EXECUTANT:

1. Selecionarea, pregtirea, instruirea i autorizarea personalului propriu;

2. Instruirea personalului delegat;

3. Formarea i perfecionarea personalului specializat n domeniul securitii muncii;

4. Dotarea personalului cu EIP, ET(MP), materiale igienico sanitare i alimentaie de protecie;

5. Acreditarea productorilor de EIP i ET (MP);

6. Supravegherea i controlul personalului. Msuri corective

7. Analiza cauzelor accidentelor de munc n vederea stabilirii msurilor de prevenire a altor accidente similare.

B. ACIUNI CARE VIZEAZ SARCINA DE MUNC

1. Stabilirea corect a formelor organizatorice de executare a lucrrilor, n instalaiile electrice;

2. Elaborarea ITI-PM i ncheierea Conveniilor de exploatare i/sau de lucrri (inclusiv pentru personalul delegat);

3. Asigurarea fielor tehnologice i a altor instruciuni interne de lucru.

C. ACIUNI CARE VIZEAZ MIJLOACELE DE PRODUCIE

1. Dotarea executanilor cu mijloacele de producie (EIP, ET MP) corespunztoare riscului procesului tehnologic;

2. Achiziionarea numai a mijloacelor de producie certificate;

3. Asigurarea instruciunilor de utilizare a mijloacelor de producie.

D. ACIUNI CARE VIZEAZ MEDIUL DE MUNC

1. Identificarea pericolelor i evaluarea factorilor de risc n vederea stabilirii msurilor de prevenire prin programul anual de protecia muncii;

2. Autorizarea funcionrii unitii din punct de vedere al proteciei muncii;

3. Asigurarea indicatoarelor de securitate i mijloacelor de propagand;

4. Controlul mediului de munc pentru a sesiza neconformitile locului de munc, a dotrii executanilor i a strii tehnice a mijloacelor de producie fa de prevederile legale.

E. ACIUNI GENERALE

1. Avizarea proiectelor din punct de vedere al asigurrii msurilor de protecia muncii la construirea (montarea), exploatarea i ntreinerea repararea instalaiilor;

2. Alocarea fondurilor necesare activitii de protecia muncii;

3. Controlul ndeplinirii obiectivelor stabilite n domeniul proteciei muncii;

4. Comunicarea, evidena i raportarea accidentelor de munc.

PRINCIPALELE ACIUNI

N DOMENIUL SANTII OCUPAIONALE

1.DEFINITIE:SANATATEA OCUPATIONALA reprezinta o ramura a medicinii clinice care se ocupa cu promovarea si mentinerea la cel mai inalt nivel a starii fizice, psihice si sociale a angajatiilor din toate domeniile; prevenirea imbolnaviriilor cauzate de conditiile de munca; protectia angajatilor impotriva riscurilor profesionale de accidentare; repartizarea angajatilor si mentinerea lor in locuri de munca pentru care sunt apti din punct de vedere medical (anatomic, psihologic,psihic).

SNTATEA OCUPAIONAL reprezint un termen nou folosit de Organizaia Internaional a Muncii (ILO engl.) pentru a sublinia caracterul profilactic al medicinii muncii.

2. PRINCIPALELE ACTIUNI IN DOMENIUL SANATATII OCUPATIONALE:

2.1.Organizarea si participarea la evaluarea riscurilor privind imbolnavirile profesionale , sa contribuie la protectia angajatiilor impotriva oricarei lezari a sanatatii lor care ar putea rezulta din munca lor, datorita conditiilor de munca in care angajatii isi desfasoara activitatea.

2.2.Monitorizarea starii de sanatate a angajatilor, conform HG 355/2007, prin :

- examene medicale la angajarea in munca ;

- examen medical de adaptare in munca : se efectueaza la indicatia medicului de medicina muncii ;

- control medical periodic;

- examen medical la reluarea activitatii ;

- consultatii spontane.

2.3.Indrumarea activitatii de reabilitare profesionala, reconversia profesionala, reorientarea profesionala in caz de accident de munca, boala profesionala, boala legata de profesie sau dupa afectiuni cronice .

2.4.Comunicarera existentei riscului de imbolnavire profesionala catre toti factorii implicati in procesul muncii .

2.5.Consilierea competanta si permanenta a angajatorului privind adaptarea muncii si a locului de munca la caracteristicile psihofiziologice ale angajatilor .

2.6.Consilierea angajatorului pentru fundamentarea strategiei de securitate si sanatate la locul de munca .

2.7.Participarea la sistemul informational national privind accidentele de munca si bolile profesionale .

2.8.Informarea angajatilor si a reprezentantilor lor despre prezenta noxelor profesionale la locurile de munca si legislatia de medicina muncii corespunzatoare.

2.9.Impunerea , formarea si insusirea de catre angajati a deprinderilor legate de securitate si sanatate in munca, in special acordarea primului ajutor, cunoasterea primelor simptome sau semne de boala profesionala acuta si cronica, purtarea corecta a echipamentului individual de protectie. STRUCTURA ORGANIZATORIC A ACTIVITII DE SECURITATEA MUNCII LA ELECTRICA S.A.

ELEMENTELE STRUCTURII IERARHICE FUNCIUNI REALIZATEELEMENTELE STRUCTURII FUNCIONALE FUNCII REALIZATE

Director General NIVEL I ORGANIZATORIC

SC ELECRICA SA fundamentare decizie strategic, metodologie;

ndrumare i coordonare n realizarea deciziei strategice;

controlul realizrii strategiei

- decizie strategic- serviciu funcional

Director General/DirectorNIVEL II ORGANIZATORIC

FDFEE/SISEE fundamentarea deciziei;

consultan;

coordonarea i realizarea deciziei;

controlul realizrii deciziei.

- decizie tactic i de operaionalizare a deciziei strategice- serviciu funcional

Director/Inginer ef

Conductor loc de munc

ExecutantNIVEL III ORGANIZATORIC

SDFEE/AISEE fundamentarea deciziei pe termen scurt

decizie operativ prin delegare de autoritate

realizare decizie

control al realizrii deciziei

realizare decizie

realizare decizie

decizie operativ, decizie tactic i strategic pe termen scurt

realizare decizie

control operativ

realizare decizie birou sau compartiment funcional

SCHEMA DIMENSIONRII STRUCTURII

ORGANIZATORICE - FUNCIONALE

A ACTIVITII DE SECURITATE A MUNCII

NIVEL I

SC ELECTRICA SA

SSMM

a1a. SEF SERVICIU

b. PREGTIRE SUPERIOAR

(inginer securitatea muncii)

c. PREGTIRE MEDIE

(tehnician securitatea muncii)

d. ANALIST PROGRAMATOR

b1

c1

d1

1+3

NIVEL II

FDFEE SISEE

SSMM BSMM

A11a. SEF SERVICIU

B11b. PREGTIRE SUPERIOAR

(inginer securitatea muncii)

C--c. PREGTIRE MEDIE

(tehnician securitatea muncii)

D1-d. ANALIST PROGRAMATOR

1+21+1

NIVEL III

SDFEE AISEE

a11a. EF BIROU (COMPARTIMENT)

b1-b. PREGTIRE SUPERIOAR

(inginer securitatea muncii)

c1c. PREGTIRE MEDIE

(tehnician securitatea muncii)

d1-d. INGINER INSRUCTOR SECURITATEA MUNCII

1+21+1

TOTAL

Conform schemei activeaz un personal de 265 de angajai n cadrul S.C. ELECTRICA S.A. din care 45 cu funcii de manageri pe cele trei nivele existente.

STRUCTURA ORGANIZATORIC

A ACTIVITII DE MEDICINA MUNCII

1.DISPOZIII GENERALE

1.1.DEFINIIE:

Medicina muncii-specialitatea medicala care studiaza relatia fiziologica si patologica dintre organismul uman si munca, avand drept scop recomandarea masurilor care sa permita desfasurarea activitatii profesionale in conditii fiziologice si igienice, pentru mentinerea capacitatii de munca la un nivel ridicat si pentru prevenirea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesiune.

Medicina muncii reprezinta stiinta multidisciplinara, care studiaza efectul muncii asupra sanatatii oamenilor, precum si efectul sanatatii oamenilor asupra aptitudinilor pentru munca.Are ca obiect principal prevenirea, dar continua sa fie implicata si in identificarea, investigarea si tratamentul bolilor profesionale.

Sanatatea si securitatea in munca reprezinta un concept modern care include totalitatea masurilor ce permit desfasurarea activitatii profesionale in conditii fiziologice si igienice pentru mentinerea capacitatii de munca la un nivel ridicat,prevenirea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie.

1.2.DOMENII DE ACTIVITATE

In sens stric medical medicina muncii este specialitatea medicala care studiaza relatia fiziologica si patologica dintre organismul uman si munca. MM are urmatoarele domenii:

-ergonomie medicala

-BP si BlegP

-Evaluarea riscului profesional, aprecierea conditiilor de munca

-Determinarea aptitudinii in munca.

1.2.1.Ergonomie medicala reprezinta o dezvoltare aplicativa a fiziologie si psihologiei muncii, urmarind modificarile elementare ale diferitelor aparate, sisteme si functii ale organismului uman in timp ce depune o activitate profesionala predominant musculo-osteo-articulara, neuro-senzoriala sau intelectuala.Acest lucru se realizeaza prin monitorizarea riguroasa a starii de sanatate,urmarirea adaptarii la riscurile profesionale existente si prin reintegrare in activitate dupa o intrerupere prelungita (ITM de cauze variate).Trebuie bine cunoscuite limitele admisibile pentru solicitarile depuse in timpul activitati profesionale.

1.2.2.BP si BlegP reprezinta un alt domeniu al MM avand in primul rand un rol profilactic.

In acest sens sunt necesare urmatoarele actiuni:

-identificarea BP si BlegP specifice domeniului de activitate

-monitorizarea medicala riguroasa a angajatilor.

-instruirea angajatilor referitor la BP si Bleg

-consilierea factorilor de conducere cu privire la posibilitatea luarii masurilor tehnice si organizatorice de reducere a riscului de imbolnavire profesionala .Intelegerea si aplicarea acestor masuri duc la cresterea capacitati de munca.

- urmarirea medicala a angajatilor care sunt afectati de BP si BlegP.Intelegerea si aplicarea acestor masuri duc la cresterea capacitati de munca.

1.2.3 Evaluarea riscului profesional si aprecierea conditiilor de munca se realizeaza prin :

-urmarirea modificarilor adaptative ale organiosmului uman in timpul activitatii profesionale la locul desfasurarii in mod obisnuit a muncii si in conditii normale. Acest lucru este posibil prin deplasarii periodice la locurile de munca si urmarirea activitatii profesionale in colaborare cu specialistul din domeniul securitatii muncii.

-informarea conducerii despre existenta riscului profesional si posibilitatile de reducere a efectelor negative ale conditiilor de munca asupra organismului uman.

-informarea salariatilor despre existenta riscurilor si metode de prevenire a AccM si a imbolnavirilor profesionale

1.2.4. Determinarea aptitudinii in munca se realizeaza prin CMA, concluziile examinarii medicale se consemneaza in fisa medicala a angajatului si in talonul de angajare ce se trimite catre Serviciul Resurse Umane urmand o evaluare permanenta prin CMAd,CMP.CMRM efectuate in conformitate cu OMS 15/1982 Rezultatele acestor examinarii medicale permit angajarea salariatilor in posturi corespunzatoare aptitudinilor lor fiziologice si psihologice si se consemneaza in fisele mediocale ale angajatilor.Concluziile monitorizarii starii de sanatate a angajatilor stau la baza strategiei de sanatate si securitate la locul de munca.

1.3.LEGISLATIE

1.3.1. OMS 392/93 privind angajarea, transferarea si detasarea personalului medical.

1.3.2. LEGEA 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena si sanatate publica, modificata prin OG 108/1999

1.3.3. LEGEA 90/1996 a protectiei muncii modificata prin legea 177/2000

1.3.4. Normele generale de protectia muncii 2002

1.3.5. LEGEA 100/1998 privind asistenta de sanatate publica

1.3.6. LEGEA 108/1999 privind infiintarea si organizarea inspectiei muncii

2.PERSONALIn serviciul de medicina a muncii trebuie angajat medic specialist de medicina generala, cu competenta in medicina de intreprindere sau medic specialist de medicina muncii si cadre medicale medii, avand pregatire de asistent medical principal, cu absolvirea cursurilor in probleme de medicina muncii.

3.ATRIBUTII

3.1.Organizarea si participarea la evaluarea riscurilor profesionale

3.2.Monitorizarea starii de sanatate a angajatilor prin CMA,CMAd,CMP, CMRM

3.3.Reabilitare profesionala, reinsertia, reorintarea profesionala in caz de AccM, BP, BlegP sau dupa afectiuni cronice

3.4.Comunicarea riscului profesional catre toti factorii implicati in procesul muncii

3.5.Consilierea angajatorului privind adaptarea muncii la caracteristicile psihofiziologice ale angajatilor

3.6.Acordarea asistentei medicale de urgenta in caz de AccM sau boli acute in timpul activitatii profesionale

3.7.Consilierea angajatorului pentru fundamentarea strategiei de sanatate si securitate la locul de munca

3.8.Participarea la sistemul informational national privind AccM si BP.

3.9.Instruirea personalului pentru acordarea primului ajutor

3.10.Intocmirea planului de masuri si cheltuieli pentru securitatea si sanatatea in munca

3.11.Participarea la sedintele Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca4.DISPOZITII FINALE4.1 DEFINITII TERMENI FOLOSITI

Serviciul de medicina a muncii-unitate functionala in structura unitatilor de stat sau private ce asigura acordarea asistentei medicale la locul de munca; are in componenta sa medici si asistenti medicali cu pregatire de profil.

Boala profesionala-afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi fizioci, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitel;or organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca.

Boala legata de profesiune-sunt afectiuni cu determenare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala.

Accident de munca- vatamarea violenta a organismului uman,precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a raportului de munca in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invalidatate ori deces.

Control medical la angajare-control medical specific ce se efectueaza inainte de proba practica, examen, concurs sau termen de incercare oricarei persoane ce se incadreaza in munca.

Control medical de adaptare- controlul medical care se efectueaza la 3 luni de la angajare si consta in masurarea si compararea unor functii specifice organismului.

Control medical la reluarea muncii-control medical ce se efectueaza celor ce reintra in activitate dupa o intrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de munca cu expunere la factorii de risc profesionali si de 1 an in celelalte situatii.

Fiziologia este stiinta care se ocupa cu studiul functiilor normale ale organismului uman.

Patologia este stiinta care se ocupa cu studiul bolilor din punct de vedere clinic si anatomic.

Ergonomia se ocupa cu studiul conditilor de travaliu psiho-fizio-patologic a relatiilor om-masina.

4.2. PRESCURTARI FOLOSITE

.CMA- control medical la angajare

CMAd- control medical de adaptare

CMP- control medical periodic

CMRM- control medical la reluarea muncii

BP- boala profesionala

BlegP- boala legata de profesiune

AccM-accident de munca

MM- medicina muncii

OMS-ordin al Ministerului Sanatatii

CITII INSTRUCIUNILE!

n situaiile limit, soluia cea mai lesnicioas i profitabil este ADEVRUL, chiar dac n primele momente de fierbineal adevrul apare crud i drastic, ca o felin cu ghiarele i dinii ascuii, pregtit pentru sfiere, scutul acestuia ofer protecie i verticalitate.

Exploatarea instalaiilor electrice se face numai dup reguli scrise i adunate n INSTRUCIUNI. Cine crede c poate conduce numai dup fler, rutin i experien, mai devreme sau mai trziu va pierde MEDALIA DE AUR.

Prin urmare nainte de orice:

CITII INSTRUCIUNILE!

CUPRINS

1. SCOP

21

2. DOMENIUL DE APLICARE21

3. BAZ LEGAL21

4. DEFINITII SI PRESCURTARI22

5. RESPONSABILITATI 23

6. INSTRUCTAJUL24

7.CONSEMNAREA INSTRUCTAJELOR 28

1.SCOP

1.1. Crearea cadrului general unic de desfurare a instructajului NSPM, PSI, acordarea primului ajutor.

1.2. ntreinerea profesional, nsuirea i aplicarea cunotinelor de protecie a muncii , PSI i acordarea primului ajutor specifice cerinelor fiecrui loc de munc pentru:

1.2.1. respectarea normelor specifice de protecie muncii i PSI;

1.2.2. exploatarea instalaiilor electrice, n condiii normale, incidente i n caz de intervenii accidentale i incendii;

1.2.3. acordarea primului ajutor;

1.2.4. respectarea regulilor tehnice, prescripiilor .a. aflate n vigoare;

1.2.5. acionarea corect pentru prevenirea i eliminarea evenimentelor tehnice din instalaiile electrice aflate n exploatare;

1.2.6. acionarea corect pentru prevenirea i stingerea incendiilor.

1.3. Formarea deprinderilor pentru:

1.3.1. eliminarea sau reducerea aciunii factorilor de risc cu potenial accidentogen specifici fiecrui sistem de munc.

1.3.2. eliminarea aciunilor greite ale personalului n timpul executrii manevrelor n instalaiile electrice aflate n exploatare.

1.4. Cunoaterea tehnologiilor i proceselor de producie curente sau care aduc schimbri eseniale n procesul de munc i a echipamentelor sau instalaiilor noi cu care se lucreaz.

1.5. Cunoaterea i aplicarea metodelor de acordare a primului ajutor i de scoatere a accidentailor n afara zonelor periculoase fr riscul de accidentare.

1.6. Cunoaterea, formarea deprinderilor i aplicarea instruciunilor specifice pentru prevenirea i stingerea incendiilor.

2. DOMENIUL DE APLICARE2.1. Prevederile prezentei instruciuni se aplica pentru instruirea n domeniile protecia muncii, profesional, PSI i acordarea primului ajutor a personalului din cadrul Electrica.

2.2. Instruirea personalului se face pe nivele ierarhice n toate domeniile de activitate ale Electrica SA.

3.BAZ LEGAL

3.1. Legea 90/1996 a proteciei muncii republicat n MOf nr.47 din 29 ianuaire 2001.

3.2. Legea 53/2003 Codul Muncii

3.3. NGPM / 2002 Normele generale de protecia muncii.

3.4. Norme specifice de protecie a muncii pentru transportul i distribuia energiei electrice 65/2002

3.5. Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice n medii normale 111/2001

3.6. Ordinul 1080/10.02.2000 emis de MI pentru aprobarea Dispoziiilor Generale privind instruirea n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor DGPSI-002.

4.DEFINIII I PRESCURTRI

4.1. Definiii

4.1.1. Instruire totalitatea activitilor destinate obinerii, pstrrii i dezvoltrii cunotinelor, deprinderilor i aptitudinilor necesare, pentru ocuparea funciilor, respectiv practicarea profesiunilor i meseriilor din SC ELECTRICA SA.

4.1.2. Instructaj aciunea de instruire, ndrumare i pregtire dat unei persoane sau unui colectiv n vederea desfurrii unei activiti; totalitatea ndrumrilor date prin instruire.

4.1.3. Competene aplicarea n practic a cunotinelor, abilitilor i comportamentelor.

4.1.4. Instructor atestat - coordonator instruire - personal, cu norma intreaga sau partiala (completare la functia de baza), care a absolvit un curs de pregatire ca instructor.

4.1.5. Instructor atras-salariat din care primeste in atributii si sarcina de a instrui si care poate fi atestat, in curs de atestare sau neatestat (conducator loc munca,coordonator formatie si alt personal de specialitate).

4.1.6. Eficienta - criteriu de performanta legat de notiunile de productivitatea sau randamentul cu care este realizata o activitate.

4.1.7. Compartiment structur organizatoric din cadrul Electrica SA i a subunitilor subordonate acesteia.

4.1.8. Sucursal totalitatea compartimentelor funcionale din structura SDFEE

4.2. PRESCURTARI

4.2.1. SRU - Serviciul Resurse Umane din filiala;

4.2.2. CGP - Compartimetul Gestiune Personal din sucursale;

4.2.3. SSMM - Serviciul Securitatea si Medicina Muncii din filiala;

4.2.4. BSM - Biroul Securitatea Muncii, PSI, ISCIR din sucursale;

4.2.5. IIG - instructaj introductiv general;

4.2.6. PSI - prevenirea si stingerea incendiilor;

5. RESPONSABILITI

5.1. Responsabilitile referitoare la identificarea necesitilor de instruire, ntocmirea Programului anual de instruire i circulaia informaiilor sunt :

5.1.1.Directorul General al Electrica SA aprob cadrul organizatoric i condiiile generale pentru instruirea personalului din structurile funcionale ale Electrica SA.

5.1.2.Directorii generali ai FDFEE i directorii SISEE aprob cadrul general i condiiile generale pentru instruirea personalului din cadrul acestor structuri i a subunitilor subordonate acestora.

5.1.3.Directorii fiecrei entiti aprob programele de instruire funcie de necesitile identificate.

5.2. Consemnarea n Fiele de instructaj i n Registrul de procese verbale de instruire revine ca responsabilitate instructorului (persoanei care a fcut instructajul).

5.3. Instruirea se consider finalizat numai dup semnarea de ctre cel instruit prin care acesta recunoate c i-a nsuit tematica i de ctre instructor care atest prin semntur c a efectuat instruirea.

5.4. Fiecare salariat din cadrul Electrica SA rspunde i este obligat s participe la instruire conform Programului de instruire .

5.5. Conductorii locurilor de munc sunt obligai s asigure condiii tehnico-organizatorice pentru participarea la instruire a personalului din subordine conform programului.

5.6. Admiterea la lucru a oricrui salariat nou angajat sau transferat indiferent de locul de munc sau funcie se va face numai dup ce eful ierarhic superior celui care a efectuat instruirea la locul de munc a verificat c persoana instruit i-a nsuuit cunotinele de protecia muncii i PSI specifice. Aceasta se atest prin semnturile : persoanei instruite, persoanei care a efectuat instruirea i celei care a verificat nsuirea cunotinelor.

5.7. efii subunitilor, coordonatorii formaiilor de lucru, conductorii locurilor de munc, conductorii compartimentelor i oricare alt persoan din cadrul Electrica SA care are n subordine salariai rspund de acceptarea la lucru a personalului din subordine numai dac acetia sunt instruii conform prezentei instruciuni cadru .

5.8. efii subunitilor, coordonatorii formaiilor de lucru, conductorii locurilor de munc i conductorii compartimentelor rspund de organizarea i participarea personalului din subordine la aciunea de verificare a cunotinelor n domeniile protecia muncii, profesional, PSI i acordarea primului ajutor. De asemenea, acetia rspund pentru nregistrarea rezultatelor obinute de ctre personalul din subordine precum i de informarea SSMM respectiv BSM.

5.9. Directorul general al Electrica SA emite decizie pentru verificarea cunotinelor personalului din cadrul Electrica SA.

5.10. Directorul general al FDFEE/SISEE emite decizie pentru verificarea cunotinelor personalul filialei.

5.11. Directorul SDFEE/AISEE emite decizie de verificarea a cunotinelor pentru personalul sucursalei.

5.12. Responsabilitile i verificarea actualizrii anuale a autorizrii din punct de vedere al NSPM n conformitate cu prevederile NSPMTDEE 65/2002 revin SSMM, respectiv BSM.

6. INSTRUCTAJ

6.1. Forme de instructaj:

6.1.1. Instructajul introductiv general (IIG)

6.1.1.1. Instructajul introductiv general ( IIG) se face de regul ntr-un spaiu amenajat special la care pot participa grupuri de pn la 20 persoane supuse IIG.

6.1.1.2. Scopul IIG este de a informa despre activitile specifice Electrica SA i principalele msuri specifice de protecie a muncii i PSI care trebuie respectate pe teritoriul de activitate i n sistemele de munc ale acesteia.

6.1.1.3. Durata IIG nu va fi mai mic de 8 ore pentru prezentarea problemelor specifice protecie muncii i mai puin de 8 ore pentru prezentarea problemelor specifice PSI. Durata total a IIG nu poate fi mai mic de 16 ore.

6.1.1.4. Coninutul tematic i programul IIG de desfurare vor fi ntocmite de ctre persoanele numite prin decizie de ctre directorul general al FDFEE/SISEE pentru personalul din cadrul suprastructurii filialei, respectiv directorii SDFEE/AISEE pentru personalul din cadrul sucursalelor.

6.1.1.5. Coninutul tematic al IIG trebuie s cuprind cel puin urmtoarele:

a) riscurile de accidentare i mbolnvire profesionale specifice;

b) legislaia de protecie a muncii i PSI n vigoare;

c) consecinele posibile ale necunoaterii i nerespectrii legislaiei specifice;

d) modul de organizare a activitilor de protecie a muncii i PSI;

e) formele i metodele specifice de eliminare sau diminuare a riscurilor de

accidentare i de incendii;

f) mijloace organizatorice i tehnice de prevenire i eliminare a accidentelor i incendiilor;

g) modul de aciune n cazul observrii nerespectrii normelor specifice;

h) organizarea entitii;

i) metode de acordare a primului ajutor n caz de accidentare.

6.1.1.6. Nu vor fi admise la lucru persoanele care nu i-au nsuit nivelul minim de cunotine prezentate n cadrul IIG.

6.1.2. Instructajul la locul de munc

6.1.2.1. Instructajul la locul de munc se face dup ce persoana n cauz i-a nsuit minimum de cunotine prezentate n cadrul IIG.

6.1.2.2. Instructajul la locul de munc se face obligatoriu la locul de munc unde a fost repartizat persoana n cauz. Pot participa una sau mai multe persoane, funcie de situaia de moment.

6.1.2.3. Scopul instructajului la locul de munc este de a fi prezentate riscurile i msurile de prevenire specifice locului de munc.

6.1.2.4. Durata instructajului nu va fi mai mic de 8 ore pentru prezentarea problemelor specifice proteciei muncii i minimum 8 ore pentru prezentarea problemelor specifice PSI. n acest interval de timp vor fi executate i demonstraii practice.

6.1.2.5. Coninutul tematic i durata instructajului la locul de munc se stabilete de ctre eful Compartimentului unde a fost repartizat salariatul nou angajat sau transferat mpreun cu eful compartimentului de securitate i medicina muncii.

6.1.2.6. Instructajul la locul de munc va asigura participanilor cel puin urmtoarele informaii:

a) riscurile de accidentare, mbolnvire profesional i incendii specifice locului de

munc;

b) prevederile normelor specifice i ale instruciunilor interne proprii privitoare la

securitatea muncii i PSI;

c) sarcinile specifice care revin persoanei (lor) supuse instruirii n domeniile,

protecia muncii i PSI;

d) descrierea, funcionarea, amplasarea i modul de acionare a instalaiilor,

utilajelor, dispozitivelor i mijloacelor cu ajutorul crora se asigur securitatea muncii, prevenirea i stingerea incendiilor;

e) caracteristicile fizico-chimice i clasele de periculozitate la locul de munc;

f) coninutul instruciunilor de aprare mpotriva incendiilor i al planurilor de

intervenie specifice locului de munc;

g) organizarea compartimentului

6.1.2.7. Admiterea definitiv la lucru a persoanei instruite se va face numai dup ce eful ierarhic superior persoanei care a efectuat instructajul constat c persoana supus instructajului i-a nsuit cunotinele de protecie a muncii i PSI specifice locului de munc.

6.1.2.8. Aceast form de instructaj, Instructajul la locul de munc se face i salariailor crora din diverse motive, li se schimb locul de munc.

6.1.3. Instructajul periodic pentru ntreinere

6.1.3.1. Instructajul periodic pentru ntreinere se desfoar n spaii special amenajate i dotate sau la locul de munc. Prin loc de munc nelegndu-se inclusiv instalaiile electrice unde persoana (persoanele) n cauz i desfoar activitatea n mod curent.

6.1.3.2. Scopul instructajului periodic de ntreinere este: aprofundarea, remprosptarea, completarea, detalierea normelor specifice de protecie a muncii, tehnologiilor de lucru, normelor de prevenire i stingere a incendiilor .a. Instrcutajul se va completa obligatoriu i cu demonstraii practice.

6.1.3.3. Instructajul periodic de ntreinere se face pentru domeniile: protecia muncii, profesional, prevenirea i stingerea incendiilor i acordarea primului ajutor.

6.1.3.4. Instructajul periodic de ntreinere se desfoar n baza Programului anual de instruire utilizndu-se formularul ataat.

6.1.3.5. Intervalul dintre dou instruiri periodice de ntreinere este funcie de:

-locul de munc;

-categoria de personal;

-coninutul instructajului.

Nr.

crtLocul de munc/categoria de personalIntervalul dintre dou instruiri

Protecia muncii i acordarea primului ajutorProfesionalPSI

1Muncitori cu funcii de execuie sau operative1(6 luni1(6 lunilunar

2Personalul tehnic care coordoneaz i conduce lucrri i manevre i/sau are acces n instalaiile electrice nensoii6 luni12 luni3 luni

3Personal tehnico-administrativ altul dect cel menionat la nr.212 luni12 luni6 luni

6.1.3.6. Durata instructajului periodic de ntreinere se precizeaz n Programul anual de instruire, aceasta neputnd fi mai mic de:

a)2 ore/perioad-pentru probleme de protecie a muncii;

b)2 ore/perioad-pentru probleme profesionale;

c)2 ore/perioad-pentru probleme PSI;

d)2 ore/perioad-pentru demonstraiile practice se vor organiza aciuni concrete aplicative din domenile, protecia muncii, profesional, PSI i acordare prim ajutor.

6.1.3.7. Instructajul periodic de ntreinere este obligatoriu. Nu sunt admise la lucru persoanele care nu au participat i nu i-au nsuit minimum de cunotine prezentate conform tematicii Programului anual de instruire.

6.1.4. Instructajul suplimentar

6.1.4.1. Instructajul suplimentar celui programat se face n urmtoarele cazuri:

6.1.4.1.1. Cnd un salariat a lipsit mai mult de 30 zile calendaristice din producie.

6.1.4.1.2. Cnd s-a modificat procesul tehnologic, au fost introduse noi tehnologii, sau au fost schimbate utilajele i sculele.

6.1.4.1.3. Cnd au aprut modificri ale normelor de protecie a muncii i/sau de prevenire i stingere a incendiilor.

6.1.4.1.4. Cnd urmeaz s se execute lucrri speciale. Caracterul de lucrare special este definit de ctre conductorul locului de munc.

6.1.4.1.5. Prelucrarea notelor de analiz a accidentelor.

6.1.4.1.6. Cnd un salariat revine la locul de munc n urma unui accident.

6.1.4.2. Tematica instructajului suplimentar se elaboreaz i se aprob similar cu tematica din Programul anual de instruire.

6.2. Personalul supus instructajelor

6.2.1. Instructajul instroductiv general se face:

- noilor ncadrai n munc angajai cu contracte de munc ndiferent de forma acestora;

- celor transferai de la o unitate la alta;

- celor venii n unitate ca detaai;

- elevilor colilor profesionale, liceelor industriale i studenilor pentru practica profesional;

- persoanelor aflate n perioada de prob n vederea angajrii;

- persoanelor angajate ca nagajai sezonieri, temporari sau zilieri;

- persoanelor delegate n intererul serviciului;

- persoanelor care viziteaz sectoarele productive.

6.2.2. Instructajul la locul de munc se face ntregului personal menionat la pct.6.1. precum i personalului transferat de la un loc de munc la altul din cadrul aceleiai societi comerciale.

6.2.3 Instructajul periodic de ntreinere se efectueaz tuturor salariailor Electrica SA indiferent de funcie i loc de munc.

6.2.4 Instructajul suplimentar se efectueaz salariailor care se regsesc n cel puin unul din cazurile de la pct.6.1.4.

6.3. Instructori

6.3.1. IIG se efecueaz de ctre instructori nominalizai n decizie emis de ctre directorul general al FDFEE/SISEE pentru structurile filialei i de ctre directorii SDFEE/AISEE pentru structurile sucursalei..

6.3.2. Instructajul la locul de munc se efectueaz de ctre conductorul locului de munc.

6.3.3. Instructajul periodic de ntreinere se efectueaz de ctre personalul nominalizat n Programul anual de instruire.

6.3.4. Instructajul suplimentar se face de ctre instructori nominalizai n Programul de instruire suplimentar.

6.3.5. Instructorii pot fi: -instructor cu norm ntreag atestat;

-instructor atras atestat, n curs de atestare sau neatestat (conductor loc munc, coordonator formaie i alt personal de specialitate)

6.4.Verificarea cunotinelor i a eficinei instructajelor

6.4.1.La sfritul fiecrei forme de instructaj instructorul efectueaz verificarea cunotinelor acumulate n timpul instruirii. Aceast verificarea se face pentru determinarea eficienei pe termen scurt.

6.4.2.n primul trimestru se organizeaz verificarea anual a cunotinelor n domeniile: protecia muncii, profesional, PSI i acordarea primului ajutor dobndite de personalul supus instruirii n anul precedent.

6.4.3.Fiecare form de instructaj se consider eficient dac fiecare participant supus actului de instruire i verificare anual a cunotinelor a obinut cel puin:

-nota 7 pentru cunotinele de protecie a muncii, PSI i acordare prim ajutor;

-nota 6 pentru cunotinele profesionale i practice.

6.4.4.Verificarea anual a cunotinelor se efectueaz de ctre comisii numite prin decizii de ctre directorul general al FDFEE/SISEE pentru structurile filialei i directorii SDFEE/AISEE pentru structurile sucursalelor.

6.4.5.Verificarea anual a cunotinelor se organizeaz i se consemneaz n conformitate cu NSPMTDEE 65/2002 i are ca scop autorizarea i reautorizarea anual a personalului d.p.d.v.al NSPM.

6.4.6.Verificarea cunotinelor se poate efectua prin: teste; lucrri scrise; verificri orale. Este obligatorie verificarea practic.

6.4.7.Eficiena, pe termen lung, a instruirilor efectuate pe parcursul unui an conform Programului anual de instruire este apreciat i cuantificat prin IF i IG asupra accidentelor de munc nregistrate, pe parcursul unui an calendaristic. n calcul se iau numai accidentele de munc nregistrate n zonele de lucru. Pentru domeniul PSI eficiena se apreciaz prin analiza numrului de incendii i nceputuri de incendii i raportul pierderi materiale exprimate n milioane lei supra numrului de incendii i nceputuri de incendii pe parcursul unui an calendaristic.

NOT:

a)IF indicele (coeficientul de frecven care indic frecvena de accidentare, respectiv, ci accidentai revin la 1000 de lucrtori, i se determin dup urmtoarea formul:

IF=Numr total de accidentai nregistrai ntr-un an calendaristicX 1000

Numr mediu de salariai la sfritul anului de analiz

b)IG indicele de gravitate sau rata de gravitate indic amploarea accidentelor i se determin dup urmtoarea formula:

IG=100xA + 5xJ

Numr mediu de salariai la sfritul anului de analiz

unde

A = numrul total de accidentai;

J = Jinc + 100X Jicv + 1000 X Jm

Jinc = numr total zile incapacitate;

Jinv= numr accidentai cu invaliditate;

Jm = numr accidentai cu mortalitate

6.4.8.Indicatorii de eficien se calculeaz de ctre SSMM, PSI i ISCIR, respectiv BSM, PSI, ISCIR i se transmit la SRU respectiv CGP pn la finele trimestrului I al anului urmtor anului de analiz.7.Consemnarea instructajelor7.1.Se face de ctre persoana care a efectuat instructajul (instructor) n Fia de instructaj i n Registrul de procese verbale de instruire.

7.2.n Registrul de de procese verbale de instruire se vor consemna numai instruirile prezentate la pct.6.1.3. i 6.1.4.

AnexeS.C. ELECTRICA S.A. -

INSTRUCIUNE CADRU

INSTRUCTAJUL DE PROTECIE A MUNCII, PROFESIONAL, PSI i

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Ex. Nr. .............

SEMNATURI

CompartimentulFunctiaNumeleSemnatura

Elaborat

Avizat

Aprobat

Data intrarii in vigoare:

Prezenta instruciune este proprietatea exclusiv a ELECTRICA SA

Orice multiplicare, difuzare sau utilizare parial sau total a acesteia, n afara societii fr aprobarea

Directorului General ELECTRICA SA este interzis.

SISTEMUL DE

EVIDENIERE

A ABATERILOR

SISTEMUL DE

INSTRUIRE

SPECIFIC

SISTEMUL DE

ANALIZ I DECIZIE

ASUPRA EVENIMENTELOR

PROGRAMUL INFORMATIC DE ANALIZ A ACCIDENTELOR

ASIGURAREA CALITII FOREI DE MUNC

1. Decizie startegica pentru :

- prevenire ,eliminare sau reducere factoiri de risc ;

- ameliorarea metodelor si conditiilor de lucru si

normelor ;

- calitatea resursei umane.

2. Evaluare costuri si etapizare efort financiar

3. Programul anual.

ASIGURAREA CONDIIILOR DE MUNC FAR PERICOLE SAU CU PERICOLE MAI MICI

SISTEMUL INDICATORILOR DE PERFORMAN

SISTEMUL

DE

PROPAGAND

SISTEMUL

DE URMRIRE

I APROBARE

A MSURILOR

CARE

NECESIT

MOBILIZARI

DE FONDURI

SISTEMUL

DE DOTARE

SISTEMUL DE EVALUARE

A NIVELULUI DE RISC

ORGANIZAREA

BIBLIOTECII

DE DATE N

DOMENIUL

NORMELOR

13PAGE - 5 -