Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia ... · redus suma, din raþiuni de...

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 5 - Nr. 155 30 MARTIE 2010 8 pagini Tiraj: 3.500 exemplare Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003 (reactualizate) ºi HG 1723/2004

Hristos a Înviat!

Adevãrat a Înviat!

30 Martie 2010DIN ACTUALITATE


Pag. 2

Cap. VIII:Asistenþã Socialã

Domnilor ºi doamnelor consilieri, Stimaþi concetãþeni,În bugetul Consiliului Local, un capi-

tol aparte l-a constituit dintotdeaunacapitolul asistenþã socialã. Oricecomunitate care are pretenþia cã serespectã ºi îºi respectã semenii, indifer-ent cum i-a lãsat Dumnezeu pe pãmânt,este o comunitate creºtinã ºi sãnãtoasã.Felul românului de a fi - adicã milostiv -este caracteristic ºi comunitãþii noastre.

Astfel, în anul 2009 au beneficiat desprijin de la bugetul local, în diferiteforme, un mare numãr de persoane, dela copii de ºcoalã ºi grãdiniþã, la ce maivârstnici din comunitate. Costurile,numai cele în bani, au ajuns sãdepãºeascã suma de 450.000 lei noi(adicã patru miliarde ºi jumãtate de leivechi). Este o sumã care a bãtut recordultuturor anilor precedenþi ºi veþi vedeacã, se pare, cã ºi pe al anilor careurmeazã. Deci, anul 2009 nu a fost un anunde legislaþia - adicã Trezoreria - ne-aacordat ceea ce ne reveneau în banipentru acest capitol.

Prin comparaþie, faþã de ce am primitºi am avut dreptul, în anul 2010 ni s-aredus suma, din raþiuni de economie labugetul statului, la numai 62.000 lei noi(adicã ºase sute douãzeci de milioane delei vechi). Din aceºti bani, vom fi nevoiþisã ne descurcãm, cum se spune.

Doresc sã vã informez cã în comuni-tatea noastrã avem ca asistenþi personaliai persoanelor cu handicap un numãr de32 de angajaþi. Un alt numãr de asistaþifãrã însoþitor - în numãr de 20 - ºi, înmedie, un numãr de beneficiari ai Legiiprivind garantarea venitului minimgarantat al persoanelor fãrã venituri, decirca 50 de persoane, medie lunarã.Primii 32 de asistenþi însoþitori au drep-turile oricãrui salariat al Primãriei, inclusivconcediu plãtit.

Tot din categoria celor care au bene-ficiat de ajutoare de la bugetul local, aufost copiii sau oamenii vârstnici, care nuau posibilitãþi materiale deosebite.Numãrul acestora s-a ridicat la peste1.000 de copii ºi tot atâþia vîrstnici.

*****Au fost distribuite ºi ajutoare în ali-

mente, precum zahãr, ulei, fãinã, dulci-uri, conserve din carne sau sucuri defructe. Anumite cantitãþi de fãinã ºi zahãrau fost primite de la Uniunea Europeanã.Persoanele trecute pe tabel ca fiind ben-eficiari ai fãinei ºi zahãrului primit de laUE au fost luate din datele furnizate deCasa de Pensii Arad. Îm aceastã situaþieexistã persoane cu câte douã pensii ºi,desigur, din calculator a fost listatã ceamai micã dintre acestea.

În plus, am avut situaþii pe carecetãþenii le-au criticat vehement,motivând cã gospodãriile celor trecuþipe tabel, ca beneficiari ai acestor aju-toare, sunt mult mai arãtoase ca ºi alelor, iar starea materialã mult mai bunã,aceºtia locuind cu copiii, care au o starematerialã bunã.

Domnilor ºi doamnelor consilieri, Stimaþi cetãþeni, Am cãutat ca aceste “pomeni ale

dezbinãrii” sã fie, pânã la urmã, dis-tribuite la atâþia câþi au solicitat laPrimãrie sau mai mult: au fost aduse lalocurile de încasarea impozitului dinlocalitãþile Horia ºi Mândruloc iar laînceput pe strãzi. Pot spune cã foartepuþini cetãþeni ai noºtri nevoiaºi nu auprimit aceste produse. O remarcã pestecare nu pot sã trec, este aceea cã deºiaceste alimente trebuiau distribuite încãdin lunile octombrie-noiembrie 2009,din motive electorale comunelor care aufost percepute ca fiind în Opoziþie, li s-au distribuit ajutoarele în prima zi... dupãanunþarea rezultatului alegerilor!

Acest fapt a permis “rãspândacilor”de meserie remarci cum cã primarul ar ficomercializat aceste alimente. La fel, ca-ntotdeauna, acestea nu au fost altcevadecât minciuni.

Trebuie sã menþionez faptul cã prinamabilitatea unei Fundaþii umaniste ºiumane cu adevãrat, la marile sãrbãtorireligioase, Primãriei i-au fost donatepachete cu alimente, specifice sãrbãto-rilor de Crãciun ºi de Paºti. Nu foartemulte dar atâtea câte persoane care auavut mare nevoie de acestea.

Mulþumim, Domnule Filip, în numeletuturor acelora care, datoritã sufletul dvs.larg ºi bun, au simþit în casa lor mirosul

cozonacului, dulcele smochinelor, prã-jeala fripturii ºi sentimentul cã nu suntsinguri ºi uitaþi!

Pentru cei vârstnici ºi nu numai, afuncþionat Centrul de Zi pentru Vârstnici,unde - pe timp de iarnã - locul este maifrecventat, vara frecvenþa fiind mai micã,vârstnicii noºtri fiind grijulii cu sãnãtatealor fãcând miºcare, ºi a familiei în slujbacãreia sunt activi.

*****În anul 2009 am schimbat mult

înfãþiºarea Centrului comunei. Spaþiileverzi s-au înmulþit, am plantat pomiornamentali ºi gazon, iar bãncile din par-curi au ajuns sã fie suficiente. Peste 150de bãnci au fost confecþionate, iar dinaceastã primãvarã se vor vedea pe teren.

Pentru a da un aspect urban centruluide comunã, am început construcþia uneifântâni arteziene, care are termenul depunere în funcþie de Sfintele Paºti.Aici, în micul nostru centru, stau, deasemenea, la dispoziþia cetãþenilor oPiaþã Agroalimentarã modernã, unRestaurant (unde se serveºte masa decãtre doritori), pentru care, eu personal,m-am zbãtut mult. Faptul cã aici nu preagãseºti uºor loc la masã, spune multe!

Tot pentru cetãþeni Banca Românãpentru Dezvoltare a deschis o filialã cuBancomat, care este solicitat, uneorifiind coadã la utilizare. Magazine ali-mentare, cofetãrii ºi altele stau la dispoz-iþia cetãþenilor, într-un numãr de 52,peste tot în comunã.

Locurile de joacã pentru copii suntsolicitate de “stãpânii” lor, cei mici.

*****Toate sunt bune ºi frumoase, dar -

chiar dacã supãr - trebuie sã-mi manifestnemulþumirea în ceea ce priveºtemenþinerea curãþeniei. Tinerii noºtri ºi nualþii, în excesul lor de zel teribilist, dis-trug ºi ceea noi încercãm sã facem pen-tru curãþenie. Adicã acele coºuri degunoi montate în locurile necesarecetãþenilor. Iar noi, sau mai exact, uniidintre noi, aruncã la ceas de searã gunoipe unde apucã: în faþa vecinului, la capã-tul strãzii sau pe câmp, sau pur ºi simpluîn mijlocul drumului!

Cred cã trebuie ca toþi cetãþenii sãparticipe la acutizarea simþului civic.Trebuie sã facem educaþie în ºcoli. ªifacem. Dar nu urmãrim, practic, ce seîntâmplã. ªi nu este posibil sã urmãrim în

teren, fãrã a avea mulþi agenþi în gardavoluntarã. Vã invit sã ne sprijiniþi pe câtmai mulþi dintre Dumneavoastrã, stimaþicetãþeni.

Îi rog pe acei cetãþeni care nu ausemnat contractele cu Salubritatea, sã ofacã. Nu cred cã pentru acea sumã foartemicã, meritã sã ne pierdem cinstea, prof-itând de întunericul nopþii ºi aruncândgunoiul pe unde apucãm, când o soci-etate de specialitate ne bate-n poartã, odatã pe sãptãmânã, pentru a ni-l ridica.

Pe aceastã cale, vã rog, stimaþicetãþeni, care locuiþi, în numãr din ce înce mai mare noul Cartier, sã vã prezen-taþi la sediul de încasare al apei ºi apeimenajere consumate ºi ridicarea gunoiu-lui menajer, din Vladimirescu, stradaVasile Milea nr.74, pentru a semna con-tractul cu societatea prestatoare de ser-vicii ºi sã vi se repartizeze, GRATUIT, opubelã pe fiecare numãr de casã. Apoi,vi se va ridica sãptãmânal gunoiul de lapoartã.

Desigur, pentru un trai decent ºi civi-lizat, avem un minim asigurat în comu-nitatea noastrã. Se poate spune cã sun-tem o comunitate unde îþi gãseºtiliniºtea, în comparaþie cu trepidaþiamunicipiului, dupã o zi de muncã.

Administraþia este conºtientã cãexistã loc de mai bine, de mult mai binechiar, dar cred, stimaþi consilieri ºicetãþeni, cã toþi preþuiþi munca ºi rezul-tatele muncii noastre, fie Primarul cuechipa sa de specialitate, fie consilieriicare fac parte din Consiliul LocalVladimirescu. Oricare ar fi aprecierilecelor pe care îi reprezentãm, trebuie sãne asumãm responsabilitatea. Primarul oface. Cred cã ºi domnii consilieri, la rân-dul lor.

Acesta a fost ultimul capitol dinRaportul primarului privind activitatea sape anul 2009. El a fost întocmit ºiprezentat în conformitate cu prevederilelegale.

Vã mulþumesc tuturor!Ioan Criºan

Primarul comunei Vladimirescu

Raport privind activitateaPrimarului pe anul 2009

E D I T O R I A L

La ora bilanþului, Primarul iese la raport…

CCCCoooonnnnssss iiii llll iiiiuuuullll LLLLooooccccaaaallll aaaallll ccccoooommmmuuuunnnneeeeiiiiVVVVllllaaaaddddiiiimmmmiiii rrrreeeessssccccuuuu ddddoooorrrreeeeººººtttteeee,,,, ttttuuuuttttuuuurrrroooorrrr

llllooooccccuuuuiiii ttttoooorrrr iiii lllloooorrrr ddddiiiinnnn HHHHoooorrrr iiiiaaaa,,,, VVVVllllaaaaddddiiiimmmmiiii rrrreeeessssccccuuuu,,,,MMMMâââânnnnddddrrrruuuulllloooocccc ºººº iiii CCCCiiiicccc iiii rrrr ,,,, ccccaaaa SSSSããããrrrrbbbbããããttttooooaaaarrrreeeeaaaa

ÎÎÎÎnnnnvvvv iiiieeeerrrr iiii iiii DDDDoooommmmnnnnuuuulllluuuuiiii IIIIssssuuuussss HHHHrrrr iiii ssssttttoooossss ssssãããã ffff iiiieeeeppppeeeennnntttt rrrruuuu ttttooooþþþþ iiii uuuunnnn pppprrrr iiii lllleeeejjjj ddddeeee bbbbuuuuccccuuuurrrr iiiieeee

ssssuuuuffff lllleeeetttteeeeaaaassssccccãããã ºººº iiii ssssppppiiii rrrr iiii ttttuuuuaaaallllãããã

Primãria Comunei VladimirescuTTrraannssmmiittee ttuuttuurroorr aannggaajjaaþþiilloorr ººii

llooccuuiittoorriilloorr ccoommuunneeii cceellee mmaaii bbuunneeggâânndduurrii ccuu pprriilleejjuull SSffiinntteeii SSããrrbbããttoorrii

aa ÎÎnnvviieerriiii DDoommnnuulluuii NNoossttrruu IIssuuss HHrriissttooss

IIooaann CCrr iiººaann,,pprr iimmaarr

DDoorree ll HHoorrggaa,,vv iicceepprr iimmaarr

Urmãtorul numãr alziarului va apãrea în

data de 15 aprilie 2010

30 Martie 2010DIN ACTUALITATE - EVENIMENT


Pag. 3

«DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE»Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU ZIARUL VLADIMIRESCU - SÃPTÃMÂNÃ DE SÃPTÃMÂNÃ”, str. Revoluþiei nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902, 0257/514.014, fax:0257/514.014.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Cu prilejul aniversãrii celor160 de ani de la înfiinþare, lasediul unitãþii de JandarmeiArad, din localitatea Vladi-mirescu, a avut loc o manifestarefestivã, la care au participat, alã-turi de inspectorul-ºef AdrianBâcleºanu ºi de adjunctul IoanFlorea, oficialitãþi locale aicomunei Vladimirescu, primarulIoan Criºan, vice-primarul DorelHorga ºi secretarul juridic OvidiuTanasã, precum ºi toþi jandarmiiveterani. Ca o menþiune spe-cialã, sã spunem cã la aceastãmanifestare a fost prezent ºi unveteran cu vârsta de 100 aniîmpliniþi. Îi urãm “La mai mulþiani!”.

Cu aceastã ocazie, au fostînmânate premiile concursurilordesfãºurate în cadrul Jandar-meriei, astfel: la concursul de tir-ofiþeri, podiumul a fost ocupatde Danian Iliescu (locul I),Stelian Bãrburaº (locul II) ºiMircea Clitan (locul III); la tir-subofiþeri, au câºtigat FlorinArdelean (locul I), MironCrocnan (locul II) ºi FranciscSzilagiy (locul III); CupaJandarmeriei la Pescuit a fostcâºtigatã de Daniel Nicola, aces-ta fiind urmat de Ioan Barat(locul II) ºi Lucian Pui (locul III).

Sã mai amintim faptul cã sluj-ba religioasã care a avut loc cuprilejul acestei aniversãri a fostoficiatã de preotul PetruBerceanu, paroh al BisericiiOrtodoxe Române Vladimirescu.

(C.I.)

Aniversare-jubileu laJandarmeria Românã

La 3 aprilie se împlinesc 160 de ani de la înfi-inþarea Jandarmeriei Române

Colonelul ADRIAN BÂCLEªANU,comandantul unitãþii de Jandarmi

din judeþul Arad ªi administraþia localã din Vladimirescu a fost prezentã la sãrbãtoarea Jandarmilor. În imagine (de la stânga la dreapta): OVIDIU TANASÃ, DOREL HORGA ºi IOAN CRIªAN, împreunã

cu fratele comandantului unitãþii de Jandarmi

Slujba religioasã cu ocazia acestui moment aniversar, a fost oficiatã de preotul paroh PETRU BERCEANU, de la Biserica

Ortodoxã Românã Vladimirescu

La festivitatea jubiliarã de la Vladimirescu au fost invitaþi sã participe ºi jandarmi veterani. Primul din stânga imaginii a atins

venerabila vârstã de 100 de ani.

ªi la lume iarãºi date...* Este SÃPTÃMÂNA PATIMILOR. Toþi creºtinii sunt în doliu. Conºtienþi

ºi cu speranþa pentru ceea ce va urma, prin post ºi rugãciune se pregãtescpentru ziua cea mare: ZIUA INVIERII. Dis-de-dimineaþã, toþi venim sã luãmluminã de la preotul bisericii unde am venit cu familia, cu neamurile, cuprietenii. Acolo unde ne-am împãrtãºit sau acolo unde putem lua luminã. Deobicei, orãºenii vin la localitatea natalã. Aici, la þarã, unde s-a nãscutveºnicia - cum spunea Lucian Blaga - aerul este mai pur, iar credinþa pentrucei de aici nu este spectacol. Este credinþã. Tradiþia este sfântã. Obiceiurilecât or mai dura le respectãm mai mult sau mai puþin modernizate. Sã lepãstrãm esenþa, pentru cã ºi ele sunt identitatea noastrã.

Oricum, sã participãm la slujba de Înviere. Dupã slujba de Înviere nesimþim uºuraþi, cu mai multã luminã în suflet, mai buni, mai iertãtori, maiiubitori. Sunt Paºtile. Sãrbãtoare a românilor. Sã cântãm HRISTOS A ÎNVIAT!Sã ne salutãm cu salutul creºtinesc „Hristos a înviat” – „Adevãrat a înviat”.

Sãrbãtori Fericite! Tuturor concetãþenilor noºtri.*****

ªi pentru cã viaþa merge înainte, iar timpul nu stã-n loc… Ce-am maifãcut în ultimul timp?

* Am fãcut curãþenie de Paºti. Unde? La concetãþenii noºtri care nuconsiderã cã au aceastã obligaþie, deoarece - spun dumnealor - strada estedomeniu public. Recunosc, aºa este. Dar nucile sau prunele ale cui sunt?Nucii sau prunii nu sunt tot pe domeniu public?

* Am primit o vizitã a unui domn care locuieºte în noul cartier dinVladimirescu. Domnul reclamã, pe bunã dreptate, faptul cã gunoaiele suntaruncate pe stradã sau locuri pe care încã nu s-a construit. Aºa este. Darîntreb ºi eu, ca tot omul: cine locuieºte în frumosul cartier? Câte contracteîncheiate pentru ridicarea gunoiului de la poartã existã cu societatea careface acest lucru? Oricum, mai puþine decât numãrul familiilor care locuiescaici. Onorabilul domn îmi spunea cã mereu plãteºte unor persoanestrângerea pungilor ºi PET-urilor din plastic din jurul casei sale, dar noapteaapar din nou. Pãcat sã vã lãsaþi pãcãliþi de asemenea indivizi ºi sã le daþi banipe degeaba.

* Vã comunicãm, stimate domn ºi dvs. ºi tuturor din cartierul Glogovãþ,cã într-o acþiune concertatã ªcoalã-Primãrie am adunat gunoaiele din cartierºi le-am transportat la groapa din Arad. Nu fãrã importanþã este ºi faptul cãam acoperit cu pãmânt ceea ce acel proprietar are pe terenul spre garã. Audispãrut toate deºeurile provenite din construcþii (molozul). Am plantattãblice ºi tãbloace, care atenþioneazã faptul cã este interzis depozitareagunoaielor de oricare fel. Sã vedem dacã respectãm atenþionarea.

* ªtiþi câþi cetãþeni din jurul acelui loc de depozitare interzisã au sunatla Primãrie, pentru a ne sesiza indisciplinaþii, fie transmiþându-le la primãrie?Vã spun eu: NICI UNUL. Dacã ne sesizeazã cineva ni se spune cam aºa: Nupot sã spun, sã nu îmi fac probleme cu ei. Conu’ Iancu a lu’ Caragiale arspune: Bravos, Naþiune!

* În ultima lunã am reuºit fãrã voie sã nemulþumesc foarte mulþi cetãþenidin Cicir ºi Mândruloc.

- Prima este problema cu clasele V-VIII. Am bãtut la toate porþile,împreunã cu cetãþeni care au voit sã se facã dreptate. Am urmat toate cãilelegale. Încã mai aºteptãm un rãspuns. Sincer ca întotdeauna cred cã ºanselenoastre de a reuºi sunt puþine.

- A doua problemã este aceea a canalizãrii în cele douã localitãþi.Modelul propus de mine cu bazine vidanjabile nu este bãtut în cuie. Amscris-o în scrisoarea trimisã fiecãrei familii. Atunci ca ºi acum am spus cãDACÃ CETÃÞENII NU VOR, NU VOM INTRODUCE ACEST SISTEM DECOLECTARE A APEI MENAJERE. Cred cã este limpede.

Ceea ce mã doare însã ºi într-un caz ºi în celãlalt este dezinformarea,derutarea oamenilor ºi ascunderea adevãrului de cãtre cetãþeni care au totfelul de interese.

Accept, ºi o voi face, sã stãm faþã în faþã stimaþi cetãþeni. Invit de peacum pe domnii consilieri din Cicir ºi Mândruloc care au alte pãreri (ºi estedemocratic) sã vinã bãrbãteºte ºi cu vorde deschise nu pe la colþuri sã-ºispunã pãrerea. Vom hotãrâ în cadru legal ºi conform legii ºi aºa vom face.Nu ne obligã nimeni la a face contrar voinþei poporului ºi a legii. Învit ºi pedomnul Igreþ junior din Cicir. Vã propun ziua de 10 aprilie ora patru dupãmasã .

* Pânã în data de 10 aprilie, însã, vã rog sã urmãriþi la TVR 3, în data de9 aprilie, la o emisiune în care printre altele se referã la condiþiile de învãþaredin Vladimirescu. Emisiunea nu a fost solicitatã de primar. Nu ºtiu de cine afost solicitatã. Bãnuiesc, numai. Eu zic cã prinde bine.

Tuturor: SÃRBÃTORI FERICITE!Ioan Criºan

De la lume adunate...

30 Martie 2010SPIRITUALITATE


Pag. 4

Sfintele Paºti sunt sãrbã-toarea cea mai mare aBisericii, centrul de greutateal întregului an bisericesc,ziua cea mai înãlþãtoare ºi maiplinã de bucurie a calendaru-lui nostru creºtin. Importanþasãrbãtorii decurge firesc dinînsemnãtatea evenimentuluisãrbãtorit. Conþinutulpraznicului Paºtilor ne estelãmurit de învãþãturile pe carele cuprind slujbele bisericeºtisãvârºite cu acest prilej: ÎnSfânta ºi Marea Duminicã aPaºtilor prãznuim Înviereacea dãtãtoare de viaþã aDomnului ºi Dumnezeului ºiMântuitorului nostru IisusHristos. Numim sãrbãtoareade azi Paºti dupã cuvântulcare în vechiul grai evreiescînsemneazã trecere; fiindcãaceasta este ziua în careDumnezeu a adus lumeadintru nefiinþã întru fiinþã.Intru aceastã zi smulgândDumnezeu pe poporulisraelitean din mânaFaraonului, l-a trecut prinMarea Roºie ºi tot înaceastã zi, S-a pogorât dinceruri ºi S-a sãlãºluit înpântecele Fecioarei. Iaracum, smulgând tot neamulomenesc din fundul iadului,l-a suit la cer ºi l-a adusiarãºi la vechea vrednicie anemuririi. (...) Drept aceea,bucurându-ne peste fire,prãznuim cu strãlucireÎnvierea, închipuind bucuriacu care s-a îmbogãþit fireanoastrã prin îndurareamilostivirilor lui Dumnezeu(Sinaxarul zilei). Din acesteexplicaþii înþelegem în primulrând cã Biserica vede ÎnviereaDomnului ca moment culmi-nant al unui Paºtiatotcuprinzãtor, înlãuntrulcãruia regãsim toate marilefapte ale lui Dumnezeumenite sã ridice omul de pepãmânt la Cer: Creaþia, rãs-cumpãrarea lui Israel, Întru-parea lui Hristos ºi ÎnviereaSa. La acestea se adaugãÎnãlþarea Domnului ºi

Pogorârea Duhului Sfânt.Urmeazã desigur Învierea ceade obºte, care va încheia tre-cerea omenirii spre nestricã-ciune ºi spre slava cea veºnicãa lui Dumnezeu. În al doilearând, observãm cã textul citatmai sus vorbeºte despre oîmbogãþire a firii noastre caurmare a Învierii lui Hristos.Este vorba despre darurile pecare Domnul Cel Înviat lerevarsã asupra noastrã, daruricare ne fac bogaþi în lucrurilepe care lumea aceasta în caretrãim nu ni le poate da. Citindrelatãrile Sfintelor Evangheliidespre Învierea Domnului ºiarãtãrile Sale postpascale,vom surprinde câteva dintreaceste daruri.

Primul dar fundamentalcare izvorãºte din ÎnviereaMântuitorului nostru IisusHristos, este iertareapãcatelor. Fãrã acesta nu pot fitrãite celelalte daruri aleÎnvierii. Sfântul EvanghelistIoan istoriseºte cã, în searazilei Învierii Sale, Iisus a suflatpeste ucenicii ºi Sãi a zis:Luaþi Duh Sfânt! Cãrora veþiierta pãcatele le vor fi ier-tate, ºi cãrora le veþi þineþinute vor fi (Ioan 20, 22-23).Aceastã scenã ne descoperãlegãtura care existã întreÎnvierea Domnului ºi posibili-tatea iertãrii pãcatelor înBisericã. În Cuvântul de laPaºti, Sfântului Ioan Gurã deAur surprinde acelaºi adevãr:Nimeni sã nu se tânguiascãpentru pãcate, cã iertareadin mormânt a rãsãrit.Aceastã dar al iertãrii dureazãatâta timp cât existã ºi putinþanoastrã de a pãcãtui, adicãpânã la sfârºitul lumii.

Cel dintâi lucru pe care l-aspus Domnul Hristos dupãÎnviere este îndemnulBucuraþi-vã! (Matei 28, 9),adresat femeilor mironosiþe.Îndatã dupã aceea, vãzândînfricoºarea lor, Domnul le-aspus Nu vã temeþi! (Matei 28,10). Înþelegem cã Hristos vreaca noi sã ne bucurãm de

Învierea Lui, ºi cã mormântulSãu dãtãtor de viaþã izvorãºtebucuria ºi alungã teama.Curajul este o virtute creºtinãde care avem nevoie cu toþiipentru a ne putea manifesta ºimãrturisi credinþa noastrã înMântuitorul, Care a zis:Îndrãzniþi, eu am biruitlumea (Ioan 16, 33). Nu dinputerea noastrã ne bucurãm ºine liniºtim, adicã ajungem lanetemere, ci prin harul luiHristos Cel Înviat. Toate lepot în Hristos, Cel Ce mãîntãreºte, le scria SfântulApostol Pavel creºtinilor dinFilipi (Filipeni 4, 13).

Al patrulea dar al Paºtiloreste pacea. Dupã Învierea Sa,ori de câte ori S-a întâlnit cuucenicii Sãi, Domnul Iisus le-aspus acestora Pace vouã!.Aceste cuvinte sunt un salutal evreilor, care îºi doreau uniialtora pace (shalom). DarMântuitorul nu numai cã i-asalutat astfel pe ucenicii Sãi, cile-a ºi dat pacea. DomnulHristos spune ºi desprebucurie ºi despre pace cã suntlucruri pe care El le dã uceni-cilor Sãi. Înainte de SfintelePatimi, în cuvântarea dedespãrþire, pe care o gãsim înEvanghelia dupã Ioan (cap.13-17), Iisus le spuneApostolilor: Pace vã las vouã,pacea Mea o dau vouã, nuprecum dã lumea vã dau Eu(Ioan 14, 27). Pentru omulbiblic pacea este suma tuturorlucrurilor bune pe care leaduce prezenþa lui Dumnezeuîn mijlocul poporului Sãu.Pacea lui Hristos este legatãde biruinþa Sa a asupra lumii,a pãcatului ºi a morþii. Esteodihna ºi armonia pe care lerodeºte sãlãºluirea Sa în sufle-tul omului. Despre bucurieDomnul Hristos a zis: Deci ºivoi acum sunteþi triºti, dariarãºi vã voi vedea ºi se vabucura inima voastrã ºibucuria voastrã nimeni nu ova lua de la voi (Ioan 16, 22).S-au bucurat ucenicii cã L-auvãzut pe Domnul Înviat, au

primit de la El pacea, ºi astfels-au împlinit cuvintele Saledinainte de Patimi.

Aceste patru daruri -iertarea pãcatelor, bucuria,netemerea ºi pacea – sunturmate de al cincilea: binecu-vântarea. Sfântul ApostolPetru le spune iudeilor:Dumnezeu, înviind pe FiulSãu, L-a trimis întâi la voi,sã vã binecuvânteze, cafiecare sã se întoarcã de larãutãþile sale (FapteleApostolilor 3, 26).Binecuvântarea este ultimulgest vizibil al lui Hristos pepãmânt (Luca 24, 50.51).Binecuvântarea înseamnãgenerozitate, bunãvoinþã,lãrgime de suflet, acceptare,dorinþã de bine. Pentru aprimi însã binecuvântarea tre-buie sã ducem o viaþã pe careDomnul Hristos sã o poatãbinecuvânta, o viaþãasemãnãtoare cu cea a uceni-cilor Sãi sau a Maicii Sale.

Cunoaºterea acestor

lucruri ne poate folosi pentrua ºti cât de mult ne-amîmpãrtãºit de puterea Învieriilui Hristos (Filipeni, 3, 10),cercetând în ce mãsurã sun-tem oameni cu bucurie, cunetemere, cu pace, binecu-vântaþi de Hristos, deslegaþide pãcate. Dacã din acesteroade ale Învierii lui Hristosne lipseºte vreuna sau maimulte înseamnã cã ceva e rãuîn viaþa noastrã ºi cã trebuie sãne schimbãm felul de a gândi,de a lucra, de acþiona înlumea aceasta.

A fi cu Domnul IisusHristos Cel Înviat înseamnã asta sub binecuvântare, a aveaiertarea pãcatelor, a trãi înhotarele pãcii ºi în marginilebucuriei ºi ale netemerii.Acestea sunt cele maipreþioase daruri de Paºti.

Pr. Adrian MurgParohia Ortodoxã

Românã Horia

Daruri de Paºti

AAnnssaammbblluull FFoollcc lloorr iicc ««FF lloorr ii llee MMuurreeººuulluuii»»DDDDoooorrrreeeeººººtttteeee ccccaaaa SSSSããããrrrrbbbbããããttttooooaaaarrrreeeeaaaa ÎÎÎÎnnnnvvvv iiiieeeerrrr iiii iiii

DDDDoooommmmnnnnuuuulllluuuuiiii IIIIssssuuuussss HHHHrrrr iiii ssssttttoooossss ssssãããã ffff iiiieeee ppppeeeennnntttt rrrruuuu ttttooooþþþþ iiii llllooooccccuuuuiiii ttttoooorrrr iiii iiii ccccoooommmmuuuunnnneeeeiiii

VVVVllllaaaaddddiiiimmmmiiii rrrreeeessssccccuuuu uuuunnnn pppprrrr iiii lllleeeejjjj ddddeeee îîîîmmmmppppllll iiiinnnniiii rrrreeee ºººº iiii bbbbuuuuccccuuuurrrr iiiieeee ssssppppiiii rrrr iiii ttttuuuuaaaallllãããã

RRRReeeeddddaaaaccccþþþþ iiiiaaaa zzzz iiiiaaaarrrruuuulllluuuuiiii ««««VVVVllllaaaaddddiiiimmmmiiii rrrreeeessssccccuuuu --SSSSããããppppttttããããmmmmâââânnnnãããã ddddeeee ssssããããppppttttããããmmmmâââânnnnãããã»»»» lllleeee ddddoooorrrreeeeººººtttteeee

ttttuuuuttttuuuurrrroooorrrr cccc iiii tttt iiii ttttoooorrrr iiii lllloooorrrr ccccaaaa SSSSããããrrrrbbbbããããttttooooaaaarrrreeeeaaaa SSSSffffâââânnnnttttãããã aaaa ÎÎÎÎnnnnvvvv iiiieeeerrrr iiii iiii DDDDoooommmmnnnnuuuulllluuuuiiii NNNNoooosssstttt rrrruuuu IIIIssssuuuussssHHHHrrrr iiii ssssttttoooossss ssssãããã lllleeee aaaadddduuuuccccãããã îîîînnnn ssssuuuuffff lllleeeetttteeee llll iiiinnnniiiiººººtttteeeeaaaa

ºººº iiii bbbbuuuuccccuuuurrrr iiiiaaaa ssssppppiiii rrrr iiii ttttuuuuaaaallllãããã



Pag. 5

Prãznuim cu bucurie Ziua biruinþeivieþii asupra morþii, triumful veºnic alÎnvierii Domnului. Minunea minunilor,praznicul praznicelor, sãrbãtoarea sãr-bãtorilor ºi cel mai copleºitor act deînceput de istorie a creºtinismului,învierea din morþi a Mântuitorului nos-tru Iisus Hristos.

Cu puþin timp în urmã, am fost mar-torii învierii lui Lazãr - mort de patruzile (Ioan XI, 23-46), ca ultim gestcopleºitor asupra omului. Învierea luiLazãr a însemnat, însã, pentru rãu-voitori ºi necredincioºi urmãrireademonicã a Mântuitorului. Tulburareaîn popor era aºa de mare, încât mulþi,la îndemnul reprezentanþilor religioºi,s-au îndoit de binefacerile Lui, iar lajudecatã au strigat: “Rãstigneºte-L...”(Luca XXII, 21).

Înþelegem, deci, cã pentru aceastãfire schimbãtoare ºi slãbiciune a omu-lui, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sãu,care prin înviere a sãvârºit nu numai ominune asupra Sa, ci ne-a dat nãde-jdea învierii, ca supremã platã afaptelor noastre, ca o recompensãfireascã a sfinþeniei. Învierea lui Hristosa devenit, astfel, temelia învierii noas-tre

Credinþa în înviere este viaþaBisericii, este existenþa ei, bazatã perealitatea învierii lui Hristos. SfântulApostol Pavel, prin harul apostoliei ºial facerii minunilor, a câºtigat sufletelecelor care se închinau la zeul necunos-cut (Fapte XVII, 23-32), pentruDumnezeul cel viu, Iisus Hristos:“Dacã Hristos n-ar fi înviat, zadar-nicã ar fi propovãduirea noastrã,fãrã rost credinþa noastrã (...). Iaracum Hristos s-a sculat din morþi,începãturã celor adormiþi s-a fãcut,cã de vreme ce printr-un om a intratmoartea în lume, printr-un om ºiînvierea morþilor. Precum întruAdam toþi mor, aºa întru Hristos toþi

vor învia” (I Corinteni XV, 17-22).Învierea lui Hristos este permanen-

ta bucurie ºi nãdejde a credincioºilor,este o prefacere generalã a fiinþei ºinãdejde dupã faptele, gândurile, real-izãrile, îndeplinirile credinþei ºi convin-gerile noastre, devenind, cei ce ceînvrednicesc, îngeri del uminã aiîmpãrãþiei cerurilor.

Pentru noi, credincioºii, ÎnviereaDomnului este sãrbãtoarea sãrbãto-rilor, este praznicul împlinirii, este con-firmarea Dumnezeirii Sale ºipecetluirea vieþii duhovniceºti ca sin-gura mântuire, de aceea ºi Bisericacreºtinã din primele veacuri se numeaBiserica Învierii, iar ucenicii lui Hristosse numeau “martori ai învierii”(Faptele Apostolilor II, 32).

Biserica a rânduit serbarea SfintelorPaºti ca praznic “al praznicelor”, înprima zi a sãptãmânii, deci duminica,aºa cum mãrturisesc sfintele evanghe-lii, în intervalul cuprins între 21 martieºi 8 mai, ºi pentru faptul cãMântuitorul serbase Paºtile tradiþionalîn timpul vieþii Sale pãmânteºti, deciconsfinþirea unui obicei bun, iar PaºtileDomnului sunt permanenþa învierii înBiserica creºtinã.

Învierea Domnului este temeliamântuirii ºi învierii noastre, iar SfintelePaºti este izvorul bucuriei, al luminãriiºi al dragostei creºtine, “sã iertãmtoate pentru înviere” ºi unii pe alþii sãne îmbrãþiºãm, sã zicem fraþilor, celorce ne urãsc pe noi, sã ne luminãm custrãlucirea învierii ºi sã ducem prinviaþã, purtarea ºi mãrturia noastrã,vestea biruinþei morþii prin ÎNVIERE.

La marele praznic al ÎnvieriiDomnului, vã întâmpinãm pe toþi buniinoºtri credincioºi ºi cititori cu salutulpascal:Hristos a înviat! Adevãrat a înviat!

Preot Petru BerceanuParohia Ortodoxã Românã

Învierea Domnului, praznicului bucuriei

“Hristos a înviat!” ºi “Adevãrat aînviat!” poate spune cu adevãratnumai cel ce el însuºi a înviat. Salutulacesta pascal al creºtinilor este o ade-vãratã mãrturisire de credinþã, de oforþã aparte. Poþi face o astfel de mãr-turisire numai în Duhul Sfânt (ICorinteni 12, 3).

Creºtinii fac aceastã mãrturisire caunii care participã ei înºiºi la Învierealui Hristos.

Sfântul Apostol Petru spune, înepistola sa (I Petru 1, 3) spune: “prinÎnvierea lui Iisus Hristos din morþine-a nãscut din nou”. Cãci naºtereadin Dumnezeu este ea însãºi o înviere.Dumnezeu ne naºte din nou, prinDuhul Sfânt, fãcându-ne, de fapt,pãrtaºi morþii ºi învierii Fiului Sãu. Iatãmarele ºi tainicul adevãr al vieþii luiHristos Cel înviat, cã suntem noi înºineniºte înviaþã din morþi; ºi nu este vorbade o simplã metaforã. Învierea noastrãîn Hristos este - ºi trebuie sã fie - orealitate profundã a vieþii fiecãruia din-tre noi.

Darul vieþii lui Hristos Cel înviat îl

primim prin Taina Sfântului Botez.Aceastã Sfântã Tainã este cu adevãratmoarte ºi înviere, în ºi împreunã cuHristos. “Oare nu ºtiþi - spuneApostolul Pavel - cã toþi care înHristos Iisus ne-am botezat, întrumoartea Lui ne-am botezat? Deci,ne-am îngropat în El în moarte, prinBotez, pentru ca, precum Hristos aînviat din morþi, prin slava Tatãlui,aºa cã umblãm ºi noi întru înnoireavieþii” (Romani 6, 3-4). Astfel, TainaBotezului este taina învierii celei din-tâi.

Învierea presupune o moarte -moarta omului celui vechi, moarteanoastrã faþã de poftele trupului, faþã delumea de pãcat. O moarte faþã demoarte ºi de stãpânul ei, Diavolul. Înunele mãnãstiri, în special în cele de lMuntele Athos, se pot citi acestecuvinte: “Cine moare înainte de amuri, acela nu va muri, atunci cândva muri”.

Iubiþi fraþi în Hristos Domnul, ammurit noi, oare, faþã de pãcat, ca sãpoatã lucra în fiinþa noastrã harul

Învierii lui Hristos? Poþi tu mãrturisi cuadevãrat, conºtient ºi convins fiind deceea ce spui cã “Hristos a înviat”?

Preot paroh Teodor MureºanParohia Ortodoxã

Românã Cicir

Învierea Domnului -Învierea omului -



Pag. 6

Astãzi este ziua triumfului veºnic al Învierii lui Isus. Minuneaminunilor, praznicul praznicelor, sãrbãtoarea sãrbãtorilor ºi celmai mare act al începutului istoriei creºtinismului: ÎnviereaMântuitorului nostru.

Învierea lui Cristos este temelia învierii noastre, estedescoperirea supremã a puterii divine, este împlinirea profeþiilor,ca argument convingãtor al lucrãrii Providenþei în lume, esteîmplinirea ºi desãvârºirea credinþei drepþilor Vechiului Testament.

Învierea Domnului este lumina care lumineazã conºtiinþelecredincioºilor, curãþindu-le de idei preconcepute; este luminacare înlãturã mitul ºi legenda.

Învierea lui Cristos este permanenta bucurie a credincioºilor;este un fapt unic ce nu se repetã. Despre Înviere nu se poatevorbi în afara Bisericii lui Cristos, pentru cã Învierea lui Cristos afost temelia credinþei Apostolilor. Pentru ei ºi pentru noi, Isuseste Mesia cel aºteptat, iar Spiritul Sfând ne lumineazã ca sãînþelegem acest adevãr dumnezeiesc. Biserica creºtinã dinprimele veacuri se numea “Biserica Învierii”, pentru temeliapredicãrii Apostolilor, era despre Învierea Domnului ºi înviereanoastrã.

Pe cât de zguduitoare ºi întunecatã a fost Vinerea Mare, peatât de mãreaþã, luminoasã ºi strãlucitoare a fost ziua Învierii luiCristos, ziua celei mai curate bucurii ºi a celei mai dulcimângâieri. În aceastã zi, El, Stãpânul vieþii ºi al morþii, a zdrobitimperiul Satanei ºi ne-a redat libertatea de fii ai lui Dumnezeu. Cuadevãrat “aceasta este ziua pe care a fãcut-o Dumnezeu ca sãne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa”.

Bucuria acestei zile a Învierii Domnului nostru Isus Cristos serãsfrânge în toate slujbele religioase care se celebreazã înBisericã, mai ales în cele ale duminicilor. Învierea Domnului estetemelia credinþei noastre creºtine, pe care o mãrturisim cu toþii înmod solemn, ori de câte ori rostim crezul: “ºi a înviat a treia zi,dupã Scripturi”.

Învierea lui Cristos este, pentru toþi creºtinii, prilej de bucurie,mângîiere ºi speranþã. Pentru acest sfânt ideal al Învierii, neducem povara grea a Crucii pe urmele lui Isus Cristos crucificat ºiînviat, ºtim cã dacã trãim ºi murim cu Cristos, adicã dupã învãþã-tura sa, ºi noi vom învia cu Cristos întru mãrire.

Doresc ca Învierea Mântuitorului sã fie pentru toþi creºtiniiprilej de bucurie, mângâiere ºi speranþã.

Sã ne bucurãm ºi noi, împreunã cu Biserica, în aceastã lumi-natã zi a Învierii, aºa cum ne îndeamnã prin Catavasiile Învierii.

Cristos înviat sã dãruiascã tuturor locuitorilor comunei noastredeplinã sãnãtate, iar lumina Învierii Sale sã lumineze viaþa ºisufletele noastre.

Cristos a Înviat!Preot paroh Ardelean Ioan

Parohia Greco-Catolicã Vladimirescu

Iubitului poporcredincios...

În cunoscutul imn hristolog-ic inserat de Sf. Ap. Pavel înEpistola sa cãtre Filipeni (2, 5-11) se aratã cã smerenia Fiuluilui Dumnezeu a atins abisul înrãstignirea Sa.

Despre aceastã strãvecheformã de execuþie se cunoscastãzi destul de puþine lucruri.Se ºtie cã rãstignirea a fostpracticatã de fenicieni,cartaginezi ºi chiar de evrei.Romanii au fost, însã, aceia careau folosit-o pe scarã largã. Cutoate cã scriitorii antici vorbescdespre mii de oameni crucifi-caþi cu ocazia înãbuºiriidiferitelor revolte, totuºi niciunul nu a consemnat detaliileunui astfel de supliciu. Mãrturialui Seneca este printre cele maiimportante: ,Existã oare unom care sã prefere sã se mis-tuie în torturi, sã piarã mãdu-lar cu mãdular ºi sã-ºi deaduhul încetul cu încetul, înloc sã moarã dintr-o datã?Cine, legat de spânzurãtoareablestematã, deja schilod, dejadiform, cu umerii ºi pieptulbombându-se ca douãcocoaºe înspãimântãtoare,având astfel, chiar înainte decruce, o mie de motive pentrucare sã moarã, cine sã vrea sãprelungeascã o existenþã careîl supune la atâtea torturi?

În încercarea de reconstituietapele unei execuþii prin cruci-ficare relatãrile Evangheliºtilorºi Tradiþia bisericeascã ne oferãcele mai multe informaþii. Dupãce infractorul era condamnat,era obiceiul ca acesta sã fiebiciuit cu un bici de piele,numit flagellum,prevãzut lacapãtul curelelor cu mici bile deplumb care sfãrtecau carnea depe spate. Se pare cã mulþi con-damnaþi nu supravieþuiau aces-tei pedepse. Cu siguranþã, ºi încazul Domnului nostru,biciuirea L-a slãbit mult ºi I-agrãbit moartea. Dupã aceea,condamnatul trebuia sã ducã înspate bârna transversalã (pati-bulum) pânã la locul de torturã,aflat întotdeauna în afaracetãþii, în timp ce un crainicducea înaintea lui titlul acuzaþiascrisã. Ajuns la locul rãstignirii,osânditul era dezbrãcat com-plet, apoi era întins gol pepãmânt, cu bârna transversalãsub umeri, iar mâinile îi eraulegate sau pironite pe aceasta.Apoi, aceastã barã transversalãera ridicatã ºi fixatã pe stâlpulvertical, astfel ca picioarele vic-timei, ulterior pironite, sãdepãºeascã nivelul pãmântului.Cea mai mare parte a greutãþiitrupului era susþinutã de unþãruº ieºit în afarã (sediles), pecare ºedea victima. Fixat astfel,condamnatul era lãsat sã moarãde foame ºi de epuizare.Uneori moartea îi era grãbitãprin crurifragium, ruperea

picioarelor, ca în cazul celor doitâlhari rãstigniþi împreunã cuMântuitorul. De fapt, se pare cãdecesul se producea, cel maiadesea, prin asfixiere. Acestlucru este arãtat de rapoarteleunor rãstigniri fãcute de nemþiîn timpul celui de-al doilearãzboi mondial, care indicã ºifaptul cã durata supliciului variade la zece minute la câtevazile, în funcþie de poziþiabraþelor ºi a picioarelor.

Unica probã materialã a uneirãstigniri, de care dispunempânã în prezent, a fostdescoperitã în anul 1968 laGiv’at ha Mitvar, lângãIerusalim într-o urnã de calcarîn care iudeii depuneau oaseledefuncþilor la un an de lamoarte. Numele Yohanan eragravat pe una din ele foartevizibil. Înãuntru era scheletulunui bãrbat de vreo treizeci deani, cam de un metru ºaptezeciînãlþime, care fusese rãstignit.Antebraþele tânãrului erau per-forate de cuiele care l-aupironit pe bârna transversalã.Picioarele i-au fost îndoite dingenunchi pânã sub ºezut, iarcãlcâiele, puse unul pestecelãlalt, au fost pironite cu unsingur cui. Câteva aºchii delemn lipite pe cui indicã faptulcã crucea era din salcâm. Înurnã a mai fost gãsitã o bucatãde scândurã care, se pare, asusþinut trupul bãrbatului pecruce. O parte a cercetãtorilorafirmã, însã, cã este mai proba-bil ca Yohanan sã fi fost rãstig-nit nu pe cruce, ci pe un copac.

Este uºor de imaginat cã unom epuizat de biciuire ºi depurtarea crucii, se lãsa pironitpe cruce fãrã prea multã rezis-tenþã. Este cert faptul cã, înacele momente, când violenþaatingea apogeul, mulþi osândiþileºinau. În spatele textelor

evanghelice care descriuaceastã torturã doar prinenunþul laconic a fost rãstignitputem intui cumplita suferinþã.Aºa cum explicã istoriculJoseph Klausner, corpul celuisupus supliciului se acopereade rãni, iar sângele curgeadin carnea sfâºiatã. În plus,având mâinile þintuite pecruce ºi piciorele legate (sauþintuite) la baza bârnei, el nuputea alunga þânþarii ºimuºtele care se lipeau decorpul lui gol ºi de rãni, totaºa cum nu putea sã nucedeze, în vãzul tuturor, unornevoi naturale. Nu exista,într-adevãr, ceva mai oribil ºimai înspãimântãtor.Rãstignirea era spectacolul uneilungi ºi umilitoare agonii, plinãde zgomot ºi de furie, înmijocul sîngelui, al dejecþiilor,al horcãielilor. Era moartea ceamai chinuitã ºi mai dezonoran-tã.

Sf. Scripturã nu ne spunecum s-a comportat DomnulIisus în timpul torturii. Nu ºtimdacã a strigat de durere, dacãs-a împotrivit, dacã s-a smucitsau dacã suferinþa I-a schi-monosit faþa. Nouã ne-ar placesã ºtim cã Mântuitorul nostru aîndurat supliciul cu o suveranãdetaºare, cã nu S-a fãcut de râs.Însã ruºinea, penibilul, erauingrediente amestecate înpaharul lui Iisus. Adevãrul estecã Hristos a stat gol pe cruce,iar oamenii au râs ºi ºi-au bãtutjoc de El. În felul acesta Fiul luiDumnezeu ºi-a asumat condiþiaumanã chiar ºi în aspectele eicele mai urâte pentru ca astfel,pe cei aflaþi pe treptele celemai josnice ale condiþieiumane, sã-i poatã mântui.

Preot Adrian Murg

RÃSTIGNIREA: Suprema umilinþã

30 Martie 2010ÎNVÃÞÃMÂNT


Pag. 7

Talon pentru anunþ gratuit la rubrica de micã publicitate

(anunþul va avea 2 apariþii)

TEXTUL ANUNÞULUI (vã rugãm sã folosiþi NUMAI litere de tipar, pentru evitarea neînþelegerilor cu privire la conþinut!):

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

(vã rugãm sã folosiþi NUMAI litere de tipar, evitarea unor neînþelegeri cu privire la textul anunþului)

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUZiar de informare a cetãþenilor comunei


- Textul de mai jos nu se va publica în ziar, dar este important pentru confirmarea identitãþii celui care solicitã anunþul -

Numele _______________________ Prenumele _________________________ Adresa: ________________________

__________________________________________________________________________________________

Act de identitate: CI/BI seria _____ nr. _______________ eliberat de Poliþia _____________________________

Talonul se poate trimite prin poºtã, pe adresa Primãriei (vedeþi pagina 3) sau personal, la sediul redacþiei: str. ªtefan cel Mare nr. 5 (clãdirea Cãminului Cultural dinVladimirescu), etajul I, pânã în ziua de marþi, ora 16.

Atenþie! Nu se mai primesc anunþuri prin telefon, ci doar cele care sunt completate pe talonul de mai sus!

Orice popor este dator sã îºicunoascã, sã îºi respecte ºi sã îºipromoveze valorile tradiþionale.Aºezat într-un spaþiu binecuvântat,poporul român are ca temelie credinþacreºtinã, vestitã încã din secolul I, decãtre Sfântul Apostol Andrei, celdintâi chemat, o credinþã a cãrei valorimorale se oglindesc ºi astãzi în satulromânesc, un spaþiu sacru, unde dorulºi jalea, doina ºi basmul, sunt lacrimi ºimãrgãritare ale vieþii ce curg firesc,între naºtere ºi marea trecere spreveºnicie.

În mijlocul acestui popor de pãstoris-a nãscut dorul, despre care istoriculOvidiu Densuºianu spunea: El nupoate fi înþeles decât ca nãscându-se în lumea pãstorilor, undesingurãtatea ºi despãrþirea suntexperienþele cele mari; o singurãtatedin care s-a nãscut sublimul cânteculuide jale, al doinelor ce transpun sufletulîn tainicul dor de Absolut.

Cine suntem? De unde venim?

Cine ne sunt înaintaºii?Pentru a rãspunde acestor întrebãri,

nu este suficientã o simplã întoarcere aprivirii spre istorie, ci este necesarãidentificarea cu autenticul românesc,cu sufletul acestui popor, cu ethosuldin care izvorãºte neîntrerupt,identitatea acestui neam. Existã astãzi,la începutul mileniului III, o crizã a

identitãþii naþionale, un pericol aluniformizãrii ºi globalizãrii, care, penesimþite, adoarme conºtiinþe.

În faþa acestui fenomen, suntemdatori sã ne învãþãm copiii sã iubeascãþara în care s-au nãscut, sã preþuiascãmâinile trudite ale þãranului român, sãcultive valorile autentice, nãscute învatra satului, ca o împletire fireascã a

iubirii: de Dumnezeu, de neam, delocurile în care vieþuim…

Prof. Mirela Bugariuªcoala Generalã Vladimirescu

PS: Vineri, 19 martie 2010, încadrul Atelierului de tradiþii populareal ªcolii Generale Vladimirescu, copiiiau învãþat meºteºugul încondeieriiouãlor, sub îndrumarea doamnelorFostinciuc Maria ºi Aiftincãi Maria,cãrora le mulþumim ºi pe aceastã cale.

Tradiþie ºi actualitate«Un om, ca ºi un popor, atâta preþuieºte, cât a înþeles

din Evanghelie» - Simion Mehedinþi

Vineri, 26 martie 2010, pe la orele prânzului, elevi de la ªcoala Generalã dinVladimirescu, membri ai «Patrulei ECO», sub coordonarea doamnelor profesoareILEANA ONEÞ (în stânga imaginii) ºi ANTIÞA VANC (în dreapta imaginii) ºi împreunã cuviceprimarul DOREL HORGA, au participat la un amplu program de strângere agunoaielor din zona Cartierul Nou Vladimirescu.

Entuziaºti din cale-afarã, elevii au dat dovadã de multã hãrnicie ºi dorinþã de a facecurãþenie, ca dovadã stând faptul cã au umplut câþiva saci de gunoi, dupã cum reieseºi din imaginile prezentate în aceastã paginã.

Patrula ECO de la ªcoala Generalã Vladimirescu

30 Martie 2010SPORT


Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: [email protected]: ROMULUS DUBÃÞ

Adresã poºtalã: Vladimirescu, str. Revoluþiei nr. 4, jud. AradTelefoane: 0257-514.902. Fax: 0257-206.280

Adresã de e-mail: [email protected]ÞIA: Cristian Sculici - redactor ºef; Doina Grozav, Diana Giurgiu, Cristina Rus,

Daniela Tomoiagã ºi Cosmin Gherman, Rãzvan Salanþ (redactori)DTP: Claudiu Iacob. COORDONATOR: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei


Douã meciuri “de foc” pentru copiii de la grupa 1998 a CS Vladimirescu 2003

Naþional Sebiº - CS Vladimirescu 2003 2-2

Micuþii fotbaliºti de la grupa 1998 a CS Vladimirescu 2003, pregãtiþi de antrenorul Sorin Dinu, audisputat în aceastã sãptãmânã douã meciuri importante în cadrul Campionatului Judeþean, obþinând

o victorie la limitã ºi un rezultat de egalitate.

CS Vladimirescu 2003 -Unirea Sântana 0-0

Aºteptat cu mare interes, maiales cã ambele echipe sunt situ-ate în partea superioarã a clasa-mentului, meciul dintre CSVladimirescu 2003 ºi UnireaSântana a semãnat mai mult cu omãcinare în gol, niciuna dintreechipe nereuºind sã perforezepoarta adversarului. ªi cum erade aºteptat ca gazdele sã-ºiadjudece cele trei puncte puse înjoc, egalul de sâmbãtã poate fisocotit ca fiind un semieºec pen-tru echipa antrenatã de CristianSculici.

A fost un meci în caregazdele s-au jucat cu ocaziile, iardupã spusele antrenoruluigazdelor, mingea pur ºi simplunu a vrut sã intre în poartã. Bamai mult, gazdele au trimis odatã mingea în barã, ratând, ast-fel, ºansa, ca în cazul unei vic-torii, sã se apropie de liderulclasamentului.

Dacã þinem cont ºi de cele-lalte rezultate ale etapei, mai alesde egalul înregistrat la Curtici,între Frontiera ºi Progresul Pecica(scor 1-1), putem spune cã rem-iza “albã” de la Vladimirescupoate fi consideratã ca fiind unadintre surprizele etapei.

Au jucat pentru CSVladimirescu 2003: Popescu -Sighete, Sabou, Mureºan, Hulbãr(min.56 Geanîm) - Arhilie, Kocsis(min.46 Istin), George Iancu,Dinu (min.64 Laza) - Militaru, Trif(min.80 Boiþiu).

Voinþa Macea - MureºanaMândruloc 2-2 (2-1)

În prezent doar umbraechipei care mai acum vreo treiani juca finala Cupei României(faza pe judeþ), Voinþa Macea aprimit cu multã atenþie meciul cuputernica echipã din Mândruloc,situatã pe unul din locurile frun-taºe ale clasamentului. Aºadar,era de aºteptat ca echipa antre-natã de Gligore Bora, în speþãMureºana, sã aibã parte de oopoziþie serioasã, din partea uneiechipe pentru care victoria erasingura ºansã de a pãrãsi zonaminatã din subsolul clasamentu-lui.

A rezultat un meci de uzurã,în care ambele combatante audat totul pentru a-ºi apropia vic-toria, deºi oaspeþii au beneficiatde mai multe ocazii de gol, print-re altele chiar ºi o “transversalã”,în minutul 81 (la scorul de 2-2)!

Pentru Mureºana, egalul de laMacea îi consolideazã poziþia acincia în clasamentul Seriei A din“Onoare”, iar sâmbãtã o aºteaptãpe Regal Horia, într-un adevãratderby local.

Au jucat pentru MureºanaMândruloc: Voina - Bîldescu,Crefelean, Sîrbu, Baliþa - Hrizea,Ceh, Ciobu, Toda (Voica) -

Chipcea Claudiu, Orban (ChipceaLiviu). Au marcat pentruMureºana: Toda (min.17) ºiChipcea Claudiu (min.51).

Regal Horia - GloriaSecusigiu 2-0

O victorie uriaºã pentru tânãraºi ambiþioasa echipã din Horia!Beneficiind ºi de ajutorul dat depatronul Ovidiu Ionescu, care areuºit sã-i readucã la echipã pe“fiii rãtãcitori”, Regal Horia aobþinut o victorie care îi saltãdouã locuri în clasament, fiind înacest moment pe poziþia a 14-a(cu 21 de puncte), dar emoþiileîncã nu s-au terminat, mai ales cãsâmbãtã echipa antrenatã deValer Candale are un meci destulde greu la Mândruloc, iar în per-spectivã, programul de dupãmeciul cu Mureºana nu este unuldeloc uºor pentru “regaliºti”.

Oricum, este de aplaudatsuccesul obþinut de Regal Horia,nu numai prin prisma scoruluiînregistrat, ci ºi prin faptul cã aurevenit la echipã oamenii debazã, care au dus greul ºi în turulactualei ediþii de campionat ºi dela care se aºteaptã ajutorul încontinuare.

Claudiu Iacob

Rezultatele etapei a 20-a: Sântana -Sânleani 2-0 (1-4), Lipova - ªicula 0-1(1-0), Mailat - Iratoºu 3-1 (2-1), Pecica- Pãuliº 5-0 (0-0), Ch. Criº - Curtici 0-1(1-2), Sebiº - Pâncota 1-1 (2-0), AquaVest - ªeitin 1-1 (0-1), Târnova -Vladimirescu 0-1 (0-4), Nãdlac -Dorobanþi 5-0 (2-0).

Rezultatele etapei a 21-a: ªeitin -Sebiº 2-2 (0-1), Pâncota - Ch. Criº 5-1(0-3), Curtici - Pecica 1-1 (1-0), Pãuliº- Mailat 2-3 (2-4), Iratoºu - Lipova 5-0(2-1), ªicula - Târnova 0-0 (5-0),Vladimirescu - Sântana 0-0 (2-0),Aqua Vest - Nãdlac 0-0 (3-3), Sânleani- Dorobanþi 1-0 (1-0). În parantezãeste trecut rezultatul din meciulechipelor de juniori.

Etapa viitoare, a 22-a, intermediarã(miercuri, 31 martie, ora 15): Sântana- ªicula, Lipova - Pãuliº, Mailat -Curtici, Pecica - Pâncota, Ch. Criº -ªeitin, Sebiº - Aqua Vest, Nãdlac -Sânleani, Târnova - Iratoºu, Dorobanþi -Vladimirescu.

Etapa viitoare, a 23-a (sâmbãtã, 3aprilie, ora 17): Aqua Vest - Ch. Criº,ªeitin - Pecica, Pâncota - Mailat, Curtici- Lipova, Pãuliº - Târnova, Iratoºu -Sântana, Vladimirescu - Sânleani, Sebiº- Nãdlac, ªicula - Dorobanþi.

Clasamentul la seniori:1. Curtici 21 70:11 54p2. Pâncota 21 50:29 47p3. Vladimirescu 21 46:18 43p

4. Sântana 21 46:37 42p5. Târnova 21 38:17 40p6. Mailat 21 36:17 34p7. Iratoºu 20 37:27 34p8. Sânleani 21 34:32 32p9. Nãdlac 21 36:33 30p

10. Pecica 21 39:29 27p11. Sebiº 21 30:40 25p12. Aqua V. 21 30:38 22p13. Dorobanþi 21 20:38 20p14. Ch. Criº 20 38:68 19p15. Pãuliº 21 34:53 18p16. ªeitin 21 29:54 16p17. ªicula 21 16:52 16p18. Lipova 21 18:47 14p

Clasamentul la juniori:1. Vladimirescu 20 69:10 76p2. Curtici 20 51:11 69p3. Ch. Criº 20 59: 8 68p4. Sânleani 20 50:19 57p5. Iratoºu 20 50:25 49p6. Sântana 20 51:41 46p7. Nãdlac 20 34:31 43p8. Aqua V. 20 47:48 42p9. Pãuliº 20 42:33 41p

10. ªicula 20 31:24 40p11. Mailat 20 34:36 33p12. Sebiº 20 26:50 27p13. Lipova 20 20:60 21p14. Pecica 20 16:33 20p15. ªeitin 20 22:53 18p16. Târnova 20 17:44 17p17. Pâncota 20 20:61 15p18. Dorobanþi 20 8:60 6p* la juniori, pentru victorie se acordã 4 puncte.

Rezultate pozitive pentru reprezentantele comunei

Liga a IV-a - Arad

- Seria A -Rezultatele etapei a 20-a: Atletico -

Banatul 0-2, Inter - Sãvârºin 3-1,Mândruloc - Tisa Nouã 2-0, Secusigiu -Macea 2-2, Zãbrani - Horia 7-0, Aluniº -Zimandu Nou 1-1, Semlac - Turnu 4-1,Munar - Zãdãreni 3-1, Bârzava - Sp.German 3-2.

Rezultatele etapei a 21-a: Banatul -Inter 2-0; Tisa Nouã - Atletico 1-2,Zimandu Nou - Zãbrani 6-4, Munar -Bârzava 2-2, Zãdãreni - Semlac 2-1, Turnu- Aluniº 6-2, Horia - Secusigiu 2-0, Macea- Mândruloc 2-2, Sãvârºin - Sp. German 3-1.

Etapa viitoare, a 22-a (sîmbãtã, 3aprilie, ora 17): Atletico - Macea (ora 11),Inter - Tisa Nouã, Sp. German - Banatul,Mândruloc - Horia, Secusigiu - ZimanduNou, Zãbrani - Turnu, Aluniº - Zãdãreni,Semlac - Munar, Bârzava - Sãvârºin.

Clasamentul la zi:1. Semlac 21 93:19 56p2. Banatul 21 66:30 47p3. Zim. Nou 21 84:51 47p4. Zãdãreni 21 62:27 46p5. Mândruloc 21 53:28 40p6. Tisa Nouã 21 49:35 34p7. Zãbrani 21 61:42 29p8. Munar 21 32:28 29p9. Aluniº 21 36:57 29p

10. Inter 21 36:44 25p11. Secusigiu 21 34:47 24p12. Turnu 21 46:63 23p13. Atletico 21 43:69 22p14. Horia 21 26:53 21p15. Macea 21 36:54 20p16. Sãvârºin 21 36:71 19p17. Sp. German 21 38:74 18p18. Bârzava 21 39:68 16p

- Seria B -Rezultatele etapei a 20-a: Berechiu -

ªepreuº 4-3, Vârfurile - Satu Nou 2-6,Drauþ - ªimand 2-1, Buteni - Grãniceri 2-1,Tauþ - Dezna 5-0, Beliu - Sintea Mare 4-0,Þipari - Apateu 1-4, Gurba - ªiria 0-1. LTSânpaul - Chereluº amânat.

Rezultatele etapei a 21-a: Pro Gurba -LT Sânpaul 2-2, Apateu - Beliu 3-2, Dezna- Buteni 1-6, ªiria - Þipari 5-1, Sintea Mare- Tauþ 0-3, Grãniceri - Drauþ 7-1, ªimand -Vârfurile 4-1, Satu Nou - Berechiu 8-1,ªepreuº - Chereluº 2-2.

Etapa viitoare, a 22-a (sâmbãtã, 3aprilie, ora 17): Sânpaul - ªepreuº,Chereluº - Satu Nou, Berechiu - ªimand,Vârfurile - Grãniceri, Drauþ - Dezna, Buteni -Sintea Mare, Tauþ - Apateu, Beliu - ªiria,Þipari - Gurba.

Clasamentul la zi:1. Tauþ 20 78:12 55p2. Satu Nou 21 59:25 42p3. ªimand 20 66:39 42p4. ªiria 21 68:34 40p5. Apateu 21 68:43 38p6. Drauþ 21 42:35 37p7. ªepreuº 21 58:56 34p8. Þipari 21 49:46 30p9. Buteni 21 46:56 26p

10. Grãniceri 21 42:55 25p11. Vârfurile 20 47:64 24p12. Dezna 21 37:66 24p13. Beliu 21 44:55 23p14. Berechiu 21 45:63 23p15. Sânpaul 19 30:35 19p16. Gurba 21 38:64 19p17. Sintea Mare 21 32:52 16p18. Chereluº 20 29:78 16p

Campionatul Judeþean Onoare

CS Vladimirescu 2003 - CS Ineu 3-2

www.newsar.roCiteºte azi, ce scriu ziarele de mâine!

La fel ca în meciul cu Viitorul Tisa Nouã, jucãtorii de Mureºana Mândruloc ºi-au creatnumeroase ocazii la Macea, dar nu au marcat decât de douã ori, pentru o remizã echitabilã

Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia ... · redus suma, din raþiuni de...

Documents

Transcript of Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia ... · redus suma, din raþiuni de...