PROIECT LA PRTR

Ioniţă AdrianGrupa S.R.T.I.M 1945

Cuprins1. U.E. Politica in domeniul transporturilor............................................................1

2. Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 2009-2013...................................2

3. Legea Transporturilor in Romania OG 27/31.08.2011.......................................3

4. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport (Strategia PND) 2007-2013...........................................................................................................................7

5. Conventia T.I.R...................................................................................................9

6. Autorizatie CEMT.............................................................................................10

7. Masterplanul privind transportul rutier in Romania..........................................12

8. Opinie personala privind materialele studiate...................................................15

1. U.E. Politica in domeniul transporturilor

Transportul este o activitate care a apărut odată cu existenţa omului. Limitele fizice ale organismului uman în privinţa distanţelor ce puteau fi parcurse pe jos şi a cantităţii de bunuri ce puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de căi şi mijloace de transport. Transportul facilitează accesul la resursele naturale şi stimulează schimburile comerciale.

Tratatul instituind Comunitatea Europeană, semnată la Roma în 1958, a pus bazele unei politici comune în domeniul transporturilor, pentru cele trei moduri de transport terestru: rutier, feroviar şi pe căi navigabile interioare. În baza acestui Tratat, Comunitatea Europeană a adoptat o serie de măsuri menite să asigure o dezvoltare coerentă şi echilibrată în domeniu:

crearea unei pieţe comune a transporturilor prin liberalizarea accesului la piaţă şi recunoaşterea mutuală a diplomelor şi certificatelor;

eliminarea neconcordanţelor legislative de natură ce produce distorsiuni ale concurenţei, prin armonizarea standardelor şi reglementărilor în materie;

îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei; rezolvarea problemelor legate de impactul transporturilor asupra mediului.

Industria de transport reprezintă peste 7% din produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene (UE), peste 7% din forta de muncă, 40% din investiţiile Statelor Membre şi 30% din consumul de energie din UE. Acest sector a înregistrat o creştere constantă în ultimele două decenii, de 2,3% pe an la transportul de bunuri si 3,1% la cel de pasageri. În acelaşi timp, a crescut presiunea exercitată de sectorul transport asupra mediului şi societaţii. Corelaţia dintre creşterea traficului rutier si a riscurilor de sănătate nu este imposibil de schimbat. Problema nu poate fi însă rezolvată printr-o singură măsură sau politică, ci este necesară o abordare integrată pentru a reduce efectele negative atât ale emisiilor, cât şi ale zgomotului. Pe baza principiului „poluatorul plăteste”, toţi utilizatorii de transport (firmele de transport, conducătorii auto, călătorii) trebuie sa fie responsabili financiar de costurile călătoriilor, inclusiv pentru daunele rezultate din acţiunile lor asupra mediului natural si cel construit, societaţii si economiei. Taxarea pentru utilizarea infrastructurii, taxele de mediu sau pentru congestiile de trafic ar determina reducerea traficului si respectiv impactul transporturilor asupra sănătaţii si mediului; ar fi disponibile astfel si fondurile de investiţii în acest sens.

Cartea Albă cuprinde aproximativ 60 de măsuri precise ce trebuie întreprinse la nivel comunitar în cadrul politicii transporturilor. Acesta conţine un program de acţiuni compus din măsuri eşalonate până în 2010 cu anumite clauze, printre care mecanismul de urmărire şi bilanţul la jumătatea perioadei din 2005 pentru a verifica dacă obiectivele exprimate în valori precise au fost atinse şi dacă mai sunt necesare anumite modificări.

Măsurile detaliate, care vor trebui aprobate de către Comisie, vor conţine următoarele orientări:

revitalizarea căilor ferate; îmbunătăţirea calităţii din transportul rutier; promovarea transporturilor maritime şi fluviale; reconcilierea dezvoltării transporturilor aeriene cu mediul înconjurător; transformarea intermodalităţii în realitate; realizarea reţelei transeuropene a transporturilor*; îmbunătăţirea securităţii feroviare; alegerea unei politici de taxare eficace a transporturilor; recunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor utilizatorilor; dezvoltarea unor transporturi urbane de calitate; cercetarea şi tehnologia în folosul unor transporturi nepoluante şi

performante; controlarea mondializării; dezvoltarea obiectivelor de mediu pe termen mediu şi lung pentru un sistem

de transport durabil.

2. Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 2009-2013

În Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră 2009-2013, elaborată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) se arată că accidentele rutiere provoacă pierderi economice şi sociale de 2% din PIB, iar creşterea gradului de siguranţă, prin scăderea numărului de victime, ar duce la majorarea veniturilor bugetare! „La momentul actual, estimarea pierderilor economice şi sociale datorate accidentelor rutiere ne indică o valoare de aproximativ 2% din Produsul Intern Brut (10,07 miliarde de lei, la PIB din 2008, de 503,959 miliarde de lei - n.r.).

Creşterea gradului de siguranţă rutieră, concretizată prin scăderea numărului de victime, ar conduce la creşterea veniturilor bugetare”, se arată în fundamentarea proiectului de act normativ. Coordonarea implementării strategiei va fi asigurată de Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră (CISR). În cadrul Consiliului vor fi înfiinţate comitete judeţene de siguranţă rutieră. Printre membrii CISR se vor regăsi oficiali ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii. Secretariatul CISR va funcţiona ca direcţie în cadrul Autorităţii Rutiere Române, al cărei director va fi numit de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii. În termen de şase luni de la data publicării hotărîrii, consiliul interministerial va aproba prin hotărîre Planul de Acţiuni pentru implementarea strategiei, care va specifica şi sursele de finanţare identificate pentru îndeplinirea obiectivelor. Totodată, va fi înfiinţată prin hotărîre de Guvern Agenţia Naţională de Colectare şi Distribuire a Amenzilor. Agenţia va funcţiona ca o autoritate independentă în subordinea Ministerului Justiţiei, printre atribuţii fiind procesarea, administrarea şi colectarea amenzilor şi coordonarea pedepselor prin munca în serviciile pentru comunitate, ale sentinţelor custodiile, precum şi ale mandatelor de arestare. Printre obiectivele Strategiei se află reducerea numărului de persoane decedate în accidente rutiere, cu cel puţin 25% faţă de anul 2008, pînă în anul 2013, păstrarea la un nivel scăzut a numărului de victime din rîndul utilizatorilor de biciclete, mopede şi motociclete. In 2008, în România, numărul celor decedaţi a crescut comparativ cu anii precedenţi, ajungînd la aproximativ aceeaşi valoare ca în 1991 (3.078 de persoane). Conform estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, accidentele rutiere ar putea deveni, pînă în anul 2020, a doua cea mai importantă cauză de deces la nivel mondial, în prezent fiind pe locul nouă. La începutul mileniului III se estimează că pe glob au loc un milion de decese anual din cauza accidentelor rutiere. Instituţiile responsabile vor fi ministerele Transporturilor, Administraţiei şi Internelor, Educaţiei, Dezvoltării Regionale, Mediului, Sănătăţii, Tineretului şi Sporturilor, Economiei, Justiţiei şi Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Comisia pentru Supravegherea Asigurărilor şi autorităţile administraţiei publice locale.

3. Legea Transporturilor in Romania OG 27/31.08.2011

Art. 1 (1)

Dispoziţiile prezentei ordonanţe constituie cadrul general pentru organizareaşi efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri şi persoane pe teritoriulRomâniei, precum şi a activităţilor conexe acestora, în condiţii de siguranţă şicalitate, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, garantarea accesului liberşi nediscriminatoriu la piaţa transportului rutier, protecţia mediului înconjurător,a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi pentru satisfacerea necesităţilor economiei naţionale şi a nevoilor de apărare ale ţării. (2)

Prin prezenta ordonanţă se creează cadrul legal general pentru aplicarea directă a prevederilor Regulamentului (CE) nr.1.071/2009  al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei deoperator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE   a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr.1.072/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European şi al Consiliu lui din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa internaţională a serviciilor detransport cu autocarul şi autobuzul şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 ,denumite în continuare Regulamentul (CE) nr.1.071/2009 Regulamentul (CE) nr.1.072/2009 , respectiv Regulamentul (CE) nr.1.073/2009  (3)

Transportul rutier şi activităţile conexe acestuia se desfăşoară cu respectarea reglementărilor în vigoare privind condiţiile de lucru ale conducătorilor auto,condiţiile de exploatare a vehiculelor rutiere şi de utilizare a infrastructurii rutiere, precum şi condiţiile privind siguranţa circulaţiei rutiere. 

(4)În toate raporturile generate de transportul rutier şi de activităţile conexe

acestuia, protecţia vieţii umane şi a mediului înconjurător este prioritară.

Art. 4În sensul prezentei ordonanţe, transporturile rutiere se clasifică pe categorii

şitipuri după cum urmează: 

I. categorii de transport rutier:1.clasificarea din punctul de vedere al ariei de desfăşurare:

a)transport rutier naţional;b)transport rutiern internaţional;2.clasificarea din punctul de vedere al caracterului comercial al activităţii:a)transport rutier contra cost;b)transport rutier în cont propriu;

II.tipuri de transport rutier:1.transport rutier de mărfuri:a)transport rutier de mărfuri generale;b)transport rutier de mărfuri perisabile;c)transport rutier de mărfuri şi deşeuri periculoase;d)transport rutier de deşeuri;e)transport rutier de animale vii;f)transport rutier agabaritic;2.transport rutier de persoane:a)transport rutier prin servicii regulate;b)transport rutier prin servicii regulate speciale;c)transport rutier prin servicii ocazionale.

Art. 5  În sensul prezentei ordonanţe, activităţile conexe transporturilor rutiere seclasifică după cum urmează:a)activitate de autogara;b)activitate de intermediere în transportul contra cost de mărfuri sau întransportul contra cost de persoane efectuat prin servicii ocazionaleArt. 20 (1)

Pentru a efectua transport rutier în cont propriu, întreprinderile trebuie să fie înregistrate în Registrul electronic naţional al întreprinderilor care efectuează transport rutier în cont propriu, ţinut de autoritatea competentă. (2)

Modul de întocmire, completare şi gestionare a registrului prevăzut la alin.(1), precum şi de înscriere a datelor aferente întreprinderilor care efectuează transport rutier în cont propriu se stabileşte de către autoritatea competentă prinn norme.

Art. 21 (1)

Certificatul de transport în cont propriu se acordă de către autoritateacompetentă în urma îndeplinirii condiţiilor de bună reputaţie şi de competenţă profesională. (2)

Autoritatea competentă stabileşte prin norme modalitatea de îndeplinire acondiţiilor  de bună reputaţie şi de competenţă profesională. Art. 22 (1)

Întreprinderea care efectuează transport rutier în cont propriu desemnează un manager de transport, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) dinRegulamentul (CE) nr.  1.071/2009 .   (2)

Orice modificare în ceea ce priveşte managerul de transport desemnat se comunică autorităţii competente de către întreprinderea care efectuează transport rutier în cont propriu în maximum 15 zile de la data acesteia. Art. 23  Accesul la piaţa transportului rutier contra cost de mărfuri şi persoane se faceliber şi nediscriminatoriu, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, calitatea serviciilor de transport, interesul publicului călător şi siguranţa rutieră fiind prioritare.Art. 24 (1)

Transportul rutier contra cost de mărfuri şi persoane se efectuează de către operatorii de transport rutier în baza licenţei comunitare numai cu autovehiculela bordul cărora există, pe toată durata transportului, o copie conformă a licenţei comunitare, documentul de transport, precum şi celelalte documente specifice tipului de transport efectua t, stabilite prin reglementările în vigoare. (2)

Licenţa comunitară este eliberată de autoritatea competentă cu o valabilitatede 10 ani şi se păstrează la sediul întreprinderii.  (3)

Perioada de valabilitate a copiilor conforme ale licenţei comunitare eliberate de autoritatea competenta este de minimum un an, fără a depăşi perioada devalabilitate a licenţei comunitare. (4)

Copiile conforme ale licenţei comunitare nu sunt transmisibile şi suntpersonalizate de către emitent cu numerele de înmatriculare ale autovehiculelor pentru care au fost emise.(5)

Modalitatea de eliberare a licenţei comunitare şi a copiilor conforme aleacesteia se stabileşte de către autoritatea competentă prin norme. Art. 25 (1)

Transportul rutier naţional contra cost se poate efectua numai cu vehicule rutiere înmatriculate în România, deţinute şi utilizate în condiţiile prezenteiordonanţe. (2)

Transportul rutier internaţional contra cost se poate efectua numai cu autovehicule rutiere înmatriculate în România, deţinute şi utilizate în condiţiileprezentei ordonanţe. (3)

Transportul rutier contra cost se poate efectua în afara spaţiului Uniunii Europene cu un ansamblu de vehicule doar în condiţiile în care semiremorca/remorca este înmatriculată în conformitate cu prevederileacordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. (4)

În cazul efectuării transportului rutier internaţional contra cost, operatorii de transport rutier români utilizează autovehicule conduse de cetăţeni români, decetăţeni ai Uniunii Europene sau de cetăţeni ai statelor din afara UniuniiEuropene cu drept de muncă în România, angajaţi sau puşi la dispoziţia acestora, titulari ai unui certificat de competenţă profesională obţinut în condiţiile prevăzute de reglementările naţionale şi ale Uniunii Europene.

(5)În cazul efectuării transportului rutier naţional contra cost, operatorii de

transport rutier români utilizează autovehicule conduse de cetăţeni români, decetăţeni ai Uniunii Europene sau de cetăţeni ai statelor din afara Uniunii Europene cu drept de muncă în România, angajaţi ai acestora, titulari ai unuicertificat de competenţă profesională obţinut în condiţiile prevăzute dereglementările naţionale şi ale Uniunii Europene. Art. 26

Operatorii de transport rutier pot efectua transport rutier în cont propriu pe baza licenţei comunitare şi a copiilor conforme ale acesteia, fără a deţine certificat de transport în cont propriu.Art. 27 

Operaţiunile de transport rutier de mărfuri contra cost în regim de cabotaj seefectuează în conformitate cu prevederile art. 8 şi 9 din Regulamentul (CE) nr.1.072/2009 Art. 28

Operaţiunile de transport rutier de persoane contra cost în regim de cabotaj seefectueazăîn conformitate cu prevederile art. 14-17 din Regulamentul (CE) nr.1.073/2009 Art. 29

Operaţiunile de transport rutier de mărfuri contra cost în regim de cabotaj efectuate de către operatorii de transport din ţările din afara Uniunii Europenesunt interzise dacă acordurile şi convenţiile bilaterale sau internaţionale din domeniul transporturilor rutiere la care România este parte nu prevăd altfel. Art. 30

Autoritatea competentă desemnează prin ordin al ministrului transporturilor şiinfrastructurii punctul naţional de contact responsabil de schimbul de informaţii cu celelalte state membre ale Uniunii Europene privind aplicarea Regulamentului (CE) nr.  1.071/2009 ,şi de luarea măsurilor necesare pentru interconectarea şi accesibilitatea la nivelul Uniunii Europene a registrelor electronice naţionale, precum şi instituţia responsabilă cu întocmirea şi transmiterea raportului prevăzut la art. 26 din Regulamentul (CE) nr.  1.071/2009 .Art. 89 (1)

Obligaţiile corespunzătoare operatorilor de transport rutier, întreprinderilor de transport rutier în cont propriu şi operatorilor pentru activităţi conexetransportului rutier, precum şi sancţiunile administrative aplicabile acestora sestabilesc de către autoritatea competentă prin norme.

 (2)Obligaţiile corespunzătoare desfăşurării activităţii de pregătire a

persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se stabilesc de către autoritateacompetentă prin norme.

 Art. 90În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe în Monitorul

Oficial al României, Partea I, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va elabora norme metodologice de punere în aplicare a acesteia, care se aprobă prin ordin.

4. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport (Strategia PND) 2007-2013

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economic şi social (Cohesion Policy), menit să ofere o

concepţie coerentă şi stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorităţi de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanţă cu principiul programării fondurilor structurale. În contextul aderării României la UE în anul 2007, PND are rolul major de a alinia politica naţională de dezvoltare la priorităţile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european. PND 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategic şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

În accepţiunea politicii de coeziune, PND reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităţilor şi obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune. În acest context, se impune sublinierea caracterului specific al PND 2007-2013, care nu substituie o Strategie Naţională de Dezvoltare Economică , ci reprezintă una dintre componentele majore ale acesteia. PND 2007-2013 fundamentează, între altele, priorităţile şi obiectivele strategice de dezvoltare ce vor fi negociate cu Comisia Europeană în vederea finanţării din Fondurile Structurale şi de Coeziune în perioada 2007-2013. PND reprezintă documentul pe baza căruia vor fi elaborate Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR)1, reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum şi Programele Operaţionale prin care se vor implementa aceste fonduri. În acest sens, redactarea PND s-a desfăşurat în paralel cu cea a Programelor Operaţionale pentru implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, asigurându-se astfel coerenţa între aceste documente. Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare, care stabileşte principiile metodologice, cadrul de lucru inter–instituţional şi mecanismele de consultare partenerială. Din punct de vedere al conţinutului, PND 2007-2013 cuprinde următoarele secţiuni principale:

I.Analiza situaţiei curente

II.Analiza SWOT

III.Strategia de dezvoltare

IV.Programarea financiară

V.Implementarea

VI.Parteneriatul

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne şi durabile, precum şi a tuturor celorlalte condiţii privind dezvoltarea sustenabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, astfel încât volumul activităţii de transport în PIB să crească de la 3,6 miliarde euro (în prezent) la minimum 7,0 miliarde euro până în 2015.

Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport se va realiza prin intermediul următoarelor sub-priorităţi: 1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene şi a reţelelor de legătură, prin modernizarea şi construcţia de infrastructuri rutiere, feroviare, navale şi aeroportuare trans-europene şi modernizarea şi construcţia reţelelor de legăturăla TEN-T. În acest sens, este de menţionat că o atenţie deosebită va fi acordată dezvoltării de proiecte pe coridorul paneuropean IV. 2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional şi îmbunătăţirea serviciilor aferente, prin modernizarea şi construcţia de infrastructuri rutiere, feroviare (inclusiv serviciile aferente) şi navale. 3. Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi, prin promovarea intermodalităţii, îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport, reducerea impactului lucrărilor şi activităţilor de transport asupra mediului înconjurător şi punerea în siguranţă a infrastructurii de transport.

5. Conventia T.I.R.

CONVENŢIA TIR a fost încheiată la Geneva, în anul 1975. România a aderat la Convenţia TIR prin Decretul Consiliului de Stat nr. 420 din 1979, publicat în Buletinul Oficial nr. 98/10.12.1979.

Operaţiunea TIR permite transportul marfurilor efectuat fără descărcare şi reîncărcare, peste una sau mai multe frontiere, de la un birou vamal de plecare al unei părţi contractante până la un birou vamal de destinaţie al unei alte părţi contractante, sau al aceleiaţi părţi contractante, în vehicule rutiere, ansamble de vehicule sau în containere, cu condiţia ca o parte din traseu între începutul operaţiunii T.I.R. şi terminarea ei să fie un traseu rutier. Mărfurile circulă sub acoperirea unui carnet TIR, care are dublă valoare: declaraţie vamală de tranzit şi document de garanţie. Acest carnet este eliberat transportatorilor de către asociaţiile garante agreate de autoritatea vamală din fiecare ţară semnatară. În urma amendamentului Convenţiei TIR, intrat în vigoare în anul 1999, accesul transportatorilor la regimul TIR este agreat de către autoritatea vamală.  Începand cu 01 ianuarie 2007,  România în calitate de stat membru aplică Conventia TIR  cu respectarea particularitatilor aferente, respectiv Uniunea Europeana este considerat un singur teritoriu din punct de vedere al utilizarii regimului TIR. În acest sens, carnetul TIR poate fi utilizat în Uniunea Europeană atunci când:

operaţiunea TIR începe în afara UE şi se încheie în UE; operaţiunea de tranzit începe în UE şi se încheie în afara UE; operaţiunea începe şi se încheie în afara UE, cu tranzitarea teritoriului UE. operaţiunea începe şi se încheie în UE, cu tranzitarea unei ţări terţe, care este

parte contractantă a Convenţiei TIR.

Începând cu data de 1 Ianuarie 2009, legislaţia Uniunii Europene şi programul Comisiei Europene „Vama-Electronică ” prevăd obligaţia ca datele din carnetul TIR să fie transmise biroului de plecare/de intrare în Comunitate, în format electronic în NCTS (Noul Sistem Computerizat de Tranzit).

Prin urmare, la autoritatea vamală se vor prezenta: carnetul TIR (care rămâne instrumentul legal în aplicarea regimului TIR); documentele care însoţesc transportul; documentul electronic cu datele din carnetul TIR.

În România documentul electronic cu datele din carnetul TIR va putea fi transmis biroului vamal în aplicaţia NCTS-RO:- de către transportatorii care vor solicita acces la aplicaţia NCTS-RO, componenta TIR sau, - de către comisionarii în vamă, care vor solicita acces la aplicaţia NCTS-RO, componenta TIR. Principalele obiective ale introducerii NCTS/TIR sunt:

facilitarea confirmării şi descărcării cu operativitate a operaţiunilor TIR în statele membre, prin înlocuirea confirmării manuale (transmiterea postal a

voletului nr.2) cu confirmarea informatică (transmiterea de mesaje electronice în NCTS);

urmărirea operaţiunilor TIR neîncheiate şi facilitarea efectuării procedurii de cercetare, în vederea stabilirii debitorului şi a locului naşterii datoriei vamale;

controlul la nivelul Comunitar, al tuturor mişcărilor în tranzit cu carnet TIR.

6. Autorizatia CEMT

Autorizaţia CEMT ( CEMT = Conférence Européenne des Ministres des Transports / Conferinţa Europeană a Miniştrilor Transporturilor) permite firmelor să transporte mărfuri în trafic rutier peste graniţele dintre statele membre CEMT (în afară de OECD acestea cuprind multe ţări est şi sud-est europene). Autorizaţia CEMT nu autorizează transporturile interne în ţările CEMT sau transporturile între o ţară membră şi o ţară nemembră CEMT. Aceste autorizaţii sunt eliberate de ministerul de transport sau comerţ abilitate. Utilizarea lor este supus unor condiţii stricte, care, printre altele, cuprind categoriile de vehicule (EURO 1 - 4). Nu există un drept legal asupra acordării acestor autorizaţii. Autorizaţia trebuie să însoţească orice cursă – cu sau fără încărcătură – şi trebuie completată înainte de fiecare plecare în cursă. Permisul este valabil timp de un an calendaristic.

Dispoziţii generale privitoare la utilizarea autorizaţiilor CEMT Art. 1.

Autorizaţiile CEMT se acordă de Forumul Internaţional al Transporturilor (ITF sau FIT), organizaţie interguvernamentală cu sediul la Paris, ministerelor de transport ale statelor membre ITF, în scopul facilitării transporturilor internaţionale rutiere de marfă, armonizării condiţiilor de competiţie şi utilizării, mai eficiente, a autovehiculelor. Art. 2. (1) Autorizaţiile CEMT sunt autorizaţii cu caracter multilateral, utilizate în vederea efectuării transporturilor rutiere internaţionale de mărfuri pe teritoriul statelor CEMT prevăzute în Anexa 1a la prezentele norme, de către operatorii de transport rutieri autorizaţi pentru efectuarea acestei categorii de transport, în conformitate cu legislaţia naţională specifică.

Caracterul multilateral al unei autorizaţii CEMT este dat de posibilitatea utilizării ei şi pentru efectuarea transporturilor între statele membre CEMT, altele decât statul de înmatriculare al operatorului de transport rutier respectiv <transporturi „terţă ţară”>. (2) Autorizaţiile CEMT se repartizează operatorilor de transport rutieri români pentru derularea transporturilor:

● între România şi statele CEMT non-UE; ● între statele CEMT non-UE; ● „terţă ţară” între statele UE şi statele CEMT non-UE. Derularea transportului rutier internaţional de marfă între România şi statele

membre UE se face pe baza copiei conforme a licenţei comunitare, reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare. Lista statelor membre UE, inclusiv a statelor pe teritoriul cărora se aplică legislaţia comunitară, între teritoriile cărora traficul direct, tranzit sau „terţă ţară” se derulează numai pe baza copiei conforme a licenţei comunitare este prezentată în Anexa 1 b. Art. 3. (1) Din punct de vedere al valabilităţii, autorizaţia CEMT poate fi:

anuală, valabilă un an calendaristic (format A4 de culoare verde); „pe termen scurt”, valabilă 30 zile (format A4 de culoare galbenă).

Pentru anul 2015, România primeşte numai contingent de autorizaţii CEMT anuale.În perioada valabilităţii autorizaţiei CEMT, operatorul de transport rutier

poate efectua un număr nelimitat de curse. În sensul prezentelor Norme, termenii de mai jos au următoarele

semnificaţii: i. prin cursă se înţelege deplasarea vehiculului - încărcat sau gol - între un

punct de plecare şi unul de sosire, situate în două state CEMT diferite. ii. prin autovehicul se înţelege un vehicul rutier care se deplasează prin

propulsie proprie şi care este utilizat, exclusiv, pentru transportul de mărfuri.iii. termenul „Ghidul CEMT” se referă la prevederile „Ghidului de utilizare

a contingentului multilateral CEMT 2014”, document valabil începând cu 01.01.2014.Art. 4.

Restricţii în utilizarea autorizaţiilor CEMT:

Autorizaţia CEMT nu este valabilă şi nu poate fi utilizată la derularea unui transport internaţional:

a). în cazul operaţiunilor de transport rutier internaţional în care:○ punctul de încărcare sau○ punctul de descărcare al mărfurilor este situat:● pe teritoriul unui stat care nu este membru CEMT;● pe teritoriul unui stat restricţionat cu stampila roşie cu indicativul statului respectiv.

b).

în tranzitarea unui stat:● nemembru CEMT; în acest caz, autorizaţia CEMT respectivă se poate utiliza pe teritoriul celorlalte state CEMT parcurse de transportul respectiv;● membru CEMT dar restricţionat prin ştampila roşie cu indicativul statului respectiv; tranzitarea teritoriilor statelor restricţionate pe autorizaţia CEMT se poate face:● în cazul statelor membre U.E. utilizând copia conformă a licenţei comunitare, aşa cum se menţionează la art. 2 sau un alt mod de transport (ex: Ro-La),● în cazul statelor non-UE, utilizând o autorizaţie din contingentul bilateral.În aceste două cazuri, autorizaţia CEMT trebuie să ramână la bordul vehiculului de la punctul de încărcare la punctul de descărcareStatele CEMT restricţionate prin stampila roşie sunt: Austria - A, Grecia - GR, Italia - I, Rusia - RUS şi Ungaria - H.Ştampilele care pot apărea pe autorizaţia CEMT şi semnificaţia acestora sunt prezentate în Anexa 5.

c). pentru efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri între două puncte de încărcare-descărcare aflate pe teritoriul aceluiaşi stat membru (cabotaj)

d).

în derularea, în exclusivitate, a transporturilor între aceleaşi două state CEMT, altele decât România. Ghidul CEMT denumeste transportul respectiv transport „ciclic”. Restricţia respectivă este aplicabilă în cazul în care un procent de minim 90 % din cursele raportate, pentru trei luni consecutive, se încadrează în categoria transporturilor ciclice.

7. Masterplanul privind transportul rutier in Romania

Master Planul General de Transport pentru România (MPGT) face parte din categoria planurilor care se supun procedurii de evaluare strategică de mediu (ESM). În conformitate cu decizia nr. 145790/23.10.2012 emisă de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice –Direcţia Evaluare Impact şi Controlul Poluării, Master Planul se supune procedurii de evaluare de mediu, în conformitate cu prevederile HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, respectiv procedurii de evaluare adecvată.Acest Raport de Mediu a fost elaborat de către AECOM Ingenieria, companie înscrisa în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului, conform Ordinului nr. 1026/2009, pentru elaborarea de rapoarte de mediu, rapoarte privind impactul asupra mediului, bilanţuri de mediu, rapoarte de amplasament, studii de evaluare adecvată şi rapoarte de securitate, la poziţia 567.Raportul de Mediu include următoarele informații:

date generale privind conţinutul MPGT, obiectivele principale, specifice și de mediu ale MPGT;

analiza relaţiei cu alte planuri şi programe relevante; aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile

în situaţia neimplementării MPGT; caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ; problemă de amediu existente relevante pentru sectorul transporturi; obiective de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional, care sunt relevante pentru MPGT; potenţialele efecte semnificative asupra mediului și concluziile evaluării

adecvate; potențialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii,

în context transfrontieră; măsurile propuse pentru a preveni, reduc şi compensa cât de complet posibil

orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului;

expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute;

descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului;

concluziile generale care se desprind din evaluarea strategică de mediu un rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate.

Pentru MPGT a fost realizat Studiul de Evaluare Adecvată iar concluziile acestui studiu au fost incluse în Raportul de Mediu

Master Planul General de Transport (MPGT) oferă o strategie de dezvoltare a sectorului de transport din România pentru următorii ani și prezintă soluţii implementabile pentru problemele şi cerințele din sectorul de transport din România.

Master Planul identifică proiectele şi politicile considerate a fi cele mai potrivite pentru satisfacerea cerinţelor din sistemul de Transport Naţional din România pentru următorii 5-15 ani, pentru toate modurile de transport, furnizând totodată și o bază solidă, analitică în momentul alegerii acelor politici şi proiecte.

MPGT este un document strategic integrat care va sta la baza planificării investițiilor în transporturi pentru perioada 2014-2030 și reprezintă un document obligatoriu fără de care România nu va putea accesa fondurile structurale pentru transporturi aferente perioadei 2014-2020.

MPGT este documentul care stabilește prioritățile pentru investiții în rețeaua TEN-T centrală și rețeaua globală și conectivitatea secundară, preconizate a fi realizate cu fonduri FEDR și FC.

MPGT contribuie la dezvoltarea Spațiului Unic European de Transport în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) Nr.1315 / 2013 al Parlamentului European și al Consiliului Obiectivul general al Master Planului General de Transporturi este:Acest obiect recunoaşte importanţa vitală pe care o are un sistem eficient de transport pentru dezvoltarea economică a ţării. Dezvoltarea sistemului de transport (incluzând modurile de transport rutier, feroviar, aerian, naval, intermodal) trebuie să se axeze pe:

Eficiență economică:sistemul de transport trebuie să fie eficient din punct de vedere economic în ceea ce privește operațiunile de transport cât și pentru utilizatorii în sine. În special beneficiile din sistemul de transport trebuie să depășească costurile de transport. Investiția trebuie să favorizeze și echitatea față de cetățenii României.

Accesibilitate:un sistem de transport care să permită facilitatea accesului între toate regiunile țării. Mai mult decât atât, sistemul de transport trebuie să fie astfel configurat încât să permită o dezvoltare economică atât la nivel național, cât și regional.

Să reducă impactul asupra mediului:dezvoltarea unei infrastructuri moderne de transport, cu luarea în considerare a efectelor asupra mediului, minimizarea impactului asupra calităţii aerului şi reducerea nivelului de zgomot asociat activităţii de transport.

Sustenabilitate: așa numitele moduri de transport sustenabile, care sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului de energie și produc mai puține emisii, ar trebui dezvoltate cu prioritate;

Securitate şi siguranță:investițiile în sectorul de transport trebuie să producă un sistem de transport mai sigur

Obiectivul specific al planului este: Obiective de mediu ale MPGT Pentru MPGT au fost stabilite şi agreate în

cadrului ședinței grupului de lucru constituit pentru procedura de evaluare de mediu un obiectiv general de mediu (OM1) şi patru obiective specifice de mediu (OM1-1 –OM1-4), după cum urmează :

OM1. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne de transport, cu luarea în considerare a efectelor asupra mediului

OM1-1. Promovarea proiectelor de investiţii în transporturi care contribuie la realizarea unui sistem durabil de transport, cu măsuri de evitare şi reducere a efectelor adverse, cum sunt: emisiile de poluanţi în atmosferă, poluarea fonică în zonele urbane și pe rutele cu circulație intensă, poluarea apelor și solului datorată surselor difuze, impactul asupra peisajului şi patrimoniului cultural;

OM 1-2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transporturilor;

OM 1-3. Protecția sănătății populației prin îmbunătățirea condițiilor de mediu şi de siguranţă a transportului;

OM 1-4. Reducerea impactului asupra biodiversităţii cu asigurarea de măsuri pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii, cât şi asigurarea coerenţei reţelei naţionale de arii naturale protejate. Pentru elaborarea MPGT au fost luate ȋn considerare pentru următoarele orizonturi de timp:

pe termen scurt, pentru anul 2014; pe termen mediu, pentru anul 2020; pe termen lung pentru anul 2030.

Pentru MPGT au fost analizate 4 scenarii:1. Scenariul „Dezvoltare zero” („Do nothing”) –care nu propune nicio măsură

sau investiţie pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de transport (DN)

2. „Scenariul de Referinţă” („Do minimum”) –care ia în considerare proiectele aflate deja în construcţie/implementare sau pentru care finanţarea este

asigurată (DM sau Ref). Acest scenariu include un număr de 106 proiecte din care:

51% se adresează sectorului rutier (includ lucrări pentru construcţie drumuri de legătură, autostrăzi, variante de ocolire, lucrări pentru reabilitarea podurilor /pasajelor,reabilitarea drumurilor);

28% se adresează sectorului feroviar (includ lucrări pentru reabilitări/modernizări de cale ferată şi stații de cale ferată, reabilitări poduri/pasaje/tunele/podețe de cale ferată ; reparații curente; alte tipuri de proiecte –pentru protecția mediului/achiziții echipamente)

19% se adresează sectorului naval -porturi şi căi navigabile (includ lucrări pentru dezvoltare și modernizare infrastructură portuară, ȋmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre)

2% din totalul proiectelor identificate se adresează sectorului aerian (includ proiecte pentru reabilitare/modernizarea aeroporturilor) Scenariul „Do minimum” nu propune niciun proiect pentru sectorul intermodal.

3. „Scenariul de dezvoltare” solicitat prin caietul de sarcini ia în considerare proiectele de infrastructură necesare pentru eliminarea blocajelor, creșterea accesibilității regiunilor și orașelor din România identificate pentru orizonturile de timp 2014, 2020 (Strategia 2020), 2030 (Strategia 2030). Acest „Scenariu de dezvoltare” include un număr asumat de proiecte de drumuri ce vor contribui la extinderea rețelei de autostrăzi/drumuri expres /variante de ocolire comparativ cu scenariul de referință, propune investiții pentru reabilitarea drumurilor existente și investiții considerabile în sectorul de căi ferate prin modernizarea coridoarelor principale ale TEN-T (coridoare transeuropene de transport), pentru a se putea atinge viteza de 160 km/h inclusiv îmbunătățiri în ceea ce privește materialul rulant, precum și modernizări ale gărilor, investiții pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și crearea unor canale navigabile noi, precum și investiți pentru modernizarea/dezvoltarea porturilor , modernizarea aeroporturilor.

8. Opinie personala privind materialele studiate

În domeniul transporturilor, trebuiesc semnalate obiectul şi importanţa activităţii de transport. Transporturile reprezinta o importantă ramură a producţiei materiale fără de care existenţa unei societăţi moderne ar fi de neconceput, acestea reprezentând un sistem circulator al întregii planete, şi, în acelaşi timp, al fiecărei ţări în parte. Transporturile sunt acelea care deplasează produsele obţinute în

ramurile producţiei materiale, din locul în care au fost produse în cel în care urmează a fi consumate în cadrul pieţei interne şi internaţionale.

Pentru ca România să poată finaliza armonizarea şi implementarea legislaţiei UE în domeniul transporturilor este necesar:

Să se implice mai mult in dezvoltrea infrastructurii rutiere Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul

transporturilor să se întărească capacitatea administrativă în vederea implementării acquis-

ului fiscal şi social/tehnic; să se continue implementarea programelor de eliminare a practicilor

discriminatorii în ceea ce priveşte taxele sau amenzile în transportul rutier; Protecția sănătății populației prin îmbunătățirea condițiilor de mediu şi de

siguranţă a transportului să se continue implementarea planurilor de acţiune adoptate referitoare la

dotarea vehiculelor româneşti de marfă cu aparate de limitare a vitezei şi cu echipament de înregistrare;

să se continue cu implementarea regulilor privitoare la timpul de condus şi perioadele de odihă;

să se facă mai multe campanii de sensibilizare a participanţilor la traficul rutier asupra riscurilor la care se supun dacă nu respectă semnele de circulaţie şi timpii de odihnă.