VALORIFICAREA POTENŢIALULUI VALORIFICAREA POTENŢIALULUI FORMATIV ŞIFORMATIV ŞI

CREATIV AL POVESTIRILOR ÎN CREATIV AL POVESTIRILOR ÎN DEZVOLTAREADEZVOLTAREA

LIMBAJULUI LA ŞCOLARUL MICLIMBAJULUI LA ŞCOLARUL MIC

LIMBAJUL LA LIMBAJUL LA ŞŞCOLARUL MICCOLARUL MIC• Exersarea verbalizării libere, încă din clasa I, Exersarea verbalizării libere, încă din clasa I,

creează creează premisele depăşirii dificultăţilor de premisele depăşirii dificultăţilor de adaptare la specificul muncii şcolare,adaptare la specificul muncii şcolare, le le stimulează încrederea în posibilităţile de a relata stimulează încrederea în posibilităţile de a relata aspecte din experienţa personală, din impresiile şi aspecte din experienţa personală, din impresiile şi observaţiile pe care le-au făcut asupra realităţilor în observaţiile pe care le-au făcut asupra realităţilor în mijlocul cărora trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea.mijlocul cărora trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea.

• Investigaţiile făcute asupra fenomenului repetenţiei Investigaţiile făcute asupra fenomenului repetenţiei au stabilit că aproximativ 20% din rândul elevilor au stabilit că aproximativ 20% din rândul elevilor din ciclul primar care ajung în situaţia de a rămâne din ciclul primar care ajung în situaţia de a rămâne în urmă la învăţătură provin dintre cei cu greutăţi în urmă la învăţătură provin dintre cei cu greutăţi de exprimare.de exprimare.

ROLUL DEZVOLTROLUL DEZVOLTĂĂRII RII LIMBAJULUILIMBAJULUI

• Se poate constata că sărăcia vocabularului Se poate constata că sărăcia vocabularului şi stângăcia în exprimare pot frâna nu şi stângăcia în exprimare pot frâna nu numai progresul intelectual şi învăţarea, ci numai progresul intelectual şi învăţarea, ci pot produce şi modificări în stările afective pot produce şi modificări în stările afective ale copilului (timiditate, teamă).ale copilului (timiditate, teamă).

• IIntegrarea în şcoală fără un limbaj ntegrarea în şcoală fără un limbaj corespunzător produce frânări în noua corespunzător produce frânări în noua etapă din dezvoltarea copiluluietapă din dezvoltarea copilului

• Cu timpul, copiii îşi produc limbajul, imitând Cu timpul, copiii îşi produc limbajul, imitând o schemă a sintaxei receptate şi alcătuindu-o schemă a sintaxei receptate şi alcătuindu-şi propriul model generativ.şi propriul model generativ.

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEIMOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

• Pornind de la premisa că dezvoltarea limbajului la Pornind de la premisa că dezvoltarea limbajului la şcolarii mici este latura cea mai importantă a activităţii şcolarii mici este latura cea mai importantă a activităţii învăţătorilor, am iniţiat cercetarea unor aspecte ale învăţătorilor, am iniţiat cercetarea unor aspecte ale dezvoltării limbajului în activităţile de tip şcolar. dezvoltării limbajului în activităţile de tip şcolar. Obiectivul final este asigurarea, pe această bază, Obiectivul final este asigurarea, pe această bază, încheierii primului an şcolar în condiţii optime fără încheierii primului an şcolar în condiţii optime fără fenomene de inadaptare şcolară.fenomene de inadaptare şcolară.

• O altă premisă este că munca cu vocabularul nu trebuie O altă premisă este că munca cu vocabularul nu trebuie socotită terminată odată cu explicarea amănunţită a socotită terminată odată cu explicarea amănunţită a cuvintelor necunoscute, ci trebuie continuată până când cuvintelor necunoscute, ci trebuie continuată până când acestea sunt integrate în vocabularul activ al copiilor acestea sunt integrate în vocabularul activ al copiilor până când le folosesc corect în vorbire.până când le folosesc corect în vorbire.

• Mi-am propus să tratez în lucrare aspecte esenţiale Mi-am propus să tratez în lucrare aspecte esenţiale referitoare la temă (de la fundamentarea teoretică şi referitoare la temă (de la fundamentarea teoretică şi psiho-pedagogică a problemelor implicate) la metode şi psiho-pedagogică a problemelor implicate) la metode şi procedee aplicate la lotul experimental privind procedee aplicate la lotul experimental privind dezvoltarea limbajului activ şi pasiv al copiilor.dezvoltarea limbajului activ şi pasiv al copiilor.

METODOLOGIA CERCETĂRIIMETODOLOGIA CERCETĂRIIScopurile acestui experiment:Scopurile acestui experiment:* Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă * Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă

a semnificaţiilor structurilor verbale orale;a semnificaţiilor structurilor verbale orale;* Educarea unei exprimări verbale orale, corecte din punct de * Educarea unei exprimări verbale orale, corecte din punct de

vedere fonetic, lexical şi sintactic;vedere fonetic, lexical şi sintactic;* Optimizarea relaţiei dintre părinţi şi copii, prin relaţionare şi * Optimizarea relaţiei dintre părinţi şi copii, prin relaţionare şi

comunicarecomunicare* Implicarea părinţilor în programul educaţional al copilului* Implicarea părinţilor în programul educaţional al copilului* Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral* Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral

IPOTEZA IPOTEZA ::

Povestirea are efecte asupra nuanţării, Povestirea are efecte asupra nuanţării, dezvoltării şi creşterii expresivităţii dezvoltării şi creşterii expresivităţii limbajului la şcolarul mic.limbajului la şcolarul mic.

LOTUL EXPERIMENTALLOTUL EXPERIMENTAL

Experimentul s-a desfăşurat în cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Nr. Experimentul s-a desfăşurat în cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 17 „Radu Selejan” Sibiu, cu copii proveniţi din familii 17 „Radu Selejan” Sibiu, cu copii proveniţi din familii diferite din punct de vedere financiar, dar şi organizaţional. diferite din punct de vedere financiar, dar şi organizaţional. Sunt copii care fac parte din familii sărace, bogate, medii Sunt copii care fac parte din familii sărace, bogate, medii dar şi cu părinţi divorţaţi, crescuţi de bunici.dar şi cu părinţi divorţaţi, crescuţi de bunici.

METODE FOLOSITEMETODE FOLOSITE• OBSERVATIAOBSERVATIA• EXPLICATIAEXPLICATIA• CONVERSATIACONVERSATIA• EXERCITIULEXERCITIUL• PROBA TESTELOR: PROBA TESTELOR: A)PROBA VOCABULARA)PROBA VOCABULAR B)PROBA COMPREHENSIUNE GENERALA TESTUL B)PROBA COMPREHENSIUNE GENERALA TESTUL

WECHSLERWECHSLER

DESFDESFĂŞĂŞURAREAURAREA EXPERIMENTULUIEXPERIMENTULUI

• Experimentul propriu-zis a început cu instructajul Experimentul propriu-zis a început cu instructajul copiilor referitor la modul în care se vor desfăşura copiilor referitor la modul în care se vor desfăşura activităţile.activităţile.

• Probele de testare s-au desfăşurat individual. Probele de testare s-au desfăşurat individual.

Asupra grupului de control nu s-a desfăşurat nimic Asupra grupului de control nu s-a desfăşurat nimic altceva.altceva.

• Fiecare moment al zilei va începe cu o poveste, Fiecare moment al zilei va începe cu o poveste, povestire, o scurtă naraţiune expusă de povestire, o scurtă naraţiune expusă de examinatoare sau de copii, de aceea, ei trebuie să examinatoare sau de copii, de aceea, ei trebuie să fie preocupaţi de a asculta şi acasă poveşti pe care fie preocupaţi de a asculta şi acasă poveşti pe care apoi să încerce să le prezinte în faţa celorlalţi colegi apoi să încerce să le prezinte în faţa celorlalţi colegi

REZULTATELE REZULTATELE EXPERIMENTULUIEXPERIMENTULUIPPe parcursul celor patru săptămâni e parcursul celor patru săptămâni

cu poveşti, s-a produs efectul cu poveşti, s-a produs efectul experimentului, adică, limbajului experimentului, adică, limbajului grupului experimental a suferit grupului experimental a suferit modificări. modificări.

La nivelul grupului de control, atât La nivelul grupului de control, atât la proba vocabular cât şi la proba vocabular cât şi comprehensiune generală, nu s-comprehensiune generală, nu s-au înregistrat creşteri au înregistrat creşteri semnificative.semnificative.

• In fig.1 sunt rezultatele la proba de In fig.1 sunt rezultatele la proba de vocabular.vocabular.

1=gr. experimental, 2=gr. de control, 1=gr. experimental, 2=gr. de control, albastru=proba initiala, rosu=proba finalaalbastru=proba initiala, rosu=proba finala

• In fig.2 sunt rezultatele la proba de In fig.2 sunt rezultatele la proba de comprehensiune generala.comprehensiune generala.

1=gr. experimental, 2=gr. de control, 1=gr. experimental, 2=gr. de control, albastru=proba initiala, rosu=proba finalaalbastru=proba initiala, rosu=proba finala

IPOTEZA SE CONFIRMĂIPOTEZA SE CONFIRMĂ

600

620

640

660

680

700

720

740

1 2

Series1 Series2

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

1 2

Series1 Series2

CONCLUZIICONCLUZII• Aşezarea povestirilor la baza activităţilor Aşezarea povestirilor la baza activităţilor

didactice, folosirea cel puţin a unui moment didactice, folosirea cel puţin a unui moment narativ zilnic este cu siguranţă un mod narativ zilnic este cu siguranţă un mod plăcut şi util de a realiza obiectivele plăcut şi util de a realiza obiectivele programei de dezvoltare a limbajului.programei de dezvoltare a limbajului.

• Datele şi concluziile inserate pe parcursul Datele şi concluziile inserate pe parcursul lucrării, validează ipoteza cercetării lucrării, validează ipoteza cercetării exprimând eficienţa metodelor activ-exprimând eficienţa metodelor activ-participative în dezvoltarea limbajului şi participative în dezvoltarea limbajului şi contribuţia acestora la realizarea unei contribuţia acestora la realizarea unei comunicări verbale optime între copii şi cei comunicări verbale optime între copii şi cei din jurul lor.din jurul lor.

Directii de cercetareDirectii de cercetare

• Se poate aplica acelaSe poate aplica acelaşşi experiment i experiment îînlocuind povestirile cu exercinlocuind povestirile cu exerciţţii ii şşi i jocuri cu cuvinte.jocuri cu cuvinte.

În concluzie, În concluzie,

„„naraţiunea sub formă de povestire naraţiunea sub formă de povestire incită imaginaţia copilului,tendinţa lui incită imaginaţia copilului,tendinţa lui spre miraculos, imaginar, dar spre miraculos, imaginar, dar totodată reprezintă un excelent totodată reprezintă un excelent exerciţiu pentru educarea şi exerciţiu pentru educarea şi dezvoltarea limbajului”.dezvoltarea limbajului”.

(( E. Voiculescu E. Voiculescu ,,2001)2001)