Portland’s Living Room

download Portland’s Living Room

of 14

  • date post

    27-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    222
  • download

    4

Embed Size (px)

Transcript of Portland’s Living Room

Compozitia urbana ofera orasului ordine formala , astfel incat forma oricarui ansamblu urban sa nu se datoreze unui fenomen aleatoriu ,ci unei interventii stapoanite si intelese ca atare. Pentru oras, compozitia urbana reprezinta ceea ce compozitia de arhitectura reprezinta pentru o cladire.Aceasta conceptie privind compozitia este comuna atat arhitecturii cat si orasului. Este de altfel remarcabil ca in compozitia de arhitectura exista componente urbane. A compune un edificiu inseamna a tine cont atat de raportul partilor cu contextul urban. Un plan se inscrie intr-o parcela, o fatada in continuitatea frontului stradal. In compozitia urbana relatiile contextuale sunt mult mai numeroase si mai pregnante. Principala proprietate a compozitiei este aceea ca transforma un ansamblu eventual dispersat intr-un tot, rezolvand contradictiile care apar atunci cand cerintele si conditionarile proiectului sunt numeroase. Forme spatiale, compozitiile urbane se construiesc in timp, mai indelungat decat cel al compozitiilor de arhitectura. In ceea ce priveste forma fizica si modul de adaptarea acestor forme, compozitiile urbane sunt determinate de: radacinile lor tipologice- specificul cultural caracteristicile site-lui activitatile si modul de folosinta prezent/viitor

Modalitatile temporale ale compozitiei urbane-perioadele diferite de conceptie si realizare, modurile diferite de gestiune in timp a cadrului urban, sunt determinate de mai multi factori. Astfel, unii factori tin de faptul ca cei implicati in conceptia si realizarea compozitiilor urbane lucreaza cu idei preexistente, se incadreaza in anumite tipologii sau respecta niste modele-prestabilite sau in curs de constituire.1. modele2. tipologia3. contextul4. sit-ul construit

Compozitiile urbane sunt determinate de operatii ce privesc crearea, extinderea sau inlocuirea unor spatii urbane, avand conditii de conceptie si de implantare foarte diferite. Instrumentele teoretice ale compozitiei, altfel spus modurile de interventie sunt numeroase:A. TRASEELEB. COMPOZITIA URBANA IN VIATA ORASELORC. DECUPAJELED. ALINIAMENTE SI LIMITELE ALE OCUPARII TERENULUIE. GEOMETRIAF. CAILE DE CIRCULATIE

A.TRASEELE Stabilirea traseelor principale este operatia cea mai elementara din design-ul urban. marcarea lor pe planuri are drept scop stabilirea principiilor de organizare si de distributie a spatiilor.Acestea sunt linii care unesc virtual sau concret elementele ce concura la realizarea compoitiei urbane.Traseele virtuale sunt cele care construiesc de fapt compozitia. Chiar daca sunt fundamentale la nivelul compozitiei, ele nu sunt in mod obligatoriu concretizate in functionalizarea si realizarea compozitiei. Concretizarea traseelor se exprima in general prin cai de circulatie si prin axe vizuale.Caile de circulatie sunt cele care materializeaza in modul cel mai clar liniile principale ale compozitiei urbane, fiind adesea suficienta transformarea retelei de trasee in retea de circulatie.Traseele construite sunt definite de directiile dominante ale ansamblurilor construite intr-o anumita zona.Aceste trasee pot fi deduse analitic din conturul pe teren al constructiilor. B.COMPOZITIA URBANA IN VIATA ORASELOR Fiecare nivel sau mod de interventie are propriul sau ritm .Daca ,,ritmul temporal al unei cladiri se poate masura in trei coordonate-conceptie,incaperea lucrarilor si terminarea lucrarilor-,,ritmul temporal al unei strazi este mai complex :conceptia inceputul si sfarsitul lucrarilor de executie nu mai sunt suficiente pentru a defini strada, pentru ca trebuie adaugate diferitele etape de realizare a cladirilor care bordeaza.Mai mult decat compozitia de arhitectura, compozitia urbana implica viitorul. Dea ici rezulta importanta unor compozitii ,,puternice, deschise si usor de descompus in mai multe faze.

C.DECUPAJELE Urbanismul modern a uzat si a abuzat de decupajele functionale, de fapt, segregari functionale, prin zonificare.Insa analiza istorico-morfologica releva ca a existat dintotdeauna si o alta forma de decupaj, prin ,,fragmente , fragmente al caror contuir ewste deja desenat si a caror istorie poate fi povestita concomitent cu zonificarea bazata pe decupajele functionale.

D.ALINIAMENTE SI LIMITELE ALE OCUPARII TERENULUI Limitele si aliniamentele sunt in general intelese ca ,,urme ce raman dintr-o ocupare trecuta a a terenului-urme de strazi , de parcelar sau de mase construite din trecut.Eceste ,,urme sunt totdeauna proiectii orizontale ale unor structuri trecute (strazi, functiuni, ziduri etc )care pot inca exista sub nivelul terenului sau a caror amintire se regaseste in conformatia actuala a spatiului construit. Prin acest fenomen de sedimentare urbana modul trecut de ocupare a terenului nu dispare in totalitate.

E.MODIFICARI DESTRUCTURANTE Orice compozitie , oricat de puternica ar fi, poate suferi eroziunea timpiului.Modalitatile de destructurare a formelor sunt nenumarate. Degradarea poate incepe chiar inaintea realizarii, prin netrespectarea proiectului definitiv, fara o opozitie a contextului.

INTERVENTIILE URBANE

Compozitiile urbane sunt determinate de operatii ce privesc crearea, extinderea sau inlocuirea unor spatii urbane, avand conditii de conceptie si de implantare foarte diferite. Formele urbane constituie pot prezenta compozitii geometrice mai puternice sau mai sterse, continui sau discontinui din punct de vedere topologic.O compozitie, pentru a fi continuata, trebuie sa fie nu doar puternica sau continua, ci si interpretabila si acceptabila.

TRASEELE Stabilirea traseelor principale este operatia cea mai elementara din design-ul urban. Marcarea lor pe planuri are drept scop stabilirea principiilor de organizare si de distributie a spatiilor.

Concretizarea traseelor se exprima in general prin cai de circulatie si prin axe vizuale. Caile de circulatie sunt cele care se materializeaza in modul cel mai clar liniile principale ale compozitiei urbane, fiind adesea suficienta transformarea retelei de trasee in retea de circulatie. Daca traseele produc linii care unesc, decupajele produc linii care separa. Aceste linii pot fi aceleasi si in cazul traseelor, si in cazul decupajelor, indeplinind astfel, in acelasi timp, doua functiuni distincte si complementare.Traseele organizeaza spatiul in intregul sau legand partile componente, in timp ce decupajele il divizeaza in subspatii clar delimitate ce constituie parti dinstincte.Natura si materializarea decupajelor sau diviziunilor este multiforma.Decupajele reflecta principalele modalitati de diviziunea spatiilor in cadrul societatii( intre public si privat, intre proprietatile private, intre locurile de munca si cele de odihna etc )si se traduc in spatiu prin domeniul public, prin parcelarul funciar.

Parcelarul ofera un pre-decupaj urban,obligatoriu si util operatiilor urbane.CA decupaj, parcela constituie un loc imprejmuit, permitand apropierea spatiului si oferind posibilitatea izolarii,virtuti carora sociologii (H. Raymond) le-au recunoscut utilitatea. Geometria joaca un rol important in integrarea formelor si directiilor.

In ultimii 15-20 de ani , noi curente cauta sa redea arhitecturii si celorlalte arte locul lor hotarator in societate si oras.Nu numai prin implinirea cladirilor dar si a valorificarii spatiului urban. Cetateanul redescopera locurile ascunse ale orasului, strada devine din nou actuala sensibila si atragatoare.Piata publica, facand parte din substanta orasului, joaca la randul ei, un rol important in organizarea relatiilor spatiale si in identificarea locuitorilor cu cartieruk si cu urbea lor.Ea raspunde unor nevoi practice si sentimentale.Spatiul liber in mijlocul plinurilor care o inconjoara, piata ia parte la respiratia orasului.Piesele de mobilier urbanistic au calitatea de a produce o imagine forte asupra unui vizitator.Este ceea ce Kevin Lynch defineste ca ,,imagibilitate.Forme, materiale, culori suscita astfel astfel de imagini mentale care dau sens mediului,usurand intelegerea sa profunda.Eforturi deosebite se depun acum pentru imbogatirea imaginii pe care o transmit aceste spatii, esentiale in organizarea urbana. Imaginile urbanistice sunt rezultatul unui proces bidirecional ntre observator i mediul su . Mediul sugereaz distincii i relaii , i observatorul - cu mare abilitate de adaptabilitate - selecteaz , organizeaz , i isi implica si harta cognitiva ce vede . Imaginea astfel dezvoltata acum limite i accentueaz ceea ce se vede , n timp ce imaginea n sine este testata intre diferiti observatori. Coerenta unei imagini poate rezulta in diferite moduri.Pentru cineva unele spatii ,volume sunt familiare, iar pentru altii aceste spatii pot fi descrise ca un mediu dezordonat. O imagine a mediului pote fi analizata n trei componente :identitate , structura , i semnificaia . Este util s abstractizam acestea pentruanaliz, n cazul n care este amintit c, n realitate acestea apar ntotdeaunampreun. O imagine funcionala necesit n primul rnd o identificare de sine statatoare, ceea ce implic o distincie de la alte lucruri , recunoaterea ca o entitate separabil . Aceasta se numete identitate , cu sensul de individualitate sau unitate . n al doilea rnd , imaginea trebuie s includ relaia spaial sau modelul de opoziie dintre observator i alte obiecte . n cele din urm , acest obiect trebuie s aiba o semnificaie pentru observator , indiferent dac teoretic sau practic .Important este, de asemenea,si relaia dintre spatiu si patern.

We stopped in Pioneer Square to nibble on food during our walk around Downtown Portland. We were there on Black Friday, and the crowds were fairly low. We got a spot on a ledge to sit and eat while we people watched. The food carts were tasty, and the large Christmas tree in the middle of the square tried to remi