ppp - Miziltrecut 100 de luni, adicã mai mult de 33 de a no - timpuri sau, altfel spus, peste...

EDITORIAL

Publicaþia Primãriei, adicãa mizilenilor, POªTALIONUL aajuns la numãrul 100!

Poºtalion= trãsurã, dili-genþã, de dimensiuni mari, închisã,cu mai multe locuri, trasã de patru,de ºase sau opt cai, folositã în trecut(înainte de apariþia cãii ferate) pentrutransportul cãlãtorilor ºi a poºtei pedistanþe mari.

Istoria localitãþii noatre estelegatã de acest mijloc de transport alsecolului XVI, care a ales zona încare acum locuim noi ca loc depopas. Dupã hurducãielile obosi-toare ale drumului, cãlãtorii, vizitiiiºi caii primeau aici o binemeritatãodihnã. Îºi dezmorþeau oasele, sespãlau, fãceau scurte plimbãri sauluau la repezealã o gustare, care cutimpul avea sã se numeascã "mizil-ic"! Deci acest loc era aºteptat, dorit,îndrãgit. O oazã pentru suflet de -venise acest popas din ce în cemai populat ºi mai viu! ªi toateastea din cauza acestei dili-genþe, ce dãdea mãsurã aºtep-tãrilor fiecãrei zile. Ca unsim bol al istoriei, ca un oma -giu adus acelei dilegenþe ce aînsufleþit aceste locuri, pu -blicaþia primã riei oraºu luice s-a nãscut aici trebuia sãpoarte acest nume: POªTALIONUL!

Ziarul pe care-lcitiþi acum poartã numãrul100!

Asta înseamnãcã de la apariþia primuluinumãr ºi pânã acum autrecut 100 de luni, adicãmai mult de 33 de a no -timpuri sau, altfel spus,peste 30.000 de zile! Sepoate, deci, vorbi de oistorie a "vieþii" sale.

Încerc o în - toarcere în timp! Nupentru cã era modaziarelor lo cale amgân dit ap a riþia POª -TALIONUL-ui! Afost dorit ca un modde comunicare înt reprimãrie ºi mizileni.Nu o comunicare unilate -

ralã, ci o modalitate de a întreþine undialog constructiv, bazat pe sinceri-tate ºi interes reciproc, trebuincios ºinecesar în viaþa oraºului ºi a oame-nilor. O publicaþie care sã prezinteactivitatea primãriei, a celor carelucreazã aici, a Consiliului Local, ainstituþiilor din oraº, a oamenilor ºi atot ce se întâmplã în urbea noastrã.Prin el am încercat sã vã prezentãmîntâmplãri adevãrate din viaþa oame-nilor, evenimente, sãrbãtori, reali -zãri, neajunsuri ºi tot ce poate fi in -teresant pentru dumneavoastrã. Amrãspuns la întrebãri, am fãcut sonda-je de opinie pe diverse teme, amîncercat sã intrãm în casele dum-neavoastrã cu ceea ce am crezut cãv-ar putea interesa. Nu am urmãrit"senzaþionalul", am interzis ºtirilede la morgã, bârfele ºi alte canca-nuri. Am încercat, de fiecare datã, sãvã prezentãm realitatea în starea ei

unicã, fãrã interpretãri, fãrã defor-

mãri, fãrã influenþe politice. V-amchestionat cu diferite ocazii în legã-turã cu preferinþele dumneavostrã,am prezentat interviuri, poveºti ade-vãrate despre oameni, despre bucuri-ile sau suferinþele lor, pasiuni, întâm-plãri deosebite despre viaþã! Amvorbit despre realizãri, dar ºi desprenereuºite, am fost în multe dintrecasele dumneavoastrã, pe strãzi ºi înmijlocul evenimentelor importantede zi cu zi. V-am prezentat pe rândconsilierii locali ºi fiecare birou oriserviciu din primãrie. Sfaturi pentrusãnãtate, justã alimentaþie, bunemaniere, vorbit corect gramatical,informaþii diverse, rubrici perma-nente, religie, informaþii de la poliþie.Am fost pentru dumneavoastrã înºcoli ºi grãdiniþe, la spital, în Casa deCulturã, biserici, garã, mijloace detransport, piaþã, pe terenurile desport, în cimitir, parcuri, am scrisdes pre numeroasele lucrãri de in -vestiþii, gunoaie ºi câini vaga bonzi.

Am fost printre tineri,bãtrâni, zile cuploaie sau soare,anotimpuri. Amîncercat de fie -care datã sã sur-prindem realita -tea, adevãrul ºi totce dumneavoastrãaveþi dreptul sãºtiþi! Sumarul fie -cãrui numãr a fostde fiecare datã gân-dit, analizat ºi adap-tat la realitãþile zi -lelor ce au trecutpeste noi.

POªTALIONULva face în continuarepopas în casele dum-neavoastrã, cu aceeaºidorinþã de a fi în slujbadumneavoastrã!

Mulþumim celorca re au avut cuvinte deapreciere ºi ne-au fãcuturãri!

Aºteptãm opiniile,sugestiile ºi mai ales ob -servaþiile dumneavoastrãcritice.

Cu prietenie,Emil Proºcan

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

Paginile 2 ºi 3

DUPĂ 100 DE ANI,BUNICA S-A ÎNTORS

ÎN CERPagina 2

Pagina 3

INTERVIU CU MARIAN CIOBANU

Străzi distruse - pe de-o parte, rugăminţi,

somaţii, soluţii - decealaltă parte

Pagina 3

HANDBAL DE PERFORMANŢĂ

LA MIZIL

INVITAŢI DE SEAMĂLA ŞEDINŢA ASO - CIAŢIEI INTERCO-

MUNITARE XXI - 45

Pagina 4

ŞEDINŢELECONSILIULUI LOCAL

Pagina 6

DE LA NOI DIN GRĂDINIŢĂ!

Pagina 6

"PLOLAR" - O FIRMĂDE EXCELENŢĂ

Pagina 7

LUNA CURĂŢENIEIDE PRIMĂVARĂ!

URZICILE

Pagina 5

Verdeţurile şilegumele

au umplut piaţa!

Pagina 6

MIZILUL ARE DINNOU ECHIPĂ DE

FOTBAL!

Pagina 6

Cum aflăm repededacă fructele /legumele sunt

modificate genetic?

Paginile 4 ºi 5

DESPRE POSTULPAŞTELUI

Pagina 5

DULCE CASĂ!

Pagina 8

Pagina 8

Lansarea AnuluiEuropean AlCetăţenilor şi alCentrelor EuropeDirect la Bruxelles

Soarta câinilor comunitari lamâna oamenilor!

Pagina 9

MITREA ŞTEFANIA- fata de nota 10 aşcolii "Sfânta Maria"

Pagina 9

OAMENI ALĂTURIDE OAMENI!

Pagina 9

Cum să te protejezide ţepele lacumpărături

Pagina 9

Pagina 10

Prăjitură de postcu nucă şi caramel

Lecţia de gramaticăCUM E CORECT?

Pagina 11

Tabelul cu salariaţiiprimăriei care tre-buie să vă viziteze!

N-AM CERUT SĂFIM ROMÂNI. AMAVUT NOROC!REMEMBERFĂNUŞ NEAGU ŞITATIANA STEPA

Pagina 10

BOLI DE SEZON

Pagina 7

ZIUA PĂCĂLELILOR

Pagina 10

În slujba ta, OMULE!

Pagina 4

Pagina 12

ELEVII AU TALENTPagina 8

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Publicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Anul IX / Nr. 100 / aprilie 2013 www.primaria-mizil.ro

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN OStal onulOStal onulOStal onulppp iii

Pagina 7

, , ,,

,

Dupã 45 de ani, teatrulmizilean înfiinþat în

urmã cu 125 de ani deprimarul Leonida

Condeescu, la iniþiativalui I.L Caragiale îºi reiaactivitatea. Oraºul Mizilare din nou teatru profe-

sionist! Amãnunte înnumãrul viitor.

ULTIMA ORĂ

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂCristina COLÞ / Gabriela NEGOIÞÃ /

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: [email protected]

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: [email protected] ISS

N 1

54

8 -

69

03

Nr. 100 / aprilie 2013

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

[email protected] POPA [email protected]

Pe 7 Martie, în orga-nizarea Primãriei oraºuluiMizil, Centrul Cultural "A -drian Pã unescu", a oferitdoamnelor ºi domniºoarelor,spectacolul "Fe meia fereastrãspre vis".

Deºi nu a putut fiprezent, domnul primar EmilProºcan ne-a transmis gân-duri pline de sensibilitatespunând printre altele: "...Din când în când, în noininge, plouã sau e soare!

Acum este timpulpri mãverii! Asta înseamnãflori, verde, luminã, dar ºiziua ta, FEMEIE! Faci partedin re gulile impuse universu-lui pentru ca VIAÞA sã aibãrost, frumuseþe, simþire! Toþicei care existãm pe Pâmânt,suntem din tine! Ne dai viaþã,ne mângâi, ne cãlãuzeºtipaºii! Eºti zâmbetul, lacrima,frumosul! A venit timpul sã-þiarãtãm respect, recunoºtinþã,dra goste, sã-þi mul þumimpentru ceea ce eºti ºi sã neierþi!

Dumnezeu îþi trimiteprimãvara, iar noi te îm brã -þiºãm cu dragostea cu care lapieptul tãu ne-ai botezat!

Privesc bucata de cerde deasupra copacilor împie -triþi de aºteptare ºi scriu ºop-tit, în albul zãpezilor de pre-tutiundeni: La mulþi animamelor lumii! La mulþi aniFEMEIE!

Ningã peste voi flo-rile albe ale pãmântului ºidra gostea noastrã!"

Spectacolul a fostsusþinut de copiii care ac ti -veazã la cercurile din cadrulCentrului Cultural, dar ºi deelevi ai ªcolii Generale Nr. 1care au prezentat un recital depoezii.

Copiii care activeazãla cercul de dans modern dincadrul Centrului Cultural"Adrian Pãunescu", pregãtiþide instructorul Sebastian Ste -fanov, au participat pe data de16 martie la Fes tivalul Con -curs "Dance 2 Dance", des -fãºurat la Bu cureºti.

Au câºtigat: "Ciu -percuþele"- grupa micã -Locul I, "The moon" - grupamijlocie ºi "Ozon" - grupamare - locul II.

Felicitãri micilor ar -tiºti!

GRUPAJ

ININFORMAŢIONAL

"Femeia, fereastră sprevis"

"Dance 2 Dance"

Sunt anumite momentecare intervin în viaþa noastrã,obligându-ne sã depãºim rutinazilnicã, îndemnându-ne la re -flecþie, analizã, incursiuni pro-funde în viaþa din jur, fãcându-nesã descoperim pãreri de rãu ºichiar regrete. Schimbãrile bruºtede vreme, de vremuri, bucuria,fru mosul, nedreptatea sau la cri -ma..., ne pot conduce la astfel destãri meditative.

Dar lucrul care ne þintu-ieºte cel mai puternic ºi ne pune lagrea încercare puterea de înþe -legere este moartea! Moarteaunui copac, a unui animal, a uneipãsãri, a unui OM, înseamnãdespãrþiri ireversibile. Starea deregret, tristeþe, suferinþã estedirect proporþionalã cu influenþace a avut-o asupra sufletului nos-tru cel dispãrut.

Lungoci Filofteia, "BU -NICA", aºa cum o numesc ceicare au trecut prin viaþa ºi sufletulei, s-a nãscut acum 100 de ani ºiîn aceste zile s-a sfârºit simplu,modest ºi demn!

Timpul a stat parcã înloc, am stat iar adunaþi în jurulcelei pe care, cei ce o iubim, o

numim simplu "BUNICA". Înseptembrie, o ajutam sã treacãpragul celor 100 de ani, iar zileletrecute am ajutat-o sã treacã pra -gul spre veºnicie. În acest peisajstatic s-a putut vedea doar pãrulalb fluturat al BUNICII, si mâi -nile sale slãbite de atâtea îm -brãþiºãri, cum stau îngheþate pestesufletul sãu plin de noi. Ne-a iubitpe toþi, cu defectele, cu virtuþilenoastre ºi ne-a respectat aºa cum aînvãþat de la soþul sãu iubit. Celemai de preþ daruri pe care ni le-adat BUNICA au fost dragostea,devotamentul ºi respectul sãu.

Dar aceasta viaþã fru-moasã, a acestui om frumos la su -flet, a avut un sfârºit umbrit deurâþenia sufleteascã a unor oa -meni avari . Zilele acestea, toþi ceicare am fost alãturi de dumneaeiîn ultimi ani, am fost alungaþi de opersoanã a cãrei rãutate fãrã demargini s-a crezut mai presus deomenie.

De când ne naºtem pânâcând murim suntem singuri, doarne intersectãm singuratãþile uniicu alþii, rãul trecând pe lângã noi,sau uneori prin noi. Pe unele per-soane le placem, pe unele le iu -

bim, pe unele le urâm, pe altele ledispreþuim... dar într-un fel saualtul le atingem sau ne ating.

Azi, nu mai e lângã noifizic, mâine, unii o vom uita, dacãalþii deja n-au fãcut-o, însã toþivor înþelege cã ne priveºte deacolo de sus pentru totdeauna.Chiar dacã nu i-am spus deseoricât ne este de dragã, dânsa a înþe-les, pentru cã drumurile noastre,din când în când, se terminau ladânsa în prag, ºi pentru cã lamomentele fericite sau triste, îieram sau ne era alãturi. Ne-a aju-tat pe fiecare, pe unii material, pealþii spiritual, dar cu siguranþã ne-a îmbogãþit pe fiecare cu pulberede suflet. Fiecãrei stele din noi i-adat o denumire, i-a dat un drum ºiun sens pe acest drum. Fiecãruiorgoliu din noi i-a rãspuns cuînþelepciune ºi ne-a explicat cãtrufia este un pãcat, cã frica deadevãr este o boalã, cã frica deiubire faþã de cel de lângã tine esteo povarã greu de dus.

La fiecare post, înaintede a se spovedi ºi împãrtãºi, îºicerea iertare de la noi, pentrutoate greºelile de voie ºi fãrã devoie, iar azi noi trebuie sã ne

cerem iertare de la dânsa, pentrutoate vorbele ce nu trebuiau ros-tite, pentru faptele ce nu trebuiaufãcute.

Lumânãrile au început sãse stingã, lãsând întunericul tris-teþii sã coboare peste noi. Zileletrecute atingeam pentru ultimadatã mâna care ne-a mângîiat,ochii care ne-au vegheat ºi buzelecare s-au arcuit pe cuvintele caldeºi blânde. Treceam tremurândemâinile peste trupul firav, parcã îndorinþa sã mai prindem un pic desuflet de la BUNICA.

Am în minte frânturi dinviaþa unui Om care a trãit 100 deprimãveri, veri, toamne ºi totatâtea ierni, ºi care rãmân ire-versibil ºi în mine, marcându-mipersonalitatea ºi puterea de aînþelege ºi simþi!

Cu tot ce a strâns în cei100 de ani, BUNICA se întoarceîn cer! Nutresc speranþa cã lumeade acolo o sã fie mult mai aproapede sufletul ei bun, decât cea deaici!

Mulþumim cã ai existat ºite vom iubi dincolo de dincolo.

Apostol Ramona Beatrice

După 100 de ani, BUNICA s-a întors în cer


Coman Nicolae, profesor: Eu sunt un cititor înfocat

pot spune, al acestei publicaþii. Îlcitesc lunã de lunã. Cred cã estesingurul ziar pe care îl mai citesc.În afarã de un ziar din Vãleni deMunte, nu cred cã am mai citit unziar la nivelul acesta. Este foartebun ºi ãsta, în primul rând pentrucã nu are politicã. Este un ziar aloraºului, un ziar informativ ºi estebine sã fie aºa. Ce aº vrea eu sãvãd? Aº vrea sã vãd o rubricã încare sã fie câte un interviu cu pri-marii comunelor apropiate. Sãexiste o colaborare a primãrieiMizil cu acele primãrii. Cred cã arfi interesant sã vedem cum altecomune s-au ridicat la nivelul unuioraº, cum cei mai mulþi oameni dela oraº trag la þarã. De ce la sateeste un spor natural pozitiv ºi lanoi unul negativ. Cred cã ar fi deinteres sã aflãm care este modullor de administrare ºi gestionare aproiectelor. La fel, ar fi de interes,sã vedem o rubricã destinatã aso-ciaþiilor de proprietari, unde sã fieprezentate raporturile lunare, a -nuale a asociaþiilor. Mod de fun c -þio nare, probleme, plãþi, datoriietc. Un dialog cu ºefii de asociaþiiar însemna mai multã trans-parenþã.

Prima paginã ar trebui sãfie mai clarã, în sensul cã suntprea multe poze pentru prima pa -gi nã, prea multe cãsuþe, un ommai simplu ºi care nu filtreazãdestul de repede informaþia, sepierde în ºirul de cãsuþe ºi foto -grafii de pe prima paginã. Primapaginã trebuie sã fie "oglinda"ziarului. Eu pe prima paginã aºvedea în stânga paginii specificullunii ºi în cealaltã parte (dreapta)câteva casete introductive. Darfãrã prea multe fotografii. Asta ospun pentru cã s-a-ntâmplat înunele ediþii.

Nu-l primesc. Eu locu -iesc în bloc 11, Teilor. Acum amînþeles cã se distribuie de cãtreadministratori. La asociaþia decare aparþinem, domnul adminis-trator este sã zicem, mai comod.

Aºa cum am spus laînceput, ziarul are un conþinutfoarte bun, dacã se va þine cont ºide pãrerile pe care le adunaþi, credcã ar fi un succes.

"Cancanurile" nu au cecãuta într-un asemenea ziar. ªinici politica!

Felicitãri domnului pri-mar ºi întregii echipe care trudescpentru ca aceastã publicaþie sãexiste!

Maria. G., 45 de ani, casnicã.O sã încep cu o urare: la

multe numere înainte! Eu citescacest ziar, chiar îl aºtept ºi mãbucur cã la noi în bloc ajunge. Nucred cã aº schimba ceva la el,poate doar aº adãuga, mai multãatenþie spre ºcoli. Sã fie daþiexemplu negativ acei elevi cuprobleme de comportament, pen-tru a se stãpâni acest aspect. Sã seprezinte mãsurile care se iau lanivel de ºcoli. Pãrinþii nu aflãîntotdeauna schimbãrile din acestsector. Poate nu au timp sã meargãla ºcoalã, poate nu comunicã sufi-cient cu proprii lor copii... ªi credcã foarte folositor ar fi sã faceþi unAPEL cãtre spiritul civic privindactivitatea de curãþenie. Mai alescã se aproprie Sãrbãtorile Pascale,sã fim solidari ºi sã vrem sã avemun oraº curat. Nu este greu cafiecare sã-ºi facã curãþenie înpãtrãþica lui. Pe timpul lui Cea -uºescu se fãcea muncã voluntarãºi era chiar impusã. Acum nu maisunt impuse, dar mãcar sã fim noidornici de frumos.

Dupã cum am spus maidevreme, da, îl primesc ºi mãbucur cã ajunge. Locuiesc înblocul 7, zona Bazar. Cred ca ºti -rile de scandal ºi picanteriile de

acest gen, nu au ce cãuta într-unziar care se respectã, cum este celal unei primãrii.

Gabriela P. 59 de ani, pensionarã: Îmi place Poºtalionul ºi îl

citesc mereu, deºi nu ajunge la noiacasã. Îl luãm din oraº, ni-l maiaduce câte o cunoºtinþã... Însã esteun ziar bun. Are un format bun.Eu am fãcut o comparaþie cumeste Mizilul ºi cum este Poºta -lionul. Nici nu se comparã! Avemºi noi într-adevãr un ziar al ora -ºului din care mai aflãm câte ceva.Chiar dacã oraºul este mic.

Sincer, au fost ediþii încare nu mi-a plãcut ceva. Faptulcã se tot prezintã câte-o personali-tate de-asta mare, din oraº. Aº zi -ce sã se meargã mai mult peprezentarea amãrâþilor, oamenilorsimpli, dar care au ne cazuri. Sãlãsãm marile personalitãþi mizi-lene, cã le cunoaºtem.

V-am spus, nu primescacasã. Pe 1 Mai nu ºtiu dacã amvãzut vreodatã vreun angajat alprimãriei. ªi vãd cã este în rubricaaceea trecut. O singurã datã amvãzut un om, mai în vârstã, cuziarul, atât.

Continuare în pagina 3

Având în vedere faptul cã am ajuns la numãrul100 al publicaþiei noastre, am iniþiat acest sondaj din do -rinþa de a afla pãrerea dvs. referitoare la urmãtoareleaspecte:

1.Cum vi s-a pãrut pânã acum ºi ce aþi vrea sã citiþi pe viitor?2.Ce nu v-a plãcut la publicaþia "Poºtalionul"?3.Primiþi ziarul cu regularitate acasã?4. Nu am introdus ºtiri de senzaþie, scandaluri, precum este

moda celor mai multe ziare, aþi vrea sã aparã ceva de acest gen?


Pagina 3 Nr. 100 / aprilie 2013

Lãudabil gestul Li -ceului "Grigore Tocilescu"care a organizat pe data de22 Martie, spectacolul "Ba -lul Primãverii" care a avutloc la Centrul Cultural "A -drian Pãunescu" ºi fondurilestrânse în urma desfãºurãriiacestuia, le vor folosi pentrua ajuta un bebeluº nãscut cudizabilitãþi ce urmeazã a fioperat ºi pentru a rãsplãti lasfârºitul anului ºcolar, copiiicu rezultate deosebite.

Mizileanul IulianUruc, actualmente elev alLiceului Sportiv "IolandaBalaº" din Buzãu, a câºtigatmedalia de argint la Cam -pionatul Naþional de Cros,desfãºurat la Botoºani.

Echipa de handbal aClubului Sportiv Mizil,pregãtitã de domnul CornelRusoiu, a câºtigat Locul IILa Vâlcea, la CampionatulRepublican de Juniori 2.Deplasarea sportivilor a fostposibilã datoritã urmãtorilorsponsori, ocazie cu care le ºimulþumim: Ilie Gigel - 500lei; Bogdan Dumitrescu -500 lei; Liviu Neagu - 300 delei; Victor Muºat - 200 lei;Ion Pufulete 150 lei;"Meltem Textil" S.R.L. - 150lei; S.C. "Itrapan" - 150 lei;Dumitru Leescu -100 lei;Nicuºor Rãdulescu 100 lei.

Aceºti copii suntfoarte talentaþi ºi au obþinutrezultate foarte bune într-untimp destul de scurt, meritãpe deplin sã fie ajutaþi încontinuare. Cine doreºte sãajute aceastã echipã este ru -gat sã-l contacteze pe dom-nul Cornel Rusoiu, un omdeosebit care pregãteºte a -ceºti copii fãrã a fi remune -rat.

În întreaga lume,mai ales în Europa ºi recentîn România se practicã cusucces comerþul stradal tip"GARASEL", mai preciscomerþul cu lucrurile propriidin gospodãrie.

Se pare cã în curând,acest lucru se va întâmpla ºila noi în oraº dar cu maimulte detalii vom reveni înnumãrul urmãtor al publi-caþiei noastre.

GRUPAJ

ININFORMAŢIONAL

Reporter: Aºa cum i-amrugat ºi pe colegii dumneavoastrã,aº dori sã începem discuþia prin avã prezenta cititorilor noºtri!

Marian Ciobanu: M-amnãscut în satul Finþeºti (comunaNãieni) din judeþul Buzãu pe datade 6 iulie, anul 1950. Sunt cãsã-torit din anul 1974, am doi copii,o fatã ºi un bãiat, cãsãtoriþi ºi ei.Am terminat ªcoala generalã înMizil iar dupã aceea am absolvitLiceul Teoretic, clasa real. Dupãefectuarea stagiului militar, amintrat la Facultatea de ConstrucþiiCi vile, Industriale, ºi Agrozoo -

teh nice (Bucureºti) pe care amabsolvit-o în anul 1976. Dupã ter-minarea facultãþii, mi-am luatrepartiþia în oraºul Buzãu, laÎntreprinderea de Prefabri cate,unde mi-am terminat stagiatura,cãpãtând în aceastã perioadã ºi ovastã experienþã.

Nu pot sã uit ca ºirealizare profesionalã cã m-amocupat în calitate de constructor laprima etapã de modernizare aStadionului "Gloria" din Buzãu. În anul 1982 când la ªcoalaGeneralã Nr.3, s-au înfiinþat douãclase de construcþii, am venit înMizil în calitate de profesor,activând aproximativ doi ani dezile dupã care am trecut la Grupulªcolar 1 Mai - Mizil.

Începând cu anul 1985,am plecat la Întreprinderea deGospodãrie (IGO) ca ºef de pro-ducþie unde am activat pânã înanul 1992 când am hotãrât sãlucrez în cadrul unei societãþi curãspundere limitatã, având ºi cali-tatea de acþionar iar din anul 2000de administrator unic - societatecare îºi desfãºoarã activitatea ºi înprezent.

R.: Ce v-a determinat sãintraþi în viaþa politicã ºi care au

fost cele mai importante realizãriîn urma acestui pas?

M.C.: În viaþa politicã,am intrat imediat dupã anul 1990,activând în F.S.N. iar apoi înPDSR, perioadã în care am avut ºiprimul mandat de consilier. Ammai avut un mandat de consilieriar acum sunt la al treilea mandatdin partea PNL, unde activez capreºe dinte. Am intrat în politicã,ca unul care cunoaºte problemeleoraºului nostru, având destulãexperienþã din perioada când amlucrat la IGO. Consider cã princomunicare ºi înþelegere se potrezolva foarte multe pro blemecare privesc oraºul ºi pe locuitoriiacestuia.

R.: Comentaþi vã rog,poziþia pe care o aveþi în cadrulConsiliului Local ºi ce prioritãþiaveþi în acest mandat!

M.C.: În cadrul Con -siliului Local Mizil, fac parte dinComisia prestãri - servicii, co -merþ, agriculturã ºi privatizare -prin experienþa mea doresc sãcontribui la rezol varea a cât maimulte probleme ale urbei noastre.

R.: În care din meseriilepracticate de dvs., aþi avut celemai mari satisfacþii?

M.C.: Fãrã discuþie, ceamai mare realizare a mea o consti-tuie familia: soþia, cei doi copii ºicei trei nepoþi, de care sunt foartemândru.

Pe linie profesionalã, aºdori sã menþionez câteva din rea -lizãrile mele de care de asemeneasunt foarte mândru: execuþiaCapelei Bisericii "Sf.Ioan" dinMizil; Pensiunea Cramelor Hale -wood-Pivniþele Rhein din Azuga;amenajarea unei crame la PalatulElisabeta din Bucureºti, ocazie cucare am fost invitat la terminarealucrãrilor, la un dineu oferit dePrincipesa Margareta ºi Majes -tatea Sa - Regele Mihai; in vestiþiacu fonduri europene de la Do -meniile Sãhãteni ºi multe altele.

În încheiere, vreau sãprofit de aceastã oportunitate pen-tru a mulþumi tuturor cetãþenilororaºului care au votat USL-ul laalegeri, promiþându-le cã încadrul Consiliului Local, con-silierii PNL vor face totul caproblemele oraºului chiar dacã nuîn totalitate, mãcar parþial sã fierezolvate.

R.: Vã mulþumesc pentrutimpul acordat!

Gabriela NEGOIÞÃ

MARIAN CIOBANU - membru al Consiliului

Local Mizil

“Sunt mândru de realizările mele!”

"BalulPrimăverii"

Mizilean =campion

Handbal deperformanţăla Mizil

Vine“GARASEL”


Continuare din pagina 2Ce ºtiri de senzaþie? Ce

picanterii? Nu este oraºul ãstaprea mic? Avem destulã bârfã lafiecare colþ de stradã. Ne mai tre-buie ºi în ziar? Nu! Îl defãimaþiaºa. Sã rãmânã un ziar serios capânã acum.

În rest, felicitãri pentruceea ce faceþi!

Ancuþa M., educatoare:Mie îmi place cum este acum. Nuaº schimba ºi nu aº adãugã nimic.Cuprindeþi, în funcþie de anotimp,de evenimente, cam tot ce sepoate întâmpla în oraº. Aº preferapoate, o rubricã permanentã, de lao grãdiniþã din oraº. Cei mici faclucruri extraordinare, iar noi, edu-catoarele, tot timpul avem pro-grame educative ºi constructivepentru ei. O rubricã micã "De lanoi din Grãdiniþã" cred cã nu arstrica.

Aici nu am ce sã vãrãspund pentru cã mie îmi place"Poºtalionul"!

Trebuie sã fiu sincerã,nu? Nu, nu l-am primit niciodatã.Nici când am stat pe Spiru Haret,nu l-am primit, ºi nici acum, înTeilor, bl. 11, nu-l primesc. Eu nuam vãzut niciun angajat al pri mã -riei în aceste zone. Eu nu am ºtiutde faptul cã se distribuie acum, deo lunã, de cãtre administratori,dar nici înainte nu-l primeam.Norocul meu este cã mi-l aducecolega mea care stã în Bazar ºi eaîl primeºte tot timpul pe scarã.

Scandaluri vedem zilnicla televizor dacã asta cãutãm. Noiavem nevoie de lucruri serioase.

Cãtuneanu Dragoº, ºofer: Esteacceptabil pentru un oraº mic.Poate cã ar trebui o rubricã cuanunþarea locurilor de muncã. Sãºtie omul unde se mai angajeazã,

ce anume, pentru cã ºi-aºa la acestcapitol Mizilul stã foarte prost.Este bun ziarul, dar mai multãinformaþie cu locuri de muncã.

Cred cã de cât sã vedemcine a murit ºi cine s-a mai cãsã-torit mai bine am vedea cerinþe delocuri de muncã.

Nu primesc "Poºtalio -nul" acasã. Locuiesc pe stradaTohani, dar din câte ºtiu eu, la noinu a ajuns.

"Cancanuri" nu! Avemparte ºi de astea zilnic, dar nu înziar.

La multe ediþii pe maideparte!

Fulvia coafezã: Da, esteun ziar informativ ºi bun pentruoraº. Eu zic sã meargã în conti -nuare aºa pentru cã avem nevoie ºide el. Nu am ceva ce nu mi-a plã-cut. Este suficient! La noi peNicolae Bãlcesu ajunge ziarul.ªtiri de senzaþie? De ce nu? Oriceinformaþie este bine primitã!

Cu aceastã ocazie, vreausã aduc ºi eu o criticã asupra fap-tului cã se opresc luminile în totoraºul noaptea. Dacã ai de mers lagarã sau în altã parte, þi-e fricã sãmergi pe stradã. Cred cã oraºultrebuie sã fie luminat, mai alesnoaptea!

Echipei "Poºtalionului":La mulþi ani înainte ºi felicitãri!

Georgiana, ºomerã: Esteun ziar ok. Dialo gul, în special cucetãþenii, are un feedbak bun. Aºpropune poate, organizarea chiarºi prin "Poº talionul", a mai mul-tor concursuri sportive, pentru oviaþã sãnãtoasã, cu cei tineri, pen-tru cã tot avem o salã de sport per-formantã. Eu ºtiu, întreceri, eve ni -mente organizate... sã fie aceastãlaturã þinutã "la cald" sã spunem.Sã nu lãsãm sã se rãceascã ºi mai

mult tinerii de acest aspect, pentrucã sportul este foarte important.

Mie îmi place aºa cumeste. Cu ce am adãugat mai sus,cred cã ar fi un succes.

Eu nu l-am primit nicio-datã acasã. Locuiesc în bl. 9,Teilor. Acum am vãzut cã a pusdomnul administrator un afiº cã îlgãsim la asociaþie.

Cancanuri pentru cei carenu gândesc. Pentru ceilalþi e bunãºi puþinã culturã, ºtiri se ri oase,deºi aceste opinii pot fi su biective.Mica publicitate ºi trucuri dinastea de sãnãtate, fac parte dininformaþia accesibilã oricui,interesantã dar ºi constructivã.

Ramona, asistent: Mieîmi place aºa cum este ziarul. Nuaº schimba nimic. Este foarteinformativ ºi de bunã calitate. Dinpãcate, acasã nu-l primesc. Lo -cuiesc pe strada Nicolae Bãlcescuîn bl. 248. Dar eu îl gãsesc în oraº.Fãrã ºtiri de scandaluri ºi senzaþiitari! Este un ziar serios ºi aºa tre-buie sã rãmânã.

La mulþi ani înainte cuaceastã ocazie ºi felicitãri!

Zoica Carmen, patron:Mi se pare un ziar bun cu infor-maþii din toate domeniile ºi înmod deosebit îmi plac editorialeledomnului primar Emil Proºcan,care sunt speciale. Nu am gãsitnimic care sã nu-mi placã la ziaruldvs., mi se pare din ce în ce maibun. Nu aº dori sã citesc ºtiri gencancan, piaþa e saturatã de aºaceva, la TV, în presã, chiar mi s-arpãrea penibil, acesta este un ziarserios ºi aºa ar trebui sã rãmânã.

ªi faptul cã aþi ajuns laNr. 100, denotã seriozitatea, aºa -dar în acest context, vã felicit ºi vãdoresc la mulþi ani ºi mult succes

în continuare!Carmen Cazacu, vânzã-

toare: Îmi place, este o publicaþiecomplexã care progreseazã de lalunã la lunã, îmi place în moddeosebit faptul cã sunt promovaþicopiii talentaþi, copiii cu meritedeosebite, acest lucru este un sti -mulent extraordinar pentru ei. Nuam ceva care sã nu-mi placã, maiales cã se gãsesc informaþii di -verse ºi interesante.

Stau pe str. NicolaeBãlcescu la bl. 50 ºi am primitmereu ziarul. Nu aº dori sub nicioformã sã gãsesc în paginile ziaru-lui ºtiri de scandal. Sunt de prostgust ºi suntem sãtui de ele.

Felicitãri întregii echipeºi sã veniþi sã vorbim ºi la Nr.1000!

Alexandru Toma, munci-tor: Este o realizare pentru oraºulnostru cã avem un ziar de calitate,eu personal îl aºtept cu nerãbdareîn fiecare lunã, ºtirile sunt foarteinteresante, cuprinzãtoare, despretot ºi toate. Cred cã atingeþi toatesubiectele care ne-ar interesa, fe -licitãri celui care a avut ideea de aface acest ziar.

Am primit ziarul în fie -care lunã, cu mici excepþii, astadatorându-se unora certaþi cu bu -nul simþ, care luau ºi ziarele carenu li se cuveneau, tocmai de aceeami se pare mai bunã ideea de agãsi ziarele la asociaþii.

ªtirile de scandal nu-ºi aurostul în aceastã publicaþie, ar ficaraghios... este un ziar cu o anu-mitã prestanþã, chiar apreciez cãnu aþi fãcut acest lucru pânã acum.

ªi pentru cã înþeleg cãsunteþi la un numãr aniversar, vãdoresc la mulþi ani ºi cât maimulte articole bune!


Pagina 4Nr. 100 / aprilie 2013

Pe data de 28 februarie,în prezenþa conducerii Primãrieiºi a invitaþilor, 16 din cei 17 con-silieri ai Consiliul Local, subpreºedinþia de ºedinþã a d-lui con-silier Leescu Dumitru, s-auîntrunit în ºedinþã ordinarã, avândînscrise pe ordinea de zi urmã-toarele proiecte de hotãrâre:

1. Aprobarea proceselorverbale din data de 28.01.2013 ºidin data de 31.01.2013;

2. Proiect de hotãrâreprivind modificarea ºtatului defuncþii al Spitalului Orãºenesc"Sfânta Filofteia" Mizil;

3. Proiect de hotãrâreprivind vânzarea terenului însuprafaþã de 259 mp ºi construcþiacu destinaþie de locuinþã aflatã peacesta, proprietatea privatã aoraºului Mizil, situat în str.Nuferilor nr. 9 înregistrat la OCPIPrahova sub nr. 21309- "Intra -vilan, nr. 9, T43, Cc 1531";

4. Proiect de hotãrâreprivind înfiinþarea "Biroului demanagement al calitãþii serviciilormedicale" în conformitate cu dis-poziþiile Ordinului MinistruluiSãnãtãþii nr. 975/2012, la Spi -talului Orãºenesc "Sfânta Filof -teia" Mizil, judeþul Prahova;

5. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea Raportului deevaluare al funcþionarului dinaparatul propriu al ConsiliuluiLocal al oraºului Mizil;

6. Proiect de hotãrâreprivind închirierea prin licitaþiepublicã a unei camere de birou si -tuat în clãdirea din str. MihaiBravu, nr. 136, în vederea orga-nizãrii activitãþii de mediere înconformitate cu dispoziþiile Legii

nr. 192/2006;7. Proiect de hotãrâre pri -

vind aprobarea decontãrii sumelorreprezentând drepturile de depla -sare a personalului didactic dininstituþiile de învãþãmânt preuni-versitar din oraºul Mizil pentruluna ianuarie 2013;

8. Proiect de hotãrâreprivind reactualizarea Listei pro -iectelor care beneficiazã de fi -nanþare externã nerambursabilã cese finanþeazã din împrumutul con-tractat la CEC Bank Ploieºti - con-tract nr. 2052020000 - 246/24.12.2010;

9. Proiect de hotãrâre pri -vind înfiinþarea Instituþiei derepertoriu "Teatrul TineretuluiGeorge Ranetti - Mizil" instituþiepublicã cu personalitate juridicã însubordinea Consiliului Local aloraºului Mizil;

10. Proiect de hotãrârepri vind majorarea capitaluluisocial al Societãþii ComercialeS.C MERENDA PRIM S.R.L.Mizil din subordinea ConsiliuluiLocal al oraºului Mizil;

11. Proiect de hotãrâreprivind trecerea unei suprafeþe deteren de 347 mp, din totalulsuprafeþei de 3142 mp, din propri -e tatea publicã în proprietatea pri-vatã a oraºului Mizil, teren intra -vilan situat în str. Mihai Bravu, nr.136, înregistrat la OCPI Prahovasub nr. cadastral 21.176, Tarlaua20, Cc 526 care se identificã con-form schiþei anexã la prezenta ho -tãrâre parte integrantã din aceasta;

12. Rediscutarea proiec-tului de hotãrâre privind apro-barea tarifelor pentru închiriereaspaþiilor cu altã destinaþie decât

cea de locuinþã, în care se des -fãºoarã activitãþi comerciale, peanul 2013;

13. Diverse.

La propunerea executivu-lui, Consiliul Local aprobã com-pletarea ordinii de zi cu urmã-toarele proiecte de hotãrâre: Pro -iect de hotãrâre privind aprobareaconsumului de carburanþi pentruautoturismul autoutilitarã DACIAtipul D27 11X/DROP din dotareaPrimãriei oraºului Mizil; Proiectde hotãrâre privind transmiterea înfolosinþã cu titlu gratuit Grupei deJandarmi Mizil din cadrul In -spectoratului de Jandarmi Jude -þean Prahova a unui spaþiu dinimobilul situat în str. Mihai Bravu,nr. 136; Proiect de hotãrâre pri -vind modificarea tarifului deînchiriere pentru Sala de Sport aoraºului Mizil de cãtre ClubulSportiv Orãsenesc Mizil; Proiectde hotãrâre privind atribuirea unuispaþiu cu altã destinaþie decâtacela de locuinþã OrganizaþieiLocale a PP - DD Mizil pentrusediul organizaþiei. Dupã dis-cutarea introducerii noilor pro -iecte, ordinea de zi cu modificãrilepropuse a fost aprobatã cu una-nimitate de voturi.

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectelor de hotãrâre,

Consiliul Local a hotãrât apro-barea proiectelor de hotãrâre cuunanimitate de voturi, cu excepþiaproiectului de hotãrâre privindînchirierea prin licitaþie publicã aunei camere de birou situat înclãdirea din str. Mihai Bravu, nr.136, în vederea organizãrii acti -vitãþii de mediere în conformitatecu dispoziþiile Legii nr. 192/2006a fost respins cu 15 voturi "îm -potrivã" ºi 1 vot "Pentru"; Proiectde hotãrâre privind înfiinþareaInstituþiei de repertoriu "TeatrulTineretului George Ranetti -Mizil" instituþie publicã cu per-sonalitate juridicã în subordineaConsiliului Local al oraºului Mizila fost adoptat cu 13 voturi "pen-tru" ºi 3 voturi "împotrivã";Proiectul de hotãrâre privind tre-cerea unei suprafeþe de teren de347 mp, din totalul suprafeþei de3142mp, din proprietatea publicãîn proprietatea privatã a oraºuluiMizil, teren intravilan situat în str.Mihai Bravu, nr. 136, înregistrat laOCPI Prahova sub nr. cadastral21.176, Tarlaua 20, Cc 526 care seidentificã conform schiþei anexã laprezenta hotãrâre parte integrantãdin aceasta adoptat cu 13 voturi"pentru" ºi 3 voturi "împotrivã"

Victoria Panait

Şedinţele Consiliului Local

Martor la sfatul aleşilor


Pe data de 27 martie,sediul instituþiei noastre, a gãzduitºedinþa Asociaþiei Interco muni -tare XXI - 45, la care au partici-pat: conducerea Primãriei Mizil,domnul Doru Mladin - adminis-tratorul oraºului, 10 din cei 15 pri-mari ai localitãþilor care fac partedin aceastã structurã asociativã ºitrei invitaþi de marcã, pe care o sãvi-i prezint atunci când o sã vãexplic ºi scopul vizitei acestora.

ªedinþa a fost deschisã dedomnul primar Emil Proºcan carea subliniat importanþa existenþeiacestei Asociaþii care are ca scopcomun, aºa cum a spus dumnea -lui, "dezvoltarea de proiecte înfolosul comunitãþii care sã mic -ºoreze discrepanþele dintre loca -litãþi, o familie care are la bazãînþelegerea ºi încrederea ºi care sãconstruiascã împreunã o regiuneîn care sã aparã mult dorita dez-voltare economicã".

Ulterior, domnul Mladina menþionat faptul cã este impe-rios necesar, ca în perioada anilor2014 - 2020, sã se acceseze câtmai multe proiecte pentru dez-

voltare, deoarece dupã aceastãperioadã acest lucru nu va maiputea fi posibil. În acest context,dumnealui le-a solicitat celorprezenþi sã vinã pânã la sfârºitullunii aprilie cu idei ºi propuneri înfuncþie de necesitãþile fiecãreilocalitãþi, acestea urmând sã fiecondensate într-un material, con-cretizându-se apoi, într-un proiectcomun.

Partea a doua a ºedinþei afost susþinutã de cei trei invitaþi:domnul drd. ing. Doru Diaco -nescu, domnul general AurelStanciu, domnul dr. ing. Cristinelªonea - director general adjunct alAgenþei Naþionale pentru Ame -liorare ºi Reproducþie în Zoo teh -nie, care au prezentat "Proiectulinovator privind realizarea unuiParc Agroin dustrial Integrat cu unCentru de Afaceri pentru Dez -voltare Ruralã Durabilã în con -diþiile descentralizãrii administra-tive ºi ale Bioeconomiei" - ce arputea fi una din soluþiile viabilepentru agricultura româneascã.

Unul din motivele pentrucare am fost aleºi pentru aceastã

prezentare este ºi faptul cã dom-nul Cristinel ªonea este mizilean,iatã aºadar, încã un om de valoarecu care ne mândrim.

Încã un motiv de mân-drie este ºi faptul cã acest proiecta fost prezentat în prealabil deechipa GNIR (Grupul Naþional alInvestitorilor Români, sufletulacestui grup fiind domnul DenisDiaconescu) la Conferinþa deBioeconomie de la Dublin (undeau fost 200 de participanþi) la invi-taþia comisarului european pentruºtiinþã Maire Geoghegan -Quinnºi a ministrului irlandez al A -griculturii ºi Alimentaþiei - SimonCoveney.

Concret, domnul DenisDiaconescu ºi a sa echipã îºi pro -pune, sã concentreze pe o supra -faþã de 15 hectare, unitãþi de pre-lucrare a materiilor prime vege-tale ºi animale, unitãþi care sã pro-ducã biocombustibil din deºeurivegetale ºi animale, dar ºi un cen-tru de afaceri integrate. De aseme-nea, doreºte ca în acest parc a -groindustrial sã existe o micãpiaþã în care þãranii sã-ºi poatã

vinde marfa, un motel pentrudrumeþi, o grãdiniþã, o ºcoalã, unafter school la care sã facã prac-ticã agricolã adevãratã toþi eleviicomunelor din jur, cu alte cuvinteo întreagã lume.

Proiectul este atractivpentru investitorii interesaþi deproducerea hranei sãnãtoase ºi aenergiilor neconvenþionale.

Domnul Diaconescu maispunea cã: "Proiectul nu îºi pro -pune doar sã redea demnitateaunei þãri în care obiceiurile ºitradiþiile se pierd, ci sã transformeRomânia într-o "Putere Verde".

ªi pentru cã tot a venitvorba despre hranã sãnãtoasã,domnul primar Emil Proºcan aspus cã în cazul concretizãrii aces-tui proiect, una din condiþiile debazã ale acestuia ar fi existenþaunei bãnci genetice vegetalã ºi ani-malã.

Deoarece este un proiectde anvergurã, urmeazã a fi ana -lizat în profunzime, iar dacã esteposibilã sau nu realizarea acestuiavã vom informa.

Gabriela Negoiþã

INVITAŢI DE SEAMĂ LA ŞEDINŢA ASOCIAŢIEI INTERCOMUNITARE XXI - 45

Postul este înfrânareabenevolã de la mâncare ºi bãu-turã din motive religios-morale.

Înfrânarea aceasta poa tefi ajunare sau reþinere total de laorice fel de mâncare ºi bãuturã ºi,post propriu-zis sau renunþarenumai la anumite mâncãruri,bãuturi ºi gustarea celor permisecu cumpãt. Renunþãrile acesteanu se fac din concepþia cã hranasau bãutura respectivã ar fi necu-rate ºi ar spurca pe cei ce le iaudin motive religios-morale cipentru cã, prin înfrânarea trupu-lui, sufletul se ridicã spre Dum -ne zeu. În primul rând, postuladuce potolirea poftelor trupeºti,înfrângând puterea lor asupratrupului ºi a sufletului. În aldoilea rând, el este un exerciþiu alvoinþei, care-ºi aratã dominaþiaasupra instinctului de hranã ºiasupra poftei ºi plãcerilor legatede acest instinct. În al treilearând, postul este expresiapocãinþei pentru pãcate. În alpatrulea rând, el se aduce ca ojert fã bineprimitã lui Dumnezeu.ªi, în sfârºit, postul sprijinã rugã-ciunea; el face ca sufletul, elibe -rat de tulburarea poftelor tru -peºti, sã se înalþe cu uºurinþã spreDumnezeu. Zilele de post sunt nunumai de înfrânare de la mâncareºi bãuturã, ci ºi de pocãinþã, deluptã împotriva patimilor, deexercitare a virtuþilor ºi de inten-sificare a rugãciunilor. Postulextern este completat cu postulintern, postul de bucate cu postulde pãcate ºi însoþit de rugãciune.De aceea, vremea postului estevreme de pocãinþã, vreme depurificare ºi spiritualizare, vremede comuniune mai vie cu Dum -nezeu. El este lepãdare de omulcel vechi ºi îmbrãcare în omulcel nou.

Postul este dovada cãrenunþãm la lume ºi la bucuriileei, pentru a ne deschide lui Dum -nezeu ºi lumii, spiritual. Dacã nurenunþãm la unele mici plãceriale vieþii, cum sunt mâncãrurilede dulce, atunci cum vom re nun -þa la lume cu toate plãcerile ºiten taþiile ei? Cel ce nu posteºteîºi dovedeºte lui însuºi cã nu sedesprinde de lume pentru a urmalui Hristos. Un astfel de om esteasemenea bogatului din Evan -ghelie, care nu a vrut sã-ºi vândãaverile ºi sã urmeze lui Hristos.Nu putem fi ºi cu lumea ºi cuDum nezeu. Trebuie sã ale gemori pe Dum nezeu, ori lumea.Hris tos a zis clar: "Nicio slugã nupoate sã slujeascã la doi stãpâni.Fiindcã sau pe unul va urî ºi pecelãlalt îl va iubi; sau de unul seva þine ºi pe celãlalt îl va dispre -þui. Nu puteþi sã slujiþi lui Dum - nezeu ºi lui mamona" (Luca 16,13). Pentru curãþirea desã vâr ºitãa sufletului nu este suficientã nu -mai reþinerea de la bucate, dacãnu se adaugã la ea ºi celelal te vir-tuþi ca: rugãciunea, cãinþa sin cerãpentru pãcate, milostenia, blân -de þea, iubirea aproapelui ºi a...

Continuare în pagina 5

POSTULPOSTULPAŞTELUIPAŞTELUI

"Fãrã post ºi rugãciune nune putem mântui."(Pateric)

Pagina 5

Aşa anunţa venireaprimăverii poetul latin Vergiliu.

Fiecare anotimp are per -sonalitatea sa, farmecul său, rolulsău. Fără îndoială că cel maispectaculos este primăvara. Dupăo perioadă de albă aşteptare, cugeruri, viscole, copaci goi, totulrenaşte. Ca o chemare la viaţăeste primăvara. Şi chiar este o ex -traordinară demonstraţie a ceeace înseamnă viaţa. Flori, verde,lu mină, adică zâmbet. Aşa pro -babil s-a născut prietenia omuluicu pământul şi cu tot ceea ce el neoferă. O reciprocitate de sen ti -mente care dau definiţia vieţii a -de vărate.

Mi-am dat seama detoate acestea, în momentul cândam intrat în casa locuită dedoamna Vişoiu. Domnul primarfusese de câteva ori aici, iar acum

m-a trimis pe mine pentru a scriedespre primăvară. La început nuprea am înţeles ce legătură arputea fi între acest anotimp şi ca -sa unui om. V-aş invita şi pe dum -neavoastră să vedeţi că aici pri -mă vara este la ea acasă. Veţi maivedea şi ce poate să facă o femeiela 76 de ani cu pământul pe care îlmângâie zilnic cu dragoste şirecunoştinţă! Veţi vedea!

Rămasă fără soţ în urmăcu 11 ani, pare a fi un om al unuidestin a fost plin de cumpene. Adat naştere la opt fete, dintre caredoar patru au trăit. Acum suntmari, au familii, copii. Două dinele locuiesc de ani buni în Ca -nada, iar celelalte, una în Bu -cureşti şi alta în Ploieşti. Niciuna

în schimb, cu mama. “Dar să nucredeţi că sunt singură, nu! Sin -gurătatea este pentru cei ce nusimt sufletul plantelor şi al co pa -cilor. Eu sunt în permanenţă cuflorile mele! Unele sunt aici înjurul casei şi cu care vobesc înpermanenţă, iar cu celelalte vor -besc zilnic la telefon. În fiecare ansunt sărbătorită de toţi copiii şinepoţii mei” – spune cu bucuriedoamna Petrica. Îmi mărturiseştecă nu există sărbătoare în carecasa să nu se umple cu sufletelecelor patru fete, soţii acestora şicei opt nepoţi. La vârsta pe care oare, este o femeie foarte dina -mică. Nu îi place să stea. ”Toatăviaţa mi-a plăcut să fiu activă. Sărămână ceva în urma mea” . Dupăce mi-a mărturit acest lucru, mi-aspus că o zi pentru dumneaei esteun dar de la Dumnezeu, pentrucare trebuie să-I mulţumească.

“Am aşteptat cu marene răbdare să vină căldura, să potieşi în grădină. Nu stau în casăcinci minute, doar dacă trebuie să”îmbuc” ceva. Las casa pentrucurte. Am o grădină mare de careîmi place să mă ocup personal.Totul este întreţinut de mâinilemele. Şi pentru că acum este pe -rioada în care trebuie să pregătimpământul pe care-l avem pentrua-l fructifica, eu nu pot sa staudegeaba”, îmi spune doamnaPetrica şi faţa îi zâmbeşte precummultele flori din grădina sa. Măinvită să-mi arate grădina unde seafla încă de la primele ore aledimineţii. O grădină mare, curată,cu multe brazde, frumos îngrijită.În afară de flori şi zarzavaturi amvăzut meri, peri, pruni, vişini,cireşi. Nu cumpără nimic de lapiaţă. O întreb dacă o mai ajutăcineva sau face totul de una sin -gură şi îmi spune că primeşte a -jutor de la un vecin când şi când.

Dragostea şi ambiţiapen tru ceea ce face nasc aceastăpa siune în care nu există sin -

gurătate, ci doar plăcere. Ne întoarcem în faţa ca -

sei, unde se află o superbă grădinăde flori, pe lângă care nu amtrecut fără a o observa, însă ştiu căvoi reveni. Peste tot numai flori,totul este a îngrijit, parcă între -ţinut de o echipă întreagă şi nudoar de două mâini. I-ammărturisit la rândul meu că nu ammai văzut atât de multe flori într-o curte, iar dumneaei a zâmbit caîntr-o mângâiere.

După ce am savurat fru -museţea şi mostrele de hărnicie,ne aşezăm la o masă sub razele desoare ce ne încălzea capul şi su -fletul. Stăm puţin de vorbă. Întimp ce îi priveam strălucireaprivirii, mă gândeam ce frumoasăar fi lumea dacă toţi am fi ase-meni doamnei Petrica. Ce oamenibogaţi şi frumoşi am fi…!

Apoi mi-a pus pe masăun braţ de cartoane. Însă nu eraudoar cartoane. Când am văzutceea ce aducea cu zâmbetul pefaţă, mi-am dat seama că doamnaPetrica nu este doar o femeie carese gospodăreşte foarte bine, ci şi ofemeie foarte talentată. Lucratablouri din flori. Da, din flori!Flori din propria grădină ca:floarea pasiunii, crini imperiali,trandafiri, maci, bujori, panseluţe,mărgăritar, cerbela... etc. Eraufoarte multe tablouri şi nu ştiampe care să-l ”savurez” mai întâi.Îmi spune că atunci când nu arede treabă afară, îşi face de lucru încasă. Şi pentru că florile îi placatât de mult, vrea să le aibepermanent în casă. Le culege

atunci când acestea sunt înflorite,le pune la uscat, şi cu puţină in -vestiţie în carton, hârtie glasată şilipici, creează imagini minunatece le păstrează în aceste tablouri.”Asta o fac din dragoste şi pa si -une de mulţi ani. Pentru copii m-am gândit să le fac, dar cred că aşşi vinde dacă s-ar găsi iubitori deastfel de tablouri. M-aş bucura săiau şi un ban, la 450 lei pensiamea, am noroc cu fetele că mămai ajută, altfel nu reuşeam săplătesc nici toate dările la stat!”

Este o muncă migăloasădar frumoasă şi pe care doamnaPetrica o face cu multă pasiune. ”Când stau, citesc. Citesc foartemulte cărţi bisericeşti. Ele măliniştesc, mă luminează şi cred căDumnezeu îmi dă această puterede muncă!” – mai spune tot cubucurie doamna Petrica.

Am plecat stăpânită deun sentiment special: o stare ai -doma celei din acea zi însorităprin care păşeam, era parcă înmine! Mă găndeam la articolul pecare urma să-l scriu şi la unîndemn pe care o să-l fac în în -cheiere.

Veniţi pe strada Ştefancel Mare la numărul 22 şi veţivedea cum o femeie la 76 de ani,mângâie cu dragoste şi recunoş -tinţă pământul din curtea şigrădina sa! Veniţi aici şi veţi aflamulte lucruri neştiute despredragoste, zâmbet şi chiar despreaceastă primăvară!

Bine-ai venit, Primăvară!

Cristina Colţ

Continuare din pagina 4... vrãºmaºilor, precum ºi sme -renia. Astfel dacã cineva posteºtetot timpul ºi se predã pe sine lamari osteneli, dar nu este smerit,toate ostenelile lui sunt zadar-nice. De asemenea postitorul ne -mi lostiv este un pom neroditor.Chiar dacã "cineva se înfrâneazãde la mâncãruri ºi bãuturi, darprin gânduri rele îºi întãrâtãmânia, se aseamãnã cu o corabiecare cãlãtoreºte pe mare, avândpe diavolul drept câr maci"(Filocalia, Vol I). Asceza estepentru a ne dezvãþa puþin câtepuþin de lumea asta, în mãsura încare ne dezvãþãm de ea, oînvãþãm pe cealaltã.

Aspectul negativ al pos-tului este înfrânarea, lupta cuispitele diavoleºti de orice fel, iaraspectul pozitiv este progresulspiritual. Postul este o pedagogiespre supunerea trupului ºi spreslãbirea pornirii lui spre pãtimi,cãci zice Apostolul: "Când suntslab, atunci sunt tare" (2 cor.12,10), adicã atunci când suntslab trupeºte, sunt puternic du -hov niceºte. Postul cu trupul esteel însuºi un act de creºtere spiri-tualã. Este o încordare a voinþeiºi o reaºezare a domniei spirituluiasupra trupului. Creºtinismul nueste împotriva trupului zidit deDumnezeu, destinat Învierii ºivieþii veºnice, ci împotriva pati -milor care îl umplu de dezordineºi a petrecerii sufletului ºi a tru -pu lui într-o existenþã lipsitã deviaþa adevaratã ºi de luminã. Pos -tul este tocmai în favoarea trupu-lui, nu în defavoarea lui. Ascezaînseamnã frânã ºi disciplinare abiologicului, nu lupta de exter-minare. Noi nu postim pen tru cãne urâm trupul, ci pentru cã îliubim ºi vrem sã îl ve dem mân-tuit, împreunã cu sufletul.

Dincolo de aceste con-sideraþii, postul este trãire, expe-rienþã. Ne aflãm acum în postulSfintelor Patimi, perioada în careoamenii trãiesc ºi experimen -teazã mai mult ca oricând rugã-ciunea ºi faptele de milostenie.Trãim într-o societate consu -meristã, parcã lipsitã de modeleºi idei sãnãtoase. Cu toate aces-tea noi, slujitorii Bisericii, cuajutorul lui Dumnezeu, ne înde -plinim misiunea încredinþatãnouã, insuflându-le creºtinilornoºtri credinþã curatã, viaþã au -tenticã în Hristos ºi modelele pecare trebuie sã le urmeze. Îmiamintesc acum cuvintele sfântu-lui Vasilie cel Mare: ''Cel ceposteºte are culoarea feþei cuvi-incioasã ºi nu-i înfloreºte culoa -rea ruºinii pe faþã. Ochiul îi esteblând, mersul smerit, faþa înþe-leaptã, netulburatã de râs nestã -pânit; e mãsurat la cuvinte ºicurat la inimã."

ªi mã gândesc labãtrânii noºtri. Sunt ºcoli vii detrãire ºi experienþã duhov ni ceas -cã din care ar trebui sã-ºi tragãseva tânãra generaþie.

Sã vã ajute Dumnezeusã postiþi ºi sã iubiþi mai mult!

Pr. Ardeleanu ªtefan

Nr. 100 / aprilie 2013 În slujba ta, OMULE!

Despre primăvară şi dreptul de a nu fi singurAcum fiecare câmp este acoperit de iarbã ºi fiecare copac cu frunze; acum pomii îºi

nasc înflorirea, iar anul îºi îmbracã veºmântul veseliei. (Publius Vergilius Maro)

“

“ POSTULPOSTULPAŞTELUIPAŞTELUI

Dincolo de semnificaþiaspiritualã a purificãrii prin mân-tuire oferitã de marea sãrbãtoarecreºtinã a Paºtelui, aceasta maiînseamnã, nu numai curãþeniatrupeascã prin post ºi rugãciune,dar ºi curãþenia caselor, a curþilor,a grãdinilor. Este cunoscut faptulcã prin tradiþia milenarã româniivãruiesc de Paºte. Casele, pãmân-tul ºi sufletele oamenilor se vorprimeni. Dupã ce vestea învieriiva cuprinde întreg pãmântul, bu -curia generalã va declanºa os pe -þele! Borºul de miel cu îmbietorulmiros de leuºtean proaspãt, drob-ul, pasca, friptura la cuptor, cozo -nacii ºi nu în ultimul rând ouãleroºii ºi disputele ciocnirii lor.

Gospodinele se vor îngri-ji de toate astea, de aceea am vi -zitat piaþa oraºului, am iscodit înstânga, în dreapta (nepolitic)încercând sã vã prezentãm câtmai multe amãnunte legate de"ingredientele" necesare dum-neavoastrã în Sãptãmâna Mare,

care va fi ºi a pregãtirii mesei fes-tive din mult aºteptata zi de Paºte.

Aºadar, o legãturã demã rar sau pãtrunjel costã 1 leu, întimp ce spanacul îl puteþi lua cu 3lei punga, iar legãtura de salatãromâneascã ajunge între 1 leu ºi1,5 lei. Ceapa ºi usturoiul verdecosta între 1 leu ºi 1,5 lei. Nulipseºte nici borºul de casã, vorbaaceea, fãcut "ca la mama acasã",la numai 1,5 lei/kg. Produsele lac-tate nu lipsesc nici ele, astfel cã:

brânza de vacã este la 13 lei/kg,cea de oaie 18 lei/kg, iar caºul devacã ºi de oaie îl gãsiþi la 18lei/kg. Tot aici, gãsim smântânãproaspãtã la 10 lei/kg, lapte devacã la 3 lei/kg ºi brânzã dulce la15 lei/kg. Ouã proaspete de þarã le

gãsiþi la numai 0,3 lei.ªi pentru cã simbolul a -

cestei mari sãrbãtori ºi tradiþiicreºtine este mielul, ne-am intere-

sat pentru dumneavoastrã de pre -þul acestuia. Anul acesta preþulcãrnii de miel va fi de 20 de lei/kg, tãiat, iar în viu aproximativ 15lei/kg, un preþ accesibil pentrubuzunarul tuturor. Aceste preþurivor fi valabile doar în cazul, încare veþi cumpãra direct de laciobani.

ªi aºa cum îi stã bine uneimari sãrbãtori, vor fi ºi foartemulte flori. De cireº, de mãr, deprun, de pãr, zambile, narcise, li -liac, toporaºi ºi multe alte mi -nunãþii. Pentru ele nu e nevoie de

bani, Dumnezeu va avea grijã sãfie peste tot!

Oricât m-aº cãzni sã în -chei în notã optimistã acestãdumnezeiascã sãrbãtoare, nu potsã nu mã gândesc ºi la cei sãraci,prinºi în nevoi, neajunsuri, nepu -tinþã! Pen tru asta existã Iisus ºisperanþa mântuirii! Ceilalþi oa meniar trebui sã vã fie alãturi, mãcaracum, dar dacã asta nu se va în -tâmpla tuturor, sã încercãm sã dãmimportanþã grijii ce Dumnezeu ne-o poartã ºi sã trãim bucuria ade-vãratã pe care toþi în mod egal oprimim! Su fe rinþa ºi jertfa Lui suntnumai pentru noi ºi pentru nevoianoastrã de a trãi în lumina cre -dinþei ºi a adevãrului ei. Bucuriaadevãratã va fi în acea dimineaþãcând ne vom striga unii altora:

-Hristos a înviat! -Adevãrat a înviat!Cu siguranþã cerul, co pa -

cii ºi noi vom simþi puterea zâm-betului adevãrat!

Adriana POPA

DESPRE PAŞTE ŞI DĂRNICIA ACESTEI PRIMĂVERI


Programul "Sã ºtii mai multe,sã fii mai bun!" în Grãdiniþacu program prelungit nr. 5

Anul ºcolar 2011-2012 a adus o serie de noutãþi,atât din punct de vedere curri -cular cât ºi al structurii sale.Activitãþile care s-au desfã -ºurat sub egida "ªcoala altfel"au avut durata de o sãptãmânãºi au avut un impact deosebitasupra copiilor ºi chiar asuprapãrinþilor acestora. S-au orga-nizat lecþii deosebit de fru-moase la care au participat ºireprezentanþi ai comunitãþiilocale: preoþi, politiºti, medici.

În urma evaluãrilor pecare le-am fãcut, am constatatcã acest program a constituitun real succes pentru grãdiniþanoastrã. Anul acesta ºcolar seva relua programul sub denu-mirea "Sã ºtii mai multe, sã fiimai bun!"

La grãdiniþa noastrã,în anul ºcolar 2012-2013 sevor organiza în sãptãmâna 1-5aprilie, activitãþi care, sperãmsã aibã acelaºi efect pozitivasupra copiilor, pentru o maibunã integrare a acestora încolectivitate ºi pentru a se rea -liza o mai strânsã legãturã întrefactorii educaþionali: grãdiniþã,familie ºi comunitate.

În aceastã perioadã nedorim sã organizãm o serie deactivitãþi diverse, cu obiectivefoarte precise, concrete, care sãasigure atât aspectul cognitivcât ºi pe cel ludic, respectândastfel specificul cunoaºterii lavârsta preºcolarã.

Vom desfãºura acti -vitãþi în naturã - activitãþi deeducaþie ecologicã (în mãsuraîn care vremea ne-o va per-mite); excursii cu duratã de ozi; avem programate activitãþide educaþie religioasã; acti -vitãþi de educaþie rutierã ºi deeducaþie pentru sãnãtate; acti -vitãþi de vizitare a unor ºcoli(pentru grupele mari ce se pre -gãtesc pentru înscrierea în cla -sa pregãtitoare) ºi altele.

Avem certitudinea, înbaza experienþei din anul ante-rior, cã activitãþile vor fi plã-cute pentru copii, vor constituio ieºire din rutinã pentrucadrele didactice ºi o surprizãpentru pãrinþi.

Prof. Mirela Bãjan

Începând cu acest numãral publicaþiei noastre, vã vomprezenta societãþile care fiinþeazãîn Mizil ºi s-au încãpãþânat sã-ireziste crizei financiare, ba maimult, au reuºit sã o domine.

"Succesul în afaceri pre-supune pregãtire, disciplinã ºimuncã multã. Dacã nu eºti speriatde aceste lucruri, oportunitãþilesunt mereu foarte mari" - acestlucru a fost pe deplin înþeles dedomnul Tsiatsios Christos, care înanul 2000 a deschis în localitateanoastrã firma "PLOLAR". Oafacere de familie care s-a dove dita fi o alegere de bun augur, faptconfirmat ºi de cele douã premiide excelenþã obþinute, dar ºi desituarea pe primul loc în topulfirmelor, mai mulþi ani la rând.

Pentru a afla mai multeinformaþii, l-am abordat pe dom-nul Tsiatsios care ne-a rãspuns cumultã amabilitate la întrebãri.

Reporter: Sunteþi nãscutîn Larisa (Grecia), localitate înzona Muntelui Olimp... peisajesuperbe, economia înfloritoare -ce v-a determinat sã veniþi în

România?Tsiatsios Christos: Lu -

crez în acest domeniu din anul1981, dar în anul 1998 am consi -derat cã România îmi oferã maimulte oportunitãþi ºi am deschis înPloieºti aceastã firmã, însã dupãdoi ani m-am mutat în oraºul dvs.,deoarece am auzit cã existã multãforþã de muncã.

R.: Ce lucraþi ºi undeajunge marfa dvs.?

T.C.: Lucrãm confecþiide damã care ajung în aproapetoate þãrile Europei, 80% din pro-ducþie sunt cãmãºi dar lucrãm ºirochiþe elegante, pantaloni, oricecomandã clientul.

R.: Câþi angajaþi aveþi ºicum relaþionaþi cu ei?

T.C.: Avem 180 de anga-jaþi, majoritatea femei. Ceea cefacem noi e o muncã ce se face înechipã ºi sunt foarte mulþumit detoþi. Consider cã suntem o firmãserioasã, nu am avut niciodatãpro bleme, am oferit seriozitateatât angajaþilor care au salarii bunecât ºi clienþilor, cãrora le respec-tãm standardul de calitate ºi ter-

menul de livrare. Suntalãturi de ei împreu nãcu soþia mea, So nia ºifiul meu Kon stan -tinos în fie care zi, dela înce putul progra-mului pânã la sfârºit.Îna inte de criza finan-ciarã, le ofeream angajaþilor primede sãrbãtori, organizam eveni-mente pe care le sãrbãtoreamîmpreunã - o stare de fapt la careîmi doresc sã revin cât de curând.Am avut doi ani foarte grei în tim-pul acestei crize, am supravieþuitla limitã, însã de un an ºi ceva amînceput sã ne revenim. În plus,avem aprobat un program cu fon-duri euro pene care ne va ajuta sãînlocuim absolut toate utilajele ºisã mai deschidem un punct delucru care va oferi noi locuri demuncã. Avem ºi în prezent nevoiede maºiniºti, în acest context ceicare doresc sã munceascã suntaºteptaþi la noi la firmã, ne-ampropus sã ajungem la 220 de anga-jaþi. Dacã vrei sã reuºeºti înaceastã afacere, este imperiosnecesar sã-þi respecþi atât angajaþii

cât ºi clienþii - aceasta estecheia succesului din punctul meude vedere.

R.: Spuneþi-mi vã rog,trei lucruri care vã plac cel maimult în România!

T.C.: E foarte greu sã faco ierarhie, deoarece sunt foartemulte lucruri care îmi plac - însã osã încep cu peisajele, e o þarã cumult verde dacã pot sã spun aºa,îmi mai place mâncarea, dar ºifaptul cã avem caractere asemãnã-toare - de acest lucru, mi-am datseama cu mai mult timp în urmã,deoarece în Grecia sunt stabiliþifoarte mulþi valahi.

R.: Domnule Tsiatsios,vã mulþumesc pentru timpul acor-dat ºi vã doresc mult succes încontinuare!

Gabriela NEGOIÞÃ

Dupã ºapte ani în careurbea noastrã nu a mai avutechipã de fotbal, sport atât deîndrãgit de toþi mizilienii, iatã cãacum avem posibilitatea de avedea la ,,lucru" noua echipã,care evolueazã în liga C jude þ ea -nã. Acest lucru a fost posibildatoritã domnilor Emil Proºcan şiMi hai Afiliu, ajutaţi de domniiVirgil Mândru ºi Stanca Valerian,împreună fiind membri fondatoriai echipei de fotbal Rapid Mizilcare a luat locul echipei ASEIordãchianu 2, după ce aceasta s-a retras din campionat.

Prima evoluþie în faþasuporterilor mizileni a fost încu-nunatã cu un meritoriu succes ºi

dupã cum se ºtie, fotbalul este unjoc de competiþie al cãrui scopfinal este de a câºtiga. Satisfacþiavictoriei a fost mare, cei peste 250de spectatori aplaudând un fotbalbine jucat de formaþia mizileanã.Tatonarea celor 2 combatante s-aterminat în minutul 36, cândTãnase a înscris imparabil. Dupãpauza care s-a dovedit un sfetnicbun ºi odihnitor, mizilenii nu autrecut la un joc de apãrare pentrua menþine uºorul avantaj, ci aujucat fotbal atacând în perma-nenþã, creând ocazii dupã ocazii.

Pavelescu, Lazãr, Ghi di -a, Maftei ºi chiar ºi fundaºul cen-tral Lamba au trecut prea uºorpes te majorarea scorului în minutul 82. Golul înscris de Ghidia

cu largul concurs al portaruluiStroie a dat naºtere la discuþii nutocmai ortodoxe, adresându-sechiar ºi injurii la adresa arbitrilor,motivând faptul cã mingea nu atrecut cadrul porþii. În cele dinurmã, golul a fost validat, scoruldevenind 2-0.

Urmeazã presiunea totmai accentuatã a gazdelor care seconcretizeazã în minutul 87, cândLazar îl executã pe portarul ad -vers cu un ºut bine plasat. O vic-torie bine meritatã, care sperãm sãdea un impuls jucãtorilor mizileni

în etapele urmãtoare, mai ales cãmajoritatea jucãtorilor se cunoscsau au jucat împreunã la diferiteechipe din campionatul divizieiD. La aceastã partidã a asistat dintribunã ºi primarul oraºului Mizildl Emil Proºcan, precum ºi dlviceprimar Paºol Niculai, care laterminarea meciului i-a felicitatpe jucãtori. Sã susþinem toþiaceastã echipã, venind cu mic cumare pe Stadionul Tineretului,când are loc meciul de etapã,strigând sus ºi tare ,,HAI RAPIDMIZIL".

EUGEN GRIGORE

MIZILUL ARE DIN NOU ECHIPĂ DE FOTBAL!RAPID MIZIL - CS BRAZI POPEŞTI 3-0 (1-0)

Afiliu, Tiþa, Lamba,Iacob, Ghidia, Ene M.,Suditu, Costache, Tãnase,Galeº, Maftei

Rezerve: Pavelescu,Avramescu, Ene F., Lazãr,Bãlãceanu, Zafiu ºi Sogârdea

Din lotul echipeimai fac parte: Bachaim,Ciopartac ºi Ardeleanu

Antrenori: GabiCosma (pricipal) ºi DanSuditu (secund)

Rapid Mizil:

Observator: Mihai Bolghiu - Urlaþi

CS Brazi PopeştiStroie, Avram, Po -

pi ºteanu, Stoica, Negoi tã,Moraru, Ispas, Liviu, Ivan,Mitrea, Nae

Rezerve: Radu,Stan, Crãciun, Mârzea,Enache

Antrenori: GeorgeCapriþã

Vând de asemenea pui degãini, curci ºi prepeliþe.

Pot asigura LIVRAREA LA DOMICILIU

atât pentru ouã cât ºipentru pãsãri.

Vând ouă de

prepeliţă 7.50 lei caserola de 24 de bucãþi

Telefon: 0730 752 743.

De la noi din grădiniţă!

"PLOLAR" - O FIRMĂ DE EXCELENŢĂ"PLOLAR" - O FIRMĂ DE EXCELENŢĂ

Brigada de arbitri: MoiseMihai (central), Popa

Alexandru ºi GhiorghePetrescu


Nu este deloc greu sãînveþi sã le recunoºti însã pro -blema e ca ºi în cazul E-urilor:sunt trecute niºte cifre peambalaj, iar dacã nu eºti bineinformat în ceea ce priveºteconþinutul lor, riºti sã cumperi

alimente îmbibate de chimicale. Aºadar, întregul secret

constã în citirea etichetei, adicãacel autocolant lipit direct pecoaja legumei/fructului sau,dupã caz, pe punga în care suntambalate acestea (de ex. la por-

tocale).Orice etichetã are între

4-5 cifre, dacã produsul are 4cifre (de ex. 4021) înseamnã cãa fost crescut într-un mediunormal, însã nu BIO. Produsulînsã NU a fost modificat gene -

tic.Dacã produsul are 5

cifre, iar prima cifrã este 9 (deex. 96584) înseamnã cã esteBIO.

Dacã produsul are 5cifre, iar prima cifra este 8 (deex. 86584) înseamnã cã acesta afost modificat genetic!!

Aºadar, þineþi minteaceste amãnunte atunci cândcumpãraþi fructe sau legumedin hypermarket.

Cum aflăm repede dacă fructele /legumele sunt modificate genetic?


Chiar dacã din punct devedere meteorologic primãvara s-a lãsat destul de mult aºteptatã, înplan edilitar semnele venirii ei ºipreocuparea pentru înfrumu -seþarea oraºului sunt "la ordineazilei". Serviciul Public de Gos -podãrie Comunalã, din subordineaConsiliului Local Mizil, a con-ceput un program de activitãþi decurãþenie prin care sunt reparti-zate, pe intervale de timp, toatezonele publice ºi spaþiilor verzidin spaþiul urbanistic. Astfel, înluna martie s-au început lucrãrilede pregãtire a solului dar ºi cele decurãþire a pomilor, urmând ca, înluna aprilie, sã se efectueze plan -tarea florilor de sezon în parculcentral ºi în cel de lângã oficiulpoºtal, iar pânã la sfârºitul luniimai, sã fie plantate în toatecartierele ºi restul de 23.000 derãsaduri (petunii, crãiþe, begonii,panseluþe etc.) ce se aflã în sereleoraºului. "Acesta este programulpe care ni l-am propus noi.Bineînþeles, derularea lui depindede vreme. Dacã aceasta va fifavorabilã ar trebui sã terminãmcurãþenia ºi înfrumuseþarea spaþi-ilor verzi pânã la jumãtatea luniiaprilie. Dacã vor fi zile ploioase,acþiunile se vor decala.", ne-a spusdomnul Dragomir Ionel, ºefulServiciului Public de GospodãrieComunalã.

Tot în cadrul curãþenieide primãvarã, operatorii de salu -britate vor colecta deºeurile vege-

tale ºi alte tipuri dedeºeuri provenitede la gospodãriileindividuale. În lunamartie, aceºtia aufost prezenþi zilnicpe strãzile oraºuluipentru strângerea ºiridicarea gunoa ie -lor menajere ºi ve -getale, dar ºi pentru

curãþarea rigolelor. Iatã ce ne-a declarat, în

acest sens, dl. Prundurel Ovidiu,director S.C. SALUB INTER-SERV S.A.: "Din pãcate, tot acestgunoi provenit din gospodãriilepopulaþiei, nu se scoate într-o sin-gurã zi; ne-am organiza pentruziua respectivã, sã zicem vinerea,ºi am strânge tot gunoiul. Aparînsã, peste noapte, alte ºi altegrãmezi, în puncte diferite aleoraºului. Este motivul pentru careîi rugãm pe cetãþeni sã se mobi-lizeze, pentru ca acest lucru sã fiemai uºor ºi mai eficient, atât pen-tru noi cât ºi pentru dumnealor, iarcând s-a strâns o cantitate suficien-tã de gunoi ºi resturi vegetale sãsune la numãrul de telefon al insti-tuþiei - 0244 250 111 - iar noi vomlua imediat mãsuri pentru trans-portul respectivelor reziduuri."

Pe data de 7 martie, s-adat startul acþiunii intitulate suges-tiv: "Luna Curãþeniei de Primã -varã", printr-o întâlnire a domnu-

lui primar Emil Proºcan, cu ad -ministratorii asociaþiilor de propri-etari ºi directorii liceelor ºi ºco -lilor din oraº pentru a inventariaproblemele existente ºi a stabili unplan de desfãºurare a activitãþilor.

Dintre problemele ridi-cate de reprezentanþii asociaþiilorde proprietari, le-am reþinut pecele referitoare la hidroizolaþiablo curilor, instalaþiile de apã, ca -

zurile sociale, res -tanþieri ºi nu înultimul rând, curã -þenia din jurulblocurilor. Dom -nul primar a su -bliniat cã, dincolode eforturile ad -ministraþiei locale(în condiþiile unuibuget de austeri-tate), proprietarii

aparta men telor trebuie sã con -ºtien tizeze ne ce sitatea contribuþieifiecãrui locatar pentru reparaþiilede orice naturã, la fel cum toþi tre-buie sã participe la efectuareacurãþeniei în faþa blocului, în ziuafixatã de asociaþia din care facparte.

Foiºoarele vor intra ºi eleîn planul de curãþenie, iar pentru apreveni vandalizarea acestora,Poliþia Localã se va implica princontroale inopinante dar ºi a menzi

mult mai usturãtoare, aplicate ce -lor ce nu respectã ordinea ºi li niº -tea publicã. Tot în cadrul asociaþi-ilor de proprietari, domnul vicepri-mar a propus contorizarea indivi -dualã la apã, numai cã acea sta esteposibilã doar cu acordul tuturorproprietarilor de pe o scarã.

În ceea ce priveºte insti-tuþiile de învãþãmânt, o problemãdeosebitã este cea de la Liceul teh -nologic "Tase Dumitrescu". Aici,pe terenul de sport a fost am pla sa -tã o construcþie nouã, ce urma sãadã posteascã zece sãli de clasã.Dar, din motive financiare, lu crã -rile au fost întrerupte, astfel încâtliceul nu beneficiazã nici de terende sport nici de spaþiile de învã þã -mânt necesare. Domnul primar aarãtat cã, împreunã cu or ganelecom petente se cautã soluþii, exis -tând promisiuni de deblocare a si -

tuaþiei. Tot aici sunt ne ce -sare lucrãri de repa raþii lafa þada liceului ºi la internat.Domnul Mitrea Ion, de laºcoala "Sfântul Nicolae" areadus în atenþie proble-ma tavanelor deteriorateale clãdirii. La toate pro -bleme expuse, atât decãtre asociaþiile de propri-etari cât ºi de directoriiinstituþiilor de învãþã -mânt, s-au discutat moda -litãþile de soluþionare. Primarul Mizilului a maisolicitat tuturor directo-

rilor, ca terenurile de sport sã fiepuse la dispoziþia elevilor înfiecare weekend dar ºi în vacanþe,acti vitãþile urmând sã fie suprave -gheate de Poliþia Localã.

Tot în cadrul acestei ºe -dinþe, dl. primar Emil Proºcan afãcut un apel cãtre cetãþeni, sã sealãture acþiunilor de înfrumuseþarea oraºului, dar ºi sã acorde maimultã atenþie pãstrãrii curãþenieipe domeniul public.

Cristina Colþ

LUNA CURĂŢENIEI DE PRIMĂVARĂ!În slujba ta, OMULE!

În nenumãrate rânduriam semnalat perseverenþa cu carecei de la Petrom Distribuþie GazeSRL - District 4 Mizil, ghiorlã-nesc strãzile recent asfaltate,lãsând în urma lor dezastru. Mainou, aceºtia au soli citat PrimãrieiMizil, eliberarea Certificatului deUrb anism ºi Au to rizaþiei de Con -stru ire pentru investiþiile "Moder -nizare tronson de distribuþie gazenaturale redu sã presiune (tronson3-301) str. N Bãlcescu" ºi a tron-soanele 301-305; 305-3060 str.Victoriei, de ase menea înlo cuireade branºa men te racordate la aces-te tronsoane.

Rãspunsul domnului pri-mar Emil Proºcan a fost urmã-torul: "- Frecvenþa intervenþiilor,implicit a avariilor la reþeaua dedistribuþie gaze pe care o aveþi înadministrare, ne îngrijoreazã ºi neconduce din ce în ce mai mult laideea cã aceasta este executatã din

materiale lipsite de calitate, fãrã oizolaþie corespunzãtoare, fãrã orecepþie calitativã judicioasã lafinele lucrãrii, situaþie care con-duce la consecvente avarii pro-duse cu o densitate din ce în cemai mare. Faptul cã solicitaþiînlocuirea de conducte de gaze petronsoane întregi de strãzi, de -monstreazã acest lucru.

- În perspectiva ce derivãde mai sus, este din ce în ce mailimpede faptul cã întreaga reþea dedistribuþie gaze din oraºul Mizilprezintã deficienþe grave ºi cãaceasta trebuie urgent înlocuitã întotalitate.

- Bugetul Primãrieioraºului Mizil este într-o continuãscãdere ºi nu ne mai permite nicimãcar cheltuieli de strictã necesi-tate (salarii, iluminat public, sãnã-tate, învãþãmânt etc.) ºi în acestcontext nu putem gândi la in ves -tiþii dirijate spre asfaltarea unor

strãzi, deja moder nizate. Vrem sã vã atra -

gem serios atenþia cã strã -zile asfaltate, care au sufe -rit intervenþii (anul trecutaþi avut peste 100 de inter-venþii) au fost remediate demântuialã ºi indiferent degradul de calitate reuºit alstrãzii, stratul de asfalt îºi pierdeîn ansamblu fiabilitatea. În ase -menea condiþii, ce þin de realitateaiminentã, solu þionarea solicitãriidvs. se poate produce numai înurmãtoarele variante:

- reþea subteranã peambele pãrþi ale strãzii;

- reþea subteranã pe por -þiunea adiacentã ambelor trotuare;

- pe carosabil, cu con di -þ ia achitãrii contravalorii mo d er -ni zã rii ºi asfaltãrii strãzilor ºi a nu -me: 157.220 lei pentru str. Vic to -ri ei ºi 128.000 lei pentru str. N.Bãl cescu, valori care includ ºi

TVA.În ideea unei bune co -

laborãri ºi înþelegeri, fãcute cusperanþa cã intervenþiile de pânãa cum au fost simple ºi sporadiceaccidente, vã anunþãm cu toatãseriozitatea ºi fermitatea cã nuvom mai accepta acþiuni de reme-diere a reþelei de distribuþie gazeprin distrugerea strãzilor unui oraººi aºa destul de sãrac. ªtim cãexistã o legislaþie pãrtinitoare cuastfel de acþiuni dar este o legis-laþie cu caracter profund distructivºi pãgubitor pe care noi, cei carereprezentãm interesele acestuioraº, o ignorãm cu fermitate".

Străzi distruse - pe de-o parte, rugăminţi,somaţii, soluţii - de cealaltă parte

Trimiterea la o întâl-nire inutilã a prietenilor sau altefarse similare sunt cunoscute, încele mai multe þãri europene,încã din secolul XVI. Una dinnu me roasele explicaþii a acesteitra diþii este urmãtoarea: în anul1564 regele Carol al IX-lea alFranþei ar fi mutat serbareaAnului Nou de pe data de 1aprilie pe data de 1 ianuarie.Întrucât la vechiul An Nou (1aprilie) se obiºnuia sã seîmpartã cadouri, s-a continuatîmpãrþirea de cadouri ºi dupãanul 1564, dar sub forma unorfarse ºi glu me nevinovate.

"Pãcãlitul la români afost generat de mentalitatea co -munã a societãþii tradiþionale, ºica replicã sau transpuneredivertismentalã a unor aspectevizi bile ale fenomenelor atmos -fe rice, pãcãlitul fiind pe cât delarg rãspândit, pe atât de greude interpretat ºi elucidat, limi -tele lui pierzându-se în faldurileunui trecut necunoscut. Ziua de1 a pri lie era instituitã ca o zi apã cãlitului, zi specialã din ca -lendarul popular, care s-a pãs-trat se cole la rând într-o con -ºtiinþã vo luntarã având la bazãaspectele contradictorii ale na -turii, când fiecare gest se mani-festa pentru ca lumea sã se a -muze, ca un act de voinþã ºi deechilibru. Se pare cã pãcãlitul aavut la bazã aspectul generalcontradictoriu al lunii aprilie."

Mihai Camilar - Din calen-darul popular. Ziua pãcãlitului

Durerile de cap îngeneral ºi mai ales cele detip "ciorchine", apar maides primãvara ºi în septem-brie.

Cauza are legãturãcu hipotalamusul, zona dincre ier care este reponsabilãcu ceasul intern ºi cu fluctu-aþiile hormonale.

ZIUAPĂCĂLELILOR

Probleme desănătate specifice

fiecărei luni aanului

Aprilie - risccrescut de

cefalee


Doamna Viviane Reding,vicepreºedinte al Comisiei Euro -pene, ºi domnul Othmar Karas,vicepreºedinte al ParlamentuluiEuropean au lansat o nouã gene -raþie de centre de informareEurope Direct. Noua reþea vaoferi cetãþenilor mai multe posi-bilitãþi de a obþine informaþii ºisfaturi practice referitoare laexercitarea drepturilor în UniuneaEuropeanã. În prezent, în UE sunt500 de astfel de centre, pentrucele circa 500 de milioane decetãþeni ai Uniunii. Croaþia vaadera la reþea mai târziu, în cursulanului 2013. Anunþul a fost fãcutcu ocazia întâlnirii la Bruxelles areprezentanþilor centrelor, în ca -drul Reuniunii generale anuale aReþelei Europe Direct.

"Centrele de informareEurope Direct se aflã în primalinie, reprezentând imaginea pu -blicã, ochii, urechile ºi gura politi-cilor UE ºi ale drepturilor cetãþe-nilor pe teren", a declarat vice -preºedintele Viviane Reding, co -mi sarul pentru justiþie, drepturifundamentale ºi cetãþenie.

"Cifrele sunt impresio -nante: numai anul trecut, centreleau primit peste un milion de între-bãri. De aceea, astãzi extindemreþeaua pentru ca centrele sã-ºipoatã îndeplini în continuare rolulpe care îl au, rãspunzând la între-bãrile cetãþenilor ºi încurajânddezbaterile pe teme europene lanivel local."

Noile centre au fostselectate de Comisia Europeanã

pentru o perioadã de cinci ani, înbaza unui concurs deschis.Candidaþii declaraþi câºtigãtoribeneficiazã de cofinanþare dinpartea Comisiei Europene ºi potutiliza acum titulatura de "Centrude informare Europe Direct".Majoritatea sunt gestionate deautoritãþile regionale sau locale,de asociaþii sau camere de comerþ.

Prima generaþie de centrea fost lansatã în 2005, moment

din care cetãþenii din toatã Europaau apelat din ce în ce mai mult laserviciile lor. Doar în ultimii patruani de activitate ai celei de a douageneraþii de astfel de centre, aces-tea au primit în jur de 3,3 milioanede cereri de informaþii din parteacetãþenilor, au organizat peste 41000 de evenimente ºi au rãspunsla peste un milion de mesaje elec-tronice.

Centrele de informareEurope Direct sunt puncte de con-tact locale. Acestea oferã infor-maþii ºi rãspund la întrebãri refe -ritoare la toate tipurile de chesti -uni europene. Rãspund personal ºiþinând cont de contextul local.Centrele dispun de un personalbine pregãtit, care organizeazãeve nimente în ºcoli ºi dezbatericu politicieni regionali ºi locali ºiprezintã Europa în cadrul diver -selor târguri. Având în vedere cãîn fiecare an sunt primite peste unmilion de cereri de informaþii,factorii de decizie europeni au, deasemenea, ocazia de a afla directcare sunt nevoile ºi preocupãrilecetãþenilor.

Lansarea Anului EuropeanAl Cetăţenilor şi al CentrelorEurope Direct la Bruxelles

În numãrul trecut al pu -blicaþiei noastre am tratat o pro -blemã stringentã cu care se con-fruntã oraºul nostru: invazia câi -nilor comunitari! Pentru cãadministraþia localã se aflã înimposibilitatea de a mai gestionafenomenul, iar prezenþa patru-pedelor pe strãzile ora ºului con-tinuã sã fie una dezagreabilã, amapelat din nou la opinia publicã,discutând cu cetãþenii oraºuluiacest aspect.

Iatã câteva din declaraþi-ile culese:

Viorica, 38 de ani: Suntde acord cu eutanasierea lor.Decât sã se investeascã bani înadãposturi, hranã, vaccinuri etc,prefer ca aceºti bani sã fieinvestiþi în grãdiniþe ºi ºcoli!!!Copiii noºtri vor aduce bani labuget ca sã avem pensii într-o zi,nu maidanezii!!!

Mariana, 45 de ani,vânzãtoare: Eu sunt de acord cueutanasierea câinilor ºi am câtevaîntrebãri pentru cei care nu sunt:

1. Când un câine muti -leazã sau omoarã un copil de 5ani, unde sunt iubitorii de ani-male? Cum le alinã durereamamelor care-ºi vãd odrasleleîntr-o astfel de situaþie?

2. Pentru întreþinerea lor

de ce plãteºte primãria sume sub-stanþiale în loc sã plãteascã aceºti"iubitori"?

3. Cu mizeria toxicã depe stradã, din parcuri ce faceþi?La fiecare colþ de stradã este câteun "pachet" lãsat de ei în mijloculstrãzii ºi în toate parcurile unde sejoacã copiii noºtri. Este chiarscârbos.

4. Animalele de pe strãzisunt chinuite oricum. Fãrãstãpân, sãlbatici, mãnâncã de printomberoane, poate mai sunt ºiloviþi de maºini ºi tot morþi îivedem.

5. Vã place sã întâlniþicâini la uºile tuturor instituþiilordin oraº (spital, bãnci, primãrieetc)?

O pensionarã: Cred cã artrebui ºi oamenii sã conºtien-tizeze aceastã problemã ºi sã numai dea câinii afarã pe poartã, fiecã sunt bolnavi, fie cã suntbãtrâni sau pur ºi simplu s-auînmulþit. Eu personal am fostmartorã la un asemenea gest ºi numi s-a pãrut corect, ba chiar m-arevoltat ºi am ajuns în conflict cuprotagonista acestui act. Cred cãprimãria ar trebuie sã gestionezecumva, cu ajutorul medicilor ve -terinari ºi statutul celor ce aucâini în gospodãrie ºi sã-i amen -

deze pe cei care fac asemeneagesturi. Ne-am umplut de câini"comunitari"!

Mihai, 30 de ani: Eucred cã ºi eutanasierea este osoluþie, deºi nu o îmbrãþiºez cuinima deschisã. Dar pentru câiniibolnavi, bãtrâni etc, cred cã este osoluþie. Nu ºtiu cât loc mai este înadãpostul pentru câini, dar dacãnu mai avem loc, ce soluþieexistã? Lãsarea lor pe strãzi sau"curãþirea" lor chiar dacã astaimplicã eutanasierea?

Georgiana, 29 de ani: Euiubesc animalele, dar fenomenulãsta a luat amploare ºi deja ni semai pune o etichetã proastã. Nuºtiu ce soluþie ar fi mai eficientãdar pe care ºi primãria sã orezolve. Oare de atâþia ani nu s-adiscutat suficient încât sã secunoascã ºi opinia publicã?

Maria, 62 de ani, pen-sionarã: Sã fie strânºi toþi ºi sã seurmãreascã de unde vin alþii.

Gheorghe Ion, 58 de ani:Strânºi doamnã, mãrit adãpostul,

sterilizaþi ºi cei cu probleme ºiagresivi sã fie eutanasiaþi.

Persoanele care "ocro -tesc" aceste animale, dupã cumaþi scris în "Poºtalionul", sã le iaacasã. În casã la ei, fie cã stau labloc, fie cã stau la curte. Atâtaiubire dar ne vãitãm cã nu putemintra într-un magazin… Chiar ºila primãrie, aþi vãzut cum stau petreptele alea?

ªtefan, 14 ani, elev:Cred cã trebuie duºi toþi cât maideparte de oraº. Sunt foarte pe -riculoºi, mie chiar îmi este fricãde ei.

Marin, 65 de ani: Pânã laurmã îi ºi eutanasiem, ce sãfacem dacã nu mai scãpãm de ei?Dar nu ºtiu dacã este voie. Asta e,o mulþime de probleme iar astacu câinii ne pune capac.

Mirela, 37 de ani, cas-nicã: Orice dar numai sã nu mai

fie în libertate. A venit primãvaraºi timpul de a merge cu copiii înparcuri. Nu cred cã vrem sãîmpãrþim aceste locuri cu câiniicomunitari ºi mizeria lor.

Soarta câinilor comunitari la mâna oamenilor!

Ancuþa MATA -CHE, educatoare: În afarafaptului cã foarte multepersoane sunt muºcate decâini iar capuºele transmitfebrã butonoasã ºi maladiaLyme, vreau sã atrag a -tenþia cã aproape jumãtatedin maidanezi sunt bolnavide leptospirozã. "Este oboalã extrem de gravã carese transmite la om, iar cei

mai predispuºi sã o facãsunt copiii. Boala se ia princontactul cu urina animalu-lui bolnav. Copiii se joacãcu mânuþele în nisipul pecare au urinat câinii infec-taþi ºi se îmbolnãvesc."Referitor la aceastã pro -blemã, indubitabil, auto -ritãþile responsabile ar tre-bui sã se autosesizeze ur -gent!


Pe data de 25 Martie,elevii ªcolii "Sfânta Maria"coordonaþi de doamna profe-sor Oana Andrei ºi domnulpro fesor Virgil Niþu, au serbatziua ºcolii. Au organizat unspectacol - concurs, gãzduit deCentrul Cultural "AdrianPãunescu" care a dovedit cuprisosinþã cã ºi "Elevii auTalent". Elevii claselor V-VIIIs-au întrecut în a-ºi prezentafiecare talentul sãu. Un specta-col plin de cu loare ºi veselie,un program variat ce a cuprins:mu zicã, dans, teatru, poezie,de mo n straþii de karate, unadevã rat show care a smulsnenu mã rate aplauze la scenãdes chisã.

Juriul format din:doamna Adi Mandalac, doam - na bibliotecarã Came lia Tomaºi domnul profesor AndroneStoica au avut dificila sarcinãde a-i ierarhiza pe cei mai ta -lentaþi dintre cei mai talentaþielevi ºi aceºtia au fost:

Locul I -Dans: Trupa "Ildico"; AnaMaria Lazãr; Nora Stanciu;Alexandra Meriºor; EnuþãOana.- Karate: Vicenþiu Dogea- Teatru: Dragoº Daniel- Muzicã: Alexandru Stoi can;Cãtãlina Diaconu

Locul II - Dans: "No Name" (cls. aVIII-a B)- Îndemânare: Alexandru Cã -ruþaºu- Teatru: Trupa clasei a VI-a B

- Muzicã: Florina Ene; Mar -gret Cãlin- Recitare: Ioana Gojnea

Locul III - Dans: Trupa "Sukar"- Îndemânare: Emanuel Tran -dafir- Teatru: "Five o cloke" (clsaVI-a B)- Muzicã: Ioana Gojnea; Re -beca Fieraru; Cãtãlina Pâr vu.

Menþiuni - Dans: Trupele claselor - a V-a B; a VII-a A; a VIII-a B; aVI-a B- Muzicã: Mãdãlina Cãlin;Manuela Ioniþã- Autoapãrare: Trupa clasei aVI-a B

Spectacolul a fostprezentat impecabil de cãtredomniºoara Ruxandra Ru soiu,elevã în clasa a VIII-a.

La mulþi ani ªcolii"Sfânta Maria", felicitãri ca -drelor didactice dar ºi elevilorpe care îi aºteptãm, de ce nu, ºipe micile ecrane la "Româniiau talent"!

Gabriela NEGOIÞÃ

"ELEVII AU TALENT"

Pagina 9 Nr. 100 /aprilie 2013

ªtefania are 14 ani, esteelevã în clasa a VIII-a A ºi estemândria ªcolii "Sfânta Maria",un copil deosebit care din clasa aV-a pânã în prezent, are mediageneralã 10.

Am aflat de la ea cãmateria sa preferatã, la care ºiexceleazã dealtfel, este matema -tica, o dragoste moºtenitã avândîn vedere cã atât bunica ei cât ºimama sunt profesoare dematematicã.

Anul acesta a câºtigatmenþiune pe judeþ la olimpiadade matematicã, bineînþeles ºi ceamai mare notã din oraº la simula-rea testãrii naþionale care a avutloc pe 4 februarie.

Îi place limba englezãdar ºi pictura, care o ajutã sã-ºiexprime sentimentele mai bine,având în vedere ºi faptul cã estefoarte sensibilã ºi timidã. Adorãcãlãtoriile ºi dintre toate þãrilevizitate, cel mai mult i-au plãcutFranþa, unde a rãmas impresio -natã de Luvru ºi Anglia care a"punctat" cu British Museum.

Mi-a mãrturisit cã artenta-o ideea ca dupã facultate sãplece în strãinãtate dar numaipentru a acumula mai multã ex -perienþã, pentru ca ulterior sã seîntoarcã în þarã ºi sã aplice aicinoile cunoºtinþe.

Pentru a afla mai multedespre ªtefania, am abordat-o pedoamna dirigintã Marinela Stoi -ca, profesor de limba englezã,care ne-a declarat urmãtoarele:"În primul rând vreau sã men -þionez cã sunt dirigintã la o clasãîn care din 31 de elevi, 18 sunt cumedii între 9 ºi 10, copii extraor-dinari care au muncit foarte mult

pentru aceste rezultate caredenotã ºi o simbiozã perfectã în -tre dascãl ºi elev.

ªtefania se remarcã însãprin complexitatea calitãþilor,care sunt ºi rezultatul educaþieiprimite, familia sa contribuindesenþial la buna sa creºtere.

În afara faptului cã esteinteligentã, este ºi foarte munci-toare, perseverentã, nu treceniciodatã peste ceva ce nu a înþe-les, în clasã este recunoscutã ºialeasã mereu lider datoritã feluluiimpecapil de a organiza activitãþisau de a se exprima.

Este un copil cu o inimãmare, foarte generoasã, îºi ajutãmereu colegii, este respectuasã ºiparticipã la toate activitãþile ex -traºcolare.

Nu am ce sã-i reproºez,este o elevã de care sunt foartemândrã, ca de altfel de întreagamea clasã, copii cãrora le doresctot binele din lume, sã fie mereuluptãtori ca ºi acum, sã înveþe ºisã reuºeascã în viaþã!"

Nouã nu ne rãmânedecât sã-i felicitãm ºi sã le urãmsucces în continuare!

Gabriela NEGOIÞÃ

Copii deosebiti cu rezultate deosebite Oameni alãturi deoameni!

"Copilul nu datoreazã pãrintelui viaþa, ci creºterea" -Nicolae Iorga

MITREA ŞTEFANIA - FATA DE NOTA 10 A ŞCOLII

"SFÂNTA MARIA"Cu patru copii, trei fete

(cea mare în clasa a XII-a, ceamijlocie într-a VIII-a, cea micãde 3 ani) ºi un bãiat în clasa I,domnul Gheorghe Nicolae, învârstã de 49 de ani ºi soþia sa,Lenuþa, 38 de ani, fac faþã cu greutraiului de zi cu zi. Locuiesc pestrada Þepeº Vodã, într-o locuinþãveche, sãrãcãcioasã, formatã dindouã cãmãruþe din pãmânt lipit.

“Dupã ce am lucrat maibine de douãzeci de ani la MFAMizil, în urma unei ordonanþe deguvern din septembrie 2011, ceavea sã aducã şi falimentulfabricii, ca ºi mulþi alþi angajaþide atunci, am fost trimiºi în

ºomaj. Nimeni nu s-a gândit cãavem familii, cã avem vârste carenu ne mai permit gãsirea cu uºu -rinþã a unui alt loc de muncã ºi cãviitorul nostru devine incert. Ammai lucrat ca asistent so cial operioadã, dar apoi ºi acest capitols-a încheiat. Acum suntdin nou ºo mer. Nu mi-am mai gãsit niciun locde muncã pentru cãprimul lucru de careeºti întrebat este vârstaºi nu vechimea sau ex -perienþa”. Situaþia soþi -ei este aproape identicã:a lucrat la fosta "Fila -turã", care a dispãrut ºiea din peisajul industri-al al Mi zilului, alãturi de MFA,Fabrica de oþet ºi toate celelaltemici întreprinderi ce asigurau, debine de rãu, locuitorilor oraºului,traiul de zi cu zi. Aºa s-a ajuns ca,dupã ani de muncã, doi oameniîncã în putere, sã nu-ºi afle niciunrost ºi sã se lupte, cu puþinii banicâº tigaþi din munci ocazionale, sãasigure traiul decent ºi educaþiacopiilor.

"Din decembrie anul tre-cut, ne spune dl. Gheorghe, soþianu mai are niciun venit ºi trebuie

sã ne descurcãm doar cu ajutorulmeu de ºomaj (care se terminã înluna mai) ºi alocaþiile copiilor.Nu mã simt bine ºi mã doare sã-mi vãd copiii lipsiþi nu doar debucuriile vârstei ci ºi de lucrurielementare. Fetele sunt mari deacuma, viseazã ºi ele o rochie sauo bluzã ºi strâng din dinþi vãzândcã nu ºi le pot permite. Am cãutatdisperat un alt loc de muncã darîn oraºul nostru pare cã nu maiexistã nimic. Înainte se fãcea unprogram la primãrie de 3 luni, 6luni ºi angajau oameni. Mãturampe stradã, ajutam la orice, dar nus-a mai fãcut. Mai târziu, aveamo altã speranþã, Parcul In -

dustrial..., a rãmas doaro speranþã!. Ori cum,trebuie sã-mi gã sescurgent ceva de lu cru,altfel... nu ºtim cum nevom descurca."

Privesc în jurulmeu ºi vãd pereþii po -vârniþi, gata sã cadã, lafel ca ºi tavanul, un cercoborât foarte jos, gatasã striveascã sub greu-tatea lui aceºti oameni

disperaþi care strigã dupã ajutor.Ajutor... pentru locuri de muncã!În timpul în care lucrau ºi cât decât niºte bani intrau în casã, auînceput sã construiascã alãturatvechii lo cuinþe o casã nouã,încãpãtoare, pentru ei toþi. Au

reuºit sã facã pereþii (la roºu) ºi são acopere cu tablã. Dar, din visullor a rãmas doar o casã... pãrãsitã,înainte de a deveni casã.

Primãria Mizil a luatcunoºtinþã de cazul acestei fa -milii, însã ajutorul pe care aceas-ta îl poate oferi nu este, din pã -cate, de ajuns. Necazurile ºigreutãþile sunt tot mai multe iarbalanþa vieþii a rãmas, parcã,atârnând într-o parte.

Cristina Colþ

În cadrul rubricii permanente a ziarului nostru vã prezentãm, înacest numãr, drama unei alte familii din Mizil.


Orice produs cumpãratonline sau din magazin poate fiînlocuit sau poate fi returnatãvaloarea sa dacã nu au trecut 30de zile de la achiziþionare.

Valeria Dãnãilã (61 deani) a cumpãrat în urmã cu treisãptãmâni un aspirator de la unmagazin din Constanþa.

"Vânzãtorea l-a testatcâteva secunde ºi pãrea cãfuncþioneazã", ne povesteºteaceasta. Nu a avut nevoie deaspirator decât dupã patru zile."Când i-am dat drumul a în -ceput sã scoatã un zgomot ori-bil ºi nu aspira praful. L-amînchis, am încercat iar ºi nicioschimbare. M-am dus imediatla magazin, dar mi-au spus cãaveam doar douã zile sã mãrãzgândesc. Nu l-au înlocuit, cidoar s-au oferit sã-l trimitã lareparat", ne-a mai declarat con-stãnþeanca.

În astfel de situaþii,consumatorii au dreptul sã li se

înlocuiascã produsul cumpãratsau sã li se returnzeze banii.

"Cererea trebuie sã fiefãcutã în 30 de zile de la dataachiziþionãrii. Apoi, motivulsolicitãrii sã fie defecþiunea saºi nu dorinþa clientului de acumpãra un alt tip de produs",ni s-a explicat de la AutoritateaNaþionalã pentru ProtecþiaCon sumatorului.

Regula returnãrii elec-trocasnicelor dacã acestea nufuncþioneazã ºi a recuperãriibanilor se aplicã ºi în cazulcumpãrãturilor online.

Dacã oficialii maga-zinelor refuzã sã rezolve amiabilreclamaþiile cumpãrãtorilor, a -ceºtia pot reclama la ANPC saula organizaþiile gen Aso ciaþiaNaþionalã pentru Protec þia Con -sumatorilor ºi Promo varea Pro -gramelor ºi Strate giilor (ANPCPPS), care pot intermediarezvolarea conflictelor.

Marian Pãvãlaºc

Cum să te protejezi deţepele la cumpărături

În scopuri culinare seculeg plantele fragede, doarprimãvara, când nu au mai multde 10 cm înãlþime, deoareceexemplarele mai bãtrâne conþincristale de oxalaþi de calciu.

Frunzele de urzicã suntfolosite cu precãdere în dietelede primãvarã, pentru revi-talizarea organismului. Pot fipreparate în acelaºi mod caspanacul, sub formã de piure,dres cu usturoi sau hrean,mâncãruri scãzute cu ouã o -chiuri, crochete sau fri gã nele.Urzicile pot fi adãugate în supe,ciorbe, ori la mâncãruri culegume, ouã sau carne.

Borºul de urzicãSe fierb urzicile bine

spãlate cu o ceapã tãiatã mã runt,morcov, þelinã, albiturã ºi orez,se adaugã borºul fiert separat ºistrecurat. Se potriveºte de sare ºise mai dã în câteva clocote. Seserveºte ca atare sau se drege cusmântânã.

Budinca de urziciEste o reþetã veche,

cunoscutã de mai bine de 6000de ani i.Hr. Era una dintremâncãrurile favorite ale britani-cilor cu mult îna inte de sosirearomanilor.

Pentru a pregãti o bu -dincã de urzici se face un piurecare se lasã la rãcorit, seamestecã cu 3 gãlbe nuºuri, apoicu albuºurile bãtute spumã,eventual ºi puþinã ºuncã tãiatã încuburi mici.

Se potriveºte de sare,piper ºi se toarnã într-o formã debudincã unsã cu ulei sau unt.

Se dã la cuptorul în cins,pentru 40-50 minute într-un vascu apã (bain- ma rie). Se rãs-toarnã pe farfurie, presãrânddeasupra pu þinã brânzã sau caº-caval ras.

Plãcinta cu urziciUrzicile se fierb, se

toacã mãrunt, se amestecã cuunt, brânzã telemea, sare, pi perºi ouã fierte tari ºi zdrobite;compoziþia se aºeazã pe foi dealuat, se ruleazã ºi se dã la cup-tor într-o tavã unsã.

Pilaful de urziciSe cãleºte în puþin ulei

încins o ceapã tocatã mãrunt ºi1-2 linguri orez. Se adaugã pu -þinã zeamã de la fiertul urzicilor,se sãreazã ºi se dã la cuptor timpde 20-30 minute. Se serveºte rece.

Chiftelele de urzicã seobþin din urzici crude sauopãrite, tocate mãrunt, care seamestecã cu o cantitate dublã decartofi raºi, 1 ou, puþine frunzede coada-ºoricelului, 1 ceapãtocatã mãrunt ºi sare. Se prãjescîn ulei, eventual adãugând câte-va bucãþele de salam sau ºuncã.

Cu urzica uscatã ºi mã -runþitã se pot condimenta mân -cãrurile de peºte.

Urzicile - întrebuinţări

culinare

1. Dacã vrei sã faci unbine, atunci fã-l când estenevoie.

2. Dacã poþi sã faci pecineva fericit, nu sta pe gân-duri.

3. Dacã dai ceva, nuaºtepta ca fapta sã se întoarcã.

4. Dacã primeºti ceva,dã mai departe.

5. Dacã nu poþi sã ajuþi

pe cineva, spune-i-o în aºa felîncât sã nu o ia ca pe un refuz.

6. Dacã poþi sã con-struieºti ceva, nu distruge.

7. Dacã poþi, fii hotãrâtîn ceea ce spui ºi ceea ce faci.

8. Dacã devii celebru,rãmâi modest.

9. Dacã eºti nervos,nu-þi descãrca nervii pe alþii.

10. Dacã faci o obser-vaþie, nu jigni.

Cei 10 "DACĂ"

Nr. 100 / aprilie 2013 Pagina 10

CUM E CORECT? "paisprezece zile" sau "patrusprezece zile"Anumite greºeli de gra-

maticã se comit uneori din… hi -per corectitudine, din preþiozitatesau, cum ar spune lingviºtii, dinhiperurbanism. Nu puþini suntaceia care vor sã parã altcevadecât ceea ce sunt cu adevãrat.Aceste atitudini sunt reflectatedeseori în limbaj, pe care-l trans-formã, uneori fãrã voie, într-unul“schimonosit”, departe de con s -

truc þiile corecte, acceptate în nor -mele literare ale limbii româ ne.

Aceastã lectie de grama -ticã se va referi la pronunþia ºiscri erea corectã a anumitor nu me -rale care pot crea confuzii.

Prin urmare, se scrie ºi sepronunþã corect “Mai am pais-prezece (sau ºaisprezece) zile deconcediu” ºi nu “Mai am patru -spre zece (sau ºasesprezece) zile

de concediu”. Din punct devedere gramatical, cele douãnumerale fac excepþie, fiind sin-gurele în limba românã scurtatecu o silabã, în locul acesteiaapãrând un i semivocalic. Trebuiesã ºtim, însã, cã doar aceste formede numeral sunt acceptate înlimba literarã.

Celelalte numerale, un -spre zece, doisprezece, cincispre -

zece, optsprezece… pãstreazãforma “nealteratã” în scris. ªi înacest caz, tendinþa multora, cumam spus mai sus, din preþiozitatesau pedantism gratuit, este de a le“completa”, într-o manierã nefe -ricitã, cu diverse vocale, ajungân-du-se la forme total greºite de ti -pul: “optusprezece” sau “opti -spre zece”. Potrivit lingviºtilor, arfi scuzabilã, în acest caz, doar pro-

nunþia lucrãtorilor de la telecomu-nicaþii care, pentru evitarea unorconfuzii în transmiterea infor-maþiilor, folosesc forme de nu -meral greºite.

Alte construcþii, preluatedin limbajul popular ºi care circulãintens sunt: “unºpe” sau “uns -pece”, “doiºpe” sau “doiº pce” etc.Nici aceste forme de numeral nusunt acceptate în limba literarã.

RÃCEALA BANALÃRãceala banalã este o in -

fecþie viralã acutã, de obicei afe -brilã, care presupune simptomede tract respirator superior - cumar fi: rinoreea, tusea ºi durerea degât. Infecþiile rinovirale sunt maifrecvente în timpul toamnei ºiprimãverii ºi mai rare în lunile deiarnã. Rinovirusurile sunt cel maieficient transmise prin contactdirect de la om la om, deºi rãs -pândirea se poate produce ºi prinaerosoli cu particule mari.

Succesibilitatea la rãcelinu este afectatã de expunerea latemperaturi joase, de sãnãtateagazdei ºi de nutriþie sau de ano -malii de tract respirator - superior(de exemplu, amigdale mãrite sauganglioni limfatici mãriþi).Semne, simptome ºi diagnostic

Dupã o perioadã de in -cubaþie de 24-72 de ore, debutuleste brusc cu senzaþie de gât iritatsau dureros, urmat de strãnut, ri -no ree, obstrucþie nazalã ºi staregeneral alteratã. Temperatura estede obicei normalã. Secreþiilenazale sunt apoase în prima zi,dar apoi devin mai mucoide ºipurulente.

Tusea este uºoarã, deobicei, dar adesea þine pânã în adoua sãptãmânã. Majoritateasimptomelor datorate rãcelilornecomplicate se vindecã în decursde 10 zile. La pacienþii cu astm ºibronºitã cronicã, rãcelile potexacerba boala.

Tratament ºi profilaxieNu existã un tratament

specific. Zincul, Echinacea ºi vi -tamina C au fost toate consideratedrept terapii obiºnuite ale rãcelii,

dar nu s-a demonstrat cu exacti-tate eficienþa lor.

Nu existã vaccinuri.Vaccinurile polivalente bacterie -ne, sucurile din citrice, vitami nele,ultravioletele, aerosolii ºi alteremedii populare, nu pre vinrãceala banalã. Spãlatul mâinilorºi folosirea dezinfectantelor desuprafaþã în medii contaminatepot reduce rãspândirea infecþiei.

Antibioticele nu trebuiead ministrate decât dacã este evi -den tã infecþia bacterianã secundarã.

GRIPAGripa este o infecþie res-

piratorie viralã care determinãfebrã, corizã, cefalee ºi stare ge -neralã proastã. Mortalitatea esteposibilã în timpul epidemiilor,mai ales la pacienþii cu risc cres-cut (de exemplu la cei instituþio -nalizaþi, cu vârste extreme, cu in -suficienþã cardiopulmonarã sau înluni avansate de sarcinã). Pa -cienþii cu risc mare, cei care îiîngrijesc ºi contacþii din aceeaºilocuinþã, personalul medical ºitoþi copiii între 6 ºi 24 de luni, tre-buie sã primeascã vaccinareaanualã antigripalã.

EpidemiologieGripa produce boalã

rãspânditã sporadic, în fiecare an,toamna ºi iarna în regiunile tem-perate. Epidemiile sezoniere aparadesea în 2 valuri - primul la ºco -lari ºi contacþii lor aceeaºi locu -inþã (în general persoane tinere) ºial 2-lea mai ales la persoane carenu pãrãsesc domiciliul ºi la ceiinstituþionalizaþi, mai ales lavârstnici. Virusurile se pot rãs -pândi prin particule aeriene, prin

contact de la om la om sau princontactul cu obiecte contaminate.Transmiterea aerianã pare a fi celmai important mecanism. Pa -cienþii cu boalã cardiopulmonarãde bazã, boala metabolic (maiales diabet zaharat) care necesitãconsultaþii medicale periodice,insuficienþã renalã, au risc crescutde boalã severã. Femeile întrimestrul al 2-lea sau al 3-lea desarcinã, copiii sub 24 de luni ºiadulþii peste 65 de ani au deasemenea, risc crescut.

Semne ºi simptomePerioada de incubaþie

va riazã între 1 ºi 4 zile, cu o me -die de aproximativ 48 de ore. Încazuri uºoare multe simptomesunt asemãnãtoare celor dinrãceala banalã (de exemplu dure -rea de gât, rinoreea); poate apãreaºi conjunctivita uºoarã. Gripatipicã la adulþi se caracterizeazãprin debut brusc al frisoanelor,febrei, prostaþiei, tusei ºi prindureri generalizate (mai ales alespatelui ºi picioarelor). Cefaleeaeste puternicã, adesea cu fotofo-bie ºi durere retrobulbarã.

Simptomele respiratoriipot fi uºoare la început, cu durereiritativã a gâtului, arsurã subster-

nalã, tuse neproductivã ºi, uneori,corizã. Mai târziu, boala tractuluirespirator inferior devine domi-nantã; tusea poate fi persistentã,hârâitoare ºi productivã. Copiiipot avea greaþã intensã, vãrsãturisau dureri abdominale. Dupã 2-3zile, sindromul se rezolvã rapid,deºi febra poate dura pânã la 5zile. Tusea, slãbiciunea, transpi-raþia ºi obo seala pot persista maimulte zile sau ocazional timp desãptãmâni.

Prognostic ºi tratamentMajoritatea pacienþilor

se vindecã pe deplin, deºi vinde-carea completã necesitã adesea 1-2 sãptãmâni. Tratamentul estepentru majoritatea pacienþilorsimptomatic, prin repaus, hidra -tare ºi antipiretice la nevoie, daraspirina este interzisã la copii.Medicamentele antivirale admi -nistrate în decursul a 1-2 zile de laapariþia simptomelor scad uºordurata acestora.

ProfilaxieInfecþiile gripale pot fi

prevenite prin vaccinare anualã.

Medic Specialist în MedicinãInternã,

Dr. Margareta CIORNEI

Sãrbãtori religioase23 aprilie - Sf. M. Mc.Gheorghe, Purtãtorul de biruinþã

Sãrbãtori laice1 aprilie - Ziua Internaþionalã aPãsãrilor; Ziua Umorului1-7 aprilie - Sãptãmâna Lecturiiºi a Cãrþii pentru Copii3 aprilie - Ziua NATO înRomânia; Ziua JandarmerieiRomâne7 aprilie - Ziua Mondialã aSãnãtãþii 12 aprilie - Ziua Mondialã aAviaþiei ºi Cosmonauticii 13 aprilie - Ziua Mondialã aHolocaustului 18 aprilie - Ziua Internaþionalã aMonumentelor ºi LocurilorIstorice 22 aprilie - Ziua Mondialã aPlanetei Pãmânt 23 aprilie - Ziua Naþionalã aBibliotecarului Român; ZiuaMondialã a Cãrþii ºi a Drepturilorde Autor 26 aprilie - Ziua Internaþionalã aProprietãþii Intelectuale - acti -vitãþi dedicate29 aprilie - Ziua Mondialã aDansului; Ziua Naþionalã aVeteranilor de Rãzboi

Comemorãri ºi aniversãri:5 aprilie - 81 de ani de la naºtereaprozatorului ºi publicistuluiFãnuº NEAGU Premiul UniuniiScriitorilor din România. Mem -bru al Academiei Române.(n.1932 - d. 2011);16 aprilie -75 de ani de lanaºterea scriitorului, publicistuluiºi traducãtorului Grekov Iuri(1938-2010);21 aprilie - 50 de ani de lanaºterea cântãreþei de muzicãfolk, Tatiana Stepa; (n. 1963 - d.2009);22 aprilie - 90 de ani de lanaºterea scriitoarei americane,laureatã a Premiului H. Ch.Andersen, Fox, Paula;28 aprilie - 60 de ani de lanaºterea prozatorului, publicistu-lui ºi traducãtorului, MânãscurtãIoan;29 aprilie - 150 de ani de lanaºterea poetului grec, KavatisKonstantinos, (1863-1933)30 aprilie - 60 de ani de lanaºterea poetei ºi eseisteibasarabence, Trifan Cãlina.

Sărbătorianiversări

comemorări

BOLI DE SEZON

INGREDIENTE

Pentru blat: 4 cãni defãinã, 2 cãni de zahãr, o canã deulei, 1/2 pungã nucã de cocos,esenþã de rom, câteva picãturi dezeamã de lãmâie, un praf de sare,praf de copt.

Pentru caramel: 10 lin-

guri de zahãr, un pahar cu apã,esenþã de rom, un pahar cu nucãmãcinatã.

MOD DE PREPARAREPunem într-un castron

zahãrul ºi apa, lãsãm puþin pânãse topeºte zahãrul, punem uleiul,mixãm bine, apoi punem ºi fãina.Dupã ce am omogenizat binecompoziþia, punem praful de coptstins în oþet, esenþa, zeama de

lãmâie ºi nuca de cocos, omoge-nizãm bine ºi dãm la cuptor într-o tavã unsã ºi tapetatã cu fãinã,pentru cca 20 de minute.

Între timp facem cara -melul astfel: punem apa într-ooalã mai micã, lãsãm sã fiarbãpuþin, dupã care punem zahãrul ºilãsãm pânã se formeazã un sirop.Punem esenþa de rom, iar cand s-a îngroºat siropul punem ºi nuca,

lãsãm sã mai dea câteva clocoteºi luãm de pe foc.

Scoatem prãjitura dincuptor, punem deasupra cara -melul ºi mai dãm la cuptor încã10 minute. Poftã bunã!

Prăjitură de post cu nucă şi caramelCULINARCULINAR

CULMEA melcului: sãfugã de acasãCULMEA World Trade

Center: urci cu liftul,cobori cu biroul!CULMEA ceasului deº -

teptãtor: sã sune ocu-pat…

CULMEA ghinionului:

sã faci pe prostul ºi sã rãmâi aºa!CULMEA matematicii: sã stai

de unul singur ºi sã te simþi înplus

CULMEA tramvaiului: sã-ltragã poliþia pe dreapta

CULMEA somnului: sã visezicã dormi

CULMEA lãcomiei: sã mã -

nânci bãtaie ºi sã nu te sa turi!CULMEA auzului: sã auzi

cum se crapã de ziuãCULMEA norocului: sã te

calce o salvareCULMEA fizicii: sã paºti un

cal putere pe un câmp magneticCULMEA culmilor: mutul îi

spune surdului cã orbul se uitã

la ei…CULMEA sexului în grup: sã

rãmâi pe dinafarã…CULMEA politeþii: sã stai pe

scaunul electric ºi sã cedezilocul …

CULMEA zgârceniei: sã daiBEEP la pompieri… când îþiarde casa.C

UL

MI



Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienţe - luni: 10.00-14.00

Viceprimar etajul II interior 15 Audienţe

- marţi: 10.00-14.00Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101

Audienţe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienţe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DELUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi:08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30,mai pu ţin Registratura,

Impozite şi taxe, care auprogram până la 13.30

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

S.C. MERENDA PRIMS.R.L. MIZIL

(cantina Primãriei)ÎNCHIRIAZÃ SALÃ

PENTRU ORGANIZAREEVENIMENTE

Tarifele diferã în funcþie denumãrul de persoane, astfel:

25-30 persoane - 300 lei30-50 persoane - 400 lei50-80 persoane - 500 lei

Zilnic preparãmdife rite feluri de mâncare, carepot fi ser vite atât la sediulsocie tãþii (subsolul primãriei),cât ºi la punctul de lucru dinPiaþa oraºului Mizil.

Primim comenzi la tel.:0244/250027 int.35

Ilie Elisabeta (1948)Dragostin Elena (1935)Dincã Paraschiva (1921)Ionescu Aurelia (1929)Tudose Dumitra (1928)Pleºea Elena (1935)Tocileanu Stela (1924)Iacob Paulina (1939)Banu Gheorghe (1959)Hanchevici Valerian(1929)Pãtrãscioiu Tudorel(1952)Burlacu Maria (1928)Stan Ion (1956)Simion Ecaterina (1936)

(continuare din numãrul trecut)Art II.

Categoriile ºi subcategoriilede vehicule pentru care au fost emisepremise de conducere anterior dateide 19 ianuarie 2013 se echi valeazãcu categoriile de vehicule pentrucare se elibereazã premise de con-ducere potrivit dispoziþiilor art. 20alin (3) din Ordonanþa de ur genþã aGuvernului nr. 195/2002, republi-catã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, inclusiv cu cele aduse prinprezenta lege, dupã cum urmeazã:a) Categoria A cu categoria A;b) Categoria B cu categoria B;c) Categoria BE cu categoria BE;d) Categoria C cu categoria C;e) Categoria CE cu categoria CE;f) Categoria D cu categoria D;g) Categoria DE cu categoria DE;h) Categoria Tb cu categoria Tb;i) Categoria Tv cu categoria Tv;j) Categoria Tr cu categoria Trk) Categoria A1 cu categoria A1;l) Categoria B1 cu categoria B1;m) Categoria C1 cu categoria C1;n) Categoria C1E cu categoria C1E;o) Categoria D1 cu categoria D1;p) Categoria D1E cu categoria D1E.Categoriile de vehicule pentru carese elibereazã permisul de conducereCategoriile de vehicule pentru carese elibereazã permisul de conducere,prevãzute la art, 20 alin (2), sedefinesc astfel:a) Categoria AM: mopede;b) Categoria A1: 1. motociclete cu cilindre maxi me de125 cmc, cu puterea maximã de 11kw ºi cu un raport putere/greutate decel mult 0,1 kw/kg;2. tricicluri cu motor cu putere ma -ximã de 15 kw;c) categoria A2: motociclete cu pu -tere maximã de 35 kw, cu un raportputere/greutate care nu depãºeºte 0,2kw/kg ºi care nu sunt derivate dintr-un vehicul având mai mult de dublulputerii sale;d) categoria A: motocicletele cu saufãrã ataº ºi tricicluri cu motor, cu pu -terea de peste 15 kw;e) categoria B1: cvadricicluri a cãrormasã proprie nu depãºeºte 400 kg

(550 kg pentru vehiculele destinatetransportului de mãrfuri), nein-cluzând masa bateriilor în cazulvehiculelor electrice ºi care suntechipate cu motor cu ardere internã acãrui putere netã maximã nudepãºeºte 15 kw sau cu motor elec-tric a cãrui putere nominal continuãmaximã nu depãºeºte 15 kw:f) categoria B: 1. autovehicului a cãrui masã totalãmaximã autorizatã nu depãºeºte3.500 kg ºi al cãrui numãr de locuripe scaune, în afara conducãtorului,nu este mai mare de 8;2. ansamblul format dintr-un auto -vehicul trãgãtor din categoria B ºi oremorcã a cãrei masã totalã maximãautorizatã nu depãºeºte 750 kg;3. ansamblul de vehicule a cãrormasã totalã maximã autorizatã nudepãºeºte 4.250 kg, format dintr-unautovehicul trãgãtor din categoria Bºi o remorcã a cãrei masã totalã ma -ximã autorizatã depã ºeºte 750 kg;g) categoria BE: ansamblul devehicule a cãror masã totalã maximãautorizatã depãºeºte 4.250 kg, for-mat dintr-un autovehicul trãgãtor dincategoria B ºi o remorcã sau semire-morcã a cãrei masã totalã maximã nudepãºeºte 3.500 kg;h) categoria C1: autovehiculul, altuldecât cel din categoria D sau D1, acãrui masã totalã maximã autorizatãdepãºeºte 3.500 kg, dar nu mai marede 7.500 kg ºi care este pro iectat ºiconstruit pentru transportul a maxim8 pasageri, în afarã de conducãtorulauto. Autove hicu lului din aceastãcategorie i se poate ataºa o remorcã acãrei masã totalã maximã autorizatãnu depãºeºte 750 kg;i) categoria C1E: 1. ansamblul de vehicule constânddintr-un autovehicul trãgãtor din ca -tegoria C1 ºi o remorcã sau semire-morcã a cãrei masã totalã maximãautorizatã este mai mare de 750 kg,cu condiþia ca masa totalã maximãautorizatã a ansamblului sã nudepãºeascã 12.000 kg;

Continuare în numãrul viitor

ªef Poliþie Rutierã Mizil,Comisar, Adrian Þurcaº

Dumnezeu sã-iodihnescã-n

pace!

Au fost concetãþenii

noºtri...


Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu, TaseDumitrescu, Paralela 45, M. Bravu- de la intrare dinspre Buzãu pânã

la inters. cu str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, Ghica Vodã,Mircea Vodã

Simona Petrescu 250 020

Decebal, Nuferilor, Democraþiei,Victoriei

Aniºoara Doleanu 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13 Decembrie Petre Elena 250 008 int 34Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 897

N. Bãlcescu - de la pod pânã la B-dul Unirii (case + blocuri)

M. Bravu de la pod pânã la B-dulUnirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, Alba Iulia Mirela Paraschivescu 250 008 int 2624 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 40Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 897

B-dul Gãrii, Spicului, Recoltei Ionel Dumitru 250 008 int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 401 Mai Loredana Tãnase 250 020

Mr. Ivanovici, G-ral Praporgescu Elena Mãrãcine 250 008 int 29M.Basarab, Spitalului, Spiru

Haret, AlbineiAna Gicã 250 020

N. Bãlcescu de la intersectia cu B-dul Unirii pânã la inters. cu str.

Er. R. Nicolae, Eminescu,Ardealului, Bucovinei, Vasile Lupu

Cecilia Frusinoiu 250 008 int 28

M. Bravu de la inters. cu B-dulUnirii (inclusiv bl. 112) pânã la str.

Er. R. Nicolae, Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 250 020

Transilvaniei, Agricultori, Toamnei Ionela Duþu 250 008 int 34N. Bãlcescu de la intersectia cu

Er. R. Nicolae pânã la UM Mariana Plaiaºu 250 008 int 16

22 decembrie, Þepes Vodã, Ioan Vodã Maria Mastragociu 250 008 int 38Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11, 11A,cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6, 6A,7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

250 008/ 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 int 16Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt. Ionescu

Gh, Cap. Pândaru D-tru, NucilorMadi Pãtraºcu 250 008 int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008/ 252722Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 062

Gh. Doja, C.D. Gherea, Ec. Teodoroiu Buciu Eustafie 250 008 int 29Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020

Bradului + cartier nou zona Bradului Gheorghiþã Elisei 250 062Griviþei, Bucegi, Fnd.Lalelelor

Aleea CrizantemelorVictoria Panait 250 008 int 25

M. Bravu - de la inters. cu str. Er.R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve problemele dumneavoastrãºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu rorcelor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do rinþã ºiimplicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã sedeplaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publicaþiagratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula ritateacasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail [email protected]

Emil PROªCAN

Tabelul cu salariaþiiprimãriei care

TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

Vã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locuiescla bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi gãsitã la asociaþiile de

proprietari de care aparþineþi. Reamintim cã aceastã publicaþieeste GRATUITÃ.

STOP ACCIDENTELOR VIAŢA ARE PRIORITATE!

Un psiholog îi învaþã pecursanþii lui despre managemen-tul stresului. A luat un pahar deapã ºi s-a plimbat prin salã... înliniºte. Toatã lumea aºtepta oîntrebare de genul - este pe jumã-tate plin sau pe jumãtate gol. Laun moment dat s-a oprit, a ridicatpaharul ºi ºi-a întrebat auditorii:"Cât de greu este acest pahar cuapã?"

Miraþi, cursanþii au datrãspunsuri între 250 ºi 500 ml.

Rãspunsul psihologului afost urmãtorul: Greutatea absolutãnu conteazã. Conteazã cât timp îlvei þine ridicat. Un minut - nicioproblemã. O orã - o durere debraþ. O zi - îþi para lizeazã braþul.În fiecare din aceste 3 cazuri, gre -utatea paha rului nu se schimbã.Se schimbã doar timpul... ºi cu câte mai lung, cu atât mai greu este.

Stresul ºi grijile din via þã

sunt asemenea paharului cu apã.Dacã te gândeºti puþin la ele... nuse întâmplã mare lucru. Dacã tegândeºti mai mult la ele... începesã te doarã sufletul. Dacã te gân-deºti tot timpul la ele - îþi pa -ralizeazã mintea... nu mai poþi sãfaci nimic.

De aceea este importantsã te eliberezi de stres. Când a -jungi acasã seara, lasã-þi grijiledeoparte. Nu le purta cu tine înnoapte. Pune paharul jos!

PAHARUL

ALEGE VIAŢA!

Învaþã sã aprecieziceea ce ai... înainte ca

timpul sã te forþeze sã apreciezi

„ceea ce ai avut“

Pagina 12Nr. 100 /aprilie 2013

Noi n-am cerut să fim români. Am avut noroc!În slujba ta, OMULE!

Copac cu frunzeºi viaþã

Dacã ar fi trãit, pe 21aprilie Tatiana Stepa ar fi împlinit50 de ani!

Încã o primãvarã fãrã caea! Ne-au rãmas cântecele ºimereu caldele amintiri ale vocii eiunice izvorâte din sufletul ei bun.Îmi amintesc cã în urmã cu maimulþi ani îi obþinusem acordulunui interviu pentru publicaþia li -

te rarã „FEREASTRA“. Ne-amîntâlnit într-un bar din PiaþaAmzei, rãpind-o de la niºterepetiþii pe care le fãcea la Teatrulde Comedie pentru sãrbãtorile deiarnã în care deja intrasem.

Totul începuse, de fapt,cu mult mult timp în urmã, în jurulacelor zile în care i-am auzitvocea, cerul cuvintelor ºi sunetelecorzilor unei chitãri ce, odatã cumâinile ei, mângâiau totul. Ce -naclul Flacãra, casete, discuri,emisiuni radio..., erau tot atâteaposibilitãþi de a o auzi, asculta,simþi.

Îmi amintesc plãcerea,fascinaþia ºi uimirea ce mã stã -pâneau în acele momente aleprimei întrevederi!

Au urmat telefoane, invi-taþii la cenalul literar, serbãrileoraºului, momente culturale, spec-tacole ºi chiar vizite... Aºa adevenit ea o prietenã a oraºuluinostru ºi a familiei mele, aºa amreuºit sã aflu mai multe despre ea,sã-i intuiesc probleme, tristeþi,necazuri...

Pe 7 august 2009, la doar46 de ani, într-o zi în care varamângâia oamenii ºi pãmântul, avenit tunetul veºtii care a decretatcã Tatiana a murit, adicã s-a dus încerul din care îºi lua porþia de viseºi speranþã.

De atunci numele ei serosteºte în ºoaptã !

Un om, o voce, o chitarã,o poveste despre viaþã, desprecopaci, despre dorinþã de zâmbet!

Fiecare în felul nostru,mâ naþi de speranþã, ne strecurãmprintre ja loane de încredere con -stru ite cu milã ºi încredere aler -gând, cãu tând, sperând, aºteptând!

Alergarea Tatianei a fostcântec!

Cântecul ei a fost ploaie,zãpadã, soare sau vânt, cu îm -brãþiºãri, cu despãrþiri, cu lacrimi.

Ca ºi viaþa ei i-a fost cân-tecul!

Mizil, 10 octombrie2008! Era o zi de toamnã în dãr-nicia unui soare ce parcã voia sã nemai îndulceascã regretul unei veritrecute. Era prima zi a Ser bãrilorToamnei din acel an! Sala în carene aflam era ar hiplinã! Pe scenãaveam oaspeþi de seamã: AdrianPãunescu, Grigore Vieru, AdrianNãstase, Fãnuº Neagu (intervenþietelefo nicã în direct de pe patul spi-talului Elias), mai mulþi scriitori,membri ai Uniunii Scriitorilor dinRo mânia ºi... Tatiana Stepa.Nimeni nu cred cã a bãnuit atun-ci cã Tatiana se aflã pentru ultimadatã pe aceastã scenã. Cu sigu-ranþã cã nimeni nu a bãnuit cã încântecele ei de atunci stãteaascuns ultimul salut adresat pu -blicului mizilean!

Ultima datã când a urcatpe scena din Mizil, la ConcursulNaþional de Literaturã "AgathaGrigorescu Bacovia", TatianaStepa a cântat douã cântece înprimã audiþie, scrise de AdrianPãunescu pe drumul dintre Bu -cureºti ºi Mizil. "Foaie verde ºiuscatã / Într-un mod paradoxal /Nu se ºtie niciodatã / Cât mai epân' la final". Fizic, Tatiana nepãrãsea definitiv, la vârsta la careviaþa ar fi trebuit sã-i înseninezedragostea, bunãtatea ºi freamãtulde copac fãrã pãdure, sentimentepe care vocea-i inegalabilã ledãruise tuturor, în risipite ninsoricu arpi de înger. De aceea, toþi cei

care au cu -nos cut-o,dar ºi ceicare doar i-au auzitcân tecele,au simþitsfâ ºietoareanedreptate adestinului.

Cupuþin timpînainte de amuri, lasfâr ºitul lu -nii iulie,Brân duºa,impresaraºi buna ei prietenã i-a propus unspectacol în cinstea ei. A fostîncântatã! Gândul cã va fi din nouîn faþa publicului ei drag i-a nãscutpe faþa ce ascundea dureri, zâm-bete! Ea, Tatiana a ales ºi dataacestui spectacol: 16 septembrie2009! Brânduºa intenþiona cabanii strânºi sã-i fie daþi ei, pentruspitale ºi medicamente. La puþintimp, Tatiana a renunþat la luptã ºia murit. Dupã înmormântare, m-asunat Brânduºa ºi mi-a spus cã ceide la Bucureºti, cu care ea aran-jase spectacolul, nu mai vor sã-lgãzduiascã. "Ajutaþi-mã, vã rogfrumos..., cu relaþii, cu ceva sã-iînduplecãm sã þinem spectacolul...I-am promis Tatianei ºi trebuie sã-l þinem!", mi-a spus printre lacrimiBrânduºa. "Nu-i cunosc pe cei dela Bucureºti, nu pot interveni, darîl fac eu aici!", i-am spus. „Tatianaa fost o apropiatã a noastrã, aoraºului nostru, a mea..., venea cuplãcere aici..., m-a vizitat ºi în ziuaultimului ei Crãciun... Îl facemaici!"

Mizil, 16 septembrie2009! Primul Festival în memoriaTatianei Stepa! S-a respectat dataaleasã de ea care coincidea cu apatruzecea zi de la moartea ei!

Stranie coincidentã! Amscris atunci despre trãirile celorprezenþi într-o salã arhiplinã. S-auderulat de atunci patru comemo-rãri Tatiana Stepa, fiecare din eledevenind un autentic festival demuzicã folk, pe lângã recitaluri demarcã adãugându-li-se ºi o secþi-une de concurs de creaþie. Ul -timele douã l-au avut ca pre -ºedinte pe Nicu Alifantis.

Mizil, aprilie 2013! Copacii îºi mângâie mu -

guri ce stau sã plesneascã în frun-zã ºi floare. Este primãvarã pePãmânt!

Tu ce mai faci Tatiana?Noi suntem încã aici,

amestecaþi în gândurile pãmântu-lui ºi dorul de tine ne adunã dincând în când laolaltã!

Emil PROªCAN

RememberUn destin tragic a reunit în eternitate câteva nume mari ale literaturii, pe care

visam, noi mizilenii, sã le omagiem în aceastã lunã aprilie, pentru împlinirea unei vârste.Este vorba despre Fãnuº Neagu, care pe 5 aprilie a.c. ar fi împlinit 81 de ani ºi

despre Tatiana Stepa, care urma sã-ºi sãrbãtoreascã - la 21 aprilie - 50 de ani dintr-o viaþãdãruitã muzicii ºi nouã, spectatorilor, deveniþi "copaci fãrã pãdure ".

Dar... "timpul n-a mai avut rãbdare". Un alt mare dispãrut, Adrian Pãunescu,spunea pe scena Casei de Culturã care acum îi poartã numele, în octombrie 2009: "Anultrecut eram mai mulþi, eram mai mulþi mai ales prin valorile care erau lângã noi ºi nu real-izam întrutotul cã sunt lângã noi. Aºa e fãcutã fiinþa noastrã, sã înþeleagã niºte valori, niºteevenimente, abia dupã ce ele nu se mai pot repeta. Este incredibil cã anul trecut erau peaceastã scenã Grigore Vieru ºi Tatiana Stepa, iar în ianuarie, a trebuit sã-l lãsãm pãmân-tului pe Grigore Vieru. Ce sã mai zic despre moartea la 46 de ani a Tatianei..."

Caligrafia doruluiDintre toate întâmplãrile

vieþii mele, cea mai fericitã a fostîntâlnirea cu Fãnuº Neagu ºirelaþia specialã care s-a "construit"între noi, nu doar în timpul rea -lizãrii interviurilor pe care mi le-aacordat, cât ºi în încântãtoarele,mereu nesfârºitele evocãri ale"frumosului nebun" ºi înger, cãro-ra le-am fost confident în casamarelui scriitor.

Acum, în spatele pere -þilor vãruiþi cu liniºte, recitescslova maestrului, de pe filele demanuscris pe care mi le-a dãruit:"Luna din câmpie, învãluitã-nsuperstiþii ºi instinctual reginãprimeºte omagiul pãmântului... Încentrul rugãciunii, un snop decinci fete cu capetele rãsturnatespre lunã. Jur-împrejur, aberaþiascurgerii timpului. Noapte de mai

la Dunãre. Singurãtate..."ªi îl regãsesc pe cel evo-

cat, atât de sugestiv de dl. acade-mician Eugen Simion: "De fapt,prozatorul Fãnuº Neagu repre -zintã o ecuaþie specialã în lite -ratura românã. Eu nu cunosc altautor ca re sã cucereascã douãdimensiuni ale stilului epic atâtde diferite - ca ºi cum ai pune la

un loc apa ºi focul - pe de o partelirismul lui fundamental ºi pe dealtã parte o literaturã a violenþeiexistenþei ºi, în acelaºi timp, alimbajului. Cum se împacã aces-te douã dimensiuni este un secretal talentului sãu, un secret pe careunii nu l-au înþeles…"

Daþi-mi voie, totuºi, sãcred cã Fãnuº Neagu nu a murit.

ªi, când spun asta, mã gândesc lao confidenþã pe care a scris-o,pentru revista "Fereastra", pepatul de spital: "Nu se aflã nicãieridrum mai frumos decât cel alîntoarcerii acasã. La capãtul lui eVârful cu Dor. Acolo cresc înaltezâmbetul ºi disperarea. Amân -douã alcãtuiesc iubirea. De ea sãvã lãsaþi cuprinºi! Iubind deviimult mai puternic ºi primejdiospentru duºmani…

Am aþipit. ªi sub genemi-a trecut o priocã de caidesprinsã dintr-o floare de nufãr,floarea sacrã a þinuturilor Brãilei.Apoi s-a ivit o fântânã cu cum -pãnã, din care o mânã nevãzutãscotea cu ciutura lãzi de zestre,pridvoare plutind pe stâlpi vechi ºimigãlos sculptaþi. Ce altceva sãînsemne asta, mã gândesc, decâtcã se apropie vremea când se

limpezeºte vinul…O putere mai presus

decât noi, artiºtii, ne mânã cu oforþã desãvârºitã sã cãutãm, fãrãîncetare, ceea ce n-am pierdutniciodatã: uºa spre un vis necu -noscut, care ºi el - visul, zgârie cughearele golul, în cãutarea uneiuºi ce nu-ºi cunoaºte zidul,focurile, pragurile. Suntem, pro -babil, aripa unei pãsãri necunos-cute ºi nenãscute. (…)

Un schit într-o zonã depãdure ºi pãdurea arzând negânditîn mierea toamnei. Jur împrejurîncepe Dumnezeu ºi foarte a proa -pe Isus Hristos încãrunþeºte subsãrutul lui Iuda."

Aºadar, cred eu, cu dis-perare aproape, cã Fãnuº Neagunu a murit, ci doar s-a întorsACASÃ, sã-ºi sãrbãtoreascã încão vârstã a neuitãrii: 81de ani.

DESPRE PRIMĂVARĂ ŞI TATIANA STEPA

JERTFÃ(în memoria Tatianei Stepa)

Îmi plac foarte multcopacii

cerul lormai ales atunci când

vreau sã te definesc

tãcerea lor e ca a tachiar ºi statornicia

ei nu-ºi propun nimictotul vine de la sineºi frunza ºi floarea

ºi strigãtul

þie îþi plac mieiicerul lor

mai ales atunci cândvrei sã mã defineºti

tãcerea lor e ca ºi a meachiar ºi statornicia

ºi nici ei nu-ºi propun sãmoarã

totul vine de la sine

Emil Proºcan Citeºte ºi: publicaþie lunarã a întregului oraºMIZILULMIZILULMIZILUL

ppp - Miziltrecut 100 de luni, adicã mai mult de 33 de a no - timpuri sau, altfel spus, peste...

Documents

Transcript of ppp - Miziltrecut 100 de luni, adicã mai mult de 33 de a no - timpuri sau, altfel spus, peste...