Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii

5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 1/21

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” IaşiFacultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de GeografieBd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România

Tel.: +4.0232.20.1477, +4.0741.33.15.56Fax: +4.0232.20.14.74

h ttp://geography.uaic.ro/e-mail: [email protected]

Aplicaţie practică

Cucuteni-Pârcovaci-Lacul Crucii

Grupa de practică: Riscuri Naturale şi AmenajareaTeritoriului

Coordonatori practică

Prof.dr. RUSU ConstantinAsist.dr. NIACŞU Lilian

Asist. dr. MINEA Ionu

http://geography.uaic.ro/

http://geography.uaic.ro/



2011

Repere generale

Orice aplicaţie practică, cel puţin în domeniul geografiei, vizează în primul rând fixarea şverificarea cunoştinţelor teoretice prin contact nemijlocit cu terenul. Fiind vorba de aplicaţia practică

unei grupe de master, care a absolvit deja ciclul I al studiilor universitare, respectiv cel al studiilo

universitare de licenţă, efortul maxim este canalizat spre partea pragmatică, aplicativă a tuturo

activităţilor. Motivaţia este legată atât de fundamentele teoretice existente încă din primul palier a

ciclului universitar de licenţă, cât mai ales de necesitatea formării unor vitori specialişti, capabili s

poată intra pe piaţa muncii, indiferent de domeniul din care provin. Indiferent de perspectiva sumbră

crizei economice actuale şi a lipsei locurilor de muncă (fie că ne referim la un domeniu anume sau lacoperirea necesităţilor financiare în funcţie de efortul depus), responsabilitatea rămâne aceeaşi.

Repere particulare

Practica de specialitate realizată în Podişul Moldovei (în bazinl superior al râului Bahlui) şi î

Munţii Stânişoarei (în bazinul râului Cuejdel, mai exact în zona lacului de baraj natural cunoscut su

denumirea de Lacul Crucii - Cuejdel) are în vedere specificul domeniului de masterat şi este focalizat

spre analiza riscului de alunecări de teren în aria de podiş şi a flişului carpatic (factori cauzali

forme de manifestare, periodicitate, vulnerabilitatea teritoriului, măsuri de prevenire

amenajare).

Aplicaţia de teren urmăreşte însă un spectru mai larg care are în vedere trei categorii d

obiective:

1. Obiective generale;

2. Obiective specifice;

3. Obiective complementare.Obiectivele generale ale aplicaţiei practice au în vedere grupul ţintă căreia aceasta i s

adresează şi necesitatea formării unei imagini cât mai corecte asupra teritoriului vizat. Din acest punc

de vedere, urărmim:

a. aşezarea geografică şi încadrarea structural-funcţională a teritoriului;

b. geologia regiunii;

2



c. geomorfologia regiunii;

d. elemente hidro-climatice;

e. zonarea verticală şi diversitatea învelişului biogeografic;

f. solurile regiunii;

g. repere uman-geografice (cu referire la economia agro-pastorală)

Obiectivele specifice au drept scop identificarea şi înţelegerea următoarelor elemente (care fa

referire strictă la zona de practică).

a. datele de identificare ale alunecărilor vizate;

b. cauzele alunecărilor de teren;

c. tipologia alunecărilor de teren;

d. dinamica recentă a proceselor geomorfologice actuale;

e. intervenţia antropică în morfogeneză;

f. identificarea posibilităţilor de amenajare şi perspective de dezvoltareObiectivele complementare acoperă două direcţii distincte, însă nu diferite, ambele avân

practic aceeaşi finalitate:

a. educaţie ecologică şi ecologizare;

b. educaţie sociologică.

Menţionăm că o parte din materialul prezentat este preluat cu consimţământul autorilor dintr-

serie de studii ştiiţifice realizate de SILVIU GANIA (pentru zona Pârcovaci) şi TĂNASE

IULIANA (căs. Niculiţă) (pentru zona Lacul Crucii).

3



ALUNECAREA DE TEREN DIN SATUL PÂRCOVACI, JUDEŢUL IAŞI

Alunecarea de la Pârcovaci, reactivată în iarna 1996/1997, aparţine unei categorii de ma

deplasări în masă, fiind reactivată pe o pantă acoperită de un deluviu mai vechi într-o perioadă d

maximă dezvoltare a acestor procese geomorfologice în cadrul Podişului Moldovei. Această unitate d

relief prezintă toate condiţiile structurale şi tectonice pentru apariţia şi reactivarea deplasărilor în masă

Oscilaţiile tectonice, deşi au o amplitudine mică, sunt foarte extinse. Acestea au creat o structur

monoclinală cu înclinaţia medie a straturilor de 5-8 m/km dinspre NNV spre SSE.

Versantul afectat d

alunecarea de teren estsituat în partea sudică

satului Pârcovaci, p

dreapta văii Bahluiulu

în aval de confluenţ

acestuia cu pârâu

Pârcovaci. Zona studiat

face parte di

subdiviziunea Dealu

Mare – Hârlău

Podişului Sucevei, fiin

foarte aproape de lini

de contact ce separ

această unitate d

Câmpia Moldove

Bazinul superior Bahluiului, precum

întregul Podiş

Sucevei din care fac

parte, are aspectul un

monoclin sculptat în formaţiuni sedimentare sarmaţiene, cu o înclinare generală spre SSE. Deplasare

4



de teren a afectat marginea nordică a Platformei Structurale Sângeap, o cuestă tipică orientată spr

NNV ca urmare a structurii monoclinale înclinate spre SSE. Această platformă, acum ocupată d

terenuri agricole şi afectată de procese gravitaţionale în partea sa terminală nordică, reprezintă

suprafaţă defrişată încadrată de două masive împădurite: Balta Dracului în vest şi Zagavia în es

Acestea sunt rămăşiţe ale pădurii dense ce acoperea cândva Dealul Mare – Hârlău.

În regiunea de care vorbim - cuesta terminală a Platformei Sângeap - stabilitatea relativă

terenului şi influenţa mai pregnantă a forţei de gravitaţie se datorează existenţei unei cuvertu

deluviale mai vechi ce îmbracă un versant cu o energie de aproximativ 240 de metri şi cu o înclinare î

jur de 6-7°. Cuesta alcătuită din roci sedimentare cu diverse durităţi s-a dezvoltat în strânsă dependenţ

de valea Bahluiului, care astăzi joacă un important rol în evacuarea materialelor transportate de p

versant. Deluviul de alunecare, o relicvă din Pleistocen, acoperă întreaga lungime a versantului.

Fig. 1 Profil longitudinal pe direcţia S – N cu delimitarea secţiunilor alunecării.

Alcătuirea petrografică

Particularităţile taxonomice ale alunecării

5



• După modul de fragmentare al deluviului este o alunecare mixtă constituită din trepte în parte

superioară, monticuli, precum şi valuri în partea inferioară, la bază.

• După poziţia desprinderii în cadrul versantului şi după felul în care s-a produs este o alunecar

detrusivă (împingătoare). Îşi are originea în zona de desprindere de la partea superioară a versantulu

şi s-a extins treptat către sectoarele mai joase prin presiunea stratelor din spate.

• După profunzimea deluviului şi structura geologică a depozitelor este o alunecare profund

afectând nu numai cuvertura de alterare ci şi roca în sine.

• După raportul dintre materialul deplasat, suprafaţa de alunecare şi structura geologică este

alunecare insecventă (suprafaţa de alunecare intersectează stratele geologice sub un anum

unghi).

• De asemenea, deplasarea de teren de la Pârcovaci este o alunecare rapidă (2-3m/12 ore, conform

localnicilor), de adâncime marc (aprox 20 metri) şi secundară (reprezintă o reactivare a vechilo

alunecări produse în Cuaternar).

• Din punct de vedere al suprafeţei pe care s-a dezvoltat, alunecarea de teren de la Pârcovaci este cea ma

mare din Podişul Moldovei, afectând o suprafaţă de aproape 100 ha.

Activităţile antropice

Ignorându-se faptul că în secolul precedent panta a fost afectată de repetate reactivări al

alunecării, locuitorii satului Pârcovaci au continuat să-şi construiască gospodăriile pe partea dreaptă

Bahluiului (case, stâne etc).

Alunecarea din 1976 a distrus 10 gospodării situate în partea inferioară a pantei de pe dreapt

Bahluiului precum şi 2 proprietăţi amplasate pe stânga văii (Cioaca A., Dinu M., 1997). Deşi aceast

reactivare a fost o dovadă clară a instabilităţii versantului, nu s-a luat nici o măsură de prevenir

aproape toţi reconstruindu-şi casele exact în acelaşi loc.

Activităţile antropice au avut astfel un impact negativ asupra evoluţiei versantului afectat d

procese gravitaţionale încă din Pleistocen. Aşadar activităţile antropice care au favorizat dezvoltare

alunecării de teren sunt următoarele: defrişările, săpaturile şi sondările efectuate la partesuperioară a versantului, suprapăşunatul, construirea drumurilor deasupra cornişei, p

marginea şi chiar pe deluviul de alunecare, construirea caselor şi gospodăriilor pe deluviul d

alunecare.

6



Impactul social şi economic al alunecării

Dacă în cazul alunecării din 1976 au fost afectate doar 10 case, şi acestea doar fisurate, în 1996

pagubele materiale au fost considerabile. În perioada 7-22 Decembrie 1996 alunecarea a afectat

aproximativ 100 de case pe partea dreaptă a văii Bahluiului, marea lor majoritate fiind construite sau

reconstruite după 1970. Mai mult de 60% din casele afectate aveau pereţii înclinaţi şi crăpături de

zeci de centimetri, fapt care a implicat demolarea lor imediată datorită nesiguranţei pe care o

reprezentau .Alunecarea a distrus, de asemenea, terenurile pregătite pentru culturi, viile şi grădinile

din treimea inferioară a versantului, precum şi păşunile de pe întreaga suprafaţă a versantului.

Activităţile agricole şi creşterea animalelor au fost influenţate negativ atât de alunecarea de teren cât şi

de inundaţiile care s-au produs în urma blocării cursului râului Bahlui.

7



Alte pagube: grajduri şi alte adăposturi de animale avariate sau chiar distruse, fântâni astupat

(dispariţia bruscă a apelor din fântâni a cauzat probleme în alimentarea cu apă), garduri distrus

(„adunate grămadă" conform localnicilor), un pod avariat (în urma blocării cursului râului Bahlu

reconstruit mai târziu). Alunecarea de teren a avut ca efect mutarea multor familii pe partea stângă

Bahluiului, în zone mai sigure ; suprafeţele de pământ oferite de autorităţi în aceste zone nu au reuşit s

convingă toată populaţia sinistrată să părăsească vechile gospodării pentru altele noi.

Nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti şi nici pierderi în efectivele de animale (conform

localnicilor). De asemenea, suprafaţa afectată a fost declarată zonă de calamitate, interzicându-se oric

fel de construcţie pe deluviul de alunecare.

Măsurători topografice şi rezultate obţinute

Figura nr.

Prelucrare în Surfer, privire dinspre nord-vest: se poate observa aproximativ jumătatea superioară aalunecării, cu râpa de desprindere principală cât şi liniile de desprindere laterale, trepte de alunecare,

ravena dezvoltată în partea de est, respectiv unii monticuli mai pregnanţi (toată suprafaţa fiindconturată pentru o mai bună vizualizare); pe axele X şi Y găsim coordonatele în sistemul STEREO 70

iar alături avem scara altitudinilor

8



Figura nr.3 Proiect de amenajare, pe jumătatea superioară a alunecării. Planşa exprimă o posibilitatede amenajare durabilă, din punctul de vedere al reîmpăduririi suprafeţei afectate, cât şi a refolosirii

acesteia în scop agricol. Acestea pot fi puse în aplicare în acelaşi timp cu lucrările pentru îmbunătăţirerezistenţei deluviului şi pentru susţinerea şi sprijinirea alunecării. Împreună cu lucrările de la partea

inferioară a versantului, în lunca Bahluiului, pot reprezenta un proiect cu dezvoltare pe termen lung şcu ameliorarea vizibilă a riscurilor mari induse de această alunecare

9



LACUL CRUCII (CUEJDEL)

În bazinul hidrografic Cuejdel, în urma intervenţiei antropice (construcţia unui drum forestier)

pe fondul unei pluviozităţi ridicate, în anul 1978 a avut loc o alunecare de teren ce a barat albia râulu

Cuejdel şi a dus la formarea unui lac cu următoarele dimensiuni: 250-300 m lungime, 25-30 m lăţimşi 4-5 m adâncime maximă. Ulterior, în vara anului 1991 pe baza aceloraşi cauze a avut loc

alunecare de strate care a dus la formarea celui mai mare lac de baraj natural din ţară, Lacul Crucii.

Elementele morfometrice ale Lacului Crucii

Suprafaţa

(km²)

Lungimea (m) Lăţimea

min. (m)

Lăţimea

max. (m)

Lăţimea

med. (m)

Adâncimea

medie

Adâncimea

maxima184549,38 836,129 57,79 238,028 135,951 7,25 16

(după Bojoi et.al., 1996Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 (mai-august - valoar

cumulată de 741,4 mm precipitaţii), procesul de alunecare s-a amplificat, astfel că fundul albie

pârâului Cuiejdel, între km 0,5 şi 1,5 amonte de confluenţa Cuiejdiului, a fost umplut cu material

provenite de pe versant prin alunecare. Grosimea depozitelor variază între 5-25 m sau chiar mai mu

în zona barajului.

Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8,75 km2 (48,22% revin

subbazinului paraului Cuiejdel, 29,25 % provine de la subazinul paraului Glodu, 22,53 %

revine afluentilor mai mici s i apelor de precipitaţi i de pe varsanţi. Barajul natural are o înălţim

cuprinsă între 25 şi 30 m, cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungim

de circa 80 m. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665,5 m până în

anii 1994-1995, când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. L

acelaşi nivel, suprafaţa determinată topografic era de 12,2 ha. Lungimea lacului ajungea la 1,0 km, ia

lăţimea medie la 102 m. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe.

AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE BAZINULUI HIDROGRAFIC CUEJDELBazinul hidrografic Cuejdel este situat în grupa centrală a Carpaţilor Orientali, mai precis î

sud-estul Munţilor Stânişoarei. Aceasta este dezvoltată de la nord-vest spre sud-est pe o distanţă de 4

km, iar de la vest la est pe 25 km. Faţă de limita sud-estică a acestei subdiviziuni, adică împrejurimil

nord-vestice ale oraşului Piatra Neamţ, distanţa este de 17 km, iar faţă de limita estică a munţilor, p

linia Dărmăneşti – Gârcina – Almaş – Poiana Crăcăoani - Crăcăoani, bazinul hidrografic Cuejdel s

10



află la 10 km. Cuejdelul este afluent de stânga al râului Cuejdiu, la limita cu bazinul hidrografi

Cracău.

Poziţia geografică a lacului Cuiejdel (Rădoane-2002)

GEOLOGIA

Bazinul hidrografic Cuejdel este încadrat de culmi montane cu înălţimi ce depăşesc pe alocur

1000 m. În partea estică Dealul Măgurii – 1117 m, Muncelul Cracău, Vârful Muncelului – 1076 m, s

suprapun peste culmea anticlinală Horaiţa-Doamna. În nord culmile cu altitudini maxime de 1012m

873 m, şi 1081m (Vârful Tarniţelor) separă bazinul hidrografic Cuejdel de cel al Cracăului Negru. Î

vest culmile sunt grefate pe flancul estic al sinclinalului Cracăului Negru, cu înălţimi maxime de 103

m şi 986 m. Spre sud-vest şi sud, prelungirea Piciorului Rotund, culme ce desparte pe această direcţ

bazinul Cuejdiului de cel al Cuejdelului, nu depăşeste 820 m înălţime.

Bazinul hidrografic Cuejdel se suprapune ariei carpatice si include pânzele flişului exter

(flişului curbicortical, Audia, Tarcău şi Vrancea) şi pânza subcarpatică. Dintre aceste pânze, p

suprafaţa bazinului hidrografic Cuejdel aflorează doar Pânza de Vrancea, cunoscută şi sub denumirede Pânza cutelor marginale.

Pânza de Vrancea este cea mai estică pânză a flişului, aflându-se în raport de încălecare c

pânza de Tarcău, şi încălecând la rândul său, pânza pericarpatica. Bazinul hidrografic Cuejdel se af

situat în partea nordică a corpului propriu-zis al semiferestrei Bistriţa. În nucleele anticlinalelor, apa

stratele de Bisericani, iar pe flancuri se face trecerea spre umplutura oligocenă a sinclinalelor.

11



Lacul Crucii (ortofotoplanuri A.N.C.P.I.)

Ansamblul zonei este dominată de cea mai ridicată structură a Pânzei de Vrancea, anticlinalu

Horaiţa-Doamna, şariat spre est, cu flancul invers laminat şi o încălecare de cca. 4 km, având în nucledepozite cretacice inferior-superioare. Spre estul său, se remarcă o altă structură, anticlinalul fal

Almaşu, cu nucleu de molasă, şi flancuri de depozite miocen inferioare-oligocene, ce reprezintă

recrutare a flancului invers alcătuit din miocen, al anticlinalului răsturnat Horaiţa-Doamna. Spre ve

spre bordura Pânzei de Tarcău, anticlinalul Horaiţa-Doamna trece într-o serie de sinclinale, din car

12



apar doar flancurile estice, cele vestice fiind acoperite de stratele Pânzei de Tarcău. Aceste sinclinal

sunt constituite din depozitele oligocenului, cu umplutură de miocen inferior.

Bazinul hidrografic Cuejdel se suprapune flancului nord-vestic, laminat al acestui anticlina

Doamna-Horaiţa, şi trecerii spre sinclinalele oligocene.

Suita litostratigrafică începe din partea extrem estică, cu Formaţiunea de Lepşa, din flancu

vestic, normal al anticlinalului Horaiţa-Doamna. În continuare succesiunea litostratigrafică es

continuată de depozitele paleocen-eocene. Prima formaţiune a acestei serii litostratigrafice es

Formaţiunea de Izvor. A doua formaţiune a suitei paleocen-eocene este Formaţiunea de Piatr

Uscată. A treia coloană a suitei paleocen-eocene este Formaţiunea de Jgheabul-Mare. Aceasta est

caracteristică în exclusivitate semiferestrei Bistriţa-Râşca. A patra formaţiune a suitei est

Formaţiunea Calcarelor de Doamna. Ea este caracteristică în special semiferestrei Bistriţa-Râşca,

este atribuită Eocenului mediu. A cincea coloană a suitei paleocen-eocene este Formaţiunea d

Bisericani. Stratotipul aceste formaţiuni se află pe pârâul Bisericani, afluent de dreapta al Bistriţei, ctaie flancul vestic al anticlinalului Horaiţa-Doamna la nord-vest de Piatra Neamţ. Această formaţiun

include trei membri, unul bazal de argile roşii şi verzi cu gresii, unul mediu de argile cenuşii şi verz

şi unul superior de marne cu globigerine. Ultima formaţiune a suitei paleocen-eocene este reprezentat

de Formaţiunea Gresiei de Lucăceşti. Ea este caracteristică mai ales litofaciesului de Doamna di

Pânza de Tarcău, în Pânza Cutelor Marginale subţiindu-se până la dispariţie.

Succesiunea litostratigrafică care aflorează pe suprafaţa bazinului hidrografic Cuejdel es

încheiată de suita de formaţiuni oligocene, prin partea bazală a litofaciesului de Pietricica, specifi

Pânzei Cutelor Marginale. Aceasta este începută de către Formaţiunea menilitelor inferioare, car

împreună cu Formaţiunea marnelor brune bituminoase, formează un reper cartografic excelent a

Oligocenului Pânzelor de Tarcău şi Cutelor Marginale. Formaţiunea disodilelor inferioare conţin

tipuri petrografice bitumolitice, cu laminaţie pronunţată pe capetele de strat, eflorescenţe de sulf, ghip

şi limonit. Caracteristică acestei formaţiuni este apariţia unor intercalaţii subordonate de până la 20%

de cuarţarenite de tip Kliwa.

CONSIDERAŢII MORFOLOGICE

Ecartul altitudinal al bazinului hidrografic Cuejdel este de 546 m, altitudinea maximă fiind d

1121 m, iar altitudinea minimă de 575 m. Pe acest ecart altitudinal, altitudinea medie este de 848 m

încadrând bazinul în relieful munţilor joşi.

13



Energia de relief este un parametru care se referă la diferenţa de altitudine pe care se dezvoltă

formă de relief sau o caracteristică geomorfologică. Ea poate fi absolută, pentru un anumit spaţiu, sa

poate fi modelată ca variaţie, în cadrul acelui spaţiu. Semnificaţia geomorfologică a energiei de reli

se referă la legătura acesteia cu energia potenţială care stă la baza proceselor geomorfologice

Cantitativ ea este exprimată de diferenţa dintre altitudinea maximă şi cea minimă, raportată la bazinel

hidrografice, la cursurile hidrografice, sau la o reţea de carouri suprapusă pe un teritoriu. Energia d

relief maximă a bazinului hidrografic Cuejdel este de 575 m.

Pantele şi distribuţia lor pe o suprafaţă a reliefului are semnificaţie geomorfologică doar dacă s

face o corelaţie între pante, procese şi forme de relief, pentru ca în final să se obţină clase de pante

folosite în reprezentarea grafică.

Folosirea clasei de pante (Tănasă, 2007) arată pentru bazinul hidrografic Cuejdel scoate î

evidenţă şi alte aspecte:

- panta de 6º delimitează fundul văilor;- panta de 9º delimitează baza versanţilor şi baza inflexiunii superioare maxime;

- intervalul de pantă 9-26 delimitează zona medie a versanţilor;

- panta de 26º delimitează partea superioară a versanţilor;

- pantele de 29º, 35º şi 41º delimitează trepte probabil litologice din profilul părţii extreme

culmilor;

- pantele de peste 41º sunt caracteristice doar vârfurilor de tip conic spre ascuţit.

Relieful structural. Structura geologică din zona bazinului hidrografic Cuejdel este determinat

de raporturile dintre pânzele de Tarcău şi cea a Cutelor Marginale. Astfel, pânza Cutelor Marginal

apare datorită eroziunii, de sub pânza de Tarcău acoperitoare. Intervine apoi structura cutelor pânze

Cutelor Marginale, care prin ridicarea anticlinoriuului Horaiţa-Doamna, imprimă în relief altitudinil

maxime (culmea Măgura Gârcina-Muncelul). Altitudinile maxime sunt date însă nu de maximu

ridicării anticlinale, ci de flancul său vestic, de aceea concordanţa nu este deplină. De asemene

altitudinile mari din partea vestică a bazinului sunt legate de un flanc de sinclinal (culmea Tarniţelor

Mătieş), rezultând o concordanţă inversă.

Relieful petrografic. Principala caracteristică a rocilor care duce la individualizarea reliefulu

petrografic este rezistenţa la eroziune. Această rezistenţă este dată de proprietăţile fizico-mecanice

de gradul de alterare. Astfel, considerând gresiile ca roci cu o rezistenţă relativ mare la eroziune

remarcăm prezenţa lor la nivelul tuturor formaţiunilor ce aflorează în bazinul hidrografic Cuejdel. Îns

nu la nivelul tuturor formaţiunilor aceste roci au efect morfogenetic. Acest efect este dat de grosime

acestor gresii (cel mai adesea apărând ca intercalaţii centimetrice sau decimetrice, mai rar metrice). Î

14



acelaşi timp formaţiunile paleogene ale Calcarelor de Doamna, de Jgheabu Mare şi de Piatra Uscat

au cea mai mare dezvoltare areală. În cadrul acestor formaţiuni, gresiile nu au ponderi majoritare, da

au ponderi importante. Prin cumularea acestor aspecte (dezvoltare areală, continuitate spaţială) gresiil

din aceste formaţiuni, pe fondul structurii, determină arealele de culmi înalte Măgura-Muncelu ş

Poiana Mătieş-Poiana Rotundă. Conglomeratele şi calcarele, roci cu rezistenţă bună la eroziune, apa

sporadic şi nu au o dezoltare areală mare, de aceea rolul lor se poate remarca doar acolo und

formează suite litologice împreună cu gresiile. Doar la nivelul microreliefului albiilor pâraielor d

ordinul I se mai pot individualiza cu rol morfogenetic, prin îngustări. Marnele şi argilele, roci c

rezistenţă moderat spre slabă la eroziune, se remarcă ca dezvoltare areală şi ca pondere în cadrul suite

litologice, pentru formaţiunea de Bisericani. Rolul lor este potenţat de structură, şi reiese în cadrul vă

largi a Cuejdelului, cu aspect depresionar, ce astăzi constituie cuveta lacustră a lacului Crucii. Aic

decroşarea dublează grosimea formaţiunii de Bisericani, şi a permis adâncirea văii Cuejdelului.

REPERE CLIMATICE

Pentru altitudinile de peste 800 m, topoclimatul este unul montan propriu-zis caracterizat d

următorii parametri:

durata de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 1425-1650 ore;

temperatura medie anuală variază între 3 şi 6 ºC;

temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsă între -4 — -6,5 ºC;

temperatura medie a lunii iulie este cuprinsă între 12-16 ºC; amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului variază între 18-20 ºC;

numărul mediu anual de zile cu îngheţ este de 135-170 zile;

durata perioadei de îngheţ variază între 155 şi 205 zile;

numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă este cuprins între 100 şi 140;

grosimea maximă decadică a stratului de zăpadă este de 55 cm.

Pentru altitudinile de sub 800 m, topoclimatul este unul de munţi joşi caracterizat de următor

parametri: durata de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 1475-1625 ore;

temperatura medie anuală variază între 6 şi 7,5 ºC;

temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsă între -3,5 — -4,5 ºC;

temperatura medie a lunii iulie este cuprinsă între 16-18 ºC;

amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului variază între 20-22 ºC;

15



numărul mediu anual de zile cu îngheţ este de 130-140 zile;

durata perioadei de îngheţ variază între 145 şi 155 zile;

numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă este cuprins între 90 şi 110;

grosimea maximă decadică a stratului de zăpadă este de 33 cm.

M.N.T. realizat de studenta Iuliana Tanase

REPERE HIDROLOGICE

Tabel 1. Caracteristici hidrochimice ale lacului Crucii în perioada 2000-2006

Nr.crt.

Parametrul Limite de variaţie

1 pH 7,3 – 7,82 Oxigen diz. - mg O2/l 4,90 – 9,043 Subst. org. mg KMnO4/l 10,30 - 19,474 Azotaţi - mg NO3

- /l 0,84 - 1,22

5 Azotiţi - mg NO2-

/l 0,013 - 0,0796 Amoniu - mg NH4/l 0,11 - 0,267 Fosfaţi mg P/l 0,003 - 0,0048 Fosfor total - mg P/l 0,005 - 0,0159 Alcalinitate tot. - mval/l 3,30 - 3,4010 Duritate tot. - gr. germ. 9,87 - 10,6611 Calciu - mg Ca2+/l 58,5 - 62,512 Magneziu - mg Mg2+/l 6,8 - 9,713 Bicarbonaţi - mg HCO3

-/l 201,3 – 207,414 Sulfaţi - mg SO4

2-/l 24,3 - 26,215 Cloruri - mg Cl-/l 6,0 - 7,116 Reziduu fix - mg/l 251 - 270

16



Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie, august septembrie 2004 din sursa de alimentare a lacului Crucii, din lac şi din apa evacuată din acesecosistem sunt prezentate în tabelul 2.

Tabel 2. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Crucii, în anul 2004

Nr.crt.

Parametrul hidrochimic Luna StaţiaAlimentare Coadă lac Centru Baraj Evacuare

1Temperatura apei (0C)

VII 18,5 23,0 21,0 21,5 20,0VIII 13,5 21,2 21,5 18,0 17,2IX 9,0 12,0 14,0 12,0 13,5

2 pH-ul apei(unităţi pH)

VII 7,1 7,9 7,7 8,0 8,1VIII 7,5 7,2 7,4 7,2 7,5IX 7,5 7,3 7,4 7,3 7,4

3 Oxigen dizolvat(mg / l)

VII 10,72 10,51 8,77 10,95 6,60VIII 11,36 8,47 9,43 8,35 8,01IX 11,92 12,20 10,97 11,57 10,50

4 Subst.org.diz.(mg KMnO4 /l)

VII 7,98 14,04 15,31 14,35 17,22VIII 15,34 13,00 10,03 11,72 11,64IX 14,85 13,43 10,43 11,54 11,69

5 NH4+

(mg / l)VII 0,06 0,08 0,14 0,25 0,21VIII 0,22 0,13 0,20 0,15 0,12IX 0,12 0,29 0,25 0,29 0,54

6 NO2-

(mg / l)VII 0,007 0,054 0,012 0,034 0,012VIII SLD 0,024 0,021 0,037 0,018IX 0,012 0,021 0,024 0,021 0,015

7 NO3-

(mg / l)VII 3,09 0,39 0,35 0,35 0,35VIII 1,07 1,03 0,84 0,88 0,83IX 1,00 1,04 0,80 0,76 0,78

8 PO43-

(mg / l)VII - - - - -VIII 0,092 0,162 0,139 0,185 0,116

IX 0,031 0,044 0,044 0,050 0,0379 Duritate totală

(gr. Germane)VII 10,43 8,08 9,87 9,98 9,98VIII - - - - -IX - - - - -

10 Calciu(mg Ca2+/l)

VII 64,12 48,10 60,12 60,92 60,12VIII - - - - -IX - - - - -

11 Magneziu(mg Mg2+/l)

VII 6,32 5,84 6,32 6,32 6,81VIII - - - - -IX - - - - -

12 Bicarbonaţi VII 278,2 173,2 201,3 213,5 217,2

17



(mg HCO3-/l) VIII - - - - -

IX - - - - -13 Reziduu fix

(mg/l)VII 313 197 228 237 240VIII 244 254 252 256 254IX 238 246 250 254 250

Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţislab alcalină, o oxigenare bună, o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate

nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi, fără diferenţe semnificativîntre perioadele în care s-au prelevat probele. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduscaracteristice apelor oligotrofe. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat dmineralizare a apei. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitat(conform Normativului privind calitatea apelor de suprafaţă , 2006).

Realizarea schiţei de contur, ridicarea topografică şirealizarea schiţei batimetrice a unui lac

Realizarea schiţei de contur a unui lac se poate efectua, cu precizie mai mare, asupra lacurilor ddimensiuni mai mici (cu suprafaţa de sub 10ha). De obicei schiţa de contur se realizează, mai întăi pe hârtie dcalc, prin trasarea unei linii care să urmărească fidel conturul ţărmurilor lacului vizat. Dacă suprafaţa laculueste de ordinul a zeci şi sute de ha atunci diferitele porţiuni ale schiţei de contur se măresc o dată sau de mamulte ori, în funcţie de scara aleasă, pentru a putea fi aduse completări şi modificări ale conturului lacului, pritrecerea detaliilor care lipsesc, în etapa de teren.

Pentru ridicarea topografică a unui lac şi realizarea schiţei batimetrice a lacului este necesar sdispunem de mijloace materiale mai costisitoare (bărci pneumatice, busolă, pentru stabilirea unghiurilo profilelor batimetrice, cabluri cu lungime de 50-200m, gradate din metru în metru sau din doi în doi metri etc).

Pentru ridicarea topografică a unui lac se pot utiliza mai multe metode. Una dintre metode constă dtrasarea unei dreapte (A-B) cu ajutorul unui cablu astfel încât să se cuprindă lungimea întregului lac. Di

mijlocul acestei drepte, considerat punct de staţie (notat cu „O”) s-au trasează o serie de profile (F1, F2, F3.....Fn

la anumite unghiuri faţă de dreapta A-B. Pentru fiecare profil se măsoară distanţa, în m, faţă de punctul dstaţie, şi apoi se determină adâncimea apei din lac la distanţe egale din metru în metru, doi în doi metri sau dizece în zece metri.

Pe baza valorilor obţinute din măsurătorile efectuate asupra adâncimilor apei din lac se realizeazschiţa batimetrică a lacului. Această schiţă, în general se construieşte pe o hârtie milimetrică, alegându-se scară covenabilă (1.10000 sau 1:5000). Pe hârtia milimetrică se înscrie, mai întâi, dreapta A-B, iar din centrudreptei care reprezintă punctul de staţie se trasează profilele realizate, în funcţie de unghiul pe care îl face lini profilului cu dreapta A-B, unghi stabilit prin măsurători de teren. Pe fiecare profil, din 10 în 10 metri (1 cm lscara schiţei) se notează adâncimea apei. După stabilirea tuturor adâncimilor, pentru fiecare profil în parte, strasează conturul lacului şi se unesc prin linii continui (izobate) punctele care au aceiaşi valoarea a adâncimapei.

O altă metodă, în ridicarea topografică a unui lac costă în trasarea unor profile transversale pe lungimelacului, la distanţe egale, pe care se realizează măsurători ale adâncimii apei la distanţe egale (din 2 în 2 metrdin 5 în 5 metri sau din 10 în 10metri).

Valorile adâncimii apei măsurate în lungul profilelor se înscriu într-un tabel şi în funcţie de valoareacestora se întocmeşte schiţa batimetrică a lacului, prin unirea cu ajutorul unor linii continui (izobate), punctelor cu aceiaşi adâncime a apei.

18



Model de ridicare topografică a Lacului Crucii cu ajutorul profilelor trasate dintr-un singur punct (Minea, Romanescu, 2007)

Ridicarea topografică a Lacului Crucii cu ajutorul profilelor transversale

În cazul Lacului Crucii au fost trasate 8 izobate corespunzătore adâncimilor de 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14 ş16m, realizându-se astfel schiţa batimetrică a acestui lac (după I.Ichim şi colab.1996 ).

Valorile adâncimilor pe profile în Lacul CruciiNr.

punctProfil 1-2 Profil A Profil B Profil c Profil D

Dist.cumul.

(m)

Adân.(m)

Dist.cumul

(m)

Adân(m)

Dist.cumul.

(m)

Adân.(m)

Dist.cumul.

(m)

Adân.(m)

Distcumul.(m)

Adân.(m)

P1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0P2 30 1,5 5 3,6 5 1,2 5 1,6 5 1,7P3 60 2,2 10 5,2 10 2,5 10 2,1 10 3,1P4 90 2,9 15 7,6 15 3,6 15 2,8 15 4,2P5 120 3,6 20 9,8 20 5,1 20 3,5 20 4,5P6 150 4,2 25 12,4 25 6,9 25 4,2 25 4,8P7 180 4,8 30 14,2 30 8,3 30 4,8 30 4,9

P8 210 5,4 35 16 35 10,4 35 5,4 35 5,2P9 240 5,9 40 15,3 40 12,5 40 6,1 40 5,5P10 270 6,5 45 14,5 45 13,2 45 6,9 45 5,8P11 300 7,1 50 11,3 50 14,0 50 7,5 50 6,2P12 330 7,6 55 9,2 55 12,1 55 8,2 55 5,9P13 360 8,0 60 7,3 60 10,2 60 9,3 60 6,1P14 390 8,5 65 4,6 65 8,1 65 10,2 65 5,2P15 420 9,2 70 2,5 70 7,2 70 9,0 70 4,3P16 450 9,6 75 0 75 6,4 75 8,3 75 3,0P17 480 10,2 - - 80 5,7 80 6,8 80 18P18 510 10,5 - - 85 4,8 85 5,2 85 0

19



P19 540 10,9 - - 90 3,9 90 2,4 - -P20 570 11,3 - - 95 2,8 95 0 - -P21 600 11,8 - - 100 1,6 - - - -P22 630 12,1 - - 105 0 - - - -P23 660 12,5 - - - - - - - -P24 690 13,1 - - - - - - - -P25 720 13,8 - - - - - - - -P26 750 14,2 - - - - - - - -P27 780 14,5 - - - - - - - -

P28 810 14,2 - - - - - - - -P29 840 14,5 - - - - - - - -P30 870 15,2 - - - - - - - -P31 900 15,8 - - - - - - - -P32 930 12,6 - - - - - - - -P33 960 8,2 - - - - - - - -P34 990 3,1 - - - - - - - -

Schiţa batimetrică a Lacului Crucii (după I.Ichim şi colab., 1996)

Determinarea lungimii şi lăţimii maxime a Lacului Crucii (Minea, Romanescu, 2007)

Volumul de apă al lacului (V) se poate calcula prin determinarea valorii fiecărei izobate (h), adâncimii izobatelor (h1, h2, h3 ……..hn) şi a suprafeţelor delimitate de către aceste izobate ( S1, S2, S3………Sn

Volumul de apă se poate determina prin metode grafice sau prin metode analitice.Metodele grafice se bazează pe trasarea curbei batigrafice (hipsografică) care de fapt reprezintă relaţ

dintre adâncimea lacului (H) şi a volumului de apă din lac, în funcţie de adâncime şi suprafaţă (Gâştescu şcolab., 2001). Pentru realizarea unei astfel de curbe batigrafice se determină suprafeţele diferitelor izobate şvolumele corespunzătoare acestor suprafeţe.

Nr.ctr.

Distanţa dintreizobate (m)

Suprafaţacorespunzătoare

izobatei (m2)H/2

Volumeparţiale

(m3)

Volumecumulate

(m3)

20



1 0 132600 0 132600 4377002 2 112400 1 112400 3051003 4 82600 1 82600 1927004 6 56200 1 56200 1101005 8 25300 1 25300 539006 10 16200 1 16200 286007 12 7500 1 7500 12400

8 14 3700 1 3700 49009 16 1200 1 1200 -

Estimări cantitative a volumului de apă pentru diferite adâncimidin Lacul Crucii

Pentru datele rezultate se realizează un tabel pe baza căruia se reprezintă grafic adâncimea pe ordonatde la cea maximă la intersecţia axelor la 0 (la suprafaţa lacului) şi volumul de apă corespunzător fiecăreizobate, pe abcisă.

Pe baza graficului obţinut se poate determina în mod direct volumul de apă existent în lac în funcţie dadâncimea apei în lac.

Curba batigrafica a Lacului Crucii

Metoda analitică se bazează pe asemănarea depresiunii lacustre (în profunzime) cu anumite corpugeometrice (cilindru, emisferă, sinusoid, elipsoid, paraboloid, con) şi aplicarea unei formule de calcul, specific pentru determinarea volumului fiecărei figuri geometrice cu care a fost asociată depresiunea lacustr Aceastmetodă nu are suficientă precizie, pentru că pot fi omise volume importante de apă.

21

Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii

Documents

Transcript of Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii