REFERAT LA MUZICA

Portofoliu la educatie muzicala

Opera italiana

Gioachino Rossini- de faptGiovacchino Antonio Rossini(n.29 februarie1792,Pesaro,Italia- d.13 noiembrie1868,Paris) a fost uncompozitordeoperdinItalia.Lucrrile saleatt de apreciate sunt: Scara de mtase (1812), Tancred si Italianca n Alger (1813), Turcul n Italia (1814), Elisabeta, regina Angliei (1815), apoi, n 1816,Brbierul din Sevillai Otello; "Cenureasa" (1817), Moise n Egipt (1818), La Donna del Lago (1819), Semiramida (1823), care este ultima dintre marile opere compuse pentru scenele italiene. La Paris, va realiza nca o opera-buffa n limba italian, apoi va scrie n francez, Sige de Corinthe. Ultimele doua opere, o fars, Contele Ory (1828) i o dram istoric, Wilhelm Tell (1829) sunt compuse direct de pe librete franceze. Alturi deVincenzo BelliniiGaetano Donizetti, Rossini a fost unul din compozitorii de frunte ai opereibel cantoDomenico Gaetano Maria Donizetti(n.29 noiembrie1797,Bergamo,Italia d.8 aprilie

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1848" \o "1848" 1848) a fost un compozitoritaliande muzic cult i, mai ales, deoperdinBergamo,

Principalele lucrari1816 1819Il Pigmalione(1816;October 13,1960, Teatro Donizetti,Bergamo)

Olimpiade(1817, incomplete, libretto byMetastasio)

L'ira di Achille(1817)

Lucrri coraleAve MariaGrande Offertorio

Il sospiro

Messa da Requiem

Messa di Gloria e Credo

Miserere (Psalm 50)

Lucrri orchestraleAllegro for Strings in C major

L'ajo nell'imbarazzo: Sinfonia

Larghetto, tema e variazioni in E flat major

Roberto Devereux: Sinfonia

Sinfonia Concertante in D major (1818)

ConcerteConcertino for Clarinet in B flat major

Concertino for English Horn in G major (1816)

Concertino in C minor for flute and chamber orchestra (1819)

Concertino for Flute and Orchestra in C major

Lucrri pentru pianAdagio and Allegro for Piano in G major

Allegro for Piano in C major

Allegro for Piano in F minor

Fugue for Piano in G minor

Grand Waltz for Piano in A majorVincenzo Bellini(n.3 noiembrie1801,Catania,Sicilia d.23 septembrie1835, Puteaux,[1]Paris) a fost compozitor italian de oper. Operele lui se remarc prin reliefarea personajelor feminine, nendreptite de destin (Somnambula,Norma,Beatrice di Tenda,Puritanii). i numete lucrrile melodrame sau tragedii lirice. Cea mai cunoscut arie a sa este Casta Diva, din operaNorma.

Principalele lucrari

Adelson e SalviniNapoli, 12 decembrie 1825

Bianca e FernandoNapoli, 30 mai 1826

Il pirata(Piratul) Milano, 27 noiembrie 1827

La straniera(Strina) Milano, 14 februarie 1829

ZairaParma, 16 mai 1829

I Capuleti e i MontecchiVeneia, 11 martie 1830

La sonnambula(Somnambula) Milano, 06 martie 1831

NormaMilano, 26 decembrie 1831

Beatrice di TendaVeneia, 16 martie 1833

I puritani(Puritanii) Paris, 25 februarie 1835

Giuseppe Fortunino Francesco Verdi(n.10 octombrie1813, Le Roncole d.27 ianuarie

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1901" \o "1901" 1901,Milano) a fost uncompozitoritalian, vestit mai ales pentru creaiile sale n muzica deoper.

Opere liriceOberto, conte di San Bonifacio,Teatro alla Scala-Milano,17 noiembrie1839Un giorno di regno,Teatro alla Scala-Milano,15 septembrie1840Nabucco,Teatro alla Scala-Milano,9 martie1842I Lombardi alla prima crociata,Teatro alla Scala-Milano,11 februarie1862Don Carlos, L'Opra deParis,11 martie1867Aida, Teatrul de Oper -Cairo,24 decembrie1871Otello,Teatro alla Scala-Milano,5 februarie1887Falstaff,Teatro alla Scala-Milano,9 februarie1893Rigoletto,Teatro La Fenice-Veneia,11 martie1851Il Trovatore, Teatro Apollo -Roma,19 ianuarie1853La Traviata,Teatro La Fenice-Veneia,6 martie1853OPERA FRANCEZACompozitorii francezi cultiva spiritul gallant sinobil,specific acestui spatiu cultural,au o vadita preferinta pentru prezenta baletului in dramaturgia muzicala,o atractie catre melodii si sonoritati exotice ,eroi dramatici,cu un caracter puternic,pusi adeseori in situatii extreme.

Opera franceza devine reprezentativa pentru cultura muzicala europeana prin urmatorii compozitori:Charles Gounod(n.17 iunie1818,Paris- d.18 octombrie1893) a fost un compozitorfrancez, devenit celebru datorit operei saleFaust.

Primele lucrri dramaturgice sunt operele Sapho (1851), "Clugria nsngerat" (1854) i "Medic fr voie" (oper comic - 1858), care (toate trei) nu au avut succes. n schimb, urmatoarea oper, "Faust", l-a consacrat i l-a situat n rndul compozitorilor celebri. Dintre creaiile ulterioare, numai "Romeo si Julieta" (1867) a rmas n repertoriul permanent universal. n anul 1854 termin de scris Missa Solemna cunoscuta i sub numele de Missa Sfintei Cecilia.Jules mile Frdric Massenet(n.12 mai1842,Montaud,Loire d.13 august

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1912" \o "1912" 1912,Paris) a fost uncompozitorfrancezdeoper.

Lucrri

Don Quichotte, 1910 Monte Carlo

Roma, 1912 Monte Carlo

Amadis, 1912 Monte Carlo

Panurge, 1913 Paris

Cloptre, 1914 Monte Carlo

OPERA GERMANAPornita la origine din singspiel-ul care cauta armonia sonora a versului si melodiosului german,aducand in scena simbolistica legendelor populare ,opera germana se ridica din creatia lui Mozart se implineste in cea a lui Carl Maria von Weber si se desavarseste in monumentalul Richard Wagner.

Richard (Wilhelm) Wagner(n.22 mai1813,Lipsca; d.13 februarie1883,Veneia) a fost uncompozitor,dramaturgi teoretician alarteigermane, unul din cei mai de seam reprezentani airomantismuluimuzical.

Cronologia operelor

-Rienzi -1842

-Olandezul zburator (sau Valsul fantoma)-1843

-Tannhauser-1845-Lohengrin-1850

-Tetralogia Inelul Nibelungilor:-1.Aurul Rinului-1854-2.Walkiria-1856

-3.Siegfried-1857

-4.Amurgul zeilor-1874

-Tristan si Isolda-1859

-Maestrii cantareti di Nurnberg-1867

-Parsifal-1882

Carl Maria von Weber(n.18 noiembrie1786,Eutin- d.5 iunie1826,Londra) a fost uncompozitorgerman, creatorulopereiromantice germane.

OpereDie Macht der Liebe und des Weins, J. Anh. 6, 1798-9, lost;

Das Waldmdchen, (Das stumme Waldmdchen), J. Anh. 1, 1800, frags; libretto byC. von Steinsberg; rev. asSilvana(1810)

Peter Schmoll und seine Nachbarn, J. 8, 1802; libretto byJosef TrkRbezahl, J. 44-6, 1804-5; libretto byJ.G. Rhode; 3 nos. survive; ov. rev. 1811 asDer Beherrscher der Geister'Silvana, J. 87, 1810; libretto byFranz Karl HiemerAbu Hassan, 1811; libretto by Franz Karl Hiemer

Der Freischtzop.77 J.277, 1821; libretto byJohann Friedrich KindEuryantheop.81 J.291, 1823; libretto byHelmina von ChzyOberon or The Elf Kings OathJ.306, 1826; libretto byJames Robinson PlanchDie drei PintosJ. Anh. 5, 1821,

Muzic bisericeascMissa sanctaNo. 1 in Eb J.224 (1818)

Missa sanctaNo. 2 in G op.76 J.251 (1818-19)

Piese vocale cu acompaniament orchestralCantataDer erste Tonfor chorus and orchestra op.14 J.58 (1808 / revised 1810)

Recitative and rondoIl momento s'avvicinafor soprano and orchestra op.16 J.93 (1810)

HymnIn seiner Ordnung schafft der Herrfor soloists, chorus and orchestra op.36 J.154 (1812)

CantataKampf und Siegfor soloists, chorus and orchestra op.44 J.190 (1815)

Scene and Aria of AtaliaMisera me!for soprano and orchestra op.50 J.121 (1811)

Jubel-Cantata for the 50th royal jubilee of King Friedrich August I of Saxony for soloist, chorus and orchestra op.58 J.244 (1818)

ConcertePiano concerto No. 1 in C major op. 11 J.98 (1810)

Piano concerto No. 2 in E flat major op. 32 J.155 (1812)

Bassoon concerto in F major op. 75 J.127 (1811 / revised 1822)

Clarinet concerto No. 1 in F minor op. 73 J.114 (1811)

Clarinet concerto No. 2 in E flat major, Opus 74 J.118 (1811)

Grand pot-pourri for cello and orchestra in D major op. 20 J.64 (1808)

Concertino for clarinet and orchestra in C minor/E flat major, op. 26 J.109 (1811)

Konzertstck for horn and orchestra in E minor op. 45 J.188 (1815)OPERA RUSAScoala rusa ,cultiva cu precadere genul operei ,aducand in scena subiecte istorice si basme populare rusesti.

Mihail Ivanovici Glinka(n.1 iunie1804 d.15 februarie1857) a fost uncompozitorrus. A scris prima Opera rusa,,Ivan Susanin" si ,,Viata pentru Tara" avind un succes desosebit.Compune ,,Romanta",Cintaretul sarac",,Albumul de piese pentru pian"este opera fantastica,Ruslan si Ludmila".Face cunostinta cu Berlioz.Cmpune si creaza creatii simfonice.Uvertura,Camarinskaia,Valsul-fantezieGlinka a scris primaoperrus, intitulat Ivan Susanin, despre un ran care salveaz viaa viitorului ar al Rusiei, prin sacrificiul propriei sale viei. n Ruslan i Ludmila, compozitorul propune un bard cu numele Ruslan, n costumaie popular, care cnt i se acompaniaz.

n urma cltoriei sale nSpania, Glinka compune O noapte la Madrid, care i va servi drept model la ntoarcerea n Rusia, cnd compune fantezia pentru orchestr Kamarinskaia, cu elemente modale orientale.

Alexandr Porfirievici Borodin(n.1833- d.1887nSankt Petersburg) a fost uncompozitor,chimistimedicrusde naionalitategeorgian.Alturi deBalakirev,Rimski-Korsakov,MusorgskiiCui, Borodin a fcut parte, din aa-numitul "Grup al celor Cinci", care a stat la bazele colii muzicale naionale ruse, din cea de-a doua jumatate a secolului XIX. n lucrrile sale, Borodin i-a ndreptat atenia asupra filonului epic i istoric. Cel mai elocvent exemplu este opera Cneazul Igor, compus pe un libret propriu n1869.Modest Petrovici Musorgski (n.21 martie1839, Karevo,regiunea Pskov- d.28 martie1881,Sankt Petersburg), a fost un compozitor rus, care a devenit cunoscut prin operele sale muzicale pentru pian, fiind considerat unul dintre marii compozitori rui din secolul al XIX-lea.

Modest Musorgski aparineaGrupului Celor Cinci(alturi deMili Balakirev,Cesar Kui,Nikolai Rimski-KorsakoviAlexandr Porfirievici Borodin) cunoscui ca inovatorii muzicii ruse. Creaiile sale au nscris muzica de oper rus pe linia operei cu caracter naional. Musorgski s-a folosit n creaiile sale de piesele luiNikolai Gogol("Cstoria" i "Trgul din Sorocinsk") i de tragedia lui Pukin "Boris Godunov", lucrare dup care muzicianul a compus opera cu acelai nume.

Alte compozitii: "Cntecele i dansurile morii" (1877), "Tablouri dintr-o expoziie" (1874), ciclurile "Fr soare" (1874), "Colul copiilor" .a.

Piotr Ilici Ceaikovski

(n.25 aprilie, pe stil nou7 mai

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1840" \o "1840" 1840,Kamsko-Wotkinski Sawod, azi oraulCeaikovski- d.25 octombrie, pe stil nou6 noiembrie1893,Sankt Petersburg) a fost un compozitor rus.

A alctuitsimfonii,concerte,opere,baleturiimuzic de camer. Unele dintre acestea fac parte din repertoriul clasic al multor concerte populare iteatre muzicale.

Principalele lucrri

BaleteLacul lebedelor, Op. 20 (1875-76)

Frumoasa din pdurea adormit, Op. 66 (1888-89)

Sprgtorul de nuci, Op. 71 (1891-92)

SimfoniiSimfonia nr. 1 n sol minor (Visuri de iarn), op. 13 (1866)

Simfonia nr. 2 n do minor (Mica Simfonie Rus), op. 17 (1872)

Simfonia nr. 3 n Re major (Polonez), op. 29 (1875)

Simfonia nr. 4 n fa minor, op. 36 (1877)

Simfonia Manfred, op. 58 (1885)

Simfonia nr. 5 n mi minor, op. 64 (1888)

Simfonia nr. 6 n Si minor (Patetica), op. 74 (1893)

UverturiFrancesca da Rimini, op. 32 (1876)

Capriccio Italien, op. 45 (1880)

Serenad pentru coarde, op. 48 (1880)

Uvertura 1812, op. 49 (1880)

Hamlet, op. 67 (1888)

Voevoda, op. 78 (1890-91)

ConcerteConcert pentru vioarn Re major, op. 35 (1878)

Concert pentru pian nr. 2 n Sol major, op. 44 (1879-80)

Concert fantezie n Sol major, op. 56 (1884)

Pezzo Capriccioso, op. 62 (1887)

Concert pentru pian nr. 3 n Mi bemol major, op. 75 (1893)

SuiteSuita nr. 1 n re minor, Op. 43 (1878-1879)

Suita nr. 2 n Do major, Op. 53 (1883)

Suita nr. 3 n Sol major, Op. 55 (1884)

Suita nr. 4 n Sol major, "Mozartiana", Op. 61 (1887)Deasemenea, Ceaikovski a extras ase scene din baletulSprgtorul de nuci, pe care le-a reunit n:

Suita "Sprgtorul de nuci", Op. 77a (1892)

Muzic de camerCvartetpentru coarde n Si bemol major(1865)

Cvartetpentru coarde nr. 1 n Re major, op. 11 (1871)

Cvartetpentru coarde nr. 2 n Fa major, op. 22 (1873-74)

Cvartetpentru coarde nr. 3 n mi bemol minorr, op. 30 (1876)

Amintire despre un loc drag, op. 42 (1878)

Trio ppentru pian n la minor, op. 50 (1918-2002)

Amintire din Florena, op. 70 (1890)

Curente , orientari si tendinte in muzica secolului al XX-leaImpresionismul

Curentul artistic al impresionismului s-a manifestat mai intai in picture . denumirea ca atare a fost data de criticul Lorris Leroy , care a pornit in aprecierile sale de la tabloul Inpresie-rasarit de soare , semnat de Claude Monet. Esenta acestei noi miscari artistice este exprimarea impresiilor imediate si manifestarea unui interes deosebit pentru nuante , atmosfera , fluiditatea senzatiilor , miscarea permanenta a acestora .

Claude Debussy este cel care a transferat aceste particularitati in muzica . Pornind de la scari modale proprii (pentatonice si hexatonice), tehnica sa de compozitie utilizeaza un bogat limbaj armonic si timbral , in inedite combinatii . Acest lucru conduce la crearea unui sistem de culori sonori , comparabil cu irizarea cromatica a picturii impresioniste . Muzica lui Debussy poate reda in acest mod impresiile , emotiile produse de elemente ale naturii concrete : marea, norii , vantul etc. Alt reprezentant al impresionismului este Maurice Ravel.

Expresionismul

Curentul artistic al expresionismului a aparut in Germania inceputului de secol XX si se caracterizeaza prin puternica tendinta a creatorilor de a exprima intr-un mod tensionat , spontan trairile interioare (durere, spaima , uimire) de ce mai multe ori exacerbate , cu accent pe subiectivitate si irational . Spiritul nonconformism si puternic contestatar ii defineste pe marii expresionisti .

Expresionismul muzical se manifesta in doua mari directii : una cunoscuta drept scoala dodecafonica ( sau Noua Scoala Vieneza) , reprezentata de Arnold Schonberg , Alan Berg , Anton Webern , cealalta reprezentata de Igor Stravinski in perioada rusa . Muzica expresionista exacerbeaza tensiunile emotionale si prezinta , cu extraordinara forta , de foarte multe ori , latura agresiva , violenta a naturii umane . Toate acestea se regasesc intr-un limbagj muzical in care melodia este fragmentata , intensitatile sunetelor trec prin contraste violente , disonantele sunt prezente si puternice . Absenta ordinii impuse e sistemul tonal si atractiile tonale , a dat nastere atonalismului . Compozitorii se orienteaza catre instrumentele de percutie , pe care le foloseste de asa maniera incat sa se obtina o tenta grosieraa sunetului , ce vizeaza zgomotul . Melodia isi afla acum disocierea si dispare in masa sonora amorfa .Neoclasicismul

Ca o reactie la avangarda muzicala , mereu in cautarea unor noi si revolutionare tehnicic compozitionale , a unor efecte sonore socante si adeseori zgomotoase , unii compozitori s-au reindreptat catre traditia marcata de activitatea componistica a repezentatilor Grupului celor sase(din care faceau parte Georges Auric , Francis Poulenc , Arthur Honneger , Darius Milhaud) , iar cea ruse de aceea a lui Iogr Stravinski , Serghei Prokofiev, Dmitri Sostakovici , Aram Ilici Haciaturian .

Acestora li se alatura romanul George Enescu , germanul Carl Off , ungurul Bela Bartok .

George Enescu

A sudiat la Conservatorul din Viena si la Conservatorul National de Muzica din Paris , compozitie cu Jules Massenet concertat in toata lumea . A fondat in 1920 Societatea Compozitorilor Romani , al care presedinte de onoare a fost , instituind si premiul de compozitie George Enescu , pentru incurajarea tinerelor talente . Ca profesor a sustinut cursuri de interpretare in Franta , Italia , Anglia , SUA . Unul dintre discipolii sai cei mai renumiti a fost violonistul Yehudi Menuhin

Opere Oedip- tragedie liric n patru acte pe un libret de Edmond Fleg, Op. 23 (1910-1931)

Simfonii[Simfonia nr. 1 n Mi bemol major, Op. 13 (1905)

Simfonia nr. 2 n La major, Op. 17 (1912-1914)

Simfonia nr. 3 n Do majorpentru orchestr i cor, Op. 21 (1916-1918)

Alte lucrri orchestrale Poema romn, suit simfonic pentru orchestr, Op. 1 (1897)

Rapsodia romn nr. 1 n La major, Op. 11 (1901)

Rapsodia romn nr. 2 n Re major, Op. 11 (1901)

Suita orchestral nr. 1 n Do major, Op. 9 (1903)

Suita orchestral nr. 2 n Do major, Op. 20 (1915)

Suita orchestral nr. 3 n Re major"Steasca", Op. 27 (1937-1938)

Muzic de camerCvartete pentru coarde Cvartet pentru coarde nr. 1 n Mi bemol major, Op. 22, Nr. 1 (1920)

Cvartet pentru coarde nr. 2 n Sol major, Op. 22, Nr. 2 (1950-1952)

Sonate Sonata pentru vioar nr. 1 n Re major, Op. 2 (1897)

Sonata pentru vioar nr. 2 n Fa minor, Op. 6 (1899)

Sonata pentru vioar nr. 3 n La minor"n caracter popular romnesc", Op. 25 (1926)

Sonata pentru violoncel nr. 1 n Fa minor, Op. 26, Nr. 1 (1898)

Sonata pentru violoncel nr. 2 n Do major, Op. 26, Nr. 2 (1935)

Alte lucrri de camer Octet pentru coarde n Do major, Op. 7 (1900)

Cantabile i prestopentru flaut i pian (1904)

Dixtuorn Re major pentru sufltori, Op. 14 (1906)

Concertstckpentru viol i pian (1906)

Lgendepentru trompet i pian (1906)

Cvartet pentru pian nr. 1 n Re major, Op. 16 (1909)

Impressions d'Enfance(Impresii din copilrie) pentru vioar i pian, Op. 28 (1940)

Cvintet pentru pian n La minor, Op. 29 (1940)

Cvartet pentru pian nr. 2 n Re minor, Op. 30 (1943-1944) Simfonia de camerpentru 12 instrumente, Op. 33 (1954)

Muzic pentru pian Suita pentru pian nr. 1 n Sol minor"n stil vechi", Op. 3 (1897)

Suita pentru pian nr. 2 n Re major, Op. 10 (1901-1903)

Suita pentru pian nr. 3 (Pieces impromptues), Op. 13 (1913-1916)

Sonata pentru pian nr. 1 n Fa diez minor, Op. 24, Nr. 1 (1924)

Sonata pentru pian nr. 3 n Re major, Op. 24, Nr. 3 (1933-1935)

Ciprian Porumbescu

A nceput studiul muzicii laSuceavaiCernui, apoi a continuat la Konservatorium fr Musik und darstellende Kunst nViena, cuAnton BruckneriFranz Krenn. n aceast perioad l frecventeaz, la Viena, peEusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecioneaz, n particular, la teoria muzicii.[2]ntre1873i1877a studiat teologia ortodox la Cernui.

A fost unul dintre cei mai faimoi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrri sunt: Balada pentru vioar si orchestr op. 29, opereta Crai nou pus n scen pentru prima dat n sala festiv a Gimnaziului Romnesc dinBraov(astzi Colegiul Naional Andrei aguna), unde pentru scurt vreme a fost profesor de muzic (1881-1883).

n plus, a compus muzica pentru celebrul cntec patriotic Pe-al nostru steag e scris Unire, muzic ce este folosit astzi i de ctreAlbaniapentru imnul naional Hymni i Flamurit. De asemenea, a scris i melodia fostului imn al Romniei,Trei culori.

A murit la 29 de ani n Stupca, acum acest sat fiind numit n onoarea sa Ciprian Porumbescu.

n1972-1973, regretatul regizor de filmGheorghe Vitanidisa realizat un foarte popular film artisticVlad Rdescu HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciprian_Porumbescu" \l "cite_note-3"

de lung metraj pentru ecran panoramic, n dou serii cu , debutnd n rolul marelui compozitor i patriot.