ÎNGRIJIRI COMUNITAREBuletin trimestrial editat de AO «Casmed» cu sprijinul financiar

oferit de Fundaþia HEKS (Elveþia) ºi Crucea Roºie Elveþianã

Aºa spuneau înaintaºii noºtri.ªi nu întîmplãtor. Tinerii, cu ener-gie ºi putere ce îi caracterizeazã,gata sã rãstoarne munþi, cu avînttineresc, pot sã uite de unde vin,cine sunt... Au uitat cã orice copacsau floare, fãrã rãdãcini fiind, seusucã. Au plecat peste hotare, s-au refugiat în blocurile reci de be-ton din oraºe, bieþii bãtrîni rãmînîndtriºti scrutînd zãrile ºi depãrtãrile,întrebîndu-se: �Vin? Nu vin?�

Trist? O fi. Dar nu e rãu fãrãbine, nu e întuneric fãrã luminã.Bãtrînul, vlãguit ºi bolnav, simte cãnu mai e nimeni pe lume care sã-lajute, sã-i mai deschidã poarta sauuºa ºi sã-i vorbeascã... atunci apa-re în prag ... lucrãtorull social.

Dar cine este acest personaj ºice rol joacã el în viaþa bãtrânilor?Asociaþia Obºteascã �Casmed� dinBãlþi ºi-a definit mesajul cu carevine în faþa vîrstnilor, asigurînd undomeniu de activitate dedicatã bã-trînilor neajutoraþi din Bãlþi ºi maimulte localitãþi din raioanele Dro-chia, Rîºcani, Floreºti, Fãleºti ºi,recent, Rezina.

Îngrijirea la domiciliu � un mo-del de care suntem mîndri cã l-amlansat în Republica Moldova, fie cãse adreseazã vîrstnicilor sau tine-rilor, este temelia activitãþii noas-tre. De cum aflã de acest fapt, totmai multã lume conºtientizeazãavantajele pe care le reprezintãacest tip de asistenþã medico-so-cialã: economie de timp ºi bani,asistenþã la domiciliu, personalmedical ºi de asistenþã socialãspecializatã.

Fondaþã la 13 decembrie 2010la iniþiativa unor ONGuri locale, cusuportul Fundaþiei Elveþiene HEKS,iniþiativa noastrã a fost condiþiona-tã de necesitatea soluþionãrii pro-blemelor legate de îmbunãtãþireacondiþiilor de viaþã ale persoanelorîn etate ºi satisfacerea nevoiloracestora de asistenþã socialã ºimedicalã. Dincolo de toate aces-tea, ne-am specializat în domeniu,atragînd în acest serviciu tot maimulte persoane empatice, atenteºi receptive la fiecare dolean?ã dinpartea beneficiarilor.

Obiectivul principal al activitãþiinoastre este prevenirea ºi/sau de-pãºirea unor situaþii de dificultate,vulnerabilitate, pãstrare a autono-miei, prevenirea marginalizãrii ºiexcluziunii sociale, care sã previnãcazurile de instituþionalizare a per-soanelor vîrstnice.

Beneficiarii sunt selectaþi înbaza unei evaluãri socio-medica-

CINE NU ARE BÃTRÎNI, SÃ ªI-I CUMPERENatalia Postolachi,Director executiv, AO �Casmed�

le, la recomandarea asistenþilorsociali ºi a medicilor de familie.Pentru a le atenua suferinþele, pen-tru a le îmbunãtãþi starea de sãnã-tate, acestora le sunt acordate ur-mãtoarele servicii medicale: ma-saj, pansamente, monitorizareaparametrilor fiziologici, tratamentulºi profilaxia escarelor, administra-rea medicamentelor ºi tratamen-telor injectabile conform prescrip-þiilor medicilor de familie.

În anul 2013 AO �Casmed� afost contractat pentru prima datã decãtre Compania Naþionalã de Asi-gurãri în Medicinã pentru presta-rea serviciilor medicale în mun.Bãlþi. Fiecare persoanã adultã dinmunicipiu, care necesitã îngrijire ladomiciliu ºi deþine poliþã de asigu-rare obligatorie, se poate adresamedicului de familie pentru a soli-cita Biletul de trimitere pentru ser-vicii de îngrijire la domiciiu, iar nur-sele asociaþiei noastre vor oferiaceste servicii gratuit.

Unul dintre cele mai sensibileaspecte ale serviciilor de îngrijirela domiciliu este comunicarea be-neficiarilor cu personalul medical.Auzim frecvent vorbindu-se despreproblemele apãrute în procesul decomunicare, acest aspect stã decele mai multe ori la baza unei co-laborãri ineficiente, iar asta face carezultatele îngrijirii sã fie nesatis-fãcãtoare sau, pur ºi simplu, ducla apariþia unor reacþii neadecvate.Nu totdeauna se gãsesc cele maibune metode, dar, echipa noastrãa reuºit, deoarece la noi conteazã�ce�, �cît� ºi �cum� ne îndeplinimmisiunea. ªtim sã întrebãm ºi sãascultãm, ºtim sã ne expunem pã-rerea cu profesionalism ºi sã ex-plicãm ceea ce doresc sã afle be-neficiarii. Binele, confortul benefi-ciarului nostru este o prioritatepentru noi.

De cele mai dese ori persoa-nele care necesitã îngrijire la do-miciliu au deja o stare emoþionalãafectatã de posibilele tulburãri alestãrii de sãnãtate, de cele mai mul-te ori acestea prezintã o sensibili-tate accentuatã la orice reacþie dinpartea interlocutorului. Conteazã înacest caz ºi tonul vocii, volumulacesteia, conteazã cum sunt pri-viþi, gesturile ºi mimica. Or toateacestea sunt abordate de cãtre an-gajaþii noºtri cu multã diplomaþie,abordînd fiecare persoanã în modindividual. Nu prezintã eforturi su-plimentare o atitudine calmã, rãb-darea, acestea fiind unele din se-cretele ce însoþesc rezultatele deexcepþie pe care le obþinem zi dezi.

În tot ceea ce facem, avem ºi oabordare de identificare a diferitormodalitãþi pentru asigurarea dez-voltãrii de parteneriate în furniza-rea de servicii sociale cu adminis-

traþiile publice locale în care acti-vãm. Deºi în Republica Moldova nuexistã o legislaþie clarã în dome-niul acoperit de asociaþia noastrãcare sã încurajeze dezvoltarea departeneriate public-privat în dome-niul social, ºi de data aceasta amgãsit aceste modalitãþi de conlu-crare. Din partea noastrã, am iden-tificat în fiecare comunitate în careactivãm un ONG care sunt respon-sabile de prestarea serviciilor so-ciale, iar autoritãþile publice localeasigurã spaþiul necesar organizã-rii ºi desfãºurãrii activitãþilor legatede asistenþa socialã. Notoriu e fap-tul cã APL-urile contribuie la finan-þarea consumului de energie elec-tricã ºi apa curentã pentru funcþio-narea maºinilor de spãlat, dar ºi20-40 la sutã din cheltuielile nece-sare pentru procurarea de materi-ale de igienã ºi salariile lucrãtori-lor sociali. Lunar circa 800 de per-soane din satele Mihaileni, Ciola-cul Vechi, Pîrliþa, Ciolacul Nou, Sã-rata Veche, Sîrcova, Þareuca, Ba-hrineºti, Saharna, Þahnãuþi, Glin-geni, Bocani, or. Fãleºti, mun. Bãlþibeneficiazã de serviciile noastre.

ONG-urile locale, la rîndul lor,acordã servicii de menaj, spãlarealenjeriei de pat, duº... Aici apare unelement interesant în activitateadesfãºuratã: fiecare beneficiar plã-teºte o taxã simbolicã pentru a be-neficia de aceste servicii. Iniþialacest lucru a trezit nedumerireabãtrînilor, dar, pe parcurs, s-a do-vedit cã, din moment ce dînºii seimplicã financiar, ei se simt mairesponsabili faþã de serviciile pecare le primesc, cîntãresc chibzuit

Am avut un stagiu demuncã în ºcoalã de toc-mai 40 de ani. Am deja75 de ani, mereu cre-deam cã o sã fiu printreelevi, unde persistãenergia, entuziasmul.Au trecut, însã anii, co-piii s-au împrãºtiat, eurãmînînd cu propriileprobleme. Dar întro zimi-a pãþit pragul IuliaNedelea. O cunoºteambineînþeles ca mamã apatru fii, dar de dataaceasta am cunoscut-oºi ca pe o fiinþã sufletis-tã. Prin ea am aflat ºidespre activitatea AO�Casmed�. Vreau doarsã le zic celor de la AO�Casmed� sã pãstrezeasemenea angajate, de-oarece viaþa se clãdeºtedin oameni buni ºi mãr-inimoºi.

Valentina Procofievs. Elizaveta

Sunt invalid de gr. I,de cîþiva ani nu mã miº-cam, aºa cã procedurilemedicale la care am fostsupus, mi-au permos sãmã ridic pe picioare.Deja mã pot duce mãcarpînã la bucãtãrie. ªiaceste lucruri au deve-nit posibile datoritãasistenþei venite dinpartea medicului de fa-milie Lilia Vascauþan ºiasistentei medicale AlaBrînzã.

Tatiana Rusu,mun. Bãlþi

Suntem doi pensio-nari, avem mereu nevo-ie de îngrijiri medicale,iar acestea au venit dinpartea asistentului me-dical Tudor Botnariuc.Aceste mulþumiri vin ºiîn adresa AO �Cas-med �� din Bãlþi care agãsit aceastã modalita-te de a ajuta persoaneleîn dificultate cu asisten-þã medicalã ºi socialã.

Ana Vrabii,s. Ciolacul Vechi

(Fãleºti)

decizia de a solicita sau nu servi-ciile de asistenþã la domiciliu. Dar,spre surprinderea noastrã, se do-vedi chiar cã sunt mîndri cã pot con-tribui alãturi de donatori strãini(Fundaþia Elveþianã HEKS, CruceaRoºie din Elveþia, HelpAge Interna-tional, Moldova) ºi autoritãþile loca-le la menþinerea acestor servicii încomunitate.

Activitatea lucrãtorilor socialiare ºi alte efecte colaterale, nu maipuþin importante. A fi lucrãtor so-cial înseamnã ºi un loc de muncã.Chiar dacã salariile sunt modeste,acest lucru a permis ca mai multefamilii sã rãmînã cu familia întregi-tã, alãturi de familie, alãturi de pã-rinþi, fãrã a cãuta surse de existen-þã peste hotarele þãrii. Acolo undeeste posibil, în procesul de presta-re a serviciilor, se încearcã impli-carea membrilor familiei. Acestfapt întãreºte legãtura între gene-raþii, alteori o restabileºte chiar.

Atît putem spune: iniþiativaasociaþiei noastre, deschidereanoastrã ºi parteneriatele stabilitecu administraþiile publice locale,ONG-urile, reprezintã ceva ineditpentru þara noastrã. În scurt timpserviciile noastre ºi-au demonstrateficienþa, iar perspectivele devin totmai promiþãtoare.

Rãsplata pentru munca depu-sã de echipa noastrã este zîmbe-tul pacientului nostru. Bucurianoastrã este acel cuvînt de �Mulþu-mesc� rostit de persoana pe caream ajutat-o.

Iar ajutorul nostru nu va con-teni... Suntem la un început ºi vompersevera în continuare...

ªi-a dorit sã fie asistent medical de mic copil. Toc-mai de aceea Ala Brînzã a urmat Colegiul de medici-nã din Bãlþi ºi apoi s-a specializat permanent. Îi placeceea ce face, lucrul la patul bolnavului, sã ajute, sãaline suferinþa, sã-ºi îndeplineascã profesional me-seria. De trei ani de zile este angajata asistent medi-cal în cadrul proiectului de nursing comunitar în mun.Bãlþi, iar aceastã perioadã poate fi consideratã ca operformanþã ºi relevanþã, deoarece simte cã s-a nãs-cut pentru a alina suferinþa. Plinã de optimism, ener-gie ºi încredere, îºi practicã meseria cu drag ºi mult,foarte mult profesionalism. Întotdeauna ºi-a dorit sãpoarte halatul alb ºi aºa se vede toatã viaþa.

�Nu stiu daca am visat vreodata sã devin medic,

O viaþã în halat alb

«SÃNÃTATEA ESTE ESENÞA VIEÞII� NOI VÃ AJUTÃM SÃ O MENÞINEÞI»

Mulþumiri

însã, cu siguranþã, mi-am dorit cu ardoare sã devinun foarte bun asistent, bine pregãtit profesional, dor-nic de a stabili o buna relaþie interumana cu pacien-tul. Am descoperit, de-a lungul celor 28 de ani deactivitate desfãºuratã cã trebuie sã-i iubeºti pe oa-meni ºi sã doreºti cu adevãrat sã-i ajuþi, cã trebuie sãfii capabil sã faci faþã stresului.

Altfel nu poþi. În aceastã meserie nu poþi lucra cujumatãþi de mãsurã. În concluzie, un bun asistentmedical trebuie sã fie studios, un bun observator ºisã dea dovadã de un deosebit profesionalism�.

E doar o poveste a unor oameni de lînga noi, care,prin perseverenþã, curaj, iniþiativa ºi generozitate reu-ºesc sã schimbe vieþile oamenilor. ªi alinã suflete.

În satul Bãhrineºti, raionulFloreºti serviciul de îngrijire ladomiciliu a fost lansat în anul2012. Suntem deja în al trei-lea an de cînd comunitateanoastrã cunoaºte acestspectru de servicii acordatepersoanelor în etate. Servicii-le despre care vorbim pot fidescrise ca îngrijiri ºi ajutoracordat acasã, în familie, per-soanelor care au nevoie deacestea pentru a face posibilca oamenii sã-ºi menþinãgradul de independenþã ºi sã-ºi continuie viaþa acasã cîtmai mult timp posibil.

În comunitate aceste ser-vicii sunt prestate de cãtre treiangajate � asistenta medica-lã Maria Mangos ºi lucrãtoriisociali Larisa Cerevaicu ºiOxana Pînzari, care þin în vi-zorul lor îngrijirea permanen-tã a celor 28 de beneficiari.Dacã e sã vorbim despre be-neficiari, aceºtea pot fi oricelocuitor al localitãþii care aunevoie de îngrijire la domici-liu. Pentru cã a crescut sem-nificativ volumul îngrijirilor,mai ales a celor ce þin de pro-blemele persoanelor în etate,majoritatea rãmaºi singuriacasã. Dar s-a mãrit ºi inci-denþa bolilor cronice, fapt ceimpun la rîndul lor intervenþiiimportante de reabilitare ºiresocializare.

S-a întîmplat ceea ce s-aîntîmplat � lumea migreazã,pleacã peste hotare, servicii-le de medicinã nu pot sã asi-gure o îngrijire permanentã.ªi atunci în comunitate a apã-rut aceastã formã de îngrijire

O VORBÃ ªI O ATITUDINEPOZITIVÃ SUNT REMEDIULPENTRU UN TRAI DECENT

Feodosia BunescuPrimar, s. Bãhrineºti

Comuna noastrã este formatã din douã sate � Þareuca ºiÞahnãuþi. Iniþiativa de a implementa un proiect de acordarede servicii socio-medicale pentru persoanele vîrstnice estebinevenitã. Spun acest luru deoarece zilnic ne confruntãmcu diferite solicitãri din partea acestor persoane, care suntvulnerabile la sãnãtate. În bunã parte, sunt persoane demnede o atitudine grijulie faþã de ei, deoarece în trecut au fostpersoane destul de active în comunitatea noastrã, au muncitdecent. Faptul cã au ajuns sã aibã nevoie de îngrijire la domi-ciliu nu este o vinã a cuiva. Aº zice, mai degrabã, cã acestserviciu a apãrut ca o necesitate la momentul oportun. Suntpersoane care au nevoie de mai multã îngrijire, altora le placesã li se deschidã uºa ºi sã mai stea de vorbã cu asistentulsocial. Avem printre beneficari persoane care ºi-au pierdutvederea, familia nu are cum sã le asigure o îngrijire profesio-nistã.

Ca sã fie clar, persoanele în vîrstã nu au nevoie numai demîncare, de o canã cu apã, de o igienã. Fiind vulnerabili lasãnãtate, acestia au nevoie de îngrijiri medicale, de masajsau sã li se administreze injecþiile. Unde sã facã acest lucruîntr-un sat? De aceea la moment cele douã asistente socialeºi medicale au în îngrijirea lor circa 30 de beneficiari, care aufost recomandaþi sã fie în proiect de medicul de familie, dar ºide cunoaºterea situaþiei a fiecãrei persoane în parte de cãtrelucrãtorii primãriei sau consilierii locali.

Odatã cu acest proiect, deja intenþionãm sã extindem ser-viciile în comunitatea noastrã. Ne gîndim la o baie modernãpentru locuitori, fireºte nu chiar identice cu cele orãºeneºti.Ne vom orienta cãtre proiecte, prin utilizarea resurselor rege-nerabile de gen colector solar, care ar asigura o eficienþãenergeticã foarte semnificativã.

Serviciu de îngrijireîn comunitate � lamomentul oportun

Mihai Olari,Primarul comunei Þareuca (Rezina)

care presupune anumiteoportunitãþi practice de îngri-jire a persoanelor. ªi, chiardacã membrii familiei suntacasã, aceºtia nu dispun decompetenþe de îngrijire, deaceea prezenþa lucrãtoruluisocial ºi al asistentului medi-cal le oferã competenþe ºisfaturi practice de îngrijire apersoanei dragi.

Fiecare dintre noi poatesã ajungã într-o perioadã maipuþin beneficã, cînd are ne-voie de mai multã atenþie ºiîngrijire. De multe ori însã nusuntem în stare sã acordãmaceste servicii mãcar ºi dinmotivul cã suntem grãbiþi, nuavem timp sã mai stãm devorbã cu persoanele, discu-þia fiind un remediu importantîn însãnãtoºirea persoaneisau mãcar uºurarea vieþii.Mai degrabã fiind spus,uneori tratamentul cel maieficace este o vorbã spusãsau o atitudine pozitivã ºi bi-nevoitoare.

De aceea proiectul de în-grijire la domiciliu �Nursing

comunitar� este o soluþiepentru comunitatea noastrãcare a acceptat, prin interme-diul deciziei consiliului local,sã asigure o contribuþie con-siderabilã pentru proiect. Înacest context, în perioada ur-mãtoare, în incinta grãdiniþeide copii va fi posibilitate aapãrut în luna mai 2012, cînda fost aprobat proiectul denursing comunitar.

Bãtrînii care sunt asistaþi încadrul proiectului la domiciliusimt sprijinul din partea pri-mãriei, or, în cele mai multecazuri, copiii acestora suntnevoiþi sã emigreze, fiind ca-zuri cã unii uitã de pãrinþii bã-trîni ºi necãjiþi. ªi lucrãtoriisociali sunt acea punte de re-socializare cu persoaneleacestea.

În localitate se cunosc si-tuaþiile mai delicate, or anu-me comunicarea între oa-meni îi face pe cei mai necã-jiþi sã se simtã utili, necesari,adicãtelea sã nu parã o po-varã pentru ceilalþi. Iar meni-rea autoritãþii publice locale esã se îngrijeascã de cetãþeni.

Trebuie sã spun cã proiectul de îngrijire la domiciliu atrageîn comunitatea nostrã alte resurse decît cele oferite de stat.Pentru cã statul nu poate sã acopere suficient aceastã gamãde servicii, mai cu seamã în proces de post-externare. ªiatunci, externaþi, toate grijile rãmîneau în seama familiei. Or,aceºtia nu au capacitãþi de îngrijire ºi comportament cu bol-navii.

Actualmente acest vacuum de servicii este acoperit deproiectul asistat de AO �Casmed�. Suntem siguri cã experi-enþa acumulatã de cãtre angajaþii noºtri le va servi ca modelºi altor comunitãþi din raionul nostru. Noi ne-am convins cãacest proiect ºi activitãþile dezvoltate sunt în beneficiul locui-torilor din comunitate.

Trebuie sã spun cã acest proiect faciliteazã accesul po-pulaþiei la servicii medicale ºi din punct de vedere al prezen-þei medicului de familie în comunitate. Deoarece localitãþi maimari decît comunitatea noastrã duc lipsã de medic de fami-lie, inclusiv prin acest proiect la noi se poate garanta venireamedicului în comunitate. Înþelegem foarte bine cã în zilele deaudienþã al medicului sunt foarte multe solicitãri, dar coope-rarea între medicul de familie, asistentul medical ºi lucrãtoriisociali fac posibil ca sosirea medicului de familie în comuni-tate sã fie cît mai productive.

De aceea, aceste cuvinte vin ca un mesaj cãtre colegiimei din alte primãrii, ca sã analizeze exemplul aplicat în co-munitatea noastrã ºi sã transfere aceste experienþe în bene-ficiul persoanelor vîrstnice.

MARTIE 2014

ÎNGRIJIRI COMUNITARE

Cînd m-am retras în localitateaCiolacul Nou, raionul Fãleºti, lapensia binemeritatã, nu ºtiam ce osã fac aici. O viaþã trãitã la oraº, oactivitate în domeniul social, me-reu activã... ªi mã pomenesc într-un sat unde se simþea o pasivitateºi o stare de acalmie, generatã desãrãcie, de lipsa de perspective, deoportunitãþi.

Odihna de care urma sã mãbucur, nu a durat mult, deoarecetot mai mult mã prindea gîndul cãurmeazã sã întreprind ceva, cã oa-menii aceºtia meritã ceva bun ºifrumos.

Iniþial am creat un Centru co-munitar în satul Ciolacul Nou, apoiam înregistrat asociaþia Pro Asis-tenþã ºi Dezvoltare Comunitarã. Eîn centrul administrativ al comunei,din care fac parte 5 localitãþi. Peparcurs însã am realizat cã în mul-te proiecte celelalte localitãþi nusunt componente ale proiectelor.Acest specific al comunei a nece-sitat ºi o abordare nouã în cadrulProiectului �Nursing Comunitar�.

Organizaþi sã rãspundemnevoilor persoanelor în etate

Maria Culibabas. Ciolacul Nou

Una e sã activezi într-o singurã lo-calitate, altceva e sã te deplasezila beneficiarii din satele CiolaculVechi, Pocrovca, ªoltoaia sau Fã-gãdãu. Uneori aveai impresia cãparcurgi distanþa dintr-un sat încelãlalt, ca apoi sã revii de la punc-tul de pornire iniþial.

Complicatã situaþie ºi pentruasistentul medical Tudor Botna-riuc, care urma aceste traseie de2-3 ori pe zi. Situaþia s-a amelioratdefinitiv odatã cu oferirea de cãtre

AO �Casmed� a unei unitãþi detransport.

Serviciul socio-medical de în-grijire la domiciliu a persoanelorvîrstnice este unul nou, deseori neciocnim cu situaþii imprevizibile, deaceea coordonarea acestor activi-tãþi, calitatea oferirii unui spectru deservicii medicale ºi de asistenþãsocialã, va consolida echipa deimplementare de la Ciolacul Nou.Totodatã, vom fi mult mai bine or-ganizaþi, sã rãspundem nevoilor ºicerinþelor beneficiarilor noºtri.

Populaþia vîrstnicã are nevoie de serviciide îngrijire la domiciliu, însã, doar puþini din-tre vârstnici beneficiazã de aceste servicii.De aceea acceptarea ºi promovarea unuiasemenea serviciu în comunitatea noastrã afost un pas bine chibzuit, asigurînd ºi o con-tribuþie de 30 000 lei bani publici. Chiar dacã,s-ar pãrea cã dacã bãtrînii ar avea copii ºiaceºtia ar urma sã se îngrijeascã de pãrinþi,realitatea confirmã contrariul � copiii sunt ple-caþi peste hotare în cãutarea unui trai maidecent. Dar plecaþi, se rup de realitatea deacasã, un ban trimis de acolo nu acoperãgolul ce se produce în cadrul familiei.

Includerea comunitãþii Sãrata Veche înproiectul de Nursing comunitar a fost o deci-zie luatã de consiliul local, angajînd în acestscop 2 lucrãtori sociali ºi o asistentã medi-calã, care deservesc cîte 20 persoane fieca-re.

Suntem abia la fazã incipientã de proiect,ne dãm seama cã vîrstnicii nu îþi cunoscdrepturile ºi cã nu ºtiu cum pot beneficia deserviciile de îngrijire la domiciliu, de aceeaechipa multidisciplinarã se apropie la fiecarecaz în parte cu multã atenþie ºi discernãmînt.

Dat fiind faptul cã statul nu poate acoperiîntreg spectrul de servicii acordate beneficia-

SERVICIILE DE ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU �O ªANSÃ LA VIAÞÃ DEMNÃ

MARTIE 2014

rilor care solicitã îngrijire, ne bucurã faptul cãacest proiect, cu asemenea implicare a co-munitãþii în îngrijirea persoanelor vîrstnicepoate deveni model de succes pentru alte co-munitãþi, pentru serviciile statului în creareaºi diversificarea serviciilor acordate cetãþeni-lor.

Cînd am aplicat la programul de finanþareºi ni s-a comunicat cã este nevoie de contri-buþia comunitãþii, decizia a fost luatã din con-siderentul cã doar un numãr mic de comuni-tãþi au acces la aceste servicii, accesul ladiferire fonduri sunt limitate ca termene ºi camãrime, fapt ce nu poþi dezvolta servicii noisau sã menþii durabilitatea lor.

Dar, pe de altã parte, noi am preluat dejaexperienþa AO Casmed, care are standardde asigurare a acestor servicii, acreditate lanivel naþional. Ar fi necesar ca sã fie deja cre-ate o reþea de susþinere a serviciilor adresa-te vîrstnicilor, deoarece aceste recomandãriºi experienþe la moment le preluam în cadrulproiectului, prin intermediul diferitelor instruirioferite de proiect pentru autoritãþile locale,angajaþii sociali ºi medicali, contabili.

ªi, cel mai important e ca despre acesteservicii sã putem spune cetãþenilor, sã ofe-rim nu doar servicii, dar sã ºi vorbim despreele. Asta ar face sã creascã rolul echipei cefurnizeazã aceste servicii. Iar odatã cu astane vom simþi ºi noi împliniþi ºi satisfãcuþi defaptul cã nu am uitat de lumea suferindã.

Maria GaliþPrimarul comuneiSãrata Veche (Fãleºti)

Propunerea de a acceptaproiectul de îngrijire socio-medicalã la domiciliu în ora-ºul Fãleºti, venitã din parteaAO Pro Asistenþã ºi Dezvol-tare Comunitarã administratde doamna Maria Culibaba, afost soluþia perfectã în reali-zarea mai multor problemede ordin social din localitateanoastrã. Evident, s-ar pãreacã acest domeniu nu þine decompetenþa administraþiei lo-cale, zilnic la audienþã ve-neau persoane care solicitauajutor în domeniul dat. Pe deo parte, aceste atribuþii þineaude competenþa asistenþei so-ciale de stat, care, la rîndulsãu, nu pot sã asigure la mo-dul cuvenit niºte servicii tem-porare, de scurtã duratã, sãintervinã promt în caz de ur-genþã. Alteori, pot sã zic, ci-neva nu-ºi fãcea atribuþiileconform cerinþelor, din care

Un serviciu socio-medicalprinde rãdãcini în Fãleºti

cauzã suferea tot omul cunecazuri.

E ºi cazul pensionareiEcaterina Solonenco din Fã-leºti, pentru care o direcþio-nam mãcar pe perioada deiarnã sã stea în careva unitãþisociale. În cazul dînsei au in-tervenit vecinii, are îºi propu-neau serviciile de ajutorare.Da, apar alte probleme ce þinde un comportament în cadrulfamiliei, dar nu puteam sãaºteptãm pînã se gãseau niº-te pîrghii legale, ajustate lapersoana concretã sau la ca-zul concret.

Mai sunt persoane în etateîn oraº care încearcã sã seautosusþinã, inclusive per-soane nevãzãtoare care înasemenea condiþii îºi fac fo-cul în sobã în perioada de iar-nã sau pot identifica persoa-na ce le pãºeºte pragul doardupã voce.

Nu era o alternativã decîtpropunerea AO �Casmed� de

a oferi acestor ºi alþi 32 debeneficiari aceastã asistenþã,alocînd din soldul liber, dinfondurile locale, sumele ne-cesare ca contribuþie. În anul2013 am alocat 27 500 lei,care contribuþie se justificãpe deplin prin omplexitateaajutorului acordat acestorpersoane. Înþelegem, acestemijloace puteau fi utilizatepentr alte destinaþii, dar pen-tru noi conteazã fiecare cetã-þean. Un drum mai puþin re-parat poate sã mai aºtepte operioadã pînã se colecteazãsumele necesare, în timp cepersoanele ce necesitã îngri-jire sunt oameni vii, pentrucare o zi poate fi deja prea tîr-ziu pentru a interveni.

Pentru anul 2014 consiliullocal a dublat suma de con-tribuþie, deoarece s-a decisca serviciul respectiv sã fieextins ºi în celelalte douãmicroraioane ale oraºului �gara Fãleºti ºi localitatea fa-bricii de zahãr.

Evident, extinderea servi-ciului pentru întreg oraºul vaatrage dupã sine ºi alte chel-tuieli, imperios necesare: ospãlãtorie, un mijloc de trans-port, etc. Constat cã iniþiereaacestui proiect este bineveni-tã, fapt pentru care aducemmulþumiri reprezentanþilorAO �Casmed� ºi tuturor celorimplicaþi direct sau indirect înacest roiect de îngrijire la do-miciliu a persoanelor în etate.Trebuie sã avem grijã de ce-tãþenii noºtri, care în virtutaunor circumstanþe, au nevoiede asemenea servicii.

Victor Zalevschi,Primarul or. Fãleºti

ÎNGRIJIRI COMUNITARE

Valerian Cecan,primarul comunei Mihãileni

Deja al treilea an comunitateanoastrã implementeazã un proiectde asistenþã socio-medicalã ladomiciliu a persoanelor în etate. Eaproape o istorie al acestui servi-ciu acceptat de comunitatea noas-trã, deoarece, în dependenþã decapacitãþile ei financiare, putemsã contribuim cu cota noastrã departicipaþie în proiect. Iniþial sumaa fost destul de consistentã pen-tru a identifica suma necesarã deproiect. Anul trecut suma s-a mic-ºorat de douã ori, a fost un an maipuþin favorabil. În toamna trecutã,la ºedinþa de adoptare a bugetu-lui, consilierii s-au solidarizat cu

Responabili sã avem grijãde persoanele vîrstnice

ideea de identificare a acestor resurse, în acest domeniu fiind deja sta-bilite un cuantum de 32 000 lei din soldul liber disponibil.

Satul Mihãileni (raionul Rîºcani) este o localitate mare, astfel încîtîmpreunã cu Asociaþia Femeilor �Speranþa� (preºedinte Angela Lulceac)am decis sã extindem serviciile pe întreg teritoriul ei. ªi douã lucrãtoaresociale nu ar fi avut cum realmente sã reuºeascã sã se deplasaze cãtrecei circa 30 de beneficiari. De aceea am decis ca sã fie angajate treilucrãtoare sociale (Lidia Musteaþã, Nina Stratin, Valentina Gasnaº) ºidouã asistente medicale (Tatiana Sãu ºi Vera Rusu). E o comoditatepentru angajate, dar ºi pentru beneficiari, deoarece acestea pot sã inter-vinã ori de cîte ori sunt solicitate ºi înafara graficului stabilit.

Existã o responsabilitate stabilitã în comunitatea noastrã. Pe de oparte, angajaþii. Pe de altã parte, beneficiarii nu ar lãsa în tãcere o carevainadvertenþã sau lipsã de atenþie. E destul sã dea un telefon încît sã fie lacurent atît administraþia publicã localã, cît ºi ceilalþi beneficiari. Dar exis-tã ºi o responsabilitate din partea consilierilor locali. La ºedinþa consi-liului local din februarie curent s-a analizat cum sunt utilizaþi mijloacelefinanciare acordate din contribuþia localã, fapt ce a fost apreciat ca oactivitate pozitivã ºi pe deplin justificatã ca necesitate, dar ºi ca cheltuieli.

Mai mult decît atît. De la proiectul de nursing comunitar deja amavansat în dezvoltarea acestui proiect, de aceea intenþionãm sã creãmîn localitate un Centru de plasament. La 6 aprilie 2014, în cadrul adunãriigenerale a locuitorilor, îi vom informa despre faptul ca deja aprobatãsuma de 400 000 de lei de cãtre Guvern, alte 200 000 lei sunt aprobaþiprin decizia consiliului local. De asemenea, va trebui sã colectãm contri-buþie de la locuitori. Dar în localitatea noastrã acestui aspect i se acordão atenþie deosebitã, lumea considerã cã susþinerea persoanelor cu pro-bleme de gen social sau medical este binevenitã, persoanele cãrora leeste acordatã aceastã asistenþã meritã pe deplin sã fie ajutaþi. Odatã cuaceasta ºi starea de satisfacþie a administraþiei satului, a consilierilor, aîntregii comuniãþi va fi pe potriva aºteptãrilor, deoarece se fac multeeforturi ºi o activitate de acest gen poate doar sã bucure.

Existã momente în viaþãcînd o întîlnire cu anumitepersoane îºi marcheazã via-þa, sau ºi-o redefineºte, saute face sã fii mai bun, sau teface sã te implici sã schimbiceva în viaþa ta sau a persoa-nelor cu care ai avut ºansa sãte cunoºti.

Am avut asemenea ºanseo multitudine, însã o vizitã demonitorizare a activitãþilor deasistenþã socialã în satul Bã-hrineºti (Floreºti), realizatãîmpreunã cu coordonatorii dela AO �Casmed� AniºoaraMacovei ºi Mihai Ceban, mãfãcu sã constat cã serviciileoferite de asistenþii sociali ºimedicali din comunitate suntnecesare, pe deplin justifica-te. E poate una din puþineleservicii din Republica Moldo-va, inovatoare, care acoperão necesitate stringentã decare nu se pot îngriji suficientnici autoritãþile, nici familiile,nici comunitãþile în ansam-blu. De aceea experienþa eu-ropeanã, unde acestui dome-niu i se acordã o atenþie deo-sebitã, face ca ºi la noi sãprindã rãdãcini.

Cu vîrste cuprinse între 73ºi 91 ani, persoanele vizitatesunt oglinda unei comunitãþiîn care susþinerea, ajutorul,asistenþa, compãtimirea, bu-nãtatea îºi fac cale prin viaþã.Însoþiþi de lucrãtorul social La-risa Cerevaicu, am mers ini-tial la soþii ºi Panaghia (82 ani).

O stare mai puþin adorabi-lã, ambii fiind þintuiþi la pat.Dar orice deschidere a uºiieste o bucurie de a maischimba o vorbã, printre tu-sele frecvente se desluºeausemne de seninãtate cã via-þa ºi-au trãit-o din plin, iar fap-tul cã au ajuns sã fie îngrijiþide cãtre lucrãtorul social edoar o necesitate. MãtuºaPanaghia e mai tristã, nuaude, asta o face sã fie maipuþin omniprezentã la discu-þia din casã. Un mãrþiºor adusde Mihai îi înseninã privirea�

Mãtuºa Nadejda Cobîlaº(80 ani) îºi depãna timpulaflîndu-se în pat. O voce par-cã mai severã al lucrãtoruluisocial o fãcu sã se ridice cugreu. �Matale trebuie sã facieforturi, sã te ridici din pat, sãte miºti, cã poþi face asta. ªiaceste miºcãri îþi vor fi de fo-los, te vor ajuta sã depãºeºtistarea de durere� � o îndem-nã Larisa, care se vede, eoaspete des la beneficiarã,de 2-3 ori pe sãptãmînã. Be-neficiara are la îndemînã detoate, pentru cã graficul sta-bilit asigurã pe deplin nevoilepersistente în aceastã casã.

Mãtuºa Nina Cobîlaº (75ani) are doar o singurã insac-tifacþie � sã vinã Larisa maides, lucru imposibil, de fapt,

�BEAUCOUP D�AMOUR� CU MEREDOMNEªTI LA BÃHRINEªTI

dacã e sã þinem cont de fap-tul cã ea are în grijile sale ºialþi bãtrîni, tot neajutoraþi, cã-rora trebuie sã le mai facã dinlucrãrile de menaj, curaþenie,sã aducã apã, lemne, sã facãmici lucrãri în gospodãrie.

De aici calea noastrã prinsat se îndreptarã cãtre o altãmahala, unde în fiecare zi, peorice timp � de iarnã sau pri-mãvarã, de zãpada sau dru-muri desfundate, cãtre bene-ficiarii ei îºi îndreaptã pasulOxana Pînzari. Este poatecea mai motivatã angajatãdin proiect, ea fiind mamã aºapte copii. Cu toate astea lereuºeºte pe toate�

Prima persoanã din cohor-ta de persoane vizitate a fostprofesoara-pensionarã AnaRotaru (78 ani). Nu vede, esteoarbã, dar a simþit vizitatoriicã îi pãºesc în bãtãturã, deaceea ne pofti sã stãm devorbã afarã, la soare, pentrucã în casã o fi mai întuneric.�Sã stãm aici, nu, nu, sã tre-cem dincolo, cã aici bate vîn-tul dinspre nord� � ne îndem-nã dînsa, cãutînd sã se depla-seze ghidatã de un baston delemn. �Iaca, sã veniþi la varã,cu o sãptãmînã-douã înaintede Sfîntul Ilie, sã mîncaþi meredomneºti. Sã veniþi multãlume, ajunge la toþi oaspeþiimei buni. Copacul de mãr are

Mãrþiºor de la Larisa Cerevaicu pentru Pleºca Nicolae (88 ani)

Profesoara-pensionarã Ana Rotaru (78 ani)

Ion Volintiri (91 ani)

o vîrstã mare ºi el, poate eunicul de acesta în tot satul.Avea grijã de el soþul, ºi de vieavea grijã� Acum, dacãsunt singurã, mã mai fac uti-lã sã adun ripca, sã o pungrãmãjoarã.�

Doamna Ana Rotaru afost profesoarã de limbãfrancezã. �Ehehe, sã fi fostacum profesoarã, cu posibi-litãþile ºi oportunitãþile deacum, ce lecþii aº mai face cuelevii� Acum doar aº maiputea sã stau de vorbã fran-þuzeºte. Cã m-au invitat re-cent la o seratã la ºcoalã, nuam putut sã o onorez, pentrucã nu mi-aº permite sã merg

îmbrãcatã altfel decît mi-arplãcea, dar nici coafura num-ar reprezenta. Cã eu m-am purtat modest în viaþamea, o coafurã simplã, încît,pe vremuri, aºa cum eram,mi se zicea �cucoanã�. Darsã transmiteþi tuturor o primã-varã frumoasã ºi �beaucoupd�amour�. Acum aºtept oprimãvarã mai caldã, sã vinãOxana ºi sã plantãm multe-multe flori, întreaga grãdinãsã fie plinã cu flori�.

Gospodãria bine îngrijitã,de parcã nu ar fi lipsa bãrba-tului în acea ogradã, toatearanjate la locurile lor. �Maivenim aici cu copiii mei, suntde ajutor cînd îi rog� � mãrtu-risi Oxana.

Mãtuºa Vescu Maria (73ani) porovãia în ogradã, atîtacît o duc puterile. De ajutorullucrãtorului social are maimultã nevoie pentru cã �fîntî-na e prea departe de casã,mai e nevoie de dezghiocatºi mai stãm de vorbã. Neaºezãm acolo pentru cã îmieste ca o alinare dupã ce mi-am perdut fiica, mezina. Cei-lalþi copii, de, sunt în alte lo-calitãþi, vin o datã în sãptãmî-nã, adicã mai rar�.

Am insistat sã mergem laun bãrbat care beneficiazãde asistenþã în cadrul proiec-tului. Niºte senzaþii copleºi-

toare. Un câine, ce strãjuiacasa, se retrase ascultãtor laîndemnul Oxanei. E un primsemn cã este oaspete frec-vent aici. Intraþi în casã moºIon Volintiri (91 ani), ne primicu o bucurie mai rar întîlnitã:�Am crezut cã nu mai vii azi.Apã mai am, lemne maisunt�. Deja, cu resemnare,cãtre noi: �Ieri am împlinit 91de ani, cam e mult, doar undinte îl mai port, dar la ce mie

sã îmi pun dinþii dacã nu mã-nînc mult?�

Greu de comunicat cudumnealui. O întrebare esterepetatã de cîteva ori la ure-chea dînsului ºi lucrãtorul so-cial o face cu mult tact, mãr-inimie, rãbdare. Anume rãb-dare. �Oxana, sã apropiipoarta cînd o sã ieºiþi� � þinusã fie grijuliu bãtrînul.

Fiul locuieºte în aceiaºiogradã. De mai bine de olunã este tare supãrat petatã. Nu comunicã deloc cutatãl. Chiar interzice lucrãto-rului social sã ia apã din fîntî-na din ogradã, aceasta fiind

nevoitã, ca sã nu degenere-ze un conflict, sã aducã apãde la fîntînile de prin vecini.Sunt ºi asemenea exemplecu care se confruntã lucrãto-rii sociali, lucru despre caream fost solicitaþi sã scriem decãtre persoanele cu care ne-am întîlnit în sat.

... La poartã doi copilaºi,de cam 5-6 ani, încercau sãse joace paºnic.

Lucrãtorul social Oxana Pînzariºi-a gãsit îndatã de lucru la beneficiara Maria Vescu

MARTIE 2014

(notiþe fugare ale jurnalistului Gheorghe ªova în cadrul unei vizite demonitorizare în cadrul proiectului �Nursing Comunitar�)

ÎNGRIJIRI COMUNITARE

PRIMUL PROIECT SOCIO-MEDICALÎN LOCALITATE

MARTIE 2014

Proiect de rezonanþã în satele raionului Rezina� Crucea Roºie Elveþianã a oferit cîte 3 metri steride lemne ºi 500 kg de cãrbune beneficiarilor dinsatele Þareuca, Þahnãuþi, Echimauþi, SaharnaNouã, Sîrcova � localitãþi-partenere ale AsociaþieiObºteºti �Casmed�. Acest titlu simbolic de pro-iect, aceste ajutoare în cantitãþi semnificative veni-te în ograda celor 80 beneficiari, au încãlzit inimileacestor persoane nãpãstuite de bãtrîneþe, neca-zuri, amãrãciuni, tristeþe, chiar dacã sezonul deîncãlzire, în bunã parte, a luat sfãrºit.

Am mers în fiecare din aceste localitãþi, ace-leaºi priviri curate, sincere, pline de o bucurie nestã-vilitã cã am cãlcat în bãtãtura lor, cã am pãºit pra-gul, cã cineva nu i-a uitat, cã cineva ºi-a amintit deei. Firavi din fire, lipsiþi parcã de vlagã, în ochi, însã,le scînteiau o speranþã.

ªi de toate aceste aºteptãri ale lor se îngrijirã,deopotrivã cu reprezentanþii Crucii Roºii Elveþie-ne ºi AO �Casmed�, bineînþeles, consiliile localeºi, evident, primarii, lucrãtorii sociali ºi asistenþiimedicali implicaþi într-un proiect mai vast de îngri-jire la domiciliu. Ajunºi în localitãþile enumerate,constatam cã beneficiarii erau informaþi despreajutoarele ce urmau sã ajungã din clipã în clipã, nuerau strãini de numele binefãcãtorilor lor. Dar ºiasistenþa, organizarea acestui gest a fost de natu-rã impresionantã. Aºa cum consiliile locale dinaceste comunitãþi îºi fãcurã datoria, în liste ajun-

Al doilea Crãciungîng persoane conforme cerinþelor invocate dedonator, rãmînea doar ca sã se facã lucrarea întermen. Iar condiþia impusã de donator suna sim-plu: beneficiarii trebuie sã fie persoane în etate, custare precarã economicã, dar care nu sunt bene-ficiari ai ajutoarelor de stat. Lucru realizat cu briode cãtre toate consiliile locale, semn cã orice gest,miºcare înfãptuite în comunitãþi sunt tratate cu res-pect ºi responsabilitate.

Diferenþele descoperite de la casã la casã suntdoar relatãrile beneficiarilor despre viaþa ce au trãit-o cu multã muncã, demnitate ºi onestitate. Pe alo-curi se întrezãreºte parcã o sfialã cã i-a prins obãtrîneþe prea înaintatã ºi cã au nevoie de acesteajutoare. Poate de aceea în fiece contact cu bene-ficiarul se iniþia o discuþie despre munca din tre-cut, greutãþile prin care au trecut ºi, cu toate aces-tea, reuºind sã se impunã prin muncã asiduã, prinfamilii exemplare, creºterea de copii. Unica remar-cã ar fi cã sunt împrãºtiaþi prin lume, plecarea lorfiind dictatã de necesitãþile curente. Dar, în bunãparte, copiii au plecat cu ani buni stabilindu-se alt-undeva, creînd, la rîndul lor, familii.

Întrebarea frecventã: pe cît timp va ajunge can-titatea de lemne primitã? gãsea un ecou parcãtras la indigo: în dependenþã de frigurile din iarnã,ar ajunge cam jumãtate de anotimp. În bunã parte,bãtrînii deja îºi adunau resursele pentru a-ºi pro-cura lemne, cãrbune mai rar îºi pot permite fiind

preþurile prea ridicate. Ajutorul acordat e tocmai laþanc, deoarece din pensiile lucrate în colhoz, nuprea îºi pot permite gîndurile cãtre alte necesitãþi,nu mai puþin importante. Zîmbea un soare amãgi-tor, dar care încãlzea suflete. Vecinii îºi fãceau rîndsã urmãreascã cum se descarcã lemnele, asigu-rînd cã vor organiza tãierea lemnelor ºi depozita-rea. Sunt la fel de sociabili, respectuoºi faþã debãtrînelele beneficiare, semn cã mai des le trec înbãtãturã sã ajute.

Lemnele ce se distribuie în aceastã perioadãpersoanelor cu venituri reduse provin din tãierilece s-au fãcut recent de cãtre gospodãria silvicãRezina, vînzãrile fiind obþinute prin licitaþie confor-mã preþului ºi serviciului de distribuire.

Satul moldav îºi deapãnã scurgerea anotimpu-lui, prin grãdinile oamenilor îºi fac apariþia lucrãto-rii � se curãþã viþa-de-vie, se grebleazã, se curãþãpomii, se vãruiesc� Pe unii dintre beneficiari îigãsim de asemenea porovãind prin ogradã saugrãdinã. E o stare fireascã a lucrurilor. ªi doarapariþia maºinilor cu lemne îi mai fac pe oamenisã-ºi îndrepte privirile cãtre drum, acolo, unde cîþi-va dintre sãteni se vor bucura cu o impresie neas-cunsã cã în iarnã vor avea cum sã încãlzeascãspaþiul de trai.

�Vai! Chiar sunt ale mele, lemnele? ªi toateacestea mie? Fãrã platã? Nu-mi vine sã cred, e oadevãratã minune!� � atît de fireascã e reacþiaunor beneficiari de ajutoare.

Iar secvenþele ce însoþesc acest text vorbescde la sine � în primãvarã, odatã cu mãrþiºorul, laÞareuca, Þahnãuþi, Echimãuþi, Saharna Nouã apogorît cel �de-al doilea Crãciun�.

SATUL ECHIMÃUÞI, prin echipade implementare a proiectului de nur-sing comunitar, ne primi oarecum bi-nevoitor. Întreaga echipã de aici - lu-crãtoarele sociale, asistentul medi-cal, administratorul asociaþiei ob-ºteºti nu-ºi ascundeau curiozitateaºi, într-un fel, bucuria vizitei de moni-torizare. E primul proiect în acest sat,primul proiect de care beneficiazãsatul în domeniul socio-medical, pri-mul proiect care le însufleþeºte, le dãîncredere cã acest serviciu de îngriji-re la domiciliu este atît de importantºi necesar în comunitate.

Nu cã nu ar fi ºtiut pînã la asta, daro îndrumare venitã din partea echipeide management al proiectului nicio-datã nu pare sã fie de prisos. Aicisunt semne vãdite cã s-a constituit oechipã demnã de meritorie aprecie-re. Iniþial, cu minã nedesimulatã, lu-crãtoarele sociale îºi exprimarã pã-sul cã reuºita lor rezidã în capacita-tea de coagulare a echipei de cãtreprimarul localitãþii. Acesta nu era încomunitate, nici nu l-am întîlnit, darlucrurile bine puse la punct ca orga-nizare se pot dezvolta aici fãrã pre-zenþa acestuia. Veriga de legãturã înactivitate sunt cei 36 de beneficiari,vizitaþi ºi ajutaþi, pe cît le stã în puterilucrãtoarelor sociale Lilia Gãbgilã ºiIleana Burdujan, care, la necesitate,pot sã solicite intervenþia primaruluisau al asistentei medicale. De la sim-ple activitãþi de menaj, igienã, procu-rarea de medicamente pînã la demer-suri de reconectare a telefonului suntmuncile de zi cu zi ale lucrãtorilorsociali.

Forma de organizare a activitãþii înlocalitate diferã în bunã parte deexemplele desfãºurate în alte comu-nitãþi. Deºi au un orar bine stabilit îm-preunã cu beneficiarii, frecvenþa vizi-telor nu se limiteazã la doar douã pesãptãmînã. În dependenþã de situaþieºi starea beneficiarului, aici lucrãtoa-rele sociale îºi viziteazã benefciarii oride cîte ori este nevoie, sunt sunaþi ºiîntrebaþi de necesitãþile zilei, dar camunca sã sporeascã sau ca asisten-þa acordatã sã fie mai uºor de înde-plinit, cele douã lucrãtoare socialecoopereazã, merg împreunã la bene-ficiarii care necesitã îngrijire. În doi emai lesne sã îngrijeºti o persoanã, îndoi e mai uºor sã parcurgi drumuriledesfundate ale satului. E un model deactivitate în echipã, acþionînd împreu-nã în diferite situaþii sau sã intervinãpe lîngã primãrie sau alte instituþii,negociind ºi mediind un dialog eficientpentru a obþine un sprijin în cadrulunor iniþiative locale.

Spunem aceste lucruri din start,deoarece la Echimãuþi se face evi-dentã cooperarea între angajaþi ºi in-stituþii, fapt reliefat ºi în cadrul viziteila Centrul Medicilor de Familie, undeam descoperit o atitudine calmã faþãde pacienþi, dar ºi faþã de acest servi-ciu apãrut în comunitate. Aici servi-ciul de îngrijire socio-medicalã la do-miciliu nu este privit ca un antago-nism între implementatori, nu este oconcurenþã între serviciul oferit decãtre instituþia medicalã ºi proiectul de

nursing comunitar. Ba chiar am fostinvitaþi în incinta Punctului medicalEchimãuþi. În curînd, acesta urmea-zã sã treacã la autogestiune deplinã,dar, unde, deja se duc discuþii despreoferirea de spaþiu pentru serviciul deîngrijire socio-medicalã, déjà au aufost chibzuite unele ativitãþi de per-spectivã, de amplasare a unei spãlã-torii pentru beneficiari sau a unei bãi,chit cã localul dispune de apã ºi or-ganizarea unor servicii suplimentarenu ar constitui eforturi suplimentare.

Numele lucrãtoarelor sociale,asistentei medicale, ale membrilordin proiect, numele Casmed ºi Cru-cea Roºie Elveþianã, la Echimãuþisunt cunoscute de cãtre beneficiari,deoarece datoritã acestora traiul,starea de moment devine mai puþinapãsãtoare ºi mai puþin dureroasã.

Deloc de neglijat factorul uman încadrul proiectului de nursing comu-nitar. ªi acest lucru este evident încomunitatea echimauþãneanã, undeproiectul are beneficiari, are echipã,existã conlucrare. ªi toate la un locconstituie succesul proiectului.

Cepoi Zaharia, 81 ani

ÎNGRIJIRI COMUNITARE

Bunã ziua! Mã numesc Leahºi sunt voluntarã în Corpul Pãcii,Actualmente activez în cadrulAO �Casmed� din Bãlþi, cu preo-cupãri ce þin de dezvoltarea vo-luntariatului.

Ce este Corpul Pacii?Corpul Pacii este organizaþie

din America care trimite volun-tari în toata lumea.

În Republica Moldova existãaproximativ 100 de voluntari aiCorpului Pacii, care lucreazã înpatru programe. Unii voluntari dinRepublica Moldova învaþã eleviimoldoveni limba englezã, unii vo-luntari sunt implicate în progra-me de instruire a cetãþenilor îndomeniul sãnãtãþii, o bunã parteacordã ajutor în dezvoltarea între-prinderilor mici ºi mijlocii, suntconsultanþi în dezvoltare a comu-nitãþilor ºi organizaþiilor.

Am venit în Moldova în iunietrecut ºi am avut douã luni de in-struire pentru însuºirea limbii ro-mâne, de pregãtire tehnicã pen-tru a mã adapta condiþiilor loca-le, tradiþiilor ºi modului de viaþãmoldovenesc, astfel ca aceastasã îmi permitã sã activez ca vo-luntarã cît mai util. Deja din au-gust am venit în Bãlþi, pentru alucra cu acest colectiv minunat

� Am organizat o primã ºi im-portantã expoziþie de desene cureferinþã la persoanele în vârstãîn comunitatea noastrã, în gale-

Leah Kieff,voluntarã, Corpul Pãcii

pe care l-am gãsit aici de laCASMED ºi voi fi aici timp de doiani.

Ce îmi place cel mai mult înMoldova?

Iubesc floarea-soarelui în tim-pul verii � cred cã în Moldova varaeste foarte frumos. Moldoveniisunt prietenoºi si primitori cumine, sunt rãbdãtori cu românamea. Îmi place foarte mult mân-carea de aici, mai ales placinte-le cu brînzã!

La CASMED lucrez la o mul-þime de proiecte, dar o mare par-te din timpul meu îl petrec cu ti-nerii voluntari. AO CASMED are11 tineri voluntari din Bãlþi, carelucreazã la diferite tipuri de acti-vitãþi.

În ultimele ºase luni volunta-rii CASMED au fãcut mai multeactivitãþi diverse, cum ar fi, bunã-oarã:

� Au oferit cadouri de 1 mar-tie ºi de ziua îndrãgostiþilor la be-neficiari

� Am organizat o Campaniede colectare a hranei ºi îmbrãcã-mintei de la ºcolile din oraº pen-tru donaþie.

� Am organizat o Campaniede colectare de produse alimen-tare la magazine alimentare lo-cale.

EU SUNT CONSULTANT COMUNITAR MARTIE 2014

HelpAge International contri-buie la respectarea drepturilorpersoanelor în etate, combatereadiscriminãrii în privinþa lor ºi de-pãºirea sãrãciei în rîndurile per-soanelor vîrstnice, astfel încîtacestea sa poatã duce o viaþademnã, sigurã, activã si sãnãtoa-sã. HelpAge International esteuna dintre puþinele organizaþii in-ternaþionale care lucreazã cu ºipentru persoanele în etate.

Metodologia principalã de lu-cru a organizaþiei HelpAge o con-stituie grupurile de sprijin reci-proc, cu recrutarea voluntarilorcare sînt experþi principali în pro-blemele din viaþa persoanelor înetate ºi a cãror voce reprezintãforþa de bazã în activitatea de ple-doarie a organizaþiei. Aportul fe-meilor ºi bãrbaþilor în etate pen-tru societate în calitate de îngriji-tori, consilieri, mediatori, educa-tori ºi susþinãtori de familie estede nepreþuit. Dar atingerea vîrsteinobile aduce problemele sale.Voluntarii în vîrstã au cîºtigat obunã reputaþie prin munca inova-toare pe care o fac cu ajutorul or-ganizaþiei HelpAge.

În prezent HelpAge are o re-þea de 11 organizaþii implicate di-rect în activitate cu un grup depeste 250 voluntari în etate. Vîr-sta medie a voluntarilor este de62 de ani, iar vîrsta medie a be-neficiarilor � 73 de ani. HelpAgeactiveazã prin 11 ONG-uri parte-nere în 11 regiuni ale RepubliciiMoldova, atît în mediul rural, cîtºi în cel urban.

Mãrturiile voluntarilor ºi bene-ficiarilor serviciilor prestate deaceste centre sînt foarte elocven-te. Doamna Ana: �Mã bucur sãfiu ºi eu una din cei care sînt vizi-taþi de voluntari. Eu nu am pe ni-meni, sînt singurã. Voluntarii mãajutã când pot: cîteodatã cu uncuvînt bun, altãdatã îmi aduc ogãleatã cu apã sau mã ajutã pringospodãrie.� Doamna Anasta-sia: �Dacã nu ar exista în satul

ESTE TIMPUL VOLUNTARILOR/VOLUNTARIATULUI

Tatiana SOROCAN,DirectorHelpAge International, Moldova

nostru astfel de locuri unde sã neadunãm sau altele de acest gensusþinute de proiect, nu aº aflaniciodatã noutãþile din sat ºi nuam avea posibilitatea sã ne întîl-nim, pentru cã nu avem alte oca-zii pentru aceasta. Nu mai sîn-tem invitaþi la nunþi sau alte sãr-bãtori, cum se obiºnuia pe tim-puri, ºi în afarã de magazin ºi bi-sericã nu avem unde merge înaltã parte�. (Beneficiare ale servi-ciilor Clubului pentru femei �Spe-ranþa� din s. Lãpuºna, Hînceºti).

Doamna Veronica: �De cîndam început sã lucrãm cu HelpA-ge multe schimbãri pozitive auavut loc în localitatea Cazangic.În primul rînd s-a schimbat atitu-dinea ºi grija faþã de oamenii învîrstã. Poziþia lor în societate adevenit mai importantã, maisemnificativã. S-au fãcut multepentru a informarea comunitãþiidespre problemele oamenilor bã-trîni. Datoritã acestui fapt persoa-nele în etate au devenit mai utile,mai importante, mai necesare ºimai capabile de a lua decizii ºide a participa la viaþa socialã acomunitãþii. Vîrstnicii au devenitmai apropiaþi unii de alþii ºi au omai mare încredere în viitor. Co-piii au primit lecþii de nepreþuit înurma interacþiunii cu persoaneleîn etate, participînd la diverseactivitãþi împreunã cu bunicile ºibunicii lor (ºezãtori, lucru în grup,aniversãri a cãsãtoriilor ºi lucruîn grãdinã). Noi, în calitate de vo-luntari, ne implicãm în realizareaactivitãþilor proiectului cu o maredorinþã ºi devotament. Experien-þa acumulatã ne va ajuta sã orga-nizãm activitãþi similare ºi dupãfinisarea proiectului�. (Voluntarãîn Clubul �Avante� din s. Cazan-gic, Leova).

Maria Chirtoca: �Activitatea devoluntariat a schimbat viaþa vîrst-nicilor din Carabetovca. Nu mi-am imaginat niciodatã cã poþi fiutil la aceastã vîrstã ºi sã-i ajuþipe alþii mai în vîrstã decît tine. Nu

am crezut cã munca de voluntarpoate fi atît de plãcutã, onoratãºi respectatã. În acelaºi timpeste ºi o responsabilitate � deviiataºat de cei vîrstnici, iar ei auîncredere în tine. Lucrînd cu altibãtrîni, uiþi de problemele perso-nale, iar viaþa devine mai intere-santã ºi mai utilã. Sînt mîndrã cãam reuºit sã implic mai mulþi vo-luntari, iar ei, la rîndul lor, sîntmulþumiþi de aceastã muncã. Darcea mai mare bucurie este sã ºtiiºi sã vezi cã beneficiarii te aº-teaptã în fiecare zi sã le aducibucurie ºi zîmbet pe buze.� (Vo-luntarã în Clubul pentru femei�Comunitate� din s. Carabetovca,Basarabeasca).

De obicei, persoanele în eta-te din Republica Moldova sîntpreocupate de menþinerea exis-tenþei lor de zi cu zi, de felul cumsã obþinã mîncare ºi îngrijireamedicalã de care au nevoie. Cutoate acestea, persoanele în eta-te au un simþ al identitãþii binedezvoltat, dat fiind cã în majorita-tea comunitãþilor existã un ele-

ment de bunã educaþie ºi diversi-tate culturalã. Participarea la pro-iectele HelpAge International le-adat oamenilor în etate activi unsentiment de importanþã ºi unsens al vieþii.

Fiecare organizaþie a noastrãpoate da un exemplu bun de acti-vitate realizatã de cãtre voluntaride zi cu zi.

Asociaþia persoanelor în etate

�Inspiraþia� din or. Comrat, UTAGãgãuzia, a fost creatã în anul2005 ca o organizaþie obºteascã,cu scopul de a sprijini reintegra-rea persoanelor în etate în socie-tate. Organizaþia a fost înregistra-tã oficial în 2006, iar recent, înfebruarie 2008, a reuºit sã obþinãun birou, precum ºi alocaþii dinpartea administraþiei publice lo-cale. Membrilor ONG-ului le pla-ce proverbul dupã care se ghi-deazã în viaþa lor: �Vîrsta nu estenici bucurie, nici necaz�.

La momentul actual asociaþianumãrã 15 voluntari ºi monitoricare sînt niºte persoane în vîrstãobiºnuite, binevoitoare, caritabi-le, cu suflet distins. VoluntarulValentina Cambur îºi aminteºte:�M-am întîlnit întîmplãtor în oraºcu liderul nostru Valentina Mico-tina ºi am început sã-i povestescdespre problemele mele ºi sa mãplîng de vîrsta înaintatã, iar ea m-a invitat sã activez în calitate devoluntar. Mi-a spus cã vom fi mulþiºi cã ne vom ajuta unul pe altul încadrul unui grup�.

�Datoritã proiectelor HelpAgeInternational din anul 2006 ne-amalãturat la o reþea naþionalã, com-pusã din alte 14 organizaþii simi-lare, spune Valentina Micotina, ºiam devenit un copac cu multeramuri�. �Este minunat sã fimuniþi, sã facem parte dintr-o reþeamare�, continuã dumneaei. �De-viza noastrã este unul pentru toþiºi toþi pentru unul. Iatã de ce

atunci cînd ne întîlnim, facemschimb de informaþii ºi experien-þã, învãþam ceva nou unii de laalþii. Ne-am împrietenit ºi foartedes ne sunãm ºi ne consultampe diverse teme, oferim suport ºisfaturi�.

Misiunea Asociaþiei �Inspira-þia� consta în îmbunãtãþirea cali-tãþii vieþii persoanelor în etate,oferirea informaþiei, implicareapersoanelor în etate în activitãþilede reintegrare, asistarea în apã-rarea drepturilor ºi înlesnirilor lorîn cadrul proiectului actual al or-ganizaþiei Irish Aid �Realizareadrepturilor persoanelor în etatedin Moldova�, implementat deHelpAge International în colabo-rare cu organizaþia �Respiraþia adoua�. Printr-un sir de activitãþi eiau reuºit sã atragã atenþia mass-media, diseminînd informaþii de-spre viaþa persoanelor în etate înfiecare colt al oraºului prin inter-mediul articolelor de ziar, ºtirilorla TV ºi emisiunilor radio. Ei aureuºit sã obþinã finanþare din par-tea USAID, IREX, SOROS, iaradministraþia publicã localã acor-dã pachete cu produse, haine ºisuport material persoanelor înetate la fiecare sãrbãtoare naþio-nalã ºi localã.

În afara activitãþilor de pledoa-rie organizaþia continuã sã con-voace adunãri sociale si ºezãtoriîndrãgite de persoanele în etate.Însã, un loc special printre aces-te activitãþi îl ocupã corul persoa-nelor în etate, care activeazã dejatimp de 3 ani la rînd. �Persoane-lor în etate le place enorm acestlucru: ele îl preþuiesc, îl adorã, elecîntã cîntecele tinereþii lor, dan-seazã ºi recitã poezii ºi ascultãînregistrãri cu ajutorul unui apa-rat vechi (pickup)�, spune Valen-tina Micotina. În anul 2007 corula participat la festivalul dedicatsãrbãtorii de 9 mai � Ziua Victo-riei cu cîntecul despre macii ro-ºii, primind o menþiune de onoa-re pentru participare�, continuãdoamna Micotina.

�Inspiraþia� nu este un simplunume al organizaþiei noastre.Este sufletul nostru, modul nos-tru de a trãi�, finalizeazã Valenti-na Micotina.

ria de arta din centrul oraºuluiBãlþi.

Suntem norocoºi sã avem oechipã motivatã, dedicatã de vo-

luntari, care vin periodic de trei-patru ori pe sãptãmânã, de laºcoalã, pentru a ajuta la organi-zarea ºi activitatea pe proiecte.

ÎNGRIJIRI COMUNITARE

MARTIE 2014

Voluntarii AO «Casmed» au desfãºurat în mu-nicipiul Bãlþi Campania Socialã  «Din suflet, pen-tru Bunici!». Miºcaþi de soarta tristã a unor vîrst-nici, tinerii voluntari de la AO CASMED împreunãcu voluntarii miºcãrii «Salut, Bãlþi» au decis sã or-ganizeze o acþiune comunã pentru susþinerea vîrst-nicilor.

«Salut Bãlþi» este o iniþiativã de voluntariat sus-þinutã financiar de cãtre primãria m. Bãlþi ºi facilita-tã de cãtre voluntari ai Corpului Pacii din m. Bãlþi.Acþiunea de caritate a durat trei ore, timp în carevoluntarii au stat în faþa magazinelor Fidesco, Li-nela ºi al Centrului Comercial Plaza, propunînddoritorilor sã doneze produse alimentare sau igie-

«NU EXISTÃ NIMIC MAI PUTERNICDECÂT INIMA UNUI VOLUNTAR»

Lt. Col. Jimmy Doolittle

Voluntarii sunt cei cu inima mare, ei îºi dedicãtimpul pentru ca tot ce îi înconjoarã sã se eviden-þieze cu lumina în ceaþa densã de rutinã ºi banali-tate. Voluntarii mereu sunt diferiþi, cautã a fi utili ºiîºi dãruiesc munca pentru cei mai nevoiaºi ca dîn-ºii.

ªi, totodatã, voluntarii sunt flexibili, mereu cau-tã soluþii, învaþã, experimenteazã, preiau experien-þe, oferã ºi primesc experienþe de viaþã, încearcãsã le realizeze în mediul în care locuieºte ºi acti-veazã.

Despre asta doresc sã povestesc în cele cîte-va cuvinte de mai jos, deoarece o vizitã de studiuefectuatã în Praga a facilitat captarea ºi extinde-rea unor coºtinþe de cunoaºtere a metodelor euro-pene de îngrijire a persoanelor în etate, urmãrindcum este organizatã activitatea de îngrijire a lor .Am încercat, prin prezenþa acesti grup mic de ti-neri, format din Caterina Cucereavaia, Tatiana Ze-linscaia, Alexei Zavialov, Mãdãlina Postolachi, Ale-xei Cozorez, Mihai Turturean, Ana Macovei, ElenaGorobeþ, Anastasia Codreanu, Marius Frecãuþea-nu, Diana Cazacu, sã-i facem sã se simtã bucu-roºi, sã simtã cît de importanþi sunt ºi cã meritã pedeplin admiraþia ºi respectul tuturor.

Împreunã cu organizaþia gazdã, Diakonia, amparticipat timp de o sãptãmînã la un ºir de training-uri în care am învaþat cum sã transformãm timpulpetrecut cu batrînii nu doar în unul util, dar sã devi-nã plãcut ºi sã conþinã elemente distractive. Amdansat în ritm de Polka, exersînd cu bãtrînii diferitemiºcãri care le înmoaie încheieturile. S-ar pãreacã nu e nimic deosebit, cã e un fel de joc, dar în-cercaþi sã îi faceþi pe bãtrîni sã facã miºcare alt-fel�

Am cîntat cîntece tradiþionale, pentru ca sã lereamintim de timpuri frumoase din perioada lor detinereþe sau ca sã le mai antrenãm vocile dulci,care au mai ruginit cu timpul. Iar pentru ca inspira-þia sã nu se ofileascã niciodatã, am creat deseneecologice, utilizînd culori din paleta naturii: frunzu-

�Fãrã îndoialã cã un grup mic dar dedicat ºi gânditor de cetãþeni

poate schimba lumea; de fapt, este singurul lucru care a schimbat

lumea pânã acum.� Margaret Mead.

«Cea dintîi ºi singura datorie esenþialã a omului este caritatea,

adicã o neobositã justificare a bucuriei existenþei.»  Mircea Eliade.

liþe, flori mãrunte, crenguþe cãzute dupã un vînt pu-ternic. Chiar ºi solul a fost utilizat ca sursã de cu-loare pentru desene dedicate cu drag batrînilor.

Acolo am realizat cît de important e sã fim vo-luntari, ne-am reamintit motivele pentru care vo-luntariatul este o parte importantã din vieþile noas-tre. Deºi voluntariatul este o muncã prestatã gra-tuit, în cazul nostru, am avut plãcuta senzaþie cãvizita de studiu este ca ºi o rãsplatã pe mãsuraaºteptãrilor noastre. Pot sã pomenesc de senza-þiile ce le simþeam în cadrul cunoaºterii culturiicehe, de la tradiþii la bucatele tradiþionale. Arhitec-tura din Praga ºi ambianþa aceasta europeanã nune-a lãsat indiferenþi, savurînd din aceasta în fieceminutã liberã.

În calitate de oaspeþi, nu puteam sã nu le vor-bim gazdelor despre cultura noastrã. O prezenta-re viu coloratã despre Moldova, un joc de inviora-re, o degustare de bomboane tradiþionale - toateadunate într-o horã moldoveneascã a transmis at-mosfera ce însoþea grupul nostru de voluntari cã-tre gazdele noastre.

Ecaterina Cucereavaia,voluntar

Voluntariatulschimbã lumea

în binenice pentru persoane în etate.

Ne-am dus acolo pentru a ajuta persoanele învârstã care au nevoie. Cum se apropie sãrbãtorilede iarnã, aceasta este o ºansã de a face ceva fru-mos pentru cei, care îndurã foame.

Astfel, cu suportul generos al locuitorilor dinmunicipiul Bãlþi, am reuºit sã colectãm produsealimentare ºi igienice în valoare de aproximativ2.500 de lei, ele fiind distribuite la 30 de persoaneîn vârstã din m. Bãlþi, s. Elizaveta ºi s. Pîrliþa decãtre înºiºi voluntari implicaþi.  

Deºi scopul acþiunii comune a fost colectareaproduselor alimentare pentru cei aflaþi în dificulta-te, aceasta s-a dovedit a fi mai mult decît atît. Vo-luntarii ºi locuitorii din Bãlþi au demonstrat o moda-litate sigura ºi eficientã prin care putem sã ajutãmcu toþii comunitatea în care trãim.

Pentru cã  puterea propriului exemplu este în-

Igor Semeniuc,Vlada VoroºilovVoluntari, AO �Casmed�

totdeauna un exemplu demn de preluat, demersulrealizat încearcã sã încurajeze lumea sã împãrtã-ºeascã viziunea ºi experienþa proprie despre vo-luntariat prin intermediul unor gesturi similare. Da,iniþial credeam cã e peste puterea oamenilor sãofere din puþinul ce îl au, dar pe parcurs ne-amconvins cã bunãtatea ºi mãrinimia sunt calitãþicaracteristice oamenilor cu suflet mare. ªi ase-menea oameni am întîlnit în oraºul nostru.

Este încã foarte mult de lucru în nordul Moldo-vei, dar am demonstrat cã prin munca în echipã,prin compasiune ºi angajament, probleme pot firezolvate mai uºor.

A fost o experienþã a noastrã, a voluntarilor, asi-gurîndu-ne cã pentru a face bine e nevoie doar deun mic gest, de o dorinþã de ajuta aproapele.

ÎNGRIJIRI COMUNITARE

MARTIE 2014

Veronica Cazacu,Director ReprezentanþaFundaþiei HEKS în Moldova.

Fundaþia Elveþianã HEKS a început sã lucrezeîn Republica Moldova în anul 2004. Iniþial, accentulgeografic a fost pus pe partea de nord a þãrii. Dinanul 2008 HEKS a început sã lucreze atât în nord,cît ºi în partea de sud a þãrii.

Obiectivele Fundaþiei HEKS sunt de a ajuta laîmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã în zonele ruraleale regiunilor de nord ºi sud a Republicii Moldova.Acest lucru necesitã intervenþii la diferite nivele:oferirea asistenþei pentru fermieri în îmbunãtãþireaproducþiei ºi a comercializãrii prin oferirea de for-mare ºi consiliere, încurajând o mai bunã organi-zare a producãtorilor, precum ºi îmbunãtãþirea ac-cesului la credite de investiþii; oferirea asistenþeipentru integrarea socialã ºi economicã a grupuri-lor de populaþie defavorizate ºi consolidarea socie-tãþii civile.

Fundaþia HEKS are stabilite urmãtoarele priori-tãþi prevãzute în strategia pentru anii 2012-2015 aprogramului de þarã:

1. Promovarea fermierilor mici ºi mijlocii prininstituirea ºcolilor de cîmp a fermierilor, deconsultanþã, constituirea organizaþiilor deproducãtori ºi promovarea accesului pe pia-þã.

2. Îmbunãtãþirea accesului la credite de inves-tiþii, prin intermediul asociaþiilor de econo-mii ºi împrumut din zonele rurale ale Moldo-vei.

3. Integrarea tinerilor din mediul rural pe piaþalocalã a muncii.

4. Punerea în aplicare ºi dezvoltarea unui ser-viciu de îngrijire socio-medicalã la domiciliuîn zonele rurale din nordul Moldovei.

5. Mobilizarea comunitãþilor rurale din parteade nord a þãrii pentru îmbunãtãþirea infras-tructurii ºcolilor ºi grãdiniþelor.

Viorel Gorceag,reprezentant al Crucii Roºii Elveþiene în R. Moldova

Astãzi Republica Moldova se confruntã cu mai multe provocãricaracteristice unei þãri de tranziþie: scãderea natalitãþii ºi, ca rezul-tat, creºterea ponderii persoanelor în etate, agravatã de migraþia ge-neraþiilor tinere. Vârstnicii lãsaþi fãrã îngrijire este una din problemelemajore cu care se confruntãautoritãþile. Indicatorii de sãrã-cie sunt cei mai înalþi din re-giune, fiind concentraþi în spe-cial în rândurile copiilor ºi per-soanelor în etate. Reformeledin sistemul de sãnãtate aîmbunãtãþit esenþial calitateaserviciilor medicale, însã ac-cesul la servicii de calitate acelor mai vulnerabili este încãlimitat. Existã o discrepanþãîntre necesitãþile de asistenþãmedicalã a persoanelor în eta-te ºi serviciile prestate aces-tora la domiciliu.

În acest context, CruceaRoºie din Elveþia în parteneriatcu CASMED ºi HelpAge Inter-national implementeazã unproiect cu durata de 3 ani, ceare ca scop atît asigurareaserviciilor de îngrijire la domi-ciliu a persoanelor vulnerabi-le, în special a vârstnicilor, cîtºi educaþia de sãnãtate ºi pro-movarea modului sãnãtos deviaþã. Astfel, se vor desfãºuracampanii de informare cu su-portul voluntarilor, cît ºi activi-tãþi de prevenire a bolilor non-transmisibile pentru a trai o bãtrâneþesãnãtoasã. Integrarea vârstnicilor în societate are loc prin promova-rea îmbãtrânirii active ºi crearea grupurilor de susþinere reciprocã încomunitate. Proiectul la fel presupune ºi asigurarea serviciilor so-ciale ºi de îngrijire medicalã profesionalã la domiciliu, în contextulinsuficienþei personalului medical calificat în zonele rurale. Acesteactivitãþi au menirea nu doar sã ofere persoanelor vulnerabile o viaþãmai lungã ºi mai sãnãtoasã, ci sã sporeascã considerabil calitateaei.

Peste 1600 de vârstnici în opt comunitãþi din raioanele Rezina ºiªoldãneºti vor beneficia de asistenþã la domiciliu în cadrul acestuiproiect. În aceste comunitãþi se vor forma 8 grupuri de voluntari, încare cei peste 80 de membri vor oferi suport de la egal la egal bene-ficiarilor proiectului. Peste 750 de persoane vor beneficia de consul-taþii medicale a specialiºtilor la ei în comunitate. Cei mai nevoiaºivor beneficia de ajutoare umanitare.

Aseste rezultate pot fi obþinute numai cu suportul ºi contribuþiaautoritãþilor locale care au demonstrat o abordare pragmaticã ºi des-chisã, oferind locuitorilor posibilitatea de avea o viaþã mai sãnãtoa-sã, o viaþã mai plinã ºi o viaþã mai lungã.

În Republica Moldova, Crucea Roºie din Elveþia a acumulat ex-perienþã ºi cunoºtinþe substanþiale în implementarea programelor deîngrijire la domiciliu, cît ºi asistenþã de iarnã, prin asigurarea cu aju-toare umanitare în cadrul programului �Crãciun de douã ori�, înce-pînd cu anul 2004.

Crucea Roºie din Elveþia este cea mai veche organizaþie elveþia-nã umanitarã privatã, non-profit, ce implementeazã activitãþi de inte-res public la solicitarea Guvernului Elveþian. Organizaþia a fost fon-datã în 1866 de cãtre Generalul Dufour ºi consilierul federal Dubs.Actualmente, este unica Societate naþionalã a Crucii Roºii recunos-cutã în Elveþia, cu cartierul general situat în Berna, fiind totodatãparte a unei reþele de 187 de societãþi naþionale din toatã lumea, camembru al Federaþiei Internaþionale a Crucii Roºii ºi Semilunii Roºii.

Scopul activitãþilor Crucii Roºii din Elveþia este protecþia vieþii,sãnãtaþii ºi demnitãþii fiinþelor umane. Eforturi considerabile sunt în-dreptate spre asigurarea accesului la serviciile medicale a pãturilorvulnerabile. Acest lucru este realizat împreunã cu autoritãþile naþio-nale din sãnãtate, autoritãþile publice ºi organizaþiie obºteºti. Astãziorganizaþia este ajutatã de peste 50.000 voluntari în toatã lumea.

Crucea Roºie din Elveþia sprijinã programe de sãnãtate în peste26 de þãri din Africa, America, Asia ºi Europa de Est, acestea fiindrealizate prin consolidarea sistemelor de sãnãtate, folosind idei ino-vative de promovare a sãnãtãþii, de prevenire a bolilor, sporind acce-sul populaþiei sãrace ºi marginalizate la servicii, sporind capacitateainstituþiilor de sãnãtate publicã cît ºi prin dezvoltarea programelor deeducaþie în comunitãþi ºi ingrijirea la domiciliu.

Crucea Roºie dinElveþia demonstreazão abordare deschisã

Scopul proiectului: dezvoltarea serviciilorintegrate de îngrijire socio-medicalã la domi-ciliu, în localitãþile din zona de Nord a Repu-blicii Moldova, eligibile fiind urmãtoarele ra-ioane: Fãleºti, Sîngerei, Glodeni, Floreºti, So-roca, Rîºcani, Drochia, Rezina ºi ªoldãneºti.

Scopul acestor servicii este de a îmbunãtãþicalitatea vieþii persoanelor vârstnice ºi de a preveniinstituþionalizarea acestora prin dezvoltarea servi-ciilor alternative.

AO «CASMED» a fost fondatã la iniþiativa unorONG-ri locale, cu suportul Fundaþiei ElveþieneHEKS. Decizia de înfiinþare a centrului a fost con-diþionatã de necesitatea soluþionãrii problemelorlegate de îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã a per-soanelor în etate ºi satisfacerea nevoilor acestorade asistenþã socialã ºi medicalã prin dezvoltareaserviciilor alternative.

Proiectul Nursing Comunitar are la baza expe-rienta practicã acumulatã în urma derulãrii proiec-tului de asistenþã socio-medicalã la domiciliu timpde 8 ani, din mai 2006.

Asociaþia Obºteascã «CASMED» implemen-teazã proiectul pe principii de parteneriat cu ONG-ri locale si APL-ri, care sunt responsabile deprestarea serviciilor sociale.

În cadrul modelului propus, autoritãþile lo-cale pun la dispoziþie spaþiul necesar organi-zãrii ºi desfãºurãrii serviciilor sociale, contri-buie la finanþarea consumului de energieelectricã ºi termicã a punctelor de lucru, pla-ta facturilor la apã curentã, co-finanþarea cu40 la sutã din valoarea costurilor serviciilorsociale.

Reprezentanþii ONG ºi APL activeazã în bazadeciziei consiliului local cu privire la co-finanþareaproiectului din partea comunitãþii.

Tipuri de servicii prestate la domiciliu :Asistenþã medicalã ºi de îngrijire la domiciliu �

intervenþia medicului ºi al asistentului medi-cal, evaluarea complexã a cazului, stabilireadiagnosticului medical (de medic) ºi diagnos-ticului de nursing (de nursã), elaborarea unuiplan personalizat de intervenþii individuale înfuncþie de problemele medicale identificate,îngrijire personalizatã în funcþie de nevoilefiecãrui beneficiar, efectuarea tehnicilor me-dicale (la indicaþia medicului), monitorizareaºi evaluarea în permanenþã a influenþei dife-ritelor sisteme asupra calitãþii îngrijirilor (au-tonomie, securitate, satisfacþie personalã).

Servicii medicale: Administrarea medica-mentelor ºi tratamentelor injectabile; Moni-torizarea parametrilor fiziologici; Îngrijireaplãgilor; Masaj, gimnasticã; Profilaxia ºi îngri-jirea escarelor de decubit; Instruirea benefi-ciarilor în autoîngrijire;  Fizio-proceduri;

Proiectul «Nursing comunitar»

AO «CASMED»str. ªtefan cel Mare 19 nr. 1, 2, mun. Bãlþi

telefon/fax: (231) 27674; mobil: 0695 60259E-mail: casmed.md@gmail.compagina web: www.casmed.md

Servicii sociale � intervenþia lucrãtorului so-cial, evaluarea cazului, stabilirea planului deintervenþie sau spectrul de servicii socialenecesare, de comun acord cu beneficiarul, în-cheierea unui acord de prestare a serviciilorºi de responsabilitate reciprocã.

Igienã corporalã; Servicii de spãlatorie; Ajutorla întreþinerea locuinþei (menaj, încãlzirea locuin-þei, etc.); Ajutor în alimentaþie (pregãtirea, admi-nistrarea hrãnii ); Suport emoþional;  Sprijin în re-zolvarea problemelor administrative ºi comunale -sunt servicii ce intrã în pachetul de servicii acorda-te beneficiarilor.

Acordarea serviciilor se va face la solicitareaverbalã sau scrisã a pacientului/beneficiarului, afamiliei, a medicului de familie, asistentului social,a instituþiilor socio-medicale, sau a altor persoa-ne. În urma solicitãrii se efectueazã o evaluare decaz la domiciliul beneficiarului, unde se constatãnevoia acordãrii îngrijirii ºi serviciile necesare.

În baza evaluãrii ºi a dorinþei beneficiarului sestabileºte pachetul de servicii care sunt acordateºi, în baza acestor servicii se semneazã un Con-tract de prestare de servicii cu beneficiarul. Dupãsemnarea contractului cu beneficiarul, se stabi-leºte un plan sãptãmânal de îngrijire pentru fiecarebeneficiar ºi se repartizeazã asistenta medicalã(nursã) sau lucrãtorul social.

Serviciile se acordã pe termen scurt: cîtevasãptãmîni- 1-2 luni; pe termen lung: de la cãte-va luni � pînã la un an. În funcþie de cât dedependent este bolnavul de cadrul medical/social, se stabileºte numãrul de zile pe careacesta din urmã îl va petrece acasã la pacient/beneficiar.

Serviciile se acordã prin intermediul personalu-lui medical de specialitate ºi lucrãtori sociali, an-gajaþi cu contracte individuale de muncã.

AO CASMED angajeazã un asistent medicaldin localitate, reponsabil de prestarea serviciilormedicale conform indicaþiilor medicului de familie.

ONG-ul partener este responsabil de angaja-rea lucrãtorilor sociali ce presteazã servicii socia-le.

Norma de beneficiari deserviti per persoana 15-20 beneficiari, în dependenþã de evaluarea graduluide dependenþã a beneficiarului, 6 vizite pe zi efec-tuate la domiciliu per angajat.

Categorii de beneficiari:Persoane vîrstnice care au nevoie de servicii

medicale ºi sociale.Cazuri sociale � persoanele vârstnice în fazã

terminalã, dar ºi imobile, care nu au rude apropia-te care sã le îngrijeascã; cu venituri mici, incapa-citate de autoservire ºi grad de dependenþã; per-soane solitare, cu mobilitate redusã, familierestrînsã (numai soþul sau soþia, sau rude indepãr-tate) sau lipsa familiei.

ÎNGRIJIRI COMUNITARE

REPREZENTANÞA FUNDAÞIEIHEKS ÎN MOLDOVA ÎN SERVICIUL

COMUNITÃÞII RURALE