ŞCOALA TEHNICĂ POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ”ŞCOALA TEHNICĂ POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ”CLUJ-NAPOCACLUJ-NAPOCA

DOMENIUL/CALIFICAREA PROFESIONALĂDOMENIUL/CALIFICAREA PROFESIONALĂASISTENT MEDICAL GENERALISTASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE INVATAMANT ZIFORMA DE INVATAMANT ZI

PROIECT DE CERTIFICAREPROIECT DE CERTIFICARE

ROLUL ASISTENTEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SCHIZOFRENIEROLUL ASISTENTEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SCHIZOFRENIE

COORDONATORCOORDONATORDOCTOR: POP LUCIANDOCTOR: POP LUCIANASISTENT: LUCA EMILIAASISTENT: LUCA EMILIA

ABSOLVENT ABSOLVENT BORBELY ALEXANDRA - ABIANABORBELY ALEXANDRA - ABIANA

CLUJ-NAPOCACLUJ-NAPOCA20132013

SCOP ȘI MOTIVAȚIE• Am ales o temă de psihiatrie, deoarece consider că este o ramură a medicinei

foarte dificilă și interesantă în același timp, în ceea ce privește îngrijirea bolnavilor.

• Am ales această temă ʺSchizofrenia paranoidăʺ, deoarece am cunoscut persoane afectate de această boală și am observat gravitatea acestei afecțiuni și implicațiile sale.

• Este important să se acorde îngrijirea corectă, adecvată, tratamentul corect fiecărui pacient în parte, deoarece este o problemă de sănătate care poate aduce nemulțumiri sociale. A devenit o problemă destul de discutată din cauza frecvenței sale, cât și prin multiplele implicații și consecințe medicale, psihologice, economice și sociale.

• O importanță deosebită în îngrijirea bolnavilor o are echipa de îngrijire, care trebuie să considere persoana îngrijită ca centru, către care converg toate activitățile. Asistentul trebuie să înțeleagă rolul său, să înțeleagă comportamentul și gândirea bolnavului și să acționeze cu promptitudine și empatie atunci când este nevoie.

• În general majoritatea persoanelor leagă boala psihică de destin, ceea cu ce este de acord și psihanaliza, care arată prezența unui continuum între boală și normalitate. Unele școli psihiatrice consideră boala ca o expresie a patologiei libertății sau a intercomunicării. În micile noastre creiere, fiecare își urmează și își croiește drumul, împins de forțe obscure, ăntr-un context al cărui infinit nu este decât o eroare de perspectivă, un orizont limitat de corpuri de lucruri și de nivelul mărginit al existenței noastre.

Definiție

• Schizofrenia este o tulburare psihotică ce durează cel puțin 6 luni și include cel puțin o lună de simptome ale fazei active (idei delirante, halucinații, limbaj dezorganizat sau catatonic, simptome negative). În acest cadru, fiecare din subtipurile schizofreniei au definiții structurate individual.

Etiopatogenie

• Concepțiile moderne sugerează un determinism multidimensional care urmează să fie pus de acord cu polimorfismul clinic intra și interindividual. Se consideră că factorii genetici, verosimili dar puțin înțeleși, interacționează cu factori individuali și de mediu. S-a exprimat chiar părerea că nu ar fi imposibilă însăși stabilirea proporțiilor între variabilele influențelor genetice și ale celor de mediu (Moskalenko și Sahmatovor, 1982).

Simptomatologie• Simptome pozitive

Tulburări de gândire: idei delirante-de persecuție -somatice-de gândire-religioase

Tulburări de percepție: halucinații-auditive-vizuale-olfactive-gustative-tactile

Tulburări de limbaj: limbaj dezorganizatTulburări de comportament

-comportament dezorganizat de la infantilitate la agitație imprevizibilă-comportament catalonic• Simptome negativeAplatizare afectivăAlogie (răspunsuri scurte, reci)Avoluție (incapacitatea orientării acțiunii spre un scop)Prezența simptomelor pozitive și negative este necesară cel puțin timp de o lună.1.Simptomele prodromale (inaintea fazei active)-idei de referință-gândire magică-limbaj abstract-colecționare de obiecte bizare2.Simptome reziduale (după faza activă)-pierderea progresivă a activității sociale-ritm verbal scăzut

Diagnostic• Diagostic pentru schizofrenie

Simptome caracteristice – idei delirante, halucinații, limbaj dezorganizat, comportament catatonic sau dezorganizat, simptome negative (alogie, avoluție)Disfuncție socială – profesionalăDurata – semne continue persistând cel putin 6 luni, din care cel puțin o lună, semnele fazei activeExcluderea unei substanțe – condiții medicale generaleRelația cu o tulburare de dezvoltare pervazivă

• Diagnostic diferențialTulburarea psihotică datorită unei condiții medicale generale, delirum sau demență (exemplu: tumoarea cerebrală, cand halucinațiile sunt datorate acesteia)Tulburarea psihotică indusă de o substanță (abuz de droguri, medicamente)Tulburarea afectivă cu elemente psihotice – dacă simptomele psihotice survin exclusiv în cursul perioadei de perturbareTulburare schizofreniformă – simptomele trebuie să fie cel puțin o lună și mai puțin de 6 luniTulburare delirantă – natura ideilor delirante este simplă (nonbizară)Tulburări de dezvoltare pervazivă (autismul) – debutul poate fi mica copilărie (rar în schizofrenie)

Tratamentul• Chimioterapia-ocupă locul central în raport cu celelalte metode terapeutice. Acțiunea

neurolepticelor vizează efectiv unele simptome țintă: agitație psihomotorie, tensiunea afectivă, halucinațiile, ideile delirante, tulburări de activitate de tip catatonic

• Electroterapia-este indicată în formele de inhibiție catatonică rebelă. La adulți se fac

de obicei între 4-8 ședințe simple sau protejate. Nu se recomandă asocierea terapiei electroconvulsivante cu sărurile de litiu.

• Psihoterapia-individuală sau de grup poate fi utilizată în schizofrenie atunci când

contactul cu pacientul se stabilește cu relativă ușurință.

• Scopul tuturor mijloacelor terapeutice este reinserția socială. Un loc important îl deține în acest context Ergoterapia (terapia ocupațională). O formă educațională este și artterapia. Cura terapeutică se caracterizează printr-o perioadă lungă a tratamentului, ceea ce impune stabilirea unor critice a continuării tratamentului

Examinări paraclinice

• -radiologice – radiografie craniană, arteriografie, tomografie computerizată, mielografie

• -electroencefalogramă• -examen genetic• -examene citogenetice (cariotipul, testul Barr)• -examinări morfologice (dermatologiile palmare)• -examinări de laborator• -sânge (VSH, glicemie, uree, acid uric, creatinină, colesterol, VDRL,

probe de dispoteinemie)• -urină – examen sumar de urină• -L.C.R.• -examen psihologic• -teste de personalitate• -teste de investigare a atenției, memoriei

Rolul asistentei în îngrijirea bolnavilor cu schizofrenie

• Bolnavii îngrijiți în spitalele de psihiatrie de cele mai multe ori nu sunt responsabili pentru atitudinile și faptele lor. Asistentul trebuie să se familiarizeze cu faptul că agresivitatea acestor bolnavi, atitudinea lor adesea acutizarea față de personalul de îngrijire, izvorăsc din boala lor, pentru care nu sunt răspunzători și deci nu este cazul să se supere pe ei.

• Asistenta trebuie să fie conștientă de faptul că bolnavii psihici sunt bolnavi asemănători cu bolnavii de la alte spitale și comportamentul lor deosebit este consecința firească a bolii lor.

• Respectarea demnității umane a bolnavilor psihici este una din principalele elemente de bază pentru câștigarea încrederii bolnavului care în numeroase cazuri devine mai deschis și mai sincer față de asistent, decât față de medic.

• Atitudinea asistentei față de acești bolnavi trebuie să fie de mare înțelegere, tact și răbdare, îmbinată cu o observație foarte atentă, ceea ce poate preveni eventualele crize și manifestări comportamentale periculoase ale bolnavului.

• O atenție deosebită trebuie acordată de către asistent prevenirii posibilităților bolnavilor psihici cu tendința la suicid. În zilele de vizită se acordă o atenție deosebită aparținătorilor care în neștiință de cauză șu în mod iresponsabil, aduc bolnavilor diverse obiecte care le pot folosi pentru a se sinucide (lame de ras, cuțit, curele pentru pantaloni, brichete). Aceste obiecte dacă nu sunt descoperite la timpde personalul de îngrijire pot avea efecte grave.

• O atenție deosebită trebuie acordată păstrării medicamentelor în secție care în nici un caz, nu poate fi accesibilă bolnavilor. În administrarea tratamentului per os asistentul are obligația de a supraveghea atent dacă bolnavul înghite tabletele și de modul în care tratamentul are efect asupra bolnavului.

• Asistentul răspunde pentru integrarea corporală a bolnavilor pe care îi îngrijește. Trebuie să ajute pacientul la efectuarea toaletei de dimineață și menținerea igienei corporale până când starea lui implica acest lucru.

• Asistentul este personalul medical care are cel mai mult timp contact cu bolnavul și care trebuie să recunoască manifestările psihopatologice ale bolnavului. Orice manifestare privind comportamentul neobișnuit al bolnavului trebuie adusă din timp la cunoștința medicului în vederea stabilirii tratamentului.

PREZENTARE DE CAZ• Date generale despre pacientNume și prenume: K.D.Sex: MasculinGreutatea: 85 kgÎnălțimea: 1,80 mMediul de proveniență: mediul urbanNaționalitate: românStare civilă: necăsătoritOcupația: pensionar de boalăDiagnostic: Schizofrenie nediferențiată• Antecedente heredo-colaterale-mama – sănătoasă-tata – consumator de toxice-un frate schizofrenic• Condiții de viață și muncă:-12 clase, stagiu militar nesatisfăcut-a lucrat 2 ani-necăsătorit-locuieste împreună cu părinții-nu fumează, bea 1-2 cafele pe zi• Motivele internării-conflicte familiare-vagabondaj-stare de agitație psihomotorie-cefalee, insomnii

• Istoricul boliiPacientul în vârstă de 28 de ani este unoscut în secția de psihiatrie pentru internări multiple. Este internat

în secția de psihiatrie cu diagnosticul de Schizofrenie nediferențiată.Este adus de părinți pentru că prezintă agitație psihomotorie, insomnii, stări conflictuale, amenințarea

familiei.Părinții declară că de 2 luni refuză să ia tratamentul.• Examen psihic:Vestimentația – neîngrijităIgiena – precarăPrivirea – fixăMimică și pantimimă – ușor hipomobilă (clipiri ale ochiului ce apar numai în starea de agitație, plimbă

degetele în jurul feței)Gestica – inhibatăAtitudinea – inițial ostilă, ilterior cooperantăDialog – se stabilește relativ ușorLimbaj – contactul vizual se stabilește relativ ușor, limbaj coerentActivitatea – perioade de agitație psihomotorie, comportament bizarPercepția – prag perceptiv crescutAtenția – hiperprosexie selectivăVoința – hipobulieMemoria – hipoamnezie de fixare și evocareCunoștințe despre boala psihică – parțial prezentăGândirea – coerentă, flux ideativ păstrat, în conținutul gândiriise evidențiază idei delirante paranoide de

influență, urmărire, interpretareAfectivitate – aplatizare afectivăRitm nictemeral – insomnii mixteInstincte – păstratePersonalitate – dezarmonică (structurată pe modelul paranoid uneori )Conștiință – orientat temporo-spațial

• EpicrizaPacientul în vârstă de 28 ani prezentând simptomatologia unei

Schizorfrenii nediferențiată cu multiple internări în secția de psihiatrie. Se internează la solicitarea familiei pentru agitație psihomotorie, dispoziție delirantă, stări conflictuale, tulburări comportamentale, cefalee, insomnii.

În perioada internării urmează tratament medicamentos cu neuroleptice, sedative, antiparkinsoniene

Datorită acestui tratament evoluția stării psihice fiind lent favorabilă, starea lui fiind ușor ameliorată.

• Recomandări la examinare-evitarea situațiilor conflictuale-psihoigienă-dispensarizarea psihiatrică-evitarea consumului de toxie (alcool, cafea)• Tratament-Levomepromazin 0-0-1 tb/zi-Clopixol 1-1-1 tb/zi-Diazepam 0-0-1 tb/zi -Romparkin 1-0-1 tb/zi

• Problemele pacientului:

-insomnie

-alimentație inadecvată calitativ și cantitativ

-anxietate

-comunicare ineficientă datorită tulburărilor de comportament

PLAN DE ÎNGRIJIREPROBLEME PROBLEME INTERVENȚII

AUTONOMEINTERVENȚII DELEGATE

EVALUARE

1.Insomnii Pacientul va putea să doarmă 7 ore pe noapte în următoarele 3 zile.

-se aerisește bine camera înainte de culcare-se învață pacientul să practice tehnici de relaxare-se sugerează pacientului să citească o carte-pacientul nu va fi lăsat să doarmă în timpul zilei-va fi lăsat să privească la televizor

Se administrează sedative somnifere, Dormicum 0-0-1 tb/zi

În prima noapte pacientul doarme 3 ore.În a doua noapte pacientul doarme 5 ore somn continuuÎn a treia noapte pacientul doarme 7 ore pe noapte somn liniștit.

2.Alimentație inadecvată de tip deficitar

Pacientul va fi echilibrat nutrițional și hidroelectrolitic

-se lămurește pacientul în legătură cu necesitatea hidratării și alimentației eficiente-se oferă pacientului cantităti mici de alimente la interval scurt de timp-se sesizează medicul stomatolog pentru problemele de dentiție-se regleză orarul meselor pacientului

Se vor administra vitamine B1 si B6 1 fiolă/zi

Pacientul consumă foarte puține alimentePacientul acceptă să mănânce câte puțin din fiecare alimentPacientului îi revine apetitul.Aportul alimentar este aproape normalPacientul este echilibrat hidroelectrolitic și nutrițional

3.Anxietate Pacientul va deține mai multe cunoștințe despre boala sa după 4 zile

-se identifică cauza anxietății pacientului, și se oferă informații clare despre boală și modul său de manifestare-se ajută pacientul să recunoască anxietatea -se răspunde la întrebările pacientului-se oferă informații clare, simple pentru nivelul lui de înțelegere-se explică pacientului care sunt regulile de ordine interioare-împreună cu familia întocmim un plan care să îl ajute în satisfacerea nevoilor

Se administrează tratament cu Pleyo 1-1-0 tb/zi, Haldol 1 fiolă seara, Zyprexa 0-0-1 tb/zi

Tendința pacientului de a fi agresiv este scăzută

4.Comunicare inadecvată datorită lipsei de cunoștințe

Pacientul va reuși să comunice mai bine în special cu familia și fără emoții după 3-4 zile

-pacientul va fi ascultat atent și va fi lăsat să își exprime singur nevoile și propria părere-dacă nu dorește să vorbească despre un anumit subiect se va reveni altă dată-se asigură pacientului un climat de siguranță într-o cameră liniștită cu temperatură optimă-se încearcă comunicarea între el și colegii de salon-se încurajează pacientul în legătură cu siguranța îngrijirii în familie după externare-se încurajează vizitele aparținătorilor

Pacientul va fi văzut de către psiholog pentru a fi integrat mai ușor din punct de vedere social

Pacientul are o evoluție progresivă

5.Dezinteres față de igiena corporală și îmbrăcăminte

Pacientul va lua atitudine pentru eficientizarea igienei și a vestimentației

Pacientul va fi îndrumat în eficientizarea igienei corporalePacientul promite că se va spăla zilnic și va avea grijă de îmbrăcăminteVa schimba lenjeria de corp de câte ori este nevoieÎși aranjeză patul și hainele singur iar la vizită este mândru de el

Dacă la început avea o reacție violentă când era vorba de curățenie, acum adoptă o atitudine optimă față de curățenie.

EPICRIZA PACIENTULUI LA EXTERNAREPacientul se externează din secția de psihiatrie în stare ameliorată. Cu următoarele indicații:-respectarea tratamentului comform Rp-psihoigienă-păstrarea unui climat familial adecvat-reabilitarea psihosocială-revenirea la control în cazul apariției situațiilor recidivante

CONCLUZII• Schizofrenia poate să apară la oricine indiferent de rasă, cultură,

religie, loc de origine, indiferent de sărăcia sau bogăția mediului din care provine, bărbații au același risc de boală ca și femeile. Nu există configurație familială tipică care să predispună la schizofrenie.

• Schizofrenia nu este o boală rară, statisticile evaluează ca riscul de îmbolnăvire este 1% ceea ce înseamnă unul din 100 noi născuți poate dobândi această boală.

• Se decelează în general în adolescență. Riscul apariției ei este diminuat după vârsta de 30 de ani și dispare complect după 45 de ani.

• Ereditatea are probabil un rol, însă nimeni nu a descoperit până în prezent genele acestei boli.

• Se estimează că o proporție de 20% dintre persoanele cu schizofrenie nu mai fac recăderi după consumarea primului episod al boli.. în celelte cazuri boala poate fi stabilizată prin tratament sau poate evolua, ca orice altă boală cu recăderi sau remisiuni. Evoluția către cronicitate se face numai într-o proporție foarte mică

• Schizofrenia atunci când devine cronică, nu poate fi vindecabilă, în sensul în care se vindecă o altă boală. În aceste cazuri, ca și alte boli cronice, cum ar fi diabetul, îngrijiri adapătate pe o perioadă mai lungă de timp, chiar pe timpul întregii vieți

VĂ VĂ MULȚUMESC !!!MULȚUMESC !!!

BORBELY ALEXANDRA - ABIANABORBELY ALEXANDRA - ABIANA