Universitatea Petru Maior Târgu Mureş

Portofoliu de evaluare: Didactica Limbi şi Literaturii Române

„ O scrisoare pierdută ” – Ion Luca Caragiale

Profesor coordonator: Eva Monica Szekely

Onea Emilia Simona

Română-Engleză Anul II, Grupa a II-a

Argument

Am început aceasta lucrare de portofoliu, cu gândul că, folosind noile metode,

strategii şi tehnici didactice mă vor ajuta ca să fac viitoarele ore de limba şi literatura

româna cât mai atractive, interesante si interactive atât pentru elevi cât si pentru mine

personal.

Am realizat această lucrare având ca suport si sprijin manulalul clasei a -XI- a, al

editurii Corint, redactat de Eugen Simion, Florica Rogalski şi Diana Hartescu. Am ales

acest manual deoarece acesta încearcă să cuprindă şi să explice atât evoluţia dramaturgiei

dar şi a poeziei româneşti. Manualul este conceput în concordanţă cu structura şi cu

obiectivele programei şcolare, aprobate de Ministerul Educaţie şi Cercetării şi cuprinde o

ofertă maximală în ceea ce priveşte numărul scriitorilor şi al textelor propuse pentru a fi

studiate.

De ce comedia? Mi-am pus întrebarea aceasta de multe ori şi de fiecare data găseam

alt răspuns decât cel de dinainte. Am ales comedia pe baza unuei confesiuni de a lui Ion

Luca Caragiale:”Niciodată gândirea n-are alt vrăjmaş mai cumplit decât vorba, când

aceasta nu-i vorba supusă si credincioasă, nimic nu arde pe ticăloşi mai mult ca râsul.”

Citind aceast lucru am realizat câtă nevoie avem nooi oamenii de râs, de comedie, de

veselie.

Textul comic, mai bine zis, fragmentul comic care este redat în acest manual este extras

din opera litarară „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. Comedia „O scrisoare

pierdută” este redată doar fragmentar în acest manual şi accentul se pune atât pe

caracterizarea personajelor cât şi caracteristicile unui text dramatic. Sunt propuse abordări

ale textului dramatic în clasă care îi sunt de ajutor atât elevului, pentru a înţelege mai bine

mesajul pe care autorul vrea sa îl transmită, dar şi profesorului, pentru a face ora cât mai

interesantă şi cât mai atractivă pentru elevi. Fragmentul redat în acest manual a fost extras

din actul III al piesei, scena a –IX-a şi ne prezintă incleştarea dintre Nae Caţavencu şi Ştefan

Tipătescu în lupta lor politică. Este de ajuns acest fragment pentru a putea realiza o

cracterizare de personaj deoarece aici ne sunt prezentate câteva dintre trăsăturile celor două

personaje.

Pentru alegerea manualului, am confruntat manualul editurii Corint cu cel al editurii Art.

Cele doua manuale au multe puncte in comun în ceea ce priveşte noţiunile, speciile literare,

conceptele operationale, dar manualul editurii Corint mi s-a parut ca este mai accesibil

pentru toate nivelele de inteligenţă ale elevilor si este pe inţelesul tuturor. În alegerea

manualului o pondere foarte mare a avut-o şi fragmentul propus, deoarece în acest manualul

a fost redat un fragment semnificativ, care îl va ajuta pe elev pentru rezolvarea subiectelor

de bacalaureat pentru categoria comediei. Autorii acestui manual ne introduc în lumea

râsului, în atmosfera aceea de comedie. Oferind o analiză amplă şi completă a textului,

manualul, „Biblia”elevului, uşurează munca elevului de liceu în a întelege textul, iar

stuctura şi abordarea atrag şi ajută ca elevul să acumuleze noi cunoştinţe. Consider că

manualul satisface cerinţele tuturor profesorilor, foloseşte conceptele operaţionale, termenii

de teorie literară, un limbaj adecvat grupei de vârsta căreia i se adresează, creând astfel o

sursă de cunoştiinţe pentru toţi elevii.

Pentru mine această lucrare, acest portofoliu a fost o adevarată provocare, deoarece a

trebuit să lucrez şi să folosesc metode, strategii necunoscute de mine. A trebuit să mă

detaşez de metodele tradiţionale şi să le îmbraţişez pe cele moderne, care au ajuns să fie,

pentru mine personal, un începător în arta de a preda, pînă la finalul lucrării mult mai

accesibile şi interesante. Cred şi sunt convinsă că odată ce profesorul foloseşte aceste

metode, elevul va participa şi cu mai mult interes la oră, deoarece acestea stârnesc

curiozitatea şi interesul elevului de a descoperii cât mai multe lucruri noi. Aceste metode

pun în valoare atât capacitatea de imaginaţie a profesorului cu fiecare oră în parte, dar şi pe

cea a elevului deoarece aceasta este folosita la maximum.

Sper ca pe viitor atât noi, viitorii dascăli, cât şi generaţiile ce vor urma să se

folosească şi să utilizeze aceste metode cu mult drag şi să se implice în procesul de predare-

învaţare.

Tabel – alegerea manualului

MANUALE/ EDITURĂ/ PUCTAJ

( 0 – 5) NUMĂR CURENT

CRITERII DE EVALUARE Manualul Art Cls. a- XI- a

Manualul Corint

Cls. a- XI- a

1.

VIZIUNE INTEGRATĂ:

-Limbă şi comunicare- Literatura – Concepte functionale

5

5

2. SUGESTII:

Fişe evaluare ( sumativă, formativă) Exemple. Fişe de lucru

4

5

3. PREZENTAREA GRADATĂ ŞI

PROGRESIVĂ A UNOR STRATEGII ACTIV-PARTICIPATIVE

4

5

4. ALEGEREA TEXTELOR DE BAZA ŞI

AUXILIARE Crearea unei intertextualităţi revelante

pentru tipuri diferite de limbaj

3

4

5. DICŢIONAR EXPLICATIV CORELAT

CU PREZENŢA UNOR CONCEPTE FUNCŢIONALE

3

5

6. ASPECTE ESTETICE CARE SĂ

TRIMITĂ CORELAŢII CU CELELALTE ARTE

4

4

TOTAL PUNCTAJ

23

28

Tabel intertextual – texte literare şi nonliterare

Text de bază

„O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale

„Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi

„Vlaicu- Vodă” de Alexandru Davila

„Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon

Text biblic „A doua carte a

Împaraţiilor (2 Regi)” Cap.8.11- 15

Actul II, scena IX

„În numărul de mâine al foii noastre vom reproduce o interesantă scrisoare sentimentală a unui înalt personaj din localitate către o damă de mare influenţă. Originalul va sta de mâine la dispoziţia curioşilor, în biroul nostru de redacţie. Tipătescu : ...d-ta posedezi un lucru care-mi trebuie mie şi ştii cât îmi trebuie...Eu viu şi-ţi zic; mă rog onorabile domn, ce-mi ceri d-ta în schimbul acelui lucru? Caţavencu: Cum nu ştii? Tipătescu: Nu... Caţavencu: Nici măcar nu vă dă-n gând? Tipătescu: Nu...d-aia întreb... Caţavencu: Stimabile domn, un om politic.

Cap. I Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu... „- Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu, răspunse Lăpuşneanul, a căruia ochi scânteiră ca un fulger si dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi, şi voi merge ori cu voia, ori fără voia voastră. Să mă-ntorc? Mai degrabă-şi va intoarce Dunărea cursul indărăt. A! Nu mă vrea ţara? Nu mă vreţi voi, cum înţăleg?” Cap. IV De ma voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu... „- A! Voi m-aţi călugărit, striga Lăpusneanulcu glas răguşat şi spărios; gâmdiţi că veţi scăpa de mine? Dar să vp iasă din minte! Dumnezeu sau Dracul mă va insănătoşa, şi... M-aţi popit voi, dar de mă voi

Actul I, scena I Mos Neagu: „Mândră e şi Clara- doamnă, azi- când frânele puterii Par pe mâini a-i fi lăsate de nevrednicul voivod- ; Mândră şi popiştăşimea că se- nfige prin norod; Pala: Taci, moşnege. Vlad, cucernicul voivod. Este domn fără domnie şi voivod fără norod.”

Actul I, scena IV Gpaza: „Vlaicu- vodă, care-n vremuri, garnic,priceput,cucernic ............................................. ... Azi, e robul doamnei Clara, prin urmare- al craiului Ea domneşte; şi printr-însa-n

Cap.I – Dinu Păturică „...scurt la statură, cu faţa oacheşă, ochi negri, plini de viclenie, un nas drept şi cu vârful cam ridicat în sus, ce indică ambiţiunea şi mândria grosolană, îmbracat cu un anteriu de şamalagea rupt în spate; ............................................ .... Dinu Păturică dete o privire repede şi dispreţuitoare camerii sale : <Iată-mă, în sfârşit, ajuns în pământul făgăduinţei; am pus mâna pe pâne şi pe cuţit; curagiu şi răbdare, prefăcătorie şi iuşchiuzarlâc şi ca mâne voi avea şi eu case mari şi bogăţii ca ale acestui fanariot.>

Sunamita e ajutată de Elisei

„Omul lui Dumnezeu şi- a pironit privirea asupra lui Hazael, şi s-a uitat ţintă la el multă vreme; apoi a plâns. Hazael a zis:< Pentru ce plânge Domnul meu? > Şi Elisei a răspuns:< Pentru că ştiu rândul pe care- l vei face copiilor lui Israel; vei pune foc cetăţilor întărite ale lor; vei ucide cu sabia pe tinerii lor, vei zdrobii pe prucii lor şi vei spinteca pântecele femeilor însărcinate.> Hazael a zis:< Dar ce este robul tău, cânele acesta, ca să facă lucruri aşa de mari?> Şi Elisei a răspuns:< Domnul mi- a descoperit că vei fi împărat al Siriei.> Hazael a plecat de la Elisei, şi

Tipătescu: Mă rog, onorabile, încă o dată... ce-mi ceri d-ta în schimbul acelei scrisori? Scurt! Scurt! Caţavencu: Ei?...dacă este aşa, dacă voieşti scurt, iată: voi să nu mă combateţi, ceva mai mult să-mi sprijini candidatura... Tipătescu: Candidatura dumnitale! Caţavencu: Vreau... mandatul de deputat, iată ce vreau: nimic altceva! nimic! nimic! Mi se cuvine!... Te rog... Nu mă combate... Susţine-mă... Alege-mă... Tipătescu : Şi dacă nu pot să te aleg? Caţavencu: Poţi! Tipătescu: Şi dacă nu voi? Caţavencu: Trebuie să vrei. Tipătescu: Nu! Caţavencu: Trebuie să vrei dacă ţii câtuşi de puţin la onoarea... Tipătescu: Mizerabile! Canalie neruşinată!”

îndrepta, pre mulţi am să popesc şi eu! Eu nu sunt călugăr, sînt domn! Sunt Alexandru – Vodă!...

ţara voastră românească Au ajuns, de-o parte, craiul, de- altă, papa să domnească.”

Actul III, scena II

Clara: „Am ajuns să am nevoie d-apărare, ca oricine! Eu ce sunt spre mântuirea ta ş-a-ntregului norod, Eu, de viţă palatină, eu, soţie de voivod, Eu, eu, pavăza domniei, sufletul ce duce ţara Eu, puterea, eu stăpâna, în sfârşit, eu, doamna Clara, Am ajuns de râsul lumii, ş-al boieriilor, ş-al tău, Înfruntată, dosădită, o batjocură, eu! eu! Vodă: Nu-nţeleg. Clara: E o ruşine! Nu-nţelegi? E o ruşine S-ajung eu să cer un sprijin, fie chiar şi de la tine! Tu eşti domnul, eşti voivodul, fie; datina o vrea; Dar, puterea, cârmuirea, eu le ţin în mâna mea.”

Cap.V – Ecucaţia ciocoiului

... el căta să se instruieze în ipocrizie şi intrigă şi aceste două mari mijloace de parvenire nu se dezvoltează, nici se pot perfecţiona decât prin învăţătură.”

s-a întors la stăpânul său,care i-a zis:< Ce ţi-a zis Elisei?> Şi el a răspuns:< Mi-a spus că te vei tămădui!> A doua zi, Hazarel a luat o învelitoare, pe care a îmnuiat-o apă, şi a întins-o pe faţa împăratului, care a murit. Şi în locul lui, a domnit Hazael.”

Matrice semantică – Intertextul şi intertextualitatea

„ O scrisoare pierdută”

de Ion Luca Caragiale

Parvenire

Ambiţie

„ Ciocoii noi şi vechi”

de Nicolae Filimon

APARENŢĂ

ESENŢĂ

Adulter Furt

Înşelăciune

Putere

Intrigă

„ Alexandru Lăpuşneanul”

de Costache Negrzzi

„ Vlaicu -Vodă” de Alexandru

Davila

Dorinţă „A doua carte a Împaraţilor 2 Regi )”

Cap. 8.11- 15

Înşelăciune Agitaţie

Şantaj

Ironie

Trădare

Planificarea pe unitate de conţinut (planificarea pe 12 ore)

Competenţe

Autori/ Texte

Nr. crt/ Nr. ore

Generale Specifice Operationale Principal Auxiliar

Concepte operaţionale

Activitatea de

învăţare

Evaluare

1 – 2 ore

2. Folosirea instru- mentelor de analiză stilistică şi sturcturală a diferi- telor texte literare şi nonliterare.

2.1. Analiza pricipalelor componente de ordin stuctural şi de limbaj specifice textului dramatic.

2.1.1. Să citească o serie de texte literare şi nonliterare şi să demonstreze înţelegerea sensurilor acestora.

„O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale

„Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi „Vlaicu-Vodă” de Alexandru Davila „Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon „A doua carte a Împăraţilor ( 2 Regi)” Cap. 8. 11-15

Gen dramatic: comedia Gen epic: nuvela istorică Gen dramitic: dramă în versuri Gen epic: roman realist Text Biblic

Dictuţie care să evidenţieze deosebirile şi asemănările dintre un text în proza, liric şi nonliterar.

Observarea sistematică

2.1.2. Să citească în grup sau individual comedia „O scrisoare pierdută” sau un fragment reprezentativ din această operă. 2.1.3. Să incadreze pe baza caracteristicilor specifice genului căruia îi aparţine opera, textul sau fragmentul de text din comedia „ O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. 2.1.4. Să enunţe în mod corect şi adecvat definiţia, trăsăturile specifice, fundamentale ale speciei literare căreie îi aparţine textul sau fragmentul de text studiat.

Fragment din opera litarară „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale

Gen dramatic comedia

Exerciţii de comparare e difetitelor fragmente din operă. Expunerea, munca în grup, enuţarea unor definiţii. Concerşaţia, expunerea, munca în grup

Verificarea pe parcurs. Fişe de completare în ceea ce priveşte modul de organizare a fragmentului de text sau al textului.

3-4 ore 3. Argumentarea în scris sau oral a

3.3. Încadrarea

3.1.1. Să compare comedia „ O

„ O scrisoare pierdută”

„Vlaicu- Vodă”

Comedie şi drama

Exerciţii de comparare a

Răspunsurile eleviilor vor

propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar.

unui text dramatic intr-o anumită tipologie pe baza identificării caracteristici- lor acestuia.

scrisoare pierdută” cu drama „ Vlaicu- Vodă”, pentru a evidenţia trăsăturile comediei de moravuri. 3.1.2. Să enunţe oral şi scris deosebirile şi asemenările dintre un text, sau fragment de text,care aprţine genului dramatic şi un text, sau fragment de text, care aprţine genului epic. 3.1.3. Să enunţe deosebirile şi asemănările dintre comedia de moravuri şi celelalte tipuri de comedie. 3.1.4. Să asigure coerenţa problemelor pe care le exprimă. 3.1.5.Să-şi adap- teze modul de a

de Ion Luca Caragiale „ O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale

de Alexandru Davila „Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi „Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon

Comedia de moravuri Nuvela istorică Romanul realist Comedia de situaţie ( de intrigă ) Comedia de caractere

două opere care aparţin aceluiaşi gen literar. Munca în grup, conversaţia. Exerciţii de comparare şi diferenţiere a textului dramatic cu textele epice. Munca în grup, matrice semantică pe conceptul de definiţie a comediei. Conversaţia

fi scrise pe tabla pentru a putea fi văzute de întreaga clasă. Ceea ce a fist expus este un rezultat al muncii individuale, colective. Completare de fişe de evaluare. Observaţia sistematică Convesrsaţia

comunica la ceea ce se discută în clasă, pe niveluri de dezvoltare lingvistică.

5 – 6 ore

2. Folosirea instru- mentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonlitirare.

2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie si de limbaj specifice textului dat.

2.1.1. Să relateze subiectul comediei „ O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale, având ca suport de sprijin planul simplu, planul dezvoltat si rezumatul operei, folosind diferite tipuri de raporturi şi conectori. 2.2.2. Să se recunoască în text drumul parcurs de obietul şantajului, scrisoarea,.

„ O scrisoare pirdută”

De Ion Luca Caragiale

Subiect dramatic

Intrigă

Scenă

Acte

Replică

Didascalii

Relatii temporale

şi spatiale

Exerciţii prin care să se stabilească planul simplu, planul dezvoltat şi rezumatul operei citate, folosinduse diferite tipuri de raporturi şi conectori. Completarea unor fişe de lucru.

Completarea de fişe de evaluare.

7 – 8 ore

2. Folosirea instru- mentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea

2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie

2.1.1. Să se extraga personajele din opera citată, indicând tipul personajului pe

„ O scrisoare

pirdută” De Ion Luca

Caragiale

Tipuri de personaje :

- principale - secundare - episodice

Completarea unor fişe din care trebuie să rezulte harta personajelor.

Completarea unor fişe de evaluare.

Probe scrise,

diferitelor texte literare şi nonlitirare

si de limbaj specifice textului dat.

baza trăsăturilor dominante ale fiecărui personaj. 2.2.2. Să identifi- ce modalităţile de caracterizare a personajelor din opera citată. 2.2.3. Să incadreze personajul Nae Caţavencu intr-o tipologie, pe baza unor caracteristici semnificative.

„ O scrisoare

pirdută” De Ion Luca

Caragiale

Caracterizare :

- directa - indirecta - autocarac-

terizare

Exerciţii care să le ofere posibilitatea de a compara două sau mai multe personaje prezente în operă. Completarea unor fişe de lucru.

probe orale. Observarea sistemetică Probe scrise, probe orale. Completarea unor fişe de evaluare.

9 – 10

ore

1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare.

1.3. Aplicarea cunoştiintelor de limbă în studiul şi interpretarea textelor dramatice.

1.3.1. Să foloseas-că corect unele cuvinte date într-un anumit contex. 1.3.2. Să utilizeze corect formele

„ O scrisoare

pirdută” De Ion Luca

Caragiale

Exerciţiul în grup Expunerea

Completarea unor fişe de

evaluare

flexionare şi elementele de relaţie.

11 – 12 ore

1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare.

1.1. Redactarea unor compoziţii referitoare la textul dramatic.

1.1.1. Să analizeze relaţiile care exista între triunchiul conjugal şi între triunchiul electoral, folosind diferite tipuri de raporturi şi conectori. 1.1.2. Să- şi exprime în scris păreri, atitudini, semntimente faţă de personaje. 1.1.3. Să se realizeze o desbatere, scis şi oral, pormind de la afirmaţia: „Ce vreau? Ce vreau? Ştii bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme; vreau ceea ce merit în oraşul ăsta de gogomani,unde sunt cel dintâi...între fruntaşii politici...

„ O scrisoare pirdută”

De Ion Luca Caragiale

„ O scrisoare pirdută”

De Ion Luca Caragiale

Exerciţii care cuprind schematic planul personajelor şi solicitarea elevului pentru a realiza paralele intre personaje. Discuţie liberă,

pe un subiect

dat, folosind o

expromare

fluentă, în scris

dar şi în ora

Conversaţia

Text de evaluare a

cunoştiintelor dobândite pe

parcursul studierii

comedie „O scrisoare

pierdută” de Ion Luva Caragiale

vreau... 1.1.4. Să realizeze un eseu având tema „Nae Caţavencu- tipul demagogului şi al parvenitului”.

Eseu structurat

Aria curriculară: Limbă şi comunicare Data: 05.06.2007 Clasa: a – XI- a Locul: Liceul Teoretic „ Joseph Haltrich” Obiectul: Limba şi Literatura Română Profesor/ Propunător: Onea Emilia - Simona Unitate de conţinut: Comedia Subcapitol: Comedia „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale Subiectul: Comedia de moravuri – caracterizarea lui Nae Caţavencu Scopul: Consolidarea unor reprezentări privind relaţia dintre diferitele metode de receptare a unor semnificaţii pe baza unor texte date; Competenţe generale: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi sturcurală a diferitelor texte literare şi nonliterare. 3. Argumentarea în scris sau oral a propiilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar. Competenţe specifice: 2.1. Analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj specifice textului dramatic. 1.3. Aplicarea cunoştiinţelor de limbă în studiul textelor dramatice. 3.3. Încadrarea unui text dramatic într-o anumită tipologie pe baza identificării caracteristicilor acestora. 1.1. Redactarea unor compoziţii referitoare la texte dramatice. Competenţe operaţionale: O.1. Să identifice personajele din opera literară „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale, stabilind tipul personajului pe baza a 2/ 4/ 6 trăsături semnificative, având ca suport anexa nr. 4.

O.2. Să argumenteze, oral şi scris, folosind un limbaj clar, logic şi expresiv, în 4/ 6/ 8 fraze relaţia care există între personaje pornind de la schemele reproduse ( anexa nr. 5), folosind diferite tipuri de raporturi şi conectori.

O.3. Să exemplifice, prin scene/ situaţii semnificative sau prin citate comentate, patru modalităţi/ procedee de carcterizare a personajului comic ales din opera literară „ O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale.

O.4. Să identifice cel puţin trei asemănări între comedia „O scrisoare piercută” de Ion Luca Caragiale şi drama „Vlaicu- Vodă” de Alexandru Davila.

O.5. Să realizeze un eseu, de 2- 3 pagini, în care să evidenţieze particularităţile de realizare a unui personaj comic din opera literară „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale,folosind diferite tipuri de raporturi şi conectori care trebuie evidenţiaţi.

Tipul lecţiei: Sistematizarea cunoştiinţelor/ lectura interpretativă Strategii didactice: Conversaţia euristică, conversaţia de verificare, problematizarea, dezbaterea, exerciţii lexicale, exercitiul- câmpuri semantice, învăţarea prin descoperire, argumentarea scrisă. Forme de organizare: Frontală, individulă, pe grupe. Resurse: Manualul de cls. a- XI- a al editurii „Corint”, fragmente din textul de baza şi intertexte, fişe de lucru în grup sau individuale. Bibliografie: 1. Manualul de cls. a- XI- a al editurii „Corint”, Bucureşti, 2000 2. Comedia „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale 3. Drama „Vlaicu- Vodă” , de Alexandru Davila 4. Nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul”, de Costache Negruzzi 5. Romanul realist „Ciocoii vechi şi noi”, de Nicolae Filimon 6. Text biblic „ A doua carte a Împăraţiilor ( 2 Regi)”, cap. 8. 11- 15

Etapele lecţiei/ timp

Obiective

Activitatea propunătoarei

Activităţi de învăţare

Strategii didactice

Evaluare

1. Evocarea (10 min)

Crearea atmosferei necesare pentru viitoarea lecţie. Pregătirea materilului didactic, elevul de serviciu anunţă absentii. În ora trecută am studiat genul dramatic, şi din aceasta categorie am ales pentru studiu comedia lui Ion Luca Caragiale „O scisoare piedută”. Cum ora trecută am discutat despre caracteristicile comediei şi am realizat planul simplu, planul dezvoltat şi rezumatul comediei astăzi ne vom ocupa de personajele care sunt prezente în acestă operă. Îmi puteţi spune ce întelegi voi prin comedie? Mai bine zis ce este comedia? Ce tipuri de comedie cunoaşteţi? Îmi puteţi spune care sunt caracteristicile comediei? Câte tipuri de comic sunt prezente in

Pregătirea eleviilor pentru noua lecţie ( elevii vor avea manualul pe fiecare bancă, iar în clasă vor fi cel puţin 5 exemplare din comedia „ O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale). Unul dintre elevi răspunde la întrebare: Comedia este o specie a genului dramatic, în proză sau în versuri, care provoacă râsul şi surprinde moravuri sociale, a unor tipuri umane având un final fericit. Elevii răspund: comedia de situaţie, de maravuri si de caractere. Elevii răspund prompt la ceirnţă. ( vezi anexa nr.1. şi anexa nr. 2).

Conversaţia prin

verificare.

Dezbaterea.

Conversaţia.

Problematizarea.

Munca

Pentru o argumentare completă elevul va fi notat cu nota 10, pentru argumentări parţiale va fi notat cu note între 7-9 , sau va primi puncte.

2. Realizarea sensului (30 min)

O.1. Să identifice personajele din opera literară „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale, stabilind tipul personajului pe baza a 2/ 4/ 6 trăsături semnificative, având ca suport anexa nr.4. O.2. Să argumenteze, oral şi scris, folosind un limbaj clar, logic şi expresiv, în 4/6/ 8 fraze relatia care există intre personaje pornind de la schemele reproduse,(anexa nr.5 ), folosind diferite tipuri de raporturi şi conectori. O.3. Să exemplifice, prin scene/ situaţii semnificative sau prin citate comentate, patru modalităţi/ procedee de carcterizare a personajului comic ales din opera literară „ O scrisoare

această comedie? În ce tipologie putem să încadrăm comedia „O scrisoare pierdută”? Pe baza rezumatului comediei identificaţi pesonajele şi stabiliţi tipul personajului pe baza a 2/ 4/ 6 trăsături semnigivative, complectând urmatoarea fişă de lucru ( anexa nr. 4 ).

Argumentaţi, oral şi scris, relaţiile care există intre personaje pe baza anexei nr.5

Prin ce procedee de caracterizare îşi caracterizeaza Caragiale eroii? Exemplificaţi prin scene/ situaţii semnificative.

Comedia de moravuri. Elevii rezolvă fară nici un fel de probleme fişa de lucru. Elevii răspund cu ingeniozitate. Prima schemă reprezintă triunghiul conjugal, iar cea de a doua triunghiul electoral. Procedeele de caracterizare folosite de autor sunt: caracterizare directă şi indirectă, autocaraterizarea. O scena reprezentativă pentru toate modalităţile de caracterizare ar fi actul II, scena IX care ne prezintă încăierarea dintre Nae

individuală.

Munca individuală.

Exerciţii lexicale

Conversaţia. Dezbaterea.

Inventica.

Conversaţia euristică.

Cei ce vor identifica doar 4 personaje vor primi nota 5- 6; 6 personaje vor primi nota 7- 8, iar cei ce vor identifica toate personajele vor primi nota 9- 10. Răspunsurile elevilor vor fi notate pe tablă pentru a putea fi aduse completări sau corectări .

3.Reflecţia (10min)

pierdută”, de Ion Luca Caragiale. O.4. Să identifice cel puţin trei asemănări între comedia „O scrisoare piercută” de Ion Luca Caragiale şi drama „Vlaicu- Vodă” . O.5. Să realizeze un eseu, de 2- 3 pagini, în care să evidenţieze particularităţile de realizare a unui personaj comic din opera literară „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale, folosind diferite tipuri de raporturi şi conectori care trtebuie evidenţiaţi.

Pornind de la genul dramatic şi aducându- vă aminte caracteristicile acestuia, enumeraţi cel puţin trei asemănări între cele doua texte. Pornind de la aceste constatări realizaţi un eseu de 2- 3 pagini, în care să evidenţiaţi particularităţile de realizare a personajului comic, în opera literară „ O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale.

Caşavencu şi Ştefan Tipătescu. Ambele texte sunt organizate acte, scene, tablouri şi replici; sunt prezente indicaţiile scenice/ didascaliile iar actiunea se dezvoltă în jurul unui conflict dramatic. Elevii vor realiza un eseu care va fi corectat ora următoare. Cei ce nu vor termina eseul în clasă, acesta le va rămâne temă pentru acasă.

Preblematizarea. Munca pe grupe.

Argumentarea scrisă.

Grupul care va aduce cele mai multe asemănări primeşte un punct la verificarea de la sfârşitul capitolului. Evaluarea eseului; pentru nota 5-6 eseul trebuie să fie de o pagină, pentru nota 7-8 de două pagini iar pentru nota 9-10 acesta trebuie să fie de trei pagini.

Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale operei

Niveluri de lectură/ sens

Strategii de accesibilizare a sensurilor pe niveluri de lectură

Tipuri de întrebări

(Re)Lectura I ( sens literar, istoric, parabolic) Explicaţia

Citire: lectura inocentă, lectura anticipativă/ predicativă/ pre- text, context psihologic, existenţial. Observare: recunoaşterea cuvintelor, explicarea lor în contex lingvistic/ alte contexe, lectura grupurilor de cuvinte, câmpuri lexivcale, matrici semantice în scară gradată sau în serie, in reţea; Explicaţia: explicaţie- expunere, braimstorming, tehnica imersiunii în subiect, descriere, povestire, plan de idei simplu, plan de idei dezvoltat, rezumat;

Intrebări explicative

• La ce va gândiţi când citiţi titlul

comediei „ O scrisoare pierdută” ? Titlul pune în evidenţă contrastul dintre aparenşă şi esenţă.Pretinsa luptă politică, se realizează având ca instrument al şantajului „ o scrisoare pierdută.”

• Ce ştiţi despre autor? Un observator lucid şi ironic al sociatăţii româneşti din vremea lui , un scriitor realist şi moralizator, un excepţional creator de viaţă şi de oameni.

• Ce se intâmplă cu scrisoarea? Ajunge în mâna duşmanului politic care o foloseşte drept obiect de şantaj, pentru a ajunge în funcţia de deputat al oraşului. La finalul comediei scrisoarea ajunge la destinatar.

(Re)Lectura a- II- a (sens alegoric) Comprehensiunea

Analiza: comentariu literar/ prezentare generală

- analiza structurilor interne ( idei principale, rezumat, teme, motive, personaj, idee centrală prin corelarea semnificaţiilor, simbolurilor din text în contex ligvistic: cuvânt, enunţ, fragment şi intreg);

- analiza formală ( utilizarea referenţilor, a conectorilor, perspectiva narativă, termenii discursului narativ);

Înţelegere: algoritmizare, modelare ( pe genuri, pe specii), învăţarea prin descoperire, problematizarea;

• Care este tema comediei? Fiind o

comedie în care sunt satirizate defecte omeneşti, piesa ne prezintă aspecte din viaţa politică şi de familie a unor reprezentanţi corupţi din politica românescă.

• Care este structura comediei? Piesa este structurată în patru acte, fiecare dintre ele fiind alcătuit din mai multe scene.

• Care sunt cele două grupări parlamentare şi care sunt reprezentanţi acestora? Cele doua grupări politice sunt partidul din opoziţie ( reprezentanţi: Nae Caţavencu şi intelectualii oraşului) şi partidul de guvernământ ( reprezentanţi: Zaharia Trahanache, Zoe Trahanache, Ştefan Tipătescu, Farfuridi şi Brânzovenescu)

• Ce modalităţi de carcterizare a folosit autorul? Modalităţile de caracterizare folosite de autor sunt: caracterizarea directă, indirectă şi autocaracterizarea.

• Din cine este format triunghiul electoral, dar cel conjugal? Triunghiul electoral este format din Nae Caţavencu, Zaharia Trahanache, Ştefan Tipătescu şi Zoe, iar cel conjugal din Zoe, Zaharia Trahanache şi Ştefan Tipătescu.

(Re)Lectura a- III-a ( sens moral, tropologic, anagogic, mistic) Interpretarea

Reflecţie: interpretarea unor simboluri, naraţiunea personală, eseu, lectura personalizată, modelarea ( rescrierea textului din perspectiva unui personaj), inventica (schimbarea finalului), joc de rol, jurnal de lectură, argumentaţie, eseu de 5 minute; Acţiune: lucrul în perechi/ pe grupuri, prelegerea intensificată, investigaţia comună, joc de rol, discuţia reţea, studiu de caz ( eseu, proiect, portofoliu);

• Cum argumentaţi tensiunea dramatică?

Tensiunea dramatică este susţinută gradat prin lanţul de evenimente care conduc spre reolvarea conflictului în finalul fericit al piesei.

• Sunteţi de acord cu soarta pe care a avut-o atât Nae Caţavencu cât şi Zaharia Trahanache?

Tabel contrastiv cu plan simplu/ plan dezvoltat/ rezumat cu utilizarea raporturilor şi a conectorilor

Plan simplu Plan dezvoltat Rezumat Pristanda şi Ştefan Tipatescu povestesc. Zaharia Trahanache este chemat de Nae Caţavencu.

Ghiţa Pristanda şi Ştefan Tipatescu citesc ziarul si povestesc despre faptul că Nae Caţavencu deţine o scrisoare de şantaj. Tipatescu îi spune lui Pristanda despre problema steagurilor. Zaharia Trahanache este chemat de avocatul Nae Caţavencu pentru a vedea scrisoarea pe care o deţine.

Ghiţa Pristanda, poliţaiul oraşului, şi Ştefan Tipatescu, prefectul judeţului, citesc ziarul lui Nae Caţavencu, „Răcnetul Carpaţilor”,drept urmare reprezintă expoziţiunea. Pristanda îi spune lui Tipătescu faptul că Nae Caţavencu deţine o scrisoare prin care el susţine că aceasta îi asigura alegerea în funcţia de deputat. Acest fapt declaşeaza intriga comediei deoarece documentul misterios era o scrisoare de amor a prefectului către Zoe. Pristanda nu a putut afla prea multe lucruri despre scrisoare pentru că Popa Pripici l-a nimerit cu „un chibrit drept in ochi.” Prin urmare prefectul îi reproşează lui Ghiţă, cu simpatie, despre afacerea steagurilor pe care le cumpărase pentru pavoazarea oraşului in cinstea apropiatelor alegeri. Ghiţă, de asemenea, prin această cumpărare şi-a însuşit o anumită sumă de bani. Ca să se dezvinovăţească poliţaiul incepe sa numere steagurile. Atitudinea nervoasă a lui Zaharia Trahanache se datorază faptului că acesta a fost chemat de Nae Caţavencu, directorul ziarului „Răcnetul Carpaţilor”, pentru a vedea scrisoarea de amor a prefectului către Joiţica. De asemenea Trahanache îşi făcea griji ca nu cumva Zoe să afle despre vizita acestuia la Caţavencu. În consecinţă se declanşeaza desfăşurarea acţiunii. Conversaţia dintre Tipătescu şi Trahanache despre acea scrisoare

Zoe aude discutia dintre soţul ei şi prefect. Zoe este chemată de Nae. Farfuridi şi Brânzovenescu îşi acuză aliaţii politici. Caţavencu a luat scrisoarea de la un cetăţean. Trahanche descoperă o poliţă falsificată.

Zoe aude discuţia din camera alăturată dintre şotul ei si prefect, devenind foarte înspăimântată. Zoe este chemată de nae Caţevencu la redacţia ziarului. Farfuridi si Brânzovenescu, membrii partidului de guvernământ, îşi bănuiesc aliaţii politici de trădare. Caţavencu a luat scrisoarea de la Cetăţeanul turmentat. După ce Zoe a fost convinsă de Caţavencu să-i

îl îngrijoreaza pe prefect ca nu cumva relaţia dintre el si Zoe să fie dezvăluită. Zaharia Trahanache refuza să creadă că acea scrisoare este adevarată, fapt pentru care Nae Caţavencu îl ameninţă pe acesta cu publicarea scrisorii în ziarul său. Zoe când a auzit discuţia dintre soţul ei şi prefect, din camera alăturată devine foarte inspăimântată şi drept urmare îi mărturiseşte lui Tipătescu faptul că a pierdut scrisoarea în seara intâlnirii. Zoe este chemată la redacţia ziarului lui Nae Caţavencu. Acesta îi spune lui Zoe că numai dacă îi va susţine candidatura de deputat va publica aceea scrisoare de amor în ziarul său. Fără doar şi poate dacă îi va susţine candidatura acesta îi va înapoia scrisoarea compromiţătoare. Farfuridi şi Brânzovenescu sunt doi membrii marcanţi ai partidului de guvernământ care îi bănuiesc pe fruntaşii partidului de trădare. Ei ai fost de acord cu această atitudine dar cu condiţia să participe şi ei. Cei doi îi reproşeaza lui Tipătescu faptul că este ceva necurat la mijloc, prin vizitele pe care Trahanache, Zoe şi Ghiţă le fac de azi dimineaţă inamicului lor politic Nae Caţavencu. Nae Caţavencu îl văzuse pe Cetăţeanul turmentat citind o scrisoare şi drept urmare că a recunoscut scrisul prefectului îl invitase pe acesta „la o ţuică ”, iar acesta odata beat a adormit. În consecinţă Nae a profitat de ocazie şi i-a furat scrisoarea. Caţavencu a reuşit să obţina promisiunea lui

Venirea de la „centru” a lui Agamemnon Dandanache. Cetăţeanul turmentat găseşte pălăria iar Nae Caţavencu conduce festivitatea.

susţină candidatura, Trahanache nu vrea deoarece a descoperit o poliţă falsificată a lui Nae, de la societatea pe care o conducea. Are loc întrunirea electorală. Aici este anunţată venirea lui Agamemnon Dandanache, trimisul de la „centru”. În acea încăierare pălăria ajunge în mâinile Cetaţeanului turmentat care gaseşte scrisoarea. Nae Caţavencu conduce festivitatea organizată.

Zoe pentru ai susţine candidatura, din cauză că aceasta era îngrozită de faptul că va fi compromisă moral. Între timp Farfuridi şi Brânzovenescu trimit „la centru” o anonimă pe care prefectul reuşeşte să o oprească la timp. Zoe îi spune lui Trahanache să-l susţină pe Nae Caţavencu în alegerea lui ca deputat, dar acesta refuză deoarece a desoperit o poliţă falsificată. Prin aceasta Nae Caţavencu şi-a însuşit ilegal o sumă frumuşică de bani de la fundaţia „A.E.R.”. Drept urmare Zaharia Trahanache răspunde şantajului cu un alt şantaj. Punctul culminant se declanşeaza odată cu adunarea electorală. La întrunirea electorală în care rostesc discursuri Farfuridi şi Caţavencu îşi face apariţia trimisul de la „centru” Agamemnon Dandanache care este „mai prost decăt Farfuridi şi mai canalie decât Caţavencu”. La apariţia acestuia celor două grupări se încaieră, iar in aceasta înfruntare Caţavencu îşi pierde palăria în căptuşeala căreia era ascunsă arma şantajului, scrisoarea. În consecinţă Caţavencu rămâne fără scrisoare dar şi fără pălărie. Cetaţeanul turmentat în acea incăierare găseşte pălăria pierdută de Nae Caţavencu în căptuşeala căreia era ascunsă scrisoarea de amor a lui Zoe. Cetăţeanul cum a găsit scrisoarea o înapoiaza proprietarei, adica a lui Zoe. Drept urmare Nae Caţavencu este obligat de aeasta să conducă festivitatea organizată in cinstea rivalului său politic. Prin urmare deznodământul este construit printr-o succesiune de situaţii comice indite. Nae

nemaiavând arma şantajului devine umil şi se supune ordinelor lui Zoe. Atmosfera este veselă deşi votarea fusese în sine „o mascaradă” dirijată de interesele persoanelor oamenilor politici.

Anexa nr. 1. Conceptul de definiţie- COMEDIA

COMEDIA

Comedia este o specie a genului dramatic, în proza sau în versuri, care provoacă râsul prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umane sau a unor situaţii neaşteptate având final fericit şi rol moralizator.

Comedia de situaţie „ D-ale Carnavalului”

de I. L. Caragiale

Comedia de moravuri „ O scrioare pierdută”

de I. L. Caragiale

Textul de comedie este organizat în acte, scene, tablouri, replici.

Comedie de caractere „ Avarul” de Moliere

Comedia se realizează în plan textual prin dialog, monolog dramatic, indicaţii scenice.

Sunt folosite satira şi sarcasmul, pentru a crea ridicolul şi grotescul.

Personajele comediei sunt inferioare în privinţa însuşirilor morale, a capacităţilor intelectuale sau a statutului social.

Anexa nr.2.Conceptul de definiţie – COMIC

Comicul

Este o categorie estetică având ca efect râsul, declanşat de contrastul dintre aparenţă şi esenţă, pretenţii şi realitate, aşteptări şi rezultate dintre ceea ce este şi ceea ce vrea să fie un personaj.

Comicul de situaţie

Comicul de carctere

Comicul de moravuri

Comicul de limbaj

Comicul de nume

Implică existenţa unui conflict comic, a unor situaţii şi personaje comice.

Comicul de intenţie

Conturează personaje ridicole, crează tipologii umane.

Ilustreza principalele trăsături de caracter ale personajelor.

Apeleaza la satiră şi sarcasm, având drept scop îndreptarea trăsăturilor negative ale societăţii şi ale oamenilor.

Anexa nr.3. TEMA comediei „ O scrisaore pierdută”

TEMA

Morală

Sunt satirizate aspecte ale societăţii contemporane, aspecte din viaţa politică şi de familie a unor persoane corupte. Demască moravurile societăţii româneşti folosind sarcasmul şi satira.

Politică Psihologică

Este inspirată din farsa electorală din anul 1883, ilustrând dorinţa de parvenire a burgheziei.

Sentimentală

Caragiale a dta viaţă unor tipuri umane memoriabile, unor tipologii unice ăn literatura română.

Este prezentată viaţa de cuplu, dar şi cea extraconjugală.

Anexa nr.4. – HARTA PERSONAJELOR

„ O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale

Tipul parvenitului

şi al demagogului

Nae Caţavencu

Zoe Trahanache

Tipul cochetei şi al femeii adulterine

Zaharia Trahanache Ştefan Tipătescu

Tipul încornoratului

Tipul junelui prim

Ghiţă Pristanda Tipul slugarnicului

incult

Farfuridi

Cuplul de imbecillitate

Brânzovenescu Cetăţeanul turmentat

Alegătorul anonim

Anexa nr.5. –HARTA PERSONAJELOR

TRIUNGHIUL CONJUGAL TRIUNGHIUL ELECTORAL

Zoe

Ştefan Tipătescu Zaharia

Trahanache

NAE CAŢAVENCU

Ştefan Tipătescu &

Zaharia Trahanache

Zoe Trahanache

Formula discuţie reţea

1. Odată ce scrisoarea a ajuns mâinile lui Nae Caţavencu, credeţi că acesta ar fi putut ajunge deputat, dacă nu îşi facea apariţia Agamemnon Dandanache?

2. După părerea voastră credeţi că Nae Caţavencu a procedat bine?

Nu Da 2. Nu pentru că el trebuia să ia scrisoare de la Cetăţeanul turmenta.

1. Da, deoarece el îi şantaja pe toţi cei care erau interesaţi de acea scrisoare, şi în acste fel canditura îi era susţinută.

Concluzii: Nae Caţavencu pentru a ajunge în fruntea judeţului nu se sfieşte de la nici un lucru: el fură scrisoarea de la Cetăţenul turmentat. Odată ce are arma şantajului, Nae este în stare să facă orice pentru acest lucru.

Reţeaua personajelor

Nae Caţavencu

Demagog

Grosolan Fără scrupule

Parvenit

Şantajist

Ipocrit

Impostor

Impertinent

Înfumurart

Umil

Linguşitor

Slugarnic

Lipsit de demnitate

Prost

Ridicol Semidoc

Palavragiu

Decor/ cadru spaşiu temporal:

Câmp semantic- CONSTELEŢIE

Actori/ protagonişti/ personaje:

- Zaharia T rahanache - Zoe Trahanache - Ştefan Tipătescu - Nae Caţavencu - Ghiţă Pristanda - Farfuridi - Brânzovenescu - Cetăţeanul turmentat

- judeţ de munte - o anticamera - salon - redacţia ziarului „Răcnetul

Carpaţiilor” - sala cea mare a pretoriului

Primăriei - gradina lui Trahanache

„ Oscrisoare pierdută”

Atmosfera: - tensionată - incordată - conflict - neîncredere - agitaţie - competitivitate - veselă

Realizarea unui eseu

Să realizeze un eseu, de 2- 3 pagini (de mână), în care sş evidenţieze particularităţile de realizare a unui personaj comic dintr-o operă literară studiată. În elaborarea eseului veţi avea în vedere următoarele repere:

- prezentarea a patru elemente ale textului studiat, semnificative pentru realizarea personajului cominc ( temă/ motive litarare, acţiune, conflict, intrigă, relaţii spaţiale şi temporale, act, scenă, tablou, replică, indicaăii scenice), prin referire la creaţia literară aleasă;

- încadrarea personajului într-o tipologie - exemplificarea, prin scene/ situaţii semnificative sau prin citate comentate, a patru modalităţi/

procedee de carcterizare a personajului comic ales. - relevarea a patru trăsături ale personajului comic, valorificând două secvenţe/ situaţii ale textului

ales Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru

redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris - 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; puncuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitate – 1 punct) Obs.! Pentru nota 5-6 eseul trebuie să aibă o pagină, o pagină jumate. Pentru nota 7-8 eseul trebuie să aibă două pagini. Pentru nota 9-10 eseul trebuie să aibă trei pagini.

NAE CAŢAVENCU – personaj comic

Opera litarară „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale este atreia dintrecele patru scrise de autor, o capodoperă a fenului dramatic. În această comedie sunt satirizatea aspecte ale societăţii contemporane, autorului, fiind inspirată din farsa electorală din anul 1883. Fiind destinată reprezentării scenic, creaţia dramatică impune anumite limite în ceea ce priveşte amploarea timpului şi a spaţiului de desfăşurare a acţiunii. Acţiunea comediei este plasată „ în capitala unui judeţ de munte în zilele noastre”, adică la sfârşitul secolului al XIX- lea, în perioada campaniei electorale, într- un interval de trei zile. Intriga piesei porneşte de la o întâmplare banală, putem zice: pierderae unei scrisori intime, compromiţătoarea pentru reprezentanţi locali ai partidului aflat la putere şi găsire ei de către adversarul politic. Drept urmare acest fapt ridicol stăruieşte o agitaţie nejustificată şi se razolva print-o împăcare generală şi neaşteptată. Conflictul dramatic principal constă în confruntarea pentru putere a două forţe politice opuse: reprezentanţii partidului aflat la putere ( prefectul Ştefan Tipătescu- cel care a trimis scrisoarea, Zaharia Trahanache- soţul lui Zoe, preşedinte a multor comitete şi comiţii, Zoe- cea carea pierdut scrisoarea de amor) şi gruparea independentă construită în jurul lui Nae Caţavencu- ambiţios avocat şi director şi propietar al ziarului „Răcnetul Carpaţiilor.” Avenm de-a face şi cu un conflict secundar acesta fiind reprezentat de grupul Farfuridi- Brânzovenescu, care se tem de trădarea prefectului. Acţiunea piesei este construită dintr-o serie de întâmplări, care se derulează în jurul obiectului de şantaj: scrisoare. Acţiunea începe „în capitala unui judeşţ de munte” şi aici ne este prezetat Ghiţa Pristanda, poliţaiul oraşului, şi Ştefan Tipatescu, prefectul judeţului, care citesc ziarul lui Nae Caţavencu, „Răcnetul Carpaţilor”,drept urmare acest fapt reprezintă expoziţiunea comediei. Pristanda îi spune lui Tipătescu faptul că Nae Caţavencu deţine o scrisoare prin care el susţine că aceasta îi asigura alegerea în funcţia de deputat. Acest fapt declaşeaza intriga comediei deoarece documentul misterios era o scrisoare de amor a prefectului către Zoe. Pristanda nu a putut afla prea multe lucruri despre scrisoare pentru că Popa Pripici l-a nimerit cu „un chibrit drept in ochi.” Prin urmare prefectul îi reproşează lui Ghiţă, cu simpatie, despre afacerea steagurilor pe care le cumpărase pentru pavoazarea oraşului in cinstea apropiatelor alegeri. Ghiţă, de asemenea, prin această cumpărare şi-a însuşit o anumită sumă de bani. Ca să se dezvinovăţească poliţaiul incepe sa numere steagurile. Atitudinea nervoasă a lui Zaharia Trahanache se datorază faptului că acesta a fost chemat de Nae Caţavencu, directorul ziarului „Răcnetul Carpaţilor”, pentru a vedea scrisoarea de amor a prefectului către Joiţica. De asemenea Trahanache îşi făcea griji ca nu cumva Zoe să afle despre vizita acestuia la Caţavencu. În consecinţă se declanşeaza desfăşurarea acţiunii. Conversaţia dintre Tipătescu şi Trahanache despre acea scrisoare îl îngrijoreaza pe prefect ca nu cumva relaţia dintre el si Zoe să fie dezvăluită. Zaharia Trahanache refuza să creadă că acea scrisoare este adevarată, fapt pentru care Nae Caţavencu îl ameninţă pe acesta cu publicarea scrisorii în ziarul său.Zoe când a auzit discuţia dintre soţul ei şi prefect, din camera alăturată devine foarte inspăimântată şi drept urmare îi mărturiseşte lui Tipătescu faptul că a pierdut scrisoarea în seara intâlnirii. Zoe este chemată la redacţia ziarului lui Nae Caţavencu. Acesta îi spune lui Zoe că numai dacă îi va susţine candidatura de deputat va publica aceea scrisoare de amor în ziarul său. Fără doar şi poate dacă îi va susţine candidatura acesta îi va înapoia scrisoarea compromiţătoare.Farfuridi şi Brânzovenescu sunt doi membrii marcanţi ai partidului de guvernământ care îi bănuiesc pe fruntaşii partidului de trădare. Ei ai fost de acord cu această atitudine dar cu condiţia să participe şi ei. Cei doi îi reproşeaza lui Tipătescu faptul că este ceva necurat la mijloc, prin

vizitele pe care Trahanache, Zoe şi Ghiţă le fac de azi dimineaţă inamicului lor politic Nae Caţavencu.

Nae Caţavencu îl văzuse pe Cetăţeanul turmentat citind o scrisoare şi drept urmare că a recunoscut scrisul prefectului îl invitase pe acesta „la o ţuică ”, iar acesta odata beat a adormit. În consecinţă Nae a profitat de ocazie şi i-a furat scrisoarea. Caţavencu a reuşit să obţina promisiunea lui Zoe pentru ai susţine candidatura, din cauză că aceasta era îngrozită de faptul că va fi compromisă moral. Între timp Farfuridi şi Brânzovenescu trimit „la centru” o anonimă pe care prefectul reuşeşte să o oprească la timp. Zoe îi spune lui Trahanache să-l susţină pe Nae Caţavencu în alegerea lui ca deputat, dar acesta refuză deoarece a desoperit o poliţă falsificată. Prin aceasta Nae Caţavencu şi-a însuşit ilegal o sumă frumuşică de bani de la fundaţia „A.E.R.”. Drept urmare Zaharia Trahanache răspunde şantajului cu un alt şantaj. Punctul culminant se declanşeaza odată cu adunarea electorală. La întrunirea electorală în care rostesc discursuri Farfuridi şi Caţavencu îşi face apariţia trimisul de la „centru” Agamemnon Dandanache care este „mai prost decăt Farfuridi şi mai canalie decât Caţavencu”. La apariţia acestuia celor două grupări se încaieră, iar in aceasta înfruntare Caţavencu îşi pierde palăria în căptuşeala căreia era ascunsă arma şantajului, scrisoarea. În consecinţă Caţavencu rămâne fără scrisoare dar şi fără pălărie.Cetaţeanul turmentat în acea incăierare găseşte pălăria pierdută de Nae Caţavencu în căptuşeala căreia era ascunsă scrisoarea de amor a lui Zoe. Cetăţeanul cum a găsit scrisoarea o înapoiaza proprietarei, adica a lui Zoe. Drept urmare Nae Caţavencu este obligat de aeasta să conducă festivitatea organizată in cinstea rivalului său politic. Prin urmare deznodământul este construit printr-o succesiune de situaţii comice indite. Nae nemaiavând arma şantajului devine umil şi se supune ordinelor lui Zoe. Atmosfera este veselă deşi votarea fusese în sine „o mascaradă” dirijată de interesele persoanelor oamenilor politici.

Nae Caţavencu, incă din didascalii ne este prezentat ca fiind avocat, directorul ziarului „Răcnetul Carpaţiilor”, şeful opoziţiei politice în judeţ şi ilustreza tipul demagogului şi al parvenitului. Aceste caracteristici rezultă, drept urmare din comportamentul său. Deviza acestuia este „scopul scuză mijloacele” şi este reprezentantul unei adevărate şcoli de frazeologie patriartardă, manifestare ce are la bază lipsa de conţinut a ideiilor. În comsecinţă putem vorbi de un adevărat comic de limabj. Caţavencu este fondatorul şi preşedintele Societaţii Enciclopedice „ Aurora Economică Română”, a cărui prescurtare A.E.R este sugestivă pentru statulul real de societae fantomă.

În ambiţia sa de a parvenii, Nae cerşeşte postul de deputat, recurgând la şantaj: „ vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în oraşul ăsta de gogomoni unde sunt cel dintâi...între fruntaşii politici.” Prin această replica Nae Caţavencu şi-a făcut autocaracterizarea, autoincluzânduse între acei „gogomani” politic care se aflau în fruntea judeţului. Parvenit, şantajist, grosolan el se conduce dupa deviza lui Machiavelli „ Scopul scuză mijloacele” , dar el o atribuie nemuritorului Gambetta. De aici rezulta incultura, prosita personajului nostru. Caracterizarea directă a acestui personaj este realizată foarte bine de Ştefan Tipătescu, prefectul judeţului. Nae îl ameninţă pe acesta cu publicarea scrisorii în ziarul său dacă nu-i susţine candidatura. Cuvintele rostite de Tipătescu : „ Mizarabile ! Canalie neruşinată! Mişelule!...” ne dezvăluie caracterul şi felul de a fi a lui Nae Caţavencu. Relaţia pe care Nae Caţavencu o are cu celelalte personaje este o relaţie competitivă, una de rivalitate, deoarece aceştia erau în concurenţă pentru ocuparea postului de deputat. În acest hel se realizează caracterizarea indirectă a personajului. Caţavencu este înfumurat şi impertinent atunci când deţine arma şantajului, dar devine unmil, slugarnic, linguşitor atunci când pierde scrisoarea. Prin comicul de situaţie, folosit de autor, reies şi alte trăsături ale lui Nae Caţavencu. Lipsit de demnitate şi „coloană vertebrală” el conduce festivitatea organizată în cinstea rivalului său politic, Agamemnon Dandanache. Demagogia personajului este principala sa trăsătură „nu braţul crae loveşte, voinţa care ordonă e de vină”. Prin comicul de nume, Caragiale , prin rafinamentul său aparte, sugerează firea de mahalagiu, de palavragiu ilustrat

prin cuvintele: „caţă”- mahalagioaică, iar ipocrizia şi demagogia prin cuvântul „caţaveică”- care inseamnă haină cu doua feţe. În concluzie, Nae Caţavencu – tipul demagogului şi al parvenitului, face parte din personajele care i-au parte la acţiunea comediei „O scrisoare pierdută”, de Ino Luca Caragiale şi etse realizat prin modaliatăţi de caracterizare specifice personajului dramatic ( comic) şi prin mijloacele comicului utilizate de autor în piesă.

Prin aceste mijloace,piesa provoacă râsul, dar, în acelaşi timp atrage atenţia cititorilor şi spectatorilor, in mod critic, asupra „comediei umane”. Lumea eroilor lui Caragiale este alcătuită dint-o galerie de arivişti, care acţionaeză după principiul „scopul scuză mijloacele”, urmârind menţinerea sau dobândirea unor funcţii politice.

Test Încercuiţi răspunsul/răspunsurile corecte la următoarele întrebări:

1. Evidenţiaţi comediile prin care I. L. Caragiale a fost socotit un „Moliére al românilor” a.”O scrisoare pierdută”

b.”D-ale Carnavalului” c.”Un pedagog de şcoală nouă” d.”Năpasta” e.”O noapte furtunoasă” f.”Căldură mare” g.”Vizită...” h.”Conu Leonida faţă cu reacţiunea” i.”D-l Goe”

2. Care dintre aspectele următoare sunt caracteristice tuturor personajelor din comedia „O

scrisoare pierdută”: a. Parvenitismul b. Incultura sau spoiala de cultura c. Prostia d. Contrasul dintre aparenţă şi esenţă e. Laşitatea f. Orgoliu

3. Evidenţiaţi personajul din opera „O scrisoare pierdută” care este purtatorul de mesaj al

comediei: a. Caţavencu b. Trahanache c. Zoe d. Tipatescu e. Cetaţeanul turmentat f. Pristanda g. Farfuridi h. Dandanache

4. După ce tehnică se structurează subiectul comediei „O scrisoare pierdută”:

a. Tehnica ramei b. Tehnica bulgărului de zăpadă c. Tehnica contrapunctului d. Tehnica labirintului

5. Locul si timpul derulării acţiunii in opera literară „O scrisoare pierdută” sunt evidenţiate

prin sintagma: a. „Din şoseaua ce vine de la Cârlibaba, intovărăşind Someşul...” b. „Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă aburită...” c. „In capitala unui judeţ de munte, in zilele noastre...”

6. Recunoasteţi personajul conturat astfel: avocat si publicist, directorul ziarului „Răcnetul Carpaţilor”, se conduce dupa deviza „Scopul scuză mijloacele”

a. Trahanache b. Tipătescu c. Pristanda d. Caţavencu

e. Dandanache

7. Personajul care la nimerit pe Pristanda cu „chibritul drept in ochi” este: a. Caţavencu b. Zoe c. Popa Pripici d. Popescu e. Tipătescu

Complectaţi spaţiile libere:

8. „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale este o comedie realistă de.............................................................................., este alcătuită din......... acte şi ilustrează dorinţa de ...................................... a burgheziei.

9. Zoe Trahanache, reprezintă tipul............................................., ea este căsătorită cu

......................................................şi are o relaţie amoroasă cu ............................................

10. Intriga piesei este reprezentată de ...................................................................... ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

11. Continuaţi sintagma/replica: „În sănătatea iubitului ................................................

...................................................................................................................................”

12. Explicaţi afirmaţia „Mai prost decât Farfuridi si mai canalie decât Caţavencu” in 2/4/6 rânduri. ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

13. Recunoaşteţi personajul după expresiile: „Curat murdar”, „Curat mişel”, Curat

constituţional”. Personajul este ............................... 14. Pe fondul agitaţiei oamenilor politici aflaţi in campania electorală, se nasc conflicte intre

reprezentaţii opoziţiei ..................................................................... ...................................................... şi reprezentanţii guvernului ................................. .....................................................................................................................................................................................................................................................................

15. Afirmaţia „te aleg eu, eu cu bărbatul meu” îi aparţine lui ........................................

........................ şi îi este adresată lui ..................................................................

16. Replica cea mai sugestivă a Cetaţeanului turmentat este .......................................... ..............................................................

17. Personajul care poarta numele eroului din „Iliada” şi un alt nume care sugerează

incurcătura este ..........................................................................................................

18. Cui îi aparţine afirmaţia: „Caragiale a ridicat la valoare literală vorbirea tipică a inculţiilor

şi semiculţilor din oraşe cu ridicolul lor.” ............................................... ...................................................

19. Numărul de steaguri pe care Pristanda a trebuit să le pună in oraş a fost in număr de.......

20. Explică pe scurt in 8-10 rânduri semnificaţia titlului comediei „O scrisoare pierdută”

Rezolvare test

1. a, b, e, h

2. a, b, f

3. e

4. b

5. c

6. d

7. c

8. Moravuri politice, 4, parvenire

9. Tipul femei cochete, adulterinei; Zaharia Trahanache, Ştefan Tipatescu

10. Pierdera unei scrisori intime, compromiţatoare pentru reprezentanţii locali ai partidului aflat

la putere şi gasirea ei de către adversarul politic.

11. „…nostru prefect! Să traiască pentru fericirea judeţului nostru.”

12. Răspuns liber (2/4/6 rânduri)

13. Pristanda

14. Caţavencu şi grupul de intelectuali independenţi; Zaharia Trahanache, Ştefan Tipătescu, Zoe,

Farfuridi şi Brânzovenescu.

15. Zoe Trahanache, Nae Caţavencu.

16. „Eu cu cine votez.”

17. Agamemnon Dandanache

18. a

19. 44

20. Răspuns liber (8/10 rânduri)