I. ANESTEZICE GENERALE INTRAVENOASE

Clasa BarbituriceAnestezicele generale i.v. sunt utilizate pentru inducerea rapida a anesteziei , care este ulterior meninut cu un anestezic general inhalator. Injectarea trebuie fcut lent.

Potena anestezic este msurat pentru anestezicele i.v., n concentratia plasmatic a formei libere, care produce pierderea reaciei la incizia chirurgical, pentru 50% dintre pacieni.

TIOPENTAL

STRUCTURA CHIMIC

Derivat al acidului tiobarbituric;utilizat ca tiopental sodic

PROPRIETI FICIZO-CHIMICE

Liposolubilitate mare, cu repercursiune semnificativ asupra latenei i duratei de aciune.

FARMACOCINETIC

Distribuire ultrarapid n SNC, urmat de redistribuire ultrarapid n esutul adipos. Determin pierderea cunotinei n 10-20 secunde, cu efect maxim la circa 40 secunde i trezire dup circa 30 minute.

FARMACODINAMIE

Agonist al GABA-A cu creterea conductanei ionului clor i hiperpolarizarea membranei neuronale.

FARMACOTOXICOLOGIEDeprim respiraia, provoac laringospasm.FARMACOTERAPIE I FARMACOGRAFIE

Indicaii: inducia anesteziei, intervenii de scurt durat. Pulberea se dizolv extemporaneu, 2,5% n ap distilat, ser fiziologic sau soluie glucozat izoton.

Dozele sunt variabile n funcie de indicaie, sex i vrst. Brbaii i tinerii necesit doze mai mari. II. BARBITURICELE

GENERALITI

Barbituricele sunt substane cu aciune sedativ-hipnoticfiind primii ageni farmacologici de acest tip. Ele influeneaza funciasistemului nervos central determinnd o varietate de efecte, de la sedare moderat, la anestezie.

Au i efecte:anxiolitic,hipnotici anticonvulsivant, acestea fiind motivele pentru care n trecut, n special, abuzul de barbiturice era foarte des ntlnit. Barbituricele au capacitatea de a determinadependena, att fizic, dar i psihic, ns n prezent se incearc nlocuirea lor cubenzodiazepine(substane mai puin periculoase).

n prezent administrarea barbituricelor se face strict dup reet medical special i doar dac sunt ndeplinite anumite condiii.CAUZE ALE ABUZULUI

n ciuda faptului c utilizarea medical a barbituricelor i prescrierea lor pacienilor a sczut semnificativ din anii 1970, studii recente atrag atenia c abuzul acestor substane nregistreaz o continu cretere, n special n ultimii 10 ani.

Unul din cele mai frecvente motive de administrare, i n final de abuz, l constituie faptul c barbituricele contracareaz reaciile adverse ale altor medicamente sau substane de abuz. Se pare c popularitatea lor crescnd se coreleaz cu creterea popularitiicocaineiimetamfetaminelor: acestea au importante efecte stimulatoare pe care barbituricele le modeleaz.Barbituricele sunt i substane utilizate n tentativele de suicid.Administrarea cronic a barbituricelor determin apariia dependenei fizice de substane. Situaia poate fi chiar dramatic n cazul femeilor nsrcinate care transmit dependena ftului.Cele mai utilizate barbiturice n prezent sunt: pentobarbital, amobarbital, fenobarbital, tiopental, hexobarbital, secobarbital.

SIMPTOMATOLOGIE

Barbituricele sunt considerate a fi neurorelaxante,ca i alcoolul(efectele lor fiind, de fapt, similare cu ale acestuia). Simptomatologia indus de barbiturice este asemntoare i cu cea determinat deanalgeziceleputernice sau de antihistaminice. Pacienii care abuzeaz de barbiturice sunt somnoleni, au o lentoare caracteristica n gndire, au mers lent, vorbesc cu dificultate. Barbituricele afecteaz sistemul nervos central, sistemul respirator, cardiovascular, iar administrarea lor are un rsunet general asupra organismului.

Simptomele specifice sunt: Letargie,hipotermie,vertij,ataxie,iritabilitate;

Scaderea peristaltismului intestinal; Diurezasczut;

Apariia unor leziuni buloase caracteristice supradozelor de barbiturice (cu localizare palmar, fesier, pe suprafaa genunchilor i maleolelor). Aceste leziuni apar la 5-10% din pacientii intoxicati.De retinut!

Barbituricele sunt substane care traverseaz liberplacentai pot avea importante efecte asupra ftului. Expunerea acestuia la barbiturice este asociat cu intelect sczut, dependen i sindrom de sevraj. Sugestiv pentru sindromul de sevraj la un nou nscut din mam n tratament sau abuz de barbiturice sunt: hiperactivitate,tremorvizibil, hipertonicitate,hiperfagie i instabilitate vasomotorie. Simptomele pot debuta la 4-7 zile de la nastere i pot dura chiar i 4 luni.III. ANALGEZICELE

Clasificare: Analgezice opioide (morfinomimetice) Analgezice neopioide (analgezice antipiretice si antiinflamatorii)

Clasificarea si efectele activarii receptorilor opioiziTipul de receptor Efectele activarii

(miu)(Analgezie supraspinala, euforie, sedare, deprimarea respiratiei, dependenta fizica

1(Analgezie

2(Deprimarea respiratiei

K (kapa) (Analgezie spinala, sedare, mioza

(delta) (Analgezie spinala si analgezie supraspinala (mai putin)

Clasificare (dupa origine):

1. Alcaloizi naturali ai opiului: Morfina, Codeina 2. Derivati semisintetici ai morfinei: Dionina, Hidromorfona 3. Opioide de sinteza: Petidina, Metadona, Fentanil, Dextropropoxifen, Tramadol, Pentazocina

MORFINA Alcaloid din opiu Farmacocinetica: Absorbtia: este buna de la toate locurile de administrare; Distributia: rapida, traverseaza placenta; Metabolizarea: hepatica; Eliminarea: urinara, gastrica, salivara, secretia lactateActiune farmacodinamica:1. Efecte asupra SNC: analgezic selectiv si intens; sedativ, anxiolitic, euforic; deprima centrul respirator; antitusiv puternic; mioza.

2. Efecte gastro-intestinale: scaderea peristaltismului si motilitatii gastrice constipatie; scaderea secretiilor digestive; contractia sfincterului Oddy.3. Efecte cardio-vasculare: hTA (prin eliberare de histamina)4. Alte efecte sistemice: bronhoconstrictie; cresterea tonusului sfincterelor si ureterelor; cresterea glicemiei; prurit.

Utilizari terapeutice: dureri mari: cancer edem pulmonar acut preanestezie diaree severa Efecte adverse: deprimarea respiratiei, convulsii greturi, varsaturi, constipatie reactii alergice retentie urinara Intoxicatia acuta (supradozaj) Intoxicatia cronica (morfinomanie): toleranta dependenta psihica si fizica sindrom de abstinentaSimptome in intoxicatia acuta: mioza; respiratie Cheyne-Stokes apnee; cianoza; hTA soc; coma convulsiva; deces.Antidot: NALORFINA, NALOXONAContraindicatii: copii < 2 ani; astm bronsic; edem cerebral; hipertrofie de prostata Administrare: Morfina f 2%, s.c.Dmax/1d = 1 fiola Dmax/24h = 3 fiole IV. BARBITURICE HIPNOTICEBarbituricele sunt derivati ai acidului barbituric, un compus cu nucleu pirimidinic rezultat din condensarea ureei cu acidul malonic .

Prezenta unor radicali asimetrici, nesaturati sau halogenati face sa creasca actiunea hipnotica. Cand radicalii substituienti au catena ramificata sau structura aliciclica actiunea este de scurta durata. Compusii N-metilati si tiobarbituricele au actiune de foarte scurta durata si se folosesc ca anestezice intravenoase. In functie de doza, barbituricele au actiune sedativa, hipnotica sau anestezica generala.Dozele mici provoaca sedare cu deprimarea performantelor psihomotorii. Dozele ceva mai mari induc somnul, care se mentine obisnuit 6-7 ore in conditii favorabile (mai mult pentru compusii de lunga durata). Barbituricele au proptietati anticonvulsivante, care pentru unii compusi sunt evidenti chiar la dozele mici. Nu au actiune analgezica- dozele utile terapeutic pot chiar creste reactia la stimulii durerosi; actiunea de potentare a analgeziei produse de analgezicele-antipiretice este indoielnica. Respiratia si circulatia nu sunt practic modificate de dozele terapeutice ( in afara deprimarii slabe, firesti pentru starea de somn).Barbituricele influenteaza functia enzimelor hepatice. In conditii acute ele inhiba competitiv citocromul P450 si NADH (Nicotinamida Adenin Dinucleotida cunoscuta si sub denumirea de Coenzima-1 sau CoE-1), diminuand metabolizarea unor medicamente si a unor steroizi fiziologici. Adminitrate repetat au actiune inductoare enzimatica, care este maxima dupa cateva zile de tratament. Consecutiv, isi cresc propria metabolizare si grabesc metabolizarea altor medicamente.

Principalele efecte nedorite sunt somnolenta si diminuarea performantelor, care se pot mentine cateva ore dupa trezire. Nelinistea si iritabilitatea survin relativ rar. La batrani sau in prezenta durerii, barbituricele pot provoca o stare confuzionala. Tratamentul repetat duce deseori la dereglarea modelului fiziologic de somn, ca urmare a desincronizarii perioadelor circadiene si a scurtarii fazelor de somn rapid; la intreruperea medicatiei survine un rebound al acestui tip de somn. Consecutiv pot sa apara insomnie,somn neodihnitor cu cosmaruri, tulburari psihice si de afect. Alte reactii adverse sunt de natura alergica: dermatite, rareori leziuni hepatice. Administrarea la bolnavii cu porfirie hepatica poate declansa o criza severa, mergand pana la paralizie si moarte aceasta afectiune este o contraindicatie absoluta.Toleranta se observa in special la barbituricele cu efect de lunga durata. Dependenta fizica este cu atat mai mare cu cat dozele au fost mai mari si tratamentul de lunga durata.FENOBARBITAL

5-etil-5-fenil-2, 4,6-(1 H, 3H, 5H)-pirimidintrion Formula chimica: C12H12N2O3

Este un barbituric cu actiune lenta si prelungita. Efectul apare in circa o ora de la administrarea orala si se mentine 8 ore sau mai mult. Este folosit ca hipnotic pentru mentinerea somnului (100 mg la culcare) si ca sedativ (15-30 mg de 2-3 ori pe zi). Are proprietati anticonvulsivante selective, pentru care este utilizat in tratamentul epilepsiei, mai ales in marele rau; injectat i.m. sau i.v. este util in stari convulsive acute.

Fenobarbitalul creste metabolismul sarurilor biliare si are actiune coleretica, pentru care poate fi folosit in cazuri selectionate de colestaza. Deoarece mareste, prin inductie enzimatica, activitatea glucuroniltransferazei hepatice si cantitatea de proteina, este indicat in tratamentul starilor de hiperbilirunemie neconjugata si al icterului nuclar. AMOBARBITAL

5-etil-5-(3-metilbutil) -2,4,6- (1 H, 3H, 5H)- pirimidintrion Formula chimica: C11H17N2O3

Amobarbitalul este un barbituric cu durata de actiune relativ lunga, efectul se instraleaza in 30 minute si are actiune de 5-7 ore. Este indicat in insomniile prin deficit de mentinere a somnului in doze de 100-200 mg seara inainte de culcare. Poate provoca somnolenta la trezire.BARBITAL

5,5-dietil-2, 4,6-(1 H,3H,5H)-pirimidintrion Formula chimica: C12H12N2O3

Barbitaluleste un derivat barbituric, el este un hipnotic barbiturat care a fost folosit casomnifer, dozele mari produc moartea, din cauza faptului c blocheaz procesele metabolice.

Barbitalul are efecte asemanatoare fenobarbitalului. Se utilizeaza mai putin deoarece provoaca somnolenta si sedare prelungita.V. BENZODIAZEPINELE

Multe dintre persoanele de peste 40 de ani, cel mai adesea femeile, solicit tratament pentru strile de fric aproape permanent (stri de anxietate) sau pentru insomnii. Reducerea acestor stri dup administrarea de benzodiazepine ndeamn la repetarea administrrii, ceea ce duce, n timp, la crearea dependenei.

Benzodiazepinele se numr printre medicamentele cele mai prescrise, pe plan mondial, pentru tratamentul strilor de anxietate sau al tulburrilor de somn. Dintre benzodiazepine fac parte Diazepam, Clordiazepoxid (cu denumirea comercial de Napoton), Medazepam (cu denumiri comerciale de Rudotel sau Nobrium), Bromazepam (cu denumiri comerciale de Calmepam sau Lexotanil), Alprazolam (cu denumirile comerciale de Xanax sau Helex sau Frontin).

Tratamentul de anxietate sau al tulburrilor de somn trebuie urmat conform indicaiilor medicului curant. Acesta recomand un anumit tip de medicament, care, uneori, i se pare pacientului c nu este prea eficient.

Reducerea strii de anxietate sau dispariia disconfortului cauzat de tulburrile de somn, dup administrarea de benzodiazepine, ndeamn la repetarea administrrii, ceea ce duce, n timp, la crearea dependenei. Consumul repetat de benzodiazepine produce iniial toleran, apoi dependen psihic moderat, iar la doze mari se poate instala dependena fizic, la fel ca i n cazul consumului altor substane, cum ar fi alcoolul, morfina.

Tolerana la benzodiazepine se caracterizeaz prin nevoia de a crete doza administrat, pentru a se obine acelai efect. Apariia toleranei este primul semn de instalare a dependenei. Ulterior, apare necesitatea ca benzodiazepinele s fie administrate n doze mai mari dect cele recomandate iniial i pentru perioade mai lungi de timp. Acesta este un alt criteriu pe baza cruia se stabilete instalarea dependenei de benzodiazepine. Persoanele care ajung dependente de benzodiazepine se confrunt, din acest moment, cu dorina de a continua administrarea, iar ncercrile de a ntrerupe administrarea eueaz.

n cazul persoanelor dependente de benzodiazepine, activitile zilnice sunt reduse ca intensitate, dar benzodiazepinele sunt administrate cu mult contiinciozitate. Sindromul de abstinen (de sevraj) la benzodiazepine apare prin ntreruperea brusc a administrrii acestora, dup un tratament ndelungat. Atacurile de panic, starea de anxietate intens, insomnia, comarurile, depresia, starea de agitaie, tremurturile, palpitaiile, tulburrile de vedere sunt simptomele caraceristice sindromului de abstinen.

Severitatea acestor simptome este crescut n cazul n care admnistrarea benzodiazepinelor a fost fcut continuu, timp de mai multe luni, cu doze mari sau n cazul administrrii de benzodiazepine cu durat scurt de aciune.

Un prim pas pentru a scpa de aceast dependen const n reducerea dozei. Pentru o persoan care consum benzodiazepine de mai muli ani se recomand, la fiecare dou sptmni, reducerea dozei cu 1/10 din doza zilnic. Se va constata c, atunci cnd doza ajunge la 25% din doza zilnic, vor aprea mbuntiri ale strii de sntate, ale performanelor fizice i psihice.

Prevenirea dependenei de benzodiazepine se realizeaz doar dac sunt respectate recomandrile medicului cu privire la administrarea acestor medicamente. Tratamentul cu benzodiazepine trebuie s fie intermitent, pe o perioad de maximum 2-4 sptmni.DIAZEPAMUL

Prezentare farmaceutica: Comprimate continand diazepam 2 mg sau 10 mg (flac. cu 30 buc.); fiole a 2 ml solutie injectabila continand diazepam 10 mg (cutie cu 5 buc.).

Actiune terapeutica: Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor; miorelaxant si anticonvulsivant, antispastic uterin, slab parasimpatolitic; efectul este rapid, de durata relativ scurta la inceputul tratamentului, dar durabila la prelungirea acestuia.

Indicatii: Stari de anxietate in nevroze, sindrom psihovegetativ, sindrom de menopauza, stari depresive cu agitatie, afectiuni diverse insotite de tensiune psihica si anxietate; insomnie prin anxietate, pavor nocturn si somnambulism; pentru sedare, in cadrul curei de dezintoxicare la alcoolici; spasme musculare in boli reumatice, traumatisme, fracturi, accidente cerebro-vasculare; tetanos, stare de rau epileptic; ca medicatie pre- si postoperatorie; in iminenta de avort sau nasterea prematura, pentru usurarea nasterii in caz de hipertonie uterina.

Mod de administrare: Oral, la adulti si copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2 ori/zi (dupa situatie); la batrani 2 mg de 1-2 ori/zi (se poate creste, cu prudenta); la copii mici cate 1-2 mg de 2 ori/zi (se poate creste, cu prudenta, pana la 0,5 mg/kg corp si zi). I.m. sau i.v. (lent, cu multa prudenta) la adulti si copii mari 2-20 mg (se poate repeta, dupa 3-4 ore), in tetanos 200-400 mg/zi; la copiii mici 0,1-0,25 mg o data (se repeta, la nevoie, dupa 15-30 minute).

Reactii adverse: Somnolenta, oboseala, ameteli, slabiciune musculara, uscaciunea gurii, constipatie, tulburari de vedere, hipotensiune, diminuarea libidoului, rareori ataxie, agiatie psihimotorie, foarte rar neutropenie, icter; dozele mari, administrate timp indelungat, pot provoca dependenta. Injectarea i.v. (mai ales cand se face repede) poate fi cauza de deprimare respiratorie marcata (sunt necesare mijloace pentru asistarea respiratiei). Injectia i.m. este dureroasa; uneori dureri de-a lungul venei injectate.

Contraindicatii: Stari comatoase, colaps, miastenie grava, alergie specifica; se evita la sugarii mai mici de o luna, prudenta in timpul sarcinii si alaptarii; prudenta la bolnavii cu glaucom, doze mici la cerebrovasculari, in insuficienta cardio-respiratorie, la batrani si la debilitati; injectarea nu este recomandabila in caz de insuficienta respiratorie decompensata si impune multa prudenta la bolnavii cu ateroscleroza cerebrala avansata si la cei cu insuficienta respiratorie cronica.

Nu se administreaza ca tratament ambulator la soferi si la cei cu alte profesiuni care impun concentrarea intensa si prelungita a functiilor psihice; se recomanda evitarea bauturilor alcoolice; prudenta la asocierea cu alte deprimante centrale si cu substante antidepresive; forma injectabila nu se amesteca cu alte medicamente si nu se adauga solutiilor perfuzabile i.v..VI. ANTIPARKINSONIENE DOPAMINERGICE

- LEVODOPA -

Structura chimica: C 9 H 11 NO 4 197.19 L-tirozina ,3-hidroxi-. (-) -3 - (3,4-dihidroxifenil) - L-alanin [59-92-7]

Descriere: Este precursorul metabolic al dopaminei si spre deosebire de aceasta poate fi administrat oral si traverseaza bariera hemato-encefalica. Este rapid preluata de neuronii dopaminergici si convertit la dopamina. Aceasta este utilizata pentru tratamentul tulburarilor parkinsoniene si se administreaza de obicei cu substante care inhiba conversia acestuia la dopamina in afara sistemului nervos central.

Farmacodinamie: Levodopa este utilizata pentru a inlocui dopamina pierduta in boala Parkinson(nivelurile dopaminergice din boala Parkinson sunt reduse cu 60 pana la 80%).

Deoarece dopamina in sine nu poate traversa bariera sange-creier unde precursorul sau poate. Cu toate acestea L-dopa este transformata in dopamina la periferie , precum si in SNC, astfel incat aceasta este administrata cu decarboxilaza dopaminergica, inhibitor periferic, cum ar fi carbidopa.

Reactii adverse si contraindicatii: Reactiile adverse sunt de natura digestiva, manifestate prin anorexie, discomfort epigastric, greata si voma. Poate da tulburari de somn mai ales la batrani. Tratamentul prelungit provoaca stari paranoide si halucinatii. Este contraindicat in afectiuni cardiovasculare grave, glaucom cu unghi inchis, la bolnavii cu psihoze severe. VII. HIPNOTICE

Hipnoticele sunt folosite pentru tratamentul insomniilor. Acestea pot fi trectoare cauzate de schimbarea rapid a fusului orar,perioade de activitate/odihn trecatoare,bolnavi sau btrni care dorm ziua i insomnia persistent sau cronic.Benzodiazepine Hipnotice

Benzodiazepinele au efect hipnotic i dau impresia unui somn profund i revigorant.Ele micoreaz latena somnului,cresc timpul total de somn,mresc pragul de trezire i diminueaz numrul de treziri.Oprirea tratamentului determin un fenomen de rebound.

Compuii benzodiazepinici se obsorb n general bine din intestin,dar viteza absorbiei difer de la o substan la alta,se leag in proporie mare de proteinele plasmatice.

Benzodiazepinele sunt metabolizate in ficat.

Unele formeaz metaboliti activ,care pot avea timpul de njumtaire lung.

Cteva benzodiazepine(oxazepamul i lorazepamul) se metabolizeaz in metabolii inactivi.

Timpul de njumtire plasmatic variaz in funcie de substan. Acesta poate fi: Scurt 3-10 ore; Mediu 10-40 ore; Lung 30-90 ore.

Benzodiazepinele se folosesc pentru tratamentul insomniei,pentru combaterea pavorului nocturn(manifestare paroxistic de tip anxios manifestat prin trezire brusc in timpul nopii,urmat de o stare de agitaie puternic,spaim i plns) i a somnambulismului.NITRAZEPAMUL

Are proprieti hipnotice,este activ ca miorelaxant i are i efect antianxios moderat.Induce un somn asemntor celui fiziologic cu o durat de 6-8 ore.Administrat oral se absoarbe in proporie de 80% i realizeaz concentratie plasmatica maxima in 2 ore.Administrarea repetat poate mari durata efectului cu pn la 20 de ore.S-au semnalat incidena crescut a cosmarurilor. Nu se asociaz cu alcool,dozele recomandate sunt 5-10 mg seara la culcare mai putin la batrani care vor lua 2,5-5 mg.VIII. ANESTEZICE GENERALE LICHIDE

- HALOTAN

Structura chimica:

Forma de prezentare: lichid, volatil,incolor, neinflamabil, coeficient de partitie 2-3;

Indicatii: Este un anestezic cu potenta medie folosit pentru inducerea si mentinerea anesteziei. La doze uzuale, pentru care riscurile toxice sunt mici, analgezia este slaba de aceea se asociaza cu analgezice opioide. Relaxarea musculaturii este slaba de aceea in majoritatea cazurilor se asociaza cu un curarizant.

Revenirea din anestezie este relativ rapida, dar functiile mintale raman deprimate cateva ore. Trezirea este de regula placuta; uneori bolnavul poate prezenta varsaturi, cefalee si frison.

Dozare si mod de administrare:

Adulti: inducerea anesteziei: 2-4% halotan; mentinerea anesteziei: 0,5-2% halotan. Copii: inductie: 1,5-2%, mentinere: 0,5-2%.

Atentionari si precautii speciale: Prudenta in interventii obstetricale, expunerea repetata in decurs de 3 luni, ciroza, hepatita virala sau alte afectiuni hepatice pre-existente, leziuni intracraniene, hipertensiune arteriala, bradicardie, feocromocitom, miastenia gravis; asigurarea unei ventilatii adecvate a salilor; asocieri cu: curarizante, aminoglicozide, adrenalina, alte simpatomimetice, aminofilina, teofilina si antidepresive triciclice; sarcina, alaptare; soferi si activitati de precizie.

Contraindicatii: Hiperpirexie maligna sau la cei susceptibili de a dezvolta hiperpirexie maligna. Aparitia icterului si a pirexiei dupa expunerea la halotan este o contraindicatie pentru utilizarea lui ulterioara.

Reactii adverse: Bradicardie si/sau hipertensiune arteriala, frisoane, febra, greata si varsaturi, afectare hepatica. IX. ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE (AINS)Clasificare:1. Derivati de acid salicilic: Acid acetilsalicilic 2. Derivati de acid acetic: Indometacin, Diclofenac 3. Derivati de acid propionic: Ibuprofen, Ketoprofen, Naproxen4. Oxicami: Piroxicam, Fenoxicam5. Derivati de pirazolona: FenilbutazonaAbsorbtia: AINS se absorb rapid si complet din tubul digestive.Distributia: se fixeaza de proteinele plasmatice (> 98%) traverseaza placenta trec in secretia lactata Metabolizarea: hepaticaEliminarea: urinaraActiune farmacodinamica:1. Antiinflamatoare puternica;2. Analgezica;3. Antipiretica;4. Antiagreganta plachetara (AAS)

Efecte adverse: tulburari gastro-duodenale (epigastralgii, pirozis); eruptii cutanate; bronhospasm; renale: insuficienta renala, nefrita interstitiala; retentie hidrosalina; mielotoxicitate; risc teratogen; sindrom Reye (AAS).Contraindicatii: ulcer gastro-duodenal; insuficienta hepato-renala; sarcina/alaptare; cu prudenta la copii < 15 (AAS);Interactiuni medicamentoase (contraindicate): AINS + antivitaminele K (Trombostop) risc hemoragie; AINS + sulfamide hipoglicemiante risc hipoglicemie;Utilizari terapeutice: afectiuni reumatice articulare acute si cronice; entorse/tendinite; coxartroza; afectiuni inflamatorii din ORL, stomatologie, ginecologie; tromboze varicoase.X. ANALGEZICE ANTIPIRETICE (AA)

Clasificare: Derivati de acid salicilic: Acid acetilsalicilic (AAS), Diflunisal, Benorilat Derivati de pirazolona: Fenazona, Aminofenazona, Noraminofenazona (Metamizol), Propifenazona Derivati de anilina: Fenacetina, Paracetamol Derivati de chinolina: GlafeninaCaracteristici commune (analgezice antipiretice): Actiune farmacodinamica; Actiune analgezica; Actiune antipiretica; Actiune antiinflamatoare; Actiune antispastica.Utilizari terapeutice:AAS si Paracetamol nevralgii, artralgii, mialgii, cefalee; dureri postoperatorii moderate; fracturi; entorse; colici; febra.

Reguli de utilizare a A-A: calea de administrare; ritmul de administrare; individualizarea terapie; asocieri medicamentoase: PARACETAMOL + COFEINA SARIDONACIDUL ACETIL SALICILIC Farmacocinetica: absorbtie gastrica buna; traverseaza placenta.Actiune farmacodinamica: antipiretic si analgezic moderat; antiinflamator puternic; antiagregant plachetar; uricozuric.Efecte adverse: ulcerigen, microhemoragii gastrice; bronhoconstrictie; sindrom Reye (copii)Contraindicatii: ulcer gastro-duodenal; astm bronsic; diateza hemoragica.PARACETAMOL(metabolit activ al Fenacetinei) Farmacocinetica: metabolit inactiv citotoxic (doze mari) necroza hepaticaAntidot: acetilcisteina Actiune farmacodinamica: analgezic - antipiretic Avantaje: NU este ulcerigen, nici teratogen NU are risc alergizant analgezic de prima intentie la copii 8 ore).

Hipnoticele au o serie de efecte nedorite : prelungirea diminuarii performantelor psihomotorii si dupa trezire, stare de oboseala, ameteala, buimaceala (mai ales dupa doze mari).

In functie de structura chimica substantele hipnotice se clasifica in: hipnotice barbiturice hipnotice nebarbiturice.Hipnoticele barbiturice

Proprietati farmacologice: Barbituricele nu au actiune analgezica, ci pot chiar creste reactia la stimuli durerosi. Barbituricele trec usor in sangele fetal. In proportie mica se regasesc si inlaptelematern. Epurarea organismului de barbiturice depinde de structura acestora. Cele cu liposolubilitate buna se metabolizeaza hepatic predominant, sub actiunea unor enzime nespecifice, iar cele cu liposolubilitate redusa sunt indepartate atat prin metabolizare hepatica cat si neschimbate, direct prin eliminare renala.

Indicatii: Avand in vedere efectele lor farmacologice, barbituricele sunt indicate ca: hipnotice, in insomnii si ca premedicatie in anestezii; sedative, in stari de anxietate, agitatie sau ca medicatie adjuvanta in afectiunile in care se urmareste sedare (hipertensiune arteriala,tulburaridigestive, hiperexcitabilitate, etc.), stari de agitatie psihomotorie indusa de medicamente excitante-stimulante psihomotorii, simpatomimetice, etc; anticonvulsivante, antiepileptice sau in alte stari convulsive - intoxicatii cu excitante centrale, tetanus.

Principalele hipnotice barbiturice sunt:

Fenobarbitalul (gardenal, luminaL), care are actiune lenta si prelungita (efectul apare dupa cca o ora de la administrarea orala si se mentine 8 ore sau mai mult). Este folosit casedativ(15-30 mg de 2-3 ori /zi), ca hipnotic, pentru mentinerea somnului (100 mg la culcare) si ca anticonvulsivant, in tratamentul epilepsiei.

Amobarbitalul (amital, dormital), ciclobarbitalul, secobarbitalul) sunt barbiturice cu actiune de dura medie sau scurta. Efectul se instaleaza in 15-30 minute si dureaza 2-7 ore (in functie de doza si de conditii).

Hipnotice nebarbiturice

Aceasta grupa cuprinde compusi cu structuri chimice variate si anume: benzodiazepine, derivati piperidindionici, chinazolone, ureide, carbonati, alcooli, aldehide, eteri ciclici.

Nitrazepamul, flurazepamul si flunitrazepamul sunt derivati de benzodiazepina inruditi cu tranchilizantele, din aceeasi clasa chimica. Au actiune sedativa si hipnotica rapida, de durata medie. Sunt preferate pentru ca produc un somn mai apropiat celui fiziologic, au toxicitate redusa si determina relativ rar dependenta. Provoaca de asemenea relaxare musculara.

Zolpidemul este caracterizat prin faptul ca provoaca instalarea rapida a somnului de durata si de calitate. Nu are efect tranchilizant, anticonvulsivant, miorelaxant. Are toleranta buna si risc de dependenta mic.

Zopiclona este o ciclopirolona, de asemenea recent folosita ca hipnotic. Are proprietati asematoare benzodiazepinelor, respectiv efect hipnotic, sedativ, tranchilizant, miorelaxant si anticonvulsivant. Nu produce inductie enzimatica.

Glutetimida -efectul se instaleaza rapid (20-30 minute) si dureaza 6-7 ore. Se foloseste ca sedativ si hipnotic. Are dezavantajul ca este inductor al enzimelor metabolizante.

Bromizovalul este ureida acidului bromizovalerianic si are actiune sedativa si hipnotica slaba, cu durata de 4-5 ore. Nu da efecte secundare.

Cloralhidratul, CCl3-CH(OH)2, este un alcool cu actiune hipnotica rapida (20-30 minute) si durata medie (5-7 ore). Produce un somn linistit, foarte asemanator celui fiziologic. Are si efect anticonvulsivant.

Paraldehida este produsul de condensare a trei molecule de acetaldehida si are actiune sedativa si hipnotica, precum si efect anticonvulsivant.XII. ANALGEZICE OPIOIDE

Sunt medicamente cu aciune analgezic intens nsoit adesea de calmarea anxietaii, sedare i euforie. Acioneaz asupra sistemului nervos central, favoriznd proceselele care controleaz inhibitor durerea. La doze mari are aciune depresiv si paralizant a centrilor respiratori si ai tusei.MORFINA

Fruct de Papaver somniferum (Mac), sursa natural a opiului i implicit a morfinei

Termenul provine de la numele lui Morpheu, zeul visurilor n mitologia greac. Este principalul agent activ din opiu, cruia i determin principalele aciuni farmacologice, asupra SNC i tractului gastrointestinal.

Aciunea analgezic este intens.Analgezia se manifest ndeosebi prin nlaturarea caracterului de suferin a senzaiei dureroase, care devine suportabil, creterea pragului la durere este moderat.Durerea continu s fie simit de pacinet, dar implicaiile emoionale cu caracter de suferin(anxietate, panic) sunt atenuate.

Morfina i celelalte opioide acioneaz la nivelul mecanisemelor fiziologice centrale care controleaz senzaia de suferin dureroas.Efectul este maxim la circa 1 or de la injectarea sub cutanat sau intra muscular i se menine 4-6 ore.n cazul administrrii orale, efectul este maxim la 1-2 ore fr s se ating valoarea obinut prin injecie i dureaz 3-7 ore, 10 mg pentru injecia intra muscular i de 70 mg pentru calea oral.

Administrat obinuit la omul normal, morfina poate provoca:

linitire;

o senzaie de ameeal i usoar confuzie cu caracter plcut sau neplcut.n caz de dureri i anxietate, calmarea acestora este urmat de o stare de bine.Adiminstrarea repetat ntrete efectul euforizant.Uneori pot surveni tulburri psihice.Dupa doze mari bolnavul adoarme, dar poate fi trezit cu uurin.Efectul linititor i euforizant, dei uneori avantajos terapeutic, reprezint unul din factorii care favorizeaz dezvoltarea dependenei.

Indicaii:

Dureri intense traumatice, acute sau cronice, la adulti. Intoxicaie cu atropin. Utilizarea la copii este contraindicat.

Utilizarea morfinei ca antidiareic sau antitusiv este n prezent anacronic i chiar contraindicat. n situaii cu totul excepionale se poate folosi morfina n tratamentul tusei severe fr expectoraie , al diareei severe, sau ca adjuvant pentru anestezia general.

Contraindicaii: Pancreatit acut

Insuficien renal (acut sau cronic)

Insuficien respiratorie

Astm bronic

Traumatisme cerebrale

Efecte adverse: Grea i vrsturi

Constipaie, diminuarea apetitului

Stop respirator prin paralizia centrului respirator la doze peste cele terapeutice

Toleran la efectul analgetic i adicie (dependen) la repetarea dozelor.

Prurit

Morfina, ca i celelalte analgezice euforizante este indicat pentru aciunea analgezic nsoite de dureri intense care nu pot fi calmate prin medicaia etiopatogenic,prin analgezice antiinflamatorii.

Durerile cronice, puternice ale cancerului,durerile traumatice i cele postoperatorii, infarctul acut de miocard, colicile biliare i ureterale constituie indicatiile principale.In cancer dozarea trebuie s fie progresiv,evitnd utilizarea dozelor mari de la nceput,deoarece instalarea toleranei poate priva bolnavul de singura modaliate de linitire a suferinei.n colici,este necesar asocierea unui antispastic.n edemul pulmonar acut morfina acioneaz favorabil prin calmare,deprimarea respraiei i vasodilataie periferic.

XIII. MEDICAMENTE ANTIEPILEPTICE

Antiepilepticele = anticonvulsivantele - sunt capabile sa opreasca convulsiile si sa scada frecventa de aparitie a convulsiilor, indiferent daca apar in epilepsie sau in alte conditii (convulsii febrile, meningitice, etc.).

Convulsiile apar pentru ca la un moment dat apare un focar ce descarca impulsuri cu frecventa mare . Aceasta descarcare are consecinte somatice in functie de localizarea focarului. O descarcare aparuta intr-o zona nervoasa, se intinde in SNC din aproape in aproape cuprinzand zonele invecinate, determinand o expresie somatica corespunzatoare zonei afectate. Convulsiile sunt generalizate, pot duce la pierderea cunostintei. Cand generalizarea apare foarte repede, avem de-a face cu marele rau epileptic: pacientul isi pierde cunostinta, apare o contractie tonica a intregii musculaturi (muschii extensori, uneori muschii respiratori si cei ai corzilor vocale ). Aceste manifestari dureaza cateva secunde sau zeci de secunde, apoi apar miscarile spasmodice (1-2 minute), dupa care bolnavul cade intr-un somn profund, hipnotic.

Alteori pot aparea manifestari psihosomatice = micul rau epileptic - apare o stare de detasare si absenta din mediu; dureaza 10-20 secunde, dupa care bolnavul isi reia activitatea ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Pe durata unei zile, pot apare mai multe crize de acest fel.

Medicamentele antiepileptice intrerup criza si scad frecventa de aparitie a crizelor:

scad frecventa de descarcare a excitatiei.

impiedica extinderea excitatiei in restul creierului.

Medicamentele antiepileptice nu actioneaza pe toate crizele epileptice.

In tratamentul cu antiepileptice de lunga durata,la oprire, foarte frecvent boala reapare. Un astfel de tratament este insotit de reactii adverse. Exista reactii adverse comune tuturor antiepilepticelor:

efecte sedative - nu toate antiepilepticele au efecte la fel de sedative; sedarea si efectele antiepileptice se produc prin mecanisme diferite, astfel incat se dezvolta toleranta la efectul sedativ , fara a se dezvolta toleranta si la efectul antiepileptic. afecteaza capacitatea de invatare si de memorare, aceste medicamente nu impiedica activitatea sociala, dar este necesar un efort crescut pentru adaptare. sunt de obicei inductoare enzimatice si cresc metabolismul altor medicamente; frecvent creste si metabolizarea vitaminelor, astfel incat cei aflati sub tratament cu antiepileptice pot avea hipovitaminoze sau avitaminoze.FENITOINA

Ca structura chimica este asemanatoare cu fenobarbitalul; nu este activa pe micul rau epileptic; este activa pe marele rau epileptic . Mecanism de actiune: blocheaza canalele de Na, avand efect antiepileptic (nu se mai depolarizeaza asa de usor membranele neuronale).

Da o serie de reactii adverse:

usoara sedare de mica intensitate. reactii adverse digestive: greturi, varsaturi, crampe abdominale. reactii adverse neurologice: tremor al extremitatilor, stari de confuzie, nistagmus (tremor al globilor oculari la fixarea unui punct). relativ frecvent, da gingivita hipertrofica. reactii adverse hematologice si imunologice (anemii hemolitice autoimune).Alte medicamente antiepileptice: carbamazepina fenobarbitalul primidona BENZODIAZEPINELE - Diazepamul - este eficace pentru oprirea convulsiilor tonico-clonice si in starea de rau epileptic. Administrat injectabil este medicamentul de electie pentru oprirea crizei convulsive. clonazepam etoxusimida

Din punct de vedere clinic se folosesc: in marele rau epileptic si convulsiile tonico-clonice: Fenitoina, Carbamazepina si Acidul valproic. in micul rau epileptic: Etosuximida in ambele: Acidul valproicXIV. ANESTEZICE- KETAMINA -

Generalitati: Ketamina este unanestezic general, sintetizat in 1963 pentru a inlocui fenciclidina, in scopul producerii tipului particular de anestezie denumita "anestezie disociativa". Ketamina se distribuie initial in creier, unde realizeaza concentratii de 3-5 ori mai mari decat cele plasmatice, dupa care se redistribuie in tesuturi mai putin vascularizate.

Abuzul de ketamina este raportat mai ales in SUA, unde se semnaleaza un numar important de spargeri la clinicile veterinare in scopul sustragerii ketaminei, medicament utilizat in aceasta tara ca anestezic in medicina veterinara. Aceste semnale alarmante au determinat autoritatile americane sa introduca ketamina, incepand cu 1999, pe lista substantelor supuse controlului.

Actiune toxica: Ketamina are efect deprimant SNC deosebit de cel al anestezicelor generale clasice. Anestezia produsa este denumita "anestezie disociativa", fiind caracterizata prin desprinderea de mediu, urmata de somn superficial si analgezie intensa.

Ketamina actioneaza mai ales la nivelul scoartei cerebrale sisistemului limbicca antagonist al receptorilor NMDA, impiedicand activarea lor de catre acidul glutamic, neurotransmitator excitator din creier. Se presupune ca analgezia este mediata partial de receptorii (administrarea ketaminei pe cale parenterala non-spinala potenteaza efectele antinociceptive ale fentanilului prin receptorii ), naloxonul avand capacitate (limitata) de a antagoniza efectul analgezic al ketaminei.

Actioneaza la nivelul receptorilor opioizi specifici (receptori ) de la nivelul SNC; ketamina scade functia talamusului care este un fel de "statie" pentru perceptia de la nivelul creierului ceea ce are ca rezultat senzatii nediferentiate. Ketamina reduce de asemenea functia hipotalamusului rezultatul fiind aparitia de reactii emotionale detasate de realitate.

Efecteleapar intr-un interval de timpdependentde calea de administrare, astfel: la administrarea intramusculara efectele apar in mai putin de 5 minute; la administrarea orala, efectele apar la 15-20 de minute dupa administrare; la administrarea prin prizare efectele apar in 5-10 minute.

Dozele terapeutice de ketamina produc: tahicardie; cresterea presiunii sanguine; cresterea consumului miocardic de oxigen.

Din aceste motive este contraindicata ca unic agent de anestezie la pacientii cuischemiemiocardica (fiind de obicei preferata ca agent de inhibare a pacientilor cu bronhospasm pentru ca relaxeaza musculatura bronhiilor). In ciuda limitelor de mai sus, ketamina se foloseste frecvent datorita modului simplu de administrare si duratei scurte de actiune.

Fiind un anestezic disociativ, la nivel cerebral are loc inducerea unei lipse de responsabilitate si se produce un efect care da senzatia unei experiente extracorporale.

Intoxicatia acuta: In intoxicatia acuta, ketamina afecteaza performantele cognitive si perceptia propriului corp, a timpului, lumii inconjuratoare si a realitatii.

Manifestarile intoxicatiei acute cu ketamina sunt: anxietate; agitatie; modificari de perceptie; tulburari motorii si efecte analgezice (in asemenea conditii, consumatorul risca sa se raneasca prinarsuri, caderi sau alte accidente).

In supradozari masive pot sa apara convulsii si uneori apnee.

Tratamentul intoxicatiei acute: Pentru reactiile adverse sau in cazul intoxicatiei acute cu ketamina se indica tratament simptomatic si de sustinere.Se administreaza anticonvulsivante daca apar convulsii. Stimularea cardiovasculara se trateaza cu blocanti adrenergici. Nu exista antidot specific. Masurile de crestere a eliminarii (diureza fortata, hemoperfuzie, hemodializa) nu au utilitate din cauza volumului mare de distributie si aliposolubilitatii ketaminei.

Intoxicatia cronica: In conditii de abuz, ketamina produce efecte progresiveasociate cu doza, de la o stare de visare la delir insotit de incapacitatea de miscare, analgezie intensa siamnezie. Starea indusa ("trip") este asemanatoare cu cea generata de LSD sau fenciclidina, dar dureaza doar 30 - 60 de minute. Ketamina duce la un sindrom clinic asemanator din punct de vedere neurofiziologic si comportamental cupsihoza schizofrenica.

Efectele descrise de consumatorii de ketaminasunt:

la inceput apare senzatia ca totul in jur incepe sa se roteasca, dar fara ca aceasta senzatie sa fie insotita de ameteala; la un moment dat consumatorul va avea senzatia ca se afla in afara corpului.

Desi descrierile facute de diversi consumatori variaza destul de mult, majoritatea au relatat perceperea unor planuri alternative de existenta, revelatii privind trecutul si viitorul, moment in care comunicarea este foarte dificila, iar consumatorii nu sunt capabili sa vada sau sa auda persoanele prezente in aceeasi incapere.

Tolerantaobservata prin experimente pe animale apare rapid si implica cresterea dozei.XV. ANESTEZICE LOCALE

Anestezicele locale sunt substante care introduse in formatiunile nervoase,in concentratie potrivita,provoaca pierderea reversibila a sensibilitatii dureroase dintr-o zona delimitata.

Durata anesteziei locale depinde de capacitatea moleculelor de a se lega de proteinele plasmatice,de doza si de circulatia locala.

Concentratiile sanguine mari de anestezice locale deprima miocardul si scad debitul cardiac.

Reactiile alergice survin relativ rar,fiind mai frecvente pentru compusii cu structura esterica si se manifesta prin prurit,eruptii eczematoase,dispnee,etc.LIDOCAINA

Efectul anestezic local se instaleaza rapid si este de durata medie.Doza maxima este de 4mg/kgc dar poate creste pana la 7mg/kgc

Lidocaina introdusa iv sau im are proprietati antiaritmice, fiind utilizata pentru profilaxia aritmiilor ventriculare periculoase. Metabolizarea se face in ficat.

Efecte nedorite: somnolenta si ameteli;reactiile alergice sunt rare si au fost observate cazuri de hipertermie maligna.

Supradozarea sau injectarea iv rapida provoaca la inceput convulsii, hipertensiune si tahicardie urmata de coma cu bradicardie, hipotensiune si deprimare respiratorie.

Asocierea cu digitalice poate provoca bradicardie severa si tulburari de conducere.PROCAINA

Durata efectului este scurta si se mentine 45-60 min pentru infiltratii,20-45 de min pentru anestezie tronculara si 30-60 min pentru rahianestezie.Asocierea cu adrenalina prelungeste efectul local.

Doza maxima recomandata de FR X este de 200mg pentru o data si 600mg pentru 24 de ore.

In afara actiunii anestezice locale au fost descrise procainei efecte sistemice multiple: analgezie, deprimarea miocardului si proprietati antiaritmice. Procaina se absoarbe repede de la locul injectarii iar in organism este hidrolizata de colinesteraza plasmatica. Procaina este un anestezic local avantajos pentru infiltratii si bloc nervos .

Prezinta interactiuni cu alte medicamente, micsoreaza eficacitatea sulfamidelor antibacteriene.

Injectarea iv este contraindicata celor care au primit in prealabil in opiod.XVI. BARBITURICEALCALOIZI NATURALI AI OPIULUI

Barbituricele - sunt o clasa de medicamente derivate din acidul barbituric,sunt sedative hipnotice care deprima activitatile SNC(au fost primii agenti farmacologici cu aceasta actiune).

Actiuni ale barbituricelor: hipnotica(provoaca un somn profund) sedativa(acest efect se produce la doze mici) anticonvulsivanta anestezica(prin administrare iv.produc anestezie rapida)ACID BARBITURIC

Formula Moleculara C4H4N2O3 Alcaloizii naturali ai opiului sunt: MORFINA, CODEINA,TEBAINA.Farmacocinetica: Absorbtia: este buna de la toate locurile de administrare; Distributia: rapida, traverseaza placenta; Metabolizarea: hepatica; Eliminarea: urinara, gastrica, salivara, secretia lactateCODEINA

Codeina, numit i metilmorfin, este un alcaloid natural din opiu. Concentraia sa n extractul de opiu (meconat) variaz ntre 0,7% i 2,5%.

Formula moleculara: C18H21NO3XVII. DERIVATI DE ACID SALICILIC

Acidul salicilic ( acid 2-hidroxi-benzoic, C6H4(OH)(COOH) ) este un acidorganiccristalizat, fr miros, cu gust caracteristic dulceag, apoi acru.

Este ntrebuinat nmedicin (ca i keratolitic - are proprietatea de a dizolva cheratina) la producereaaspirinei, nindustriacoloranilor i n cea alimentar.

Structur chimic:C7H6O3 C6H4(OH)(COOH)

Mas molecular = 138,1

n aceast grup sunt cuprini o serie de derivai ai acidului salicilic (care nu poate fi folosit ca atare, pe cale general, din cauza aciunii iritante), care n doze mici au efect antipiretic i analgezic, iar n doze mari au efect antiinflamator.Aceti derivai de acid salicilic sunt: Acid acetilsalicilic; Salicilat de sodiu; Salicilat de metil; Diflunisan; Benorilat; Salicilamid; Acetilsalicilatul de lizin.Acidul acetilsalicilic (Aspirina)

Acidul acetilsalicilic (acid 2-acetoxibenzoic) este esterul acidului acetic cu acidul salicilic, incolor sau pulbere cristalin alb, fr miros sau cu miros slab de acid acetic i cu gust acru.

Este ntrebuinat n medicin ca analgezic, antipiretic i antiinflamator de intensitate moderat, dar i ca antiagregant plachetar.

Structur chimic:C9H8O4 C6H4(OOCCH3)CO2H Mas molecular = 180,2

Salicilatul de metil

Salicilatul de metil (2- hidroxibenzoat de metil) este un lichid incolor sau alb glbui, cu miros caracteristic aromatic, persistent, cu gust dulceag i arztor.

Este ntrebuinat n medicin ca antiinflamator local, n afeciuni reumatice cronice, mialgii i ca revulsiv.

Structur chimic:C8H8O3 Masa molecular = 152,1 Salicilamida

Salicilamida (2- hidroxibenyamid) se prezint sub form de cristale aciculare, incolore sau pulbere cristalin aproape alb, fr miros, cu gust slab amar.

n medicin este puin eficace ca analgezic, antipiretic i antiinflamator i intr n compoziia unor preparate antinevralgice.

Structur chimic:C7H7NO2 Mas molecular = 137,1

Salicilatul de sodiu

Salicilatul de sodiu (2- hidroxibenzoat de sodiu) se prezint sub form de pulbere cristalin sau lamele mici albe, fr miros, cu gust dulceag srat. La lumin se coloreaz.

n medicin are proprieti asemntoare acidului acetilsalicilic, dar este mai slab analgezic. Utilizarea este limitat, singura indicaie fiind reumatismul poliarticular.

Structur chimic:C7H5NaO3 Mas molecular = 160,1XVIII. DERIVATI DE MORFINAN

BUTORPHANOLUM este un analgezic opioid de tip morfinanic. Din punct de vedere structural este asemanator dextromorfanului, avand proprietati asemanatoare pentazocinei.

Indicatii: analgezie postoperatorie, pentru combaterea durerilor in afectiunile maligne si dureri posttraumatice, premedicatie pentru anestezia generala, cea mai frecventa utilizare in terapie este in migrene, modul de utilizare fiind spray-ul nazal.

Comparativ cu morfina efectul butorfanolului apare la doze mult mai mici. Durata analgeziei este de 3-4 ore. Efectul analgezic se instaleaza in 30 de min. de la injectarea intramusculara si foarte rapid dupa cea intravenoasa.

Contraindicatii: abdomen acut, hipersensibilitate la butorfanol.

Reactii adverse: rareori sedare, greata, transpiratii, vertij, senzatie de plutire, letargie, confuzie, mai rar constipatie. butorfanolul trece bariera placentara si se excreta in laptele matern.

Deoarece in dozele terapeutice butorfanolul produce disforie, potentialul abuziv este mai scazut comparativ cu alti opioizi.

NALFUBINA este un analgezic opioid, avand caracteristicile unui agonist-antagonist (receptorii si k). Este inrudit chimic cu naloxonul (cel mai frecvent utilizat antagonist) si cu oximorfona.

Potenta sa analgezica este echivalenta cu cea a morfinei, efectele instalandu-se la aproximativ 2-3 minute de la administrarea intravenoasa si la mai putin de 15 minute de la administrarea subcutana sau intramusculara. Timpul de injumatatire plasmatic este in jur de 5 ore iar durata analgeziei induse este cuprinsa intre 3 si 6 ore. Activitatea antagonista a nalbufinului este un sfert din cea a nalorfinului si de 10 ori potenta pentazocinei.

Indicatii pentru administrarea nalbufinului: dureri moderate pana la severe; in cadrul anesteziei in vederea analgeziei pre si post operatorii.

Cu toate ca nalbufinul prezinta activitate de tip antagonist, in cazul subiectilor ce nu prezinta dependenta fata de opioide, acesta nu va antagoniza efectul analgezic al unui alt opioid (administrat anterior, concomitent sau imediat dupa administrarea nalbufinului).

Printre efectele adverse ale administrarii nalbufinului se numara: sedarea (apare in 36% din cazuri); transpiratii; greata, varsaturi; vertij; senzatie de uscaciune a gurii; cefalee.

Printre efectele adverse mai rar intalnite sunt: hipo si hipertensiune, deprimare respiratorie, edem pulmonar, deprimare SNC, prurit, urticarie.

Nalbufina poate fi administrata: intravenos; intramuscular; subcutanat.

Doza obisnuita este de 10 mg pentru un adult de 70 kg. Doza unica maxima este de 20 mg, iar doza maxima/24 ore este de 160 mg.Derivati de morfinan

Consumul cronic de derivati de morfinan determina:

1. Dependenta psihica - de fapt singura caracteristica, atat necesara cat si suficienta pentru a defini dependenta de drog.

Dependenta fizica si toleranta pot fi prezente, dar niciuna nu este nici necesara, nici suficienta, prin ea insasi pentru a defini dependenta de drog. Dependenta psihica reprezinta necesitatea de ordin psihologic de a lua drogul, denumita in terminologia actuala "craving"(dorinta intensa de a retrai efectele substantei psihoactive), si reprezinta cauza recaderilor dupa perioade lungi de abstinenta.

2. Toleranta - caracterizata prin necesitatea de doze semnificativ crescute pentru a obtine starea de intoxicatie sau efectul dorit sau prin efect diminuat substantial la continuarea folosirii aceleiasi cantitati.

3. Dependenta fizica - implica dezvoltarea tolerantei si a simptomelor de retragere (abstinenta) la incetarea folosirii drogului, ca o consecinta a adaptarii organismului la prezenta continua a unui drog.

In cadrul sindromului de dependenta, dependenta fizica reprezinta factorul de conditionare secundara, legat de teama de privare de drog si de incercarea permanenta de a evita senzatiile neplacute cauzate de absenta drogului.

4. Sindrom de abstinenta este caracterizat prin simptomele (incadrare si grad de severitate variabile) care apar la incetarea sau reducerea dozei unui drog, in special narcotic, la care individul este adictiv si care a fost consumata in mod repetat, obisnuit, pe o perioada prelungita si/sau in doze mari.

Exista tendinta ca in prezent sa se inlocuiasca termenul de "sindrom de abstinenta" cu "sindrom de retragere". Sindromul de retragere, expresie a dependentei fizice, este unul din indicatorii sindromului de dependenta.XIX. ALCALOIZII DIN OPIU

Alcaloizii sunt sustane de origine vegetal, heterociclice cu azot, reacie alcalin i aciune farmacodinamic pronunat, n general sunt toxici. Au un gust amar, prezentnd un numar de reacii comune fa de anumii reactivi chimici.

Opiul este latexul concretizat din mac ( Papaver somniferum).Opiul oficinal folosit ca medicament se prepar prin uscarea,pulverizarea si titrarea opiului brut.Opiul conine circa 20 de alcaloizi dintre care morfina(10%) i codeina(0,5%) sunt cei mai importani.Noscapina(6%) i papaverin(1%) cu structur izochinolinic sunt lipsii de activitate analgezic i nu produc dependen.

Alcaloizii se gsesc n vacuolele plantelor, sub forma de sruri cu diferii acizi (acid benzoic,citric, meconic,tartric. etc), sau n combinaiitanice,ns se mai pot gsi i sub form debaze cuaternare sau teriare.Acizii organici care formeaz cel mai frecventsruri cu alcaloizii sunt:

Acid aconitic (acid achilic)

Formula chimic:C6H6O6

Masa molecular:174.108g/mol

Punct de topire:287C

Acid Veratric

Formula chimic:(CH3O)2C6H3CO2H

Masa molecular:182.17

Principalii alcaloizi din opiu

MORFINA

Formula molecular brut:C17H19NO3 Masa molecular: 285,338

Metabolist: Hepatic

Timp de njumtire:2-3 ore

Ci de administrare:per os, subcutanat, intramuscular, intravevos

Doza:0,1 g (parenteral); 0,5 g (per os)Morfina este un agonist opioid complet, a crui aciune se localizeaz la nivel central.Aciunea analgezic este intens.Analgezia se manifest ndeosebi prin nlturarea caracterului de suferin a senzaiei dureroase, care devine suportabil, creterea pragului de durere este moderat. Ci de administrare: Morfina se administreaz de obicei parenteral, sub form de clorhidrat de morfin.

Indicaii:

Dureri intense neoplazice sau traumatice, acute sau cronice, la aduli. Intoxicaie cu atropin (de elecie) Utilizarea la copii este contraindicat.Contraindicaii:

Abdomen acut Pancreatit acut Insuficien renal (acut sau cronic) Insuficien respiratorie

Astm bronic

Traumatisme cerebraleEfecte adverse: Grea i vrsturi Constipaie, diminuarea apetitului Stop respirator prin paralizia centrului respirator la doze peste cele terapeutice Toleran la efectul analgetic i adicie (dependen) la repetarea dozelor. PruritCODEINA

Formula molecular brut:C18H21NO3 Masa molecular:299,4

Metabolism:Hepatic

Timp de njumtire:3-4 ore.

Ci de administrare:per os, subcutanat, intramuscular, intravevos

Doza minim letal:0,4 g (parenteral); 2 g (per os)

Codeina este metabolizat n ficat la 6-glucuronid-codein prin conjugare cu acid glucuronic n proporie de 80%. Restul trece n norcodein (2%), morfin (0,5%), 2-glucuronid-morfin (2%), 6-glucuronid-morfin (0.8%) i normorfin (2.5%).Ci de administrare: cel mai frecvent se administreaz oral, sub form de sruri de codein: sulfat sau fosfat.Este inclus n multe combinaii alturi de paracetamol, aspirin i alte antiinflamatoare nonsteroidiene, deoarece n aceste asocieri componentele i poteneaz reciproc efectul analgezic.Indicaii:

Tuse fr expectoraie. n prezent codeina se folosete doar la cazurile rebele i foarte grave; Diaree; Dureri moderate sau severe.Contraindicaii:

Sensibilitate la codein sau la alte opiacee Insuficien respiratorie Insuficien hepatic, renal, cardiac Nu se admnistreaz la sportivi, deoarece pozitiveaz testele de dopaj Femei care alpteaz La gravide se impune pruden, este mai bine s fie evitat La copii sub 5 ani poate produce convulsii.

Efecte adverse:

Sedare Grea, vrsturi Constipaie La doze mari sau la copii exist riscul de deprimare respiratorie, pn la stop respirator. Rezisten (diminuarea efectelor odat cu administrarea de doze din ce n ce mai mari pe timp ndelungat). Dependena este posibil, ns riscul este mult mai mic dect la morfin.Interaciuni:

efectul deprimant al codeinei este potenat de fenotiazine, antidepresive triciclice, sedative hipnotice, alcool. Codeina poteneaz analgezicele, efectele codeinei sunt sczute de caolin (scade absorbia) modific testele de laborator: crete concentraiile serice ale LDH, amilazei, lipazei, TGO, TGP.

XX. INDOL

Indolul este un compus chimic obinut prin distilarea indigoului i a gudroanelor crbunilor de pmnt, care se folosete n industria cosmetic, in industria farmaceutica, n chimie, ca reactiv etc.

Este un produs rezultat prin degradarea triptofanului din alimente sub aciunea bacteriilor intestinale, care, mpreun cu scatolul, d fecalelor mirosul specific.

Structura chimica:

Benzopirolul sau indolul este un compus organic heterociclic, fiind format din 2 nuclee: unul aromatic condensat cu un nucleu pirolic. Se gseste n fractia de gudroane distilat la temperaturi de 220-2600C.

De asemenea, a mai fost identificat n uleiurile volatile extrase din florile de portocal sau iasomie. Denumirea sa esta dat de combinatia dintreindigo ioleum, datorit faptului c a fost izolat prin tratarea indigoului cu amestec oleum (SO3i H2SO4).

Proprietati chimice: inelul pirolic are o reactivitate mult mai mare fata de nucleul benzenic, acest fapt datorandu-se electronilor neparticipanti de Azot, electroni neparticipanti care sunt delocalizati.

Oxidarea indolului: Indolul este relativ usor oxidat n natur, oxidanti simpli de tipul N-bromosuccinimida oxideaz selectiv indolul la oxindol.

Oxindolul reacioneaz n 2 forme tautomere 4 (forma indolic) i 5 (forma lactamic).

Actiune: modularea metabolismului estrogenilor si efectului lor la nivelul aparatului genital feminin si masculine; sustinerea diviziunii celulare normale.Recomandat in: cancer de san, ovare, uter, col uterin, prostata, colon, creier, oase, plamani, leucemie afectiuni cu dominanta hormonala estrogenica (endometrioza, fibrom uterin, displazie mamara, cervicala, fibroadenoame mamare, menstre neregulate si sangerari excesive) tratamentul cu modulatori selectivi de receptori estrogenici boli autoimune (boala Graves, sclerodermie, lupus sistemic eritematos) papilomatoze respiratorii si genitaleXXI. DERIVATI DE BENZODIAZEPINE

Generalitati: Benzodiazepinele actioneaza asupra unor receptori specifici din creier, situati la nivelul neuronilor, mai ales in scoarta cerebrala, sistemul limbic si cerebel.

Benzodiazepinele reprezinta o familie de substante chimice care poseda, in grade diferite, proprietati anxiolitice, sedative, miorelaxante, anticonvulsivante si hipnotice.

Structura: Benzodiazepinele de interes terapeutic cuprind un nucleu benzenic condensat cu un heterociclu cu 7 atomi, dintre care 2 atomi de N in pozitiile 1 si 4 (1 si 5 sau 2 si 3 pentru un numar mic de compusi). Farmacocinetica: Benzodiazepinele difuzeaz bine n creier, trec bariera placentar i n lapte. Concentraia n lichidul cefalorahidian (LCR) este aproximativ egal cu cea a medicamentului care circula liber prin plasma. Redistribuirea de la creier la alte esuturi este important pentru terminarea efectului.

Reacii adverse:1. Sedarea este efectul cel mai frecvent;2. Performanele psihomotorii sunt micorate, fenomenul evident la doze mari;3. Tulburrile de memorie;

4. Benzodiazepinele pot determina efecte paradoxale.

Alte efecte adverse relativ comune ale benzodiazepinelor sunt reprezentate de slbiciune, cefalee, tulburri de vedere, vertij, greuri i vrsturi, jen epigastric i diaree. Mai pot surveni modificri de greutate datorate creterii apetitului, diminuarea libidoului, tulburri menstruale. Uneori pot aprea dureri articulare.Diazepam

7-cloro-1-metil-5-fenil-1,3-dihidro-2H-1,4-benzodiazepin-2-on (C16H13ClN2O )

Masa moleculara = 284,7

Forme farmaceutice: Diazepam, Valium, Seduxen

Farmacocinetica: Diazepamul este foarte liposolubil. Se absoarbe digestiv repede i aproape complet, realiznd nivel plasmatic maxim la o or de la administrarea oral. Se leag n proporie de 98,7% de proteinele plasmatice. Se distribuie repede la creier, apoi se redistribuie la alte esuturi. Este practic metabolizat n totalitate n ficat, prin intervenia sistemului oxidazic cu funcie complex, se transform n N-desmetildiazepam sau nordazepam (pp. Metabolit), apoi n oxazepam, ambii activi biologic. Timpul de njumtire prin distribuire este de 2,5 ore, prin epurare 43 de ore, iar pentru metabolii ajunge la 90 de ore. Metabolizarea mai nceat la btrni, nou-nscui, insuficiena hepatic. Alcoolul crete absorbia i ntrzie metabolizarea.

Aciune terapeutic:1. Tranchilizant: Pentru a combate anxietatea n nevroze i psihoze, sau anxietatea care nsoete tulburrile funcionale sau anumite boli organice medicale i chirurgicale. Rezultate bune se obin n anxietatea cu insomnie, unde linitete bolnavul, favoriznd n acelai timp somnul. Este indicat n pavor nocturn i somnambulism. Efecte bune n cura de dezintoxicare a alcoolicilor. 2. Efect miorelaxant: n contracturi musculare i stri spastice, spasme musculare n boli reumatice, traumatism, fracturi. 3. Efect anticonvulsivant: Util n stri convulsive, tetanos, stare de ru epileptic, iminen de avort, natere prematur. 4. Folosit n chirurgie pentru pregatire preanestezic i ngrijire postoperatorie.

Reacii adverse: Somnolen, oboseal, ameeli, slbiciune muscular, uscciunea gurii, constipaie, tulburri de vedere, hipotensiune Doze mari administrate timp ndelungat pot provoca dependen Injectarea i.v. => deprimare respiratorie marcatContraindicaii: stri comatoase, colaps, miastenie, insuficien cardio-respiratorie, la btrni, cerebro-vasculari in primul trimestru de sarcin (risc de malformaie), la sugari mai mici de o lun injectarea trebuie evitat n insuficiena respiratorie, prudent n ateroscleroza cerebral nu se administreaz la oferi, alte profesiuni care impun concentrare intens nu se asociaz cu alcool, alte deprimante centraleAlprazolam

8-cloro-1-metil-6-fenil-1,2,4-trihidro-4H-4,3-benzodiazepin-1,4-on (C17H12ClN4)

Masa moleculara = 308,7

Forme farmaceutice: Alprazolam, Helex, Xanax, Frontin, Alprox.

Farmacocinetica: Dup administrare oral nivelul maxim de concentraie plasmatic este atins la 1-2 ore de la administrare. Timpul de njumtire este de 12-15 ore. Alprazolamul este n mare parte oxidat. Metaboliii principali au timpul de njumtire de acelai ordin cu alprazolamul.

Aciune terapeutic: Anxiolitic, sedativ, antidepresiv, antipanic. Efectul anxiolitic este realizat prin legarea de receptori benzodiazepinici, iar cel antidepresiv prin normalizarea activitii beta-adreno-receptorilor.

Mod de administrare: doza optim de alprazolam trebuie individualizat n funcie de severitatea simptomelor i de rspunsul fiecrui pacient

ntreruperea tratamentului: doza trebuie redus n mod gradat. Se recomand ca doza s nu fie sczut cu mai mult de 0,5 mg la fiecare 3 zile. Indicaii: stri anxioase (nevroza anxioas) depresie anxioas depresie nevrotic sau reactiv stri de anxietate, depresie anxioas sau depresie stri de panic

Contraindicaii: hipersensibilitate la benzodiazepine; glaucom cu unghi nchis; miastenia gravis; depresie bipolar, depresie cu manifestri psihotice, forme severe de depresie, depresie cu ideaie suicidal; la persoanele ce pot face uor dependen: alcoolici, dependeni de droguri; copii mai mici de 18 ani; sarcina i alptarea ca i alte benzodiazepine, alprazolamul determin risc crescut de anomalii congenitale; nu se asociaz cu alte deprimante SNC, antihistaminice, anticonvulsivante, alcool; conductorii auto sau alte profesii ce necesit coordonare psihomotorie crescut.

Reacii adverse: n general la nceputul tratamentului; cele mai frecvente: somnambulie i ameeal. Mai puin frecvente: tulburri de vedere, cefalee, depresie, insomnie, tremor, modificri de greutate, tulburri de memorie, tulburri de coordonare, diferite simptome gastro-intestinale i manifestri vegetative; alte reacii comune benzodiazepinelor: oboseal, slbiciune muscular, modificri de libido, neregulariti ale ciclului menstrual, incontinenta, retenie de urin, afectarea funciei hepatice; comportamentul paradoxal: iritabilitate, agresivitate, furie, agitaie, ostilitate; dependen psihic i fizic; sindrom de abstinen dup scderea rapid sau ntreruperea brusc a tratamentului: de la euforie uoar, insomnie, la crampe musculare, abdominale, vrsturi, transpiraie, tremor, convulsii. Simptomele pot aprea i la ntreruperea brusc a dozelor terapeutice.

Farmacodependenta este o stare psihic i/sau caracterizat prin modificri de comportament i alte reacii, incluznd nevoia de a lua substana continuu sau periodic pentru a resimi efecte psihice sau a evita suferinele privaiunii.

Farmacodependena psihic este o stare ce const n modificri de comportament i o stare mental particular, cu necesitate psihic imperioas de administrare continuu sau periodic a substanei, procurat prin orice mijloc, pentru a obine o senzaie de bine (euforie) sau pentru a nltura disconfortul psihic, n pofida faptului c indivizii respectivi tiu c le duneaz sntii, situaiei familiale i sociale, i se expun la riscuri pentru procurare.

Farmacodependen fizic: este o stare patologic, cauzat de administrarea repetat a unei substane, stare ce se evideniaz numai la ntreruperea administrrii sau la reducerea importana a dozelor. Evidenierea se face prin apariia sindromului de abstinena manifestat prin simptome caracteristice psihice, vegetative i somatice, opuse aciunilor farmacodinamice ale substanei. Farmacodependen fizic reclam necesitatea continurii administrrii substanei, pentru a evita tulburrile i simptomele neplcute i uneori grave ale sindromului de abstinen.